Steagul Roşu, iulie 1972 (Anul 27, nr. 6030-6055)
1972-07-04 / nr. 6032
Marți 4 iulie 1972 STEAGUL ROȘU PENTRU CREȘTEREA AVUȚIEI NATIONALE, PENTRU PROSPERITATEA TARII ȘI A VIEȚII ÎNTREGULUI POPOR Rezervă ce atenționează întregul colectiv Oamenii Reducerea consumurilor specifice Intr-o unitate cum este aceasta din Agăș, în fața forestierilor se deschide perspectiva acționării în mai multe direcții cînd este vorba de creșterea eficienței. Forestierii din Agăș, cunoscînd bine ponderea importantă pe care o poate avea mai buna gospodărire a masei lemnoase în ansamblul cheltuielilor de producție, s-au hotărît să stabilească cota la care trebuie,să ajungă în privința consumurilor specifice. E drept că în nici un moment nu au considerat această cotă drept maximă, ei au stabilit ca prin reducerea pierderilor în exploatări și prin reducerea consumului specific la industrializare să economisească in 1972 mai bine de 200 m c bușteni de rășinoase, 200 m c bușteni de fag, 500 m c bile manele rășinoase, 300 mc lemn pentru celuloză (lot rășinoase). Din buștenii economisiți se vor putea fabrica 150 m c cherestea de rășinoase și alți 150 m c cherestea de fag, fapt care reliefează cu pregnanță că ceea ce vor ei să întreprindă în acest an constituie un act de cutezanță. O cutezanță, da, dar pe deplin realizabilă dacă o raportăm la ceea ce s-a realizat pînă acum, în lunile care s-au scurs din acest an. O idee bună și pădurea parcă are lemn mai mult ca în orice alt proces de producție, și în cel care are loc în pădure în cadrul căruia ■ se execută cunoscutele operații de doborît, scos apropiat, încărcat etc., se poate să se piardă destul de întîmpin,mult lemn. In urma pădurii doborâte rămîneau , cîndva și pe aici, prin sectoarele.de la, UEIL Agăș destul de multe deșeuri. O idee bună a forestierilor a generat acțiunea de folosire judicioasă a lemnului, acțiune care acum continuă cu succes după ce a fost încetățenită în toate parchetele de exploatare. In depozitul final Sîmbrea s-a amenajat un important punct de lucru, o secție pentru valorificarea superioară a oricărei bucăți de lemn. Oameni și utilaje transformă aici așa cunoscutele „refuzuri din exploatări" în lemn care-și găsește apoi valoroase întrebuințări. Se fac lețuri pentru mobilă curbată, doage de fag, dulăpași de fag pentru lăzi, araci pentru legume. Intr-un an de zile, prin valorificarea materialului lemnos în acest mod se obține o eficiență economică de 100.000 lei. Treptat, pierderile de masă lemnoasă sînt înlăturate Forestierilor le este bine cunoscut făptul, căiele mai mari pierderi, de masă lemnoasă se produc la operațiai de scos apropiat. Nici Agășul nu era scutit cîndva de acest necaz. Apropiatul lemnului cu vitele, așa-zisa corhănire liberă, generează pierderi care, adunate, diminuează văzînd cu ochii realizările din alte sectoare de activitate. Cunoscînd bine acest fenomen, tovarășii din conducerea unității, ajutați de specialiștii din CEIL, au reușit, treptat-treptat, să înlocuiască corhănirea liberă; acum, operația de semitîrîre a lemnului tras de tractoare și folosirea funicularelor au diminuat pierderile din această primă fază a acțiunilor din exploatările forestiere. . Bine întreținut și exploatat, un funicular tip FPU 500 face pur și simplu minuni. Extinzînd transportul lemnoase în trunchiuri și masei catarge și în cazul fagului, forestierii de la Agăș au găsit încă o rezervă de bună gospodărire a lemnului. Acum este posibilă o sortare mai bună, se cîștigă importante cantități de masă lemnoasă. După cum ne relatează directorul UEIL Agăș, ing. loader BALCANU, „marele secret" al mai bunei gospodăriri a masei lemnoase nu a fost altul decit extinderea folosirii nismelor. Dar nu trebuie de casă dăm uitării un alt aspect, continuă interlocutorul nostru, fără oameni bine instruiți, tot nu am fi redus risipa de material lemnos în De, cîte ori am avut exploatări, prilejul i-am