Steagul Roşu, octombrie 1972 (Anul 27, nr. 6108-6133)
1972-10-07 / nr. 6113
i i Proletari din /oale tarile unitivă IORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL PC.R Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII NR. 6.113 (7.892) SÎMBĂTĂ 7 OCTOMBRIE 1972 4 pagini — 30 bani Două zile nu a plouat, vremea se anunță în continuare în ameliorare Nici un fel de justificări si amînări LA STRINGEREA RECOLTEI Toată suflarea satului in La ferma legumicolă a C.A.P. Buhoci Succese in lupta cu timpul Brigadierul Constantin Dobrin, fire deschisă, om hotărit și grădinar deosebit de priceput, ține zilnic o evidență strictă a lucrărilor. Transcriem aici cîteva din adnotările sale: trebuia să predea, conform contractului, 12 vagoane de varză timpurie și a predat cu un vagon mai mult tare 14 vagoane plan la varză de toamnă și se estimează o producție de cel puțin 16 vagoane , a realizat 60 tone castraveți (fațăde 53 tone plan), din care a și predat la I.J.P.V.I.L.F. — 40 tone... — Am fost într-o permanentă încleștare cu timpul nefavorabil și poate că „tributul" nostru ar fi fost mult mai mic dacă nu batea atît de tare grindina la începutul lunii august. De pe cele 6 ha cu roșii am realizat doar 62 tone, față de 108 tone ce fusese planificați aproape jumătate din producția de ardei a suferit de pe urma grindinei. Am predat pînă acum la I.J.P.V.I.L.F. 1900 kg ardei grași. Mai avem de cules gogoșarii de pe cele 5 ha și vinetele (5 ha); dacă iese puțin soarele, terminăm culesul și la gogoșari și la vinete. Dacă ne-am fi putut apăra de efectele grindinei așa cum ne apărăm acum de brumă... 1 Și, la întrebarea noastră, brigadierul Constantin Dobrin ne povestește cum reușește să scape de efectele nefaste ale brumei căzute în timpul nopții: ferma legumicolă și-a procurat aproape 150 butoaie de P.F.L. golite de smoală și acum, în fiecare noapte, dă foc la cîteva j fumul este atît de dens încît — afirmă interlocutorul nostru — întreaga grădină e pusă astfel la adăpost. In parcelele fermei legumicole lucrau circa 30 de cooperatori. Ceilalți plecaseră să ajute brigăzile 3 și 4 Bijghir la recoltatul și transportatul sfeclei. — Oamenii sînt stimulați de retribuția în acord global și muncesc cu multă tragere de inimă. Doar cîteva zile cu timp frumos ne-ar trebui și terminăm toate lucrările. Ar mai rămîne de efectuat doar lucrările în cîmp dar, o dată terminate lucrările în ferma legumicolă, cooperatorii de aici ar merge cu totii să dea o mînă de ajutor și acolo. Unde-i hărnicie, într-ajutorare și o bună planificare a muncii, rezulta■tele sunt totdeauna dintre cele mai bune. Lucrători ai ogoarelor. Producția plămădită de voi vă cheamă s-o strîngeți cu prețul oricăror eforturi! Traversăm o toamnă năbădăioasă: frig, ploaie, ceață. In cîmp însă e toată sau aproape toată recolta de peste an. Cei ce au plămădit-o sînt îngrijorați de soarta ei și, în consecință, se mobilizează, se bat pentru a scoate din cîmp, de sub influența destructivă a intemperiilor, fiecare mașină sau căruță de produse. „Pentru a scoate din lan o căruță încărcată cu 800 kg știuleți au tras de ea cu două perechi de boi și un tractor“, ne spunea, cu amărăciune în glas, Nicolae Răuță, președintele C.A.P. Sascut-Tirg. E adevărat, a lucra pe cîmp, în frig, în condițiile cînd apa mustește peste tot, nu-i prea plăcut. Totuși a aștepta să se facă timp frumos, iar produsele, și în primul rînd cele supuse deprecierii, pierderilor — așa cum cazul strugurilor, ardeilor, gogonelelor sau cartofilor — e să stea in cîmp, nu e o soluție acceptabilă. Și pentru că joi n-a plouat, am dat o raită prin citeva unități agricole din județ. La Parava, deși s-au cules strugurii de pe mai puțin de jumătate din cele 205 hectare, nu se