trimis pe forestieri la diferite cursuri de perfecționare. La un recent concurs al fasonatorilor mecanici, muncitorul Ion Stoica de la unitatea noastră a ocupat locul II pe județ. Ne îngrijim mult și de îmbogățirea cunoștințelor profesionale locul de muncă, un aport deoosebit în această direcție avînd șefii de sectoare și șefii de parchet care transmit cu pricepere cunoștințele lor tuturor lucrătorilor. Toate aceste preocupări care au vizat pregătirea oamenilor pentru declanșarea unei vaste acțiuni de reducere la maximum a pierderilor de material lemnos s-au soldat cu rezultatele scontate. încă un studiu de organizare științifică a producției și a muncii a devenit realitate Isis,se vorbise destul de mult despre faptul că la UEIL Agăș muncitorii au înaltă calificare, tehnicienii, inginerii depun activitate creatoare pentru cercetarea oricărei posibilități de creștere a eficienței. In sprijinul acestor afirmații s-a apelat și la exemplele oferite de studiile concepute aici în vederea organizării științifice a producției și a muncii. Aproape că nu este cadru tehnic care să nu rezolve într-un an cel puțin o problemă de specialitate cu aplicabilitate imediată în procesul de producție. Am ales din noianul de studii unul singur, intitulat „Distribuitor mecanic cu platformă hidraulică pentru bușteni de fag“. Este o idee valoroasă a directorului unității, ing. Toader Balcanu. Un dispozitiv pe cît de ingenios pe atît de simplu de realizat, a fost construit cu scopul de a transporta și distribui buștenii în depozit acolo unde fiecare dintre ei corespunde unor anumite caracteristici. Organizîndu-se distribuirea mecanizată a buștenilor în depozit, unitatea reușește să gospodărească mai bine materialul lemnosi cînd un gater are nevoie pentru o anumită comandă de un anume fel de bușteni, atunci un depozit mijlocul de transport este deplasat exact la categoria de bușteni solicitată. Distribuitorul conceput și realizat aici are tocmai această menire, de a executa operativ aducerea la diferitele platforme a buștenilor corespunzători (pe clase, categorii, corespunzător comenzilor pentru cherestea). Urmările firești ale traducerii în viață a ideii cuprinse în acest studiu sunt următoarele : crește capacitatea de depozitare ; patru oameni din depozit sunt acum folosiți în alte sectoare de activitate ; efortul fizic este considerabil redus . EFICIENȚA ANUALĂ — 100.000 LEI. din fabrică, gospodari ca și cei din pădure Fabrica de cherestea a UEIL Agăș cunoaște și ea în aceste zile tumultul întrecerii avîntate ce se desfășoară sub însuflețitoarea deviză CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN. Colectivul de aici, nu prea numeros, dar foarte harnic, și-a canalizat eforturile nu numai în direcția cîștigării timpului ; o atenție deosebită se acordă in fabrică creșterii calitative a muncii. Nimeni și nimic nu trebuie să diminueze în fabrică realizările confraților din pădure — și-au zis oamenii de aici și au acționat ca atare .i au căutat cu migală ingenioase căi de valorificare maximă, superioară a masei lemnoase adusă din pădure aici,la prelucrat. Cum se procedează pentru ca aici, în fabrică, la debitarea buștenilor, la gatere, unde se naște cheresteaua, să nu se piardă material lemnos ? în primul rînd fiecare buștean este secționat și distribuit corespunzător comenzii. Se evită astfel „căderi“ mari de material lemnos. Este drept că cere timp și pricepere alegerea bușteanului corespunzător unei anume comenzi, dar cînd întregul colectiv a fost de acord să accepte o oarecare „pregătire" a lemnului trimis la gatere s-a știut bine că aceasta înseamnă în primul rînd o economie generată de bunul simț gospodăresc. . . . Am văzut cum gateriștii caută §țp centre/e cît mai corcit buștenii ííiitíte de a-i secționa cu puternicele pînze de oțel ; am văzut cu altă atenție cercetează fiecare gaterist pentru a constata corecta pînza ascuțire ; am văzut cu altă îndemînare fixează ei înclinarea pînzei de fierăstrău pentru a obține, după tăiere, cheresteaua corespunzătoare comandate ; am văzut cît clasei mult insistă muncitorii de de la circulare și pendule pentru a ajunge la o prelucrare cu teșitură maximă admisă , am văzut acestea și știind că totul se face în numele onoarei colectivului, pentru a transforma în fapt propriile angajamente, nu ni s-a mai părut nimic deosebit, ieșit din comun. De fapt, șeful fabricii, Gheorghe MAZILU, dînd unele mici lămuriri reporterului, a subliniat: „oamenii au ambiția de a nu lăsa nevalorificată nici o bucățică de lemn și tocmai de aceea își sporesc de la o zi la alta atenția în timpul lucrului, gîndind din ce în ce mai mult, cu folos pentru producție“. Singura concluzie pe care am putut să o tragem plecînd din fabrica de cherestea a UEIL Agăș a fost aceea că aici singura pierdere de material lemnos este rumegușul. Ne-a fost spulberată însă imediat și această constatare de moment : o instalație ingenioasă colectează și distribuie la cazanele fabricii rumegușul rezultat gatere, transformîndu-l în commbustibil valoros. Au trecut șase dintre lunile acestui an. Il rugăm pe inginerul șef al UEIL Agăș, tovarășul loan VOICU, să facă preliminarea economiilor obținute, la pădure și în fabrică, în urma bunei organizate acțiuni de reducere a pierderilor de material lemnos. Inginerul este prompt : „în șase luni economisim 600 m c material lemnos in pădure și 100 mc lemn de rășinoase în fabrică. Acțiunea însă promite a se solda cu rezultate și mai valoroase în cea de-a doua parte a anului. Entuziasmul cu care se muncește în cinstea Conferinței Naționale a partidului este un adevărat tonifiant, el se transmite de la un om la altul, cuprinde repede întregul colectiv". Timpul de lucru folosit cît mai judicios O foarte mare parte din fondul de timp maxim disponibil este folosită, în această unitate, în scopuri strict productive. In nici una dintre lunile de pînă acum, la UEIL Agăș nu s-a coborît sub 95 la sută la timpul de lucru. S-a ajuns și la 97 la sută. Scad de la o zi la alta absentele nemotivate (în unele sectoare de exploatare acestea au devenit o raritate) , sunt tot mai puține învoiri. Și dacă am concluziona spunînd că timpul afectat producției este folosit de fiecare muncitor așa cum trebuie, incă nu am spune totusi aceasta pentru că am constatat, din cele relatate de șefii de sector și parchete că atunci cînd se află în pădure, la exploatare, sau în fabrică, la industrializare, muncitorii nu se mulțumesc cu simpla prezență, ci depun eforturi serioase pentru ca m orele afectate producției să se realizeze cît mai mult. Așa se explică faptul că normele sînt îndeplinite de majoritatea covîrșitoare a muncitorilor, calitatea producției urmînd un drum ascendent datorită atenției cu care se lucrează în parchete, în depozitul de bușteni, în fabrică, în depozitul de cherestea. In aprilie a.c. indicele de utilizare a timpului de lucru fost de 96,7 la sută în exploaatare și de 96,8 la sută în sectorul de industrializare. Nu am fi intenționat să ajungem la amănunt, dar un fapt anume ne determină. Cu cîteva luni înainte, pontajul era un fel de apanaj al șefului de parchet. El, șeful de parchet, știa și cine a venit la lucru și cine nu a venit, el știa ce a lucrat fiecare om... Oamenii nu aveau posibilitatea să afle în direcția aceasta prea multe. S-a hotărît trecerea la afișarea pontajelor. Urmarea , opinia colectivă putut să fie ușor pusă în drepturile sale. Forestierii mai harnici, disciplinați, au știut care sunt cei certați cu disciplina și au luat la timp atitudine. Mai mult, s-a constatat că pontaj’ul este, în cazul acestor oameni care muncesc în inima pădurii, un adevărat stimulator de energie ; el a dat impuls muncii, i-a adus pe drumul disciplinei ferme pe toți forestierii. CAMENCA-sector de exploatare fruntaș întrebăm pe Gheorghe DOBRIȚOIU, președintele comitetului de sindicat de la UEIL Agăș care este sectorul mai bine organizat, în care întrecerea socialistă da roade dintre cele mai bune. — Fără îndoială, cel mai bun sector de exploatare este Camenca. Are sarcini de plan deosebite, dar și succese remarcabile. Obiectivele concretei zpaob|ii*&|^<||t|$, baza cărora se desfășoară întrecerea socialistă în parchetele sectorului, sunt urmărite cu atenție, pe bază de grafice cunoscute de oameni, adunările grupelor sindicale dezbat de fiecare dată numai probleme legate de găsirea celor mai bune căi de valorificare a tuturor rezervelor existente. Aici, ca de altfel în toată unitatea, oamenii sunt conștienți de faptul că muncind pentru îndeplinirea mai devreme a prevederilor planului cincinal contribuie direct, nemijlocit la creșterea propriei lor bunăstări, la parcurgerea de către România socialistă au unor noi trepte pe drumul civilizației și al progresului. Și iată-ne în sectorul de exploatare Camenca, la cel destoinic forestier de aici mai — Nicolae Ione, șeful de sector, un adevărat om al pădurilor, un specialist. — Avem de exploatat un mare volum de masă lemnoasă. Cele 13 parchete (gestiuni) sunt acum răscolite, ca să zic așa, de oamenii noștri — cu mult peste 300 — și, unul este unul, trunchiurile sau drumul depozitelor, al fabricii de industrializare. Dispunîncă de un * ‘număr important ,iar mecanisme (6 funiculare, 11 tractoare, numeroase fierăstraie mecanisme), și de 65 de latelaje (perechi proprii) am reușit să exploatăm masa lemnoasă planificată și să o și depășim. Am realizat peste sarcinile de plan, de la începutul anului și pînă acum, mai bine de 1.600 m c bușteni gater rășinoase, 300 m c bușteni celuloză rășinoase și 600 m c bilemanele rășinoase. O bună parte din producția marfă realizată peste plan la UEIL Agăș provine din sectorul nostru, fapt care acum, în întrecerea care se desfășoară sub deviza CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN, ne dă un puternic imbold, oamenii noștri fiind animați de dorința de a avea contribuția cea mai mare la îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor. Bilanț edificator și o privire dincolo de cifre la finele primelor cinci luni ale anului, U.E.I.L. Agăș prezenta, la indicatorul producție globală, o depășire de 1.142.000 lei, iar la producția marfă înregistra suplimentar valoarea de 2.733.000 lei. Este un bilanț fructuos și luna iunie, încheiată cu cîteva zile în urmă, nu s-a diminuat, l-a sport. Dacă ar fi să privim cu atenție dincolo de aceste cifre, de aceste valori, chiar dacă am ajunge tot la unele cifre, ar trebui să subliniem următorul fapt: 1,2 la sută din sporul de producție s-a obținut pe seama creșterii productivității muncii. Trebuie consemnat și faptul că, ANGAJAMENTUL ANUAL LA PRODUCȚIA MARFA A FOST ÎNDEPLINIT ÎN NUMAI 5 LUNI. Neascunzînd faptul că pădurea are și ea capriciile ei, unele perioade în care omul nu poate munci cu prea mult spor în pădure, și, deci, va putea diminua întrucîtva volumul realizărilor din lunile foarte propice lucrului, trebuie totuși să facem cunoscută hotărîrea colectivului de la Agăș de a-și reînnoi cît de curînd angajamentul anual. Succesul acesta, obținut în cinstea Conferinței Naționale a partidului, are la U.E.I.L. Agăș toate condițiile să fie simțitor dezvoltat. La timpul potrivit vom relata despre noile cote ale hărnicei forestierilor de aici. Pînă atunci nu vom scăpa din vedere să mai amintim că la U.E.I.L. Agăș se obțin importante sporuri de producție pe seama îndeplinirii și depășirii exemplare a sarcinilor de plan pe sortimente, a valorificării superioare a masei lemnoase și a realizării unui însemnat volum de produse nenominalizate. Organizația de partid, comuniștii in fruntea tuturor acțiunilor sca U.E.I.L. Agăș este un adevăr de necontestat faptul că organizația de partid, comuniștii se află în fruntea tuturor acțiunilor care-i mobilizează pe