lucra la strînsul strugurilor în drept că ceva se făcea: o bună parte din atelaje cărau porumbul recoltat cu cîteva zile în urmă, o mașină plecase cu cele 3 tone fasole, citm mai era de dus, in bază. La Cleja, la Valea-Seacă, chiar în marginea șoselei asfaltate, fîșii de sfeclă recoltată. Indiscutabil, fie și numai aceste cantități, puteau fi încărcate în mașini cu coșurile (distanța fiind mică), și dusă la fabrica de zahăr din apropiere. La Valea Seacă, o remorcă plină cu sfeclă stătea in așteptarea unui tractor care ar fi pu Toma DUDAU (Continuare in pagina a 2-a) „Vremea nu Ine toni de graficul 1.1. P. V. 1.1. 1. Prima impresie nu-i dintre cele favorabile ia forma legumicolă a C.A.P.– Letea Veche, circa 3 ha cu roșii așteptau, încă, să vină culegătorii. O din recoltă căzuse, parte altă parte se deprecia- o se din cauza umidității excesive. Pe o suprafață de 8 ha, varza se aplecase, sub propria-i greutate, datorită pămîntului moale. Mai bine de 8 tone de ardei așteptau să fie preluați de I.J.P.V.I.L.F. Bacău. Solicităm cîteva explicații inginerului Cornel Munteanu, șeful fermei legumicole a C.A.P. Letea Veche. — Am avut 15 hectare roșii, ne spune interlocutorul, de pe care am cules și pînă acum 140 predat tone. Cele 3 hectare se vom culege pînă astăzi la prînz (n. r. dar, în după-amiaza aceleiași zile, roșiile rămăseseră tot neculese). Cele cîteva necazuri pe care le mai avem sînt legate, însă, de ardei și varză. Am recoltat întreaga suprafață cultivată cu ardei (3 hectare) și, în pofida timpului nefavorabil, ne-am apropiat foarte mult de cantitatea planificată inițial. Avusesem plan 65 tone, am realizat 63 tone, din care 55 tone au și fost predate, conform contractului. Cele 8 tone de ardei pe care le mai vedeți aici așteaptă de mai bine de trei zile să vină cineva de la I.J.P.V.I.L.F. Noi îi pistonăm mereu și problema își va găsi, fără indoială, rezolvarea. Din cele 20 hectare cultivate cu varză, ne-a mai rămas doar varza de toamnă (8 hectare). Am predat varza timpurie, varza de vară și varza roșie de pe 12 hectare. Și aici se ridică însă o problemă: deși avem contractată cu I.J.P.V.I.L.F. întreaga producție de varză, întreprinderea nu respectă graficul pe care ea însăși — prin persoana merceologului Ana Butacu — l-a întocmit. De comun acord cu I.J.P.V.I.L.F., am stabilit în grafic să predăm 40 tone varză săp Iși destăinuie necazul ing. CORNEL MUNTEANU, șeful fermei legumicole a C.A.P. Letea-Veche tămînal. Acum, ni s-a spus că nu se poate prelua mai mult de 10 tone săptămînal. Și varza va începe, în curând, să se deprecieze, pentru că vremea nu ține cont de graficul I.J.P.V.I.L.F. Sperăm să rezolvăm cât mai repede și acest neajuns, înainte de a suferi consecințele întîrzierii. Trebuie să ne impunem punctul de vedere, pentru că astfel toată lumea va fi mulțumită... Totul iese bine dacă n-aștepți să-ți facă altul treaba". Și ne-am convins că harnicii cooperatori de aici știu să-și facă bine — și la timp — munca. Dar rezultatele muncii lor de un an întreg depind acum, în mare măsură, de promptitudinea măsurilor luate de conducerea I.J.P.V.I.L.F. Bacău pentru preluarea cit mai grabnică a tuturor cantităților de legume contractate. La Trustul de construcții Bacău Performanțe ale calității La capătul celor 9 luni care au trecut din acest an, constructorii de la T. C. Bacău se mîndresc cu faptul că toate obiectivele predate în această perioadă au obținut calificative de bine și foarte bine. Nu au existat cazuri de respingeri sau amînări de recepții din motive de calitate. Dintre obiectivele realizate la un înalt nivel calitativ, pot fi amintite, în primul rind, secția Fibrotex, de la Fabrica „Partizanul", Complexul comercial Cornișa II, clădirea centralei telefonice automate Bacău, blocuri de locuințe realizate la Bacău și altele. Din colectivul de mii de oameni ai Trustului, se disting, pentru grija deosebită ,acordată calității, constructori cu bogată experiență profesională cum sunt cei care lucrează în echipele conduse de C. Rusu, M. Budău, V. Gheorghe, P. Bortă (Șantierul 1), X. Avram, V. Radu, I. Izvoranu (Șantierul 2), T. Radoi, V. Deleanu, V. Manea (Șantierul 3 instalații), I. Popa, V. Gheorghe (Șantierul 5 Tg. Ocna). Extind schimburile II și III In cadrul Trustului de construcții Bacău s-au stabilit o serie de măsuri cu privire la extinderea schimburilor II si III, în vederea folosirii mai eficiente a mijloacelor din dotare și a forței de muncă. In prezent, aceste schimburi și-au demonstrat eficienta la IUT (atelierul de confecții metalice, atelierul de reparat utilaje și auto, stația de betoane), la secția de prefabricate și în cadrul șantierelor de construcții, îndeosebi pentru lucrări ca săpături de fundații, betoane, glisări, montaje prefabricate, etc. minimn zilei republicii Petrochimiștii înscriu noi succese pe agenda întrecerii . Intr-o singură lună, încă 370 tone cauciuc sintetic peste plan. • Un spor de producție de 1.000 tone polistiren. # „în acest an nici o reclamație privind calitatea". Uzina de cauciuc Colectivul Uzinei de cauciuc a obținut numai în cursul lunii septembrie un spor de producție de 370 tone cauciuc sintetic, cantitate care se adaugă celei fabricate în plus, în lunile anterioare. Au fost îndeplinite, de asemenea, în luna respectivă, sarcinile de livrări la export la sortimentele CAROM-1500 și CAROM-1712. Tot în luna trecută, în mod experimental, au fost realizate cîteva șarje de latexuri speciale. Aceste rezultate meritorii sunt rodul întrecerii desfășurate sub deviza „Cincinalul înainte de termen !“ și aparțin întregului colectiv, din modul căruia se evidențiază ambalatorii loan Grozescu, loan Ioniță, loan Diaconu și Valentin Chicuș, controlor de calitate Dumitru Ploaie, operatorii chimiști Costică Antohi, Nicolae Căciulă, Teodor Iancu, Constantin Popovici și Ion Chircă. Secția model stiren-polistiren Hotărîrea colectivului secției model stiren-polistiren (Uzina de cauciuc) de a pune tot mai mult în valoare rezervele interne, de a asigura condițiile necesare îndeplinirii înainte de termen a sarcinilor ce-i revin în actualul cincinal, este concretizată de numeroase și valoroase acțiuni. Bunăoară, oprirea instalațiilor, pentru revizia generală, în ultima decadă a lunii septembrie și primele zile din octombrie, a fost folosită și pentru efectuarea unor modificări constructive. La instalația polistiren de pildă, a fost montat, suplimentar, un reactor de 21 mc.Noul utilaj adaugă secției un spor anual de producție de cel puțin 1000 tone polistiren și asigură perfecționarea tehnologiei de fabricare a acestui produs, pe reactoare de capacitate mare. De asemenea, s-au montat unele vase pentru prepararea soluției de stabilizatori din clorură de cauciuc și fosfat trisodic (materiale indigene), soluție ce va înlocui un produs adus din import. Uzina de petrol Rugînd-o să ne vorbească despre cea mai importantă latură a activității laboratorului, calitatea produselor, inginera Margareta Costin ne-a relatat cu justificată mîndrie că „în acest an nu a fost nici o reclamație privind calitatea, atît la consumul intern cit și la export". Deoarece unul din necazurile mai vechi era acela că produsele erau contaminate in cazane, datorită impurităților, acest neajuns a fost înlăturat și prin aportul unor muncitori cum sunt Vasile Guriță, și Nicolae Manea. La fel, este demnă de menționat activitatea controlorilor tehnici de calitate, a căror muncă implică înaltă răspundere, ca și a laboran telor. Iată