oameni la înfăptuirea sarcinilor de mare importanță ce revin unității. Toader PĂDUREANU, secretarul comitetului de partid, ne-a relatat că în activitatea cotidiană a unității comuniștii sunt o prezență activă nu numai prin aceea că fiecare la locul său de muncă este un bun exemplul petru tot colectivul, ci și prin aportul lor la mai buna organizare a muncii în toate sectoarele de activitate. Comitetul de partid ia în dezbatere, ori de cîte ori se întrunește, probleme majore ale producției și, fără a se substitui conducerii tehnico-administrative cîtuși de puțin, elaborează hotărîri menite să impulsioneze munca. „Nu măsuri pur tehnice veți găsi în hotărîrile noastre, ci acțiuni politice tot mai bine gîndite, care vin în sprijinul producției. Am hotărît, bunăoară, ca în grupele de sindicat să se discute cu mai mult simț de răspundere problemele legate de respectarea disciplinei tehnologice și a muncii. Am făcut aceasta nu pentru că sindicatul ar fi neglijat cumva problema, nu, în direcția aceasta aș putea spune că grupele sindicale pun serios umărul la treabă, lor datorîndu-se opinia colectivă, intransigența care nu acceptă nici unui muncitor nici cea mai mică abatere de la disciplina muncii. Hotărîrea noastră în privința aceasta a fost aceea de a-i ajuta pe toți comuniștii ca în consfătuirile de lucru, în care se dezbat cele mai concrete aspecte ale producției, ei să devină sufletul tuturor acțiunilor". Acum avem satisfacția că fiecare comunist, la locul său de muncă, în sectorul de exploatare sau în fabrică, este un participant activ la orice acțiune ce se întreprinde. In luna iunie, comitetul de partid și-a propus să analizeze modul cum s-a preocupat conducerea tehnico-administrativă de valorificarea superioară masei lemnoase și de îmbunăatățirea calității. Cînd reporterul a poposit la U.E.I.L. Agăș a putut constata lesnecă de la director și pînă la ultimul salariat din aparatul tehnico-administrativ, din pădure și din fabrică — toți pot raporta o contribuție la mai buna gospodărire a masei lemnoase, dar și rezervele pe care le consideră demne de luat în seamă pentru ajungerea la un bilanț și mai consistent în această privință. Pa? 3 Acesta este distribuitorul de bușteni conceput și realizat la UEIL Agăș. Bușteanul de fag aflat pe platforma hidraulică este cu multă ușurință depozitat pe rampa rezervată unei anumite categorii. Cînd la gatere va fi nevoie de această categorie de bușteni se va ajunge foarte ușor la materialul lemnos sortat din timp, în Fabrica de cherestea a UEIL Agăș se acordă o atenție deosebită îmbunătățirii continue a calității ; respectarea tuturor cerințelor impuse constituie o preocupare cotidiană a specialiștilor fabricii. Fotografia noastră prezintă un aspect obișnuit la fabrica de cherestea , directorul unității, secretarul comitetului de partid și alți specialiști în domeniul prelucrării lemnului cercetează cu atenție un nou lot de cherestea gata de expediere la beneficiari. „Vom trece la fasonat în acest sector. Masa lemnoasă este bună, avantajele terenului pot fi ușor exploatate". Directorul unității, inginer Toader Balcanu, și conducerii inginerul șef Ioan Voicu, aflați în pădure, la multe zeci de kilometri de sediul tehnico-administrative, se simt mult mai bine atunci cînd își pot aduce direct contribuția la corecta exploatare a avuției acestor meleaguri. Utecistul Iosif Colceru se remarcă în mod deosebit la Fabrica de cherestea a UEIL Agăș, își cunoaște bine meseria, alege repede și corect cele mai bune soluții pentru prelucrarea (transformarea în cherestea) la un nivel calitativ superior a fiecărui buștean. El și ceilalți gateriști din fabrică sunt antrenați în întrecerea desfășurată sub deviza CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN din propria convingere că numai muncind repede și bine vor putea trăi tot mai civilizat. Pagină realizată de Stelian NANIANU Fotografiile : C. BURSUC