numele cîtorva dintre ele : Ștefania Balaban, Casandra Vanopolos, Florica Bejănaru, Catinca Simion. In cadrul laboratorului Fabricație se distinge activitatea șefilor de schimb Elvira Grosu, Maria Corneanu, Dumitru Bojoc, care efectuează cu atenție analizele, în funcție de urgență și necesitatea instalațiilor, ținînd o permanentă legătură cu acestea, anunțând operativ rezultatele etc. Aceste eforturi colective s-au concretizat în cele 12.300 tone benzină cu cifră octanică de 90 și peste 90, 33.000 tone motorină, 520 tone cocs de petrol, 110 tone produse aromatice peste prevederi, realizări închinate Zilei petrolistului și aniversării Republicii. DE ZIUA PETROLISTULUI Mîine, muncitorii, inginerii și tehnicienii din unitățile de foraj și extracția țițeiului, din rafinăriile pentru prelucrare și, alături de ei, ceilalți oameni ai muncii, sărbătoresc tradiționala Zi a petrolistului. Sondorii raportează, cu acest prilej, remarcabile succese în muncă, realizări care atestă că o bună parte din angajamentele asumate în marea întrecere din cel de-al doilea an al cincinalului, în cinstea aniversării Republicii, au fost îndeplinite și depășite. Hotărîrile adoptate la Conferința Națională a partidului din iulie a.c., sarcinile care se desprind din acestea pentru muncitorii, inginerii și tehnicienii petroliști, în frunte cu comuniștii, le-au mobilizat eforturile, puterea de muncă în direcția obținerii unei eficiențe ridicate a producției, pentru valorificarea superioară a zăcămintelor de țiței. Petroliștii din Moldova, deținătorii unei bogate experiențe în forajul și extracția țițeiului, in prelucrarea superioară a acestuia, se mîndresc, de Ziua lor, cu fapte de muncă lăudabile. In schelele de extracție de la Moinești, Zemeș, și Modîrzău, în unitățile de foraj și celelalte sectoare de deservire, la rafinăriile din Borzești și Dărmănești, producția a înregistrat cote tot mai înalte. G.I.F.E.T. Moinești, rod al înfăptuirii măsurilor luate pentru organizarea tot mai eficientă a producției și a muncii, constituie, astăzi, una dintre unitățile de bază ale industriei județului nostru. De Ziua petrolistului, o călduroasă urare de noi succese în înfăptuirea mărețelor sarcini trasate de Conferința Națională a partidului, a obiectivelor actualului cincinal. (Citiți, pagina a III-a — „De Ziua petrolistului"). C.A.P. Racatău Obiectiv major: Producția in hambare, sămința sub brazdă Seară. La G.A.P.Răcătău secretarul Comitetului comunal de partid, tovarășul Nicolae Diaconu, a organizat o scurtă discuție de lucru. Sunt prezenți președintele cooperativei, Ioan Gutt și inginerul șef Gh. Macarie, brigadierii Gh. Belecciu, (secretar al comitetului de partid pe G.A.P.), Silvia Prisecaru, Vasile Savin, Dumitru Butnaru, Nicolae Ursu, primarul comunei, Gh. Lăiu. Se stabilesc operativ problemele zilei următoare de lucru. Ritmul de campanie, de mobilizare generală, se simte și aici, la întrunirea operativă a acestui „stat major” al campaniei agricole. Mai întîi se stabilesc problemele legate de transportul recoltei. 7 atelaje vor fi folosite pentru transportul fasolei la bazele de recepție. Alte 10 căruțe — la transportul porumbului, de la brigăzile nr. 3 și 4 (care acționează la Recea și Gater). Două atelaje se vor ocupa de transportul strugurilor la Centrul de vinificație din Răcăciuni. Pe dealul Ciocănelului, combina „Gloria" (C-12) va lucra la floarea-soarelui, deci se repartizează și acolo 2 mașini și un tractor cu remorcă, pentru transporturi la baza de recepție din Bacău... Se discută, apoi, despre treburile urgente de la fiecare loc de muncă. Se iau măsuri. Fiecare vine cu câte o problemă care este analizată în colectiv, și se stabilește, operativ, ce e de făcut. După 15 minute „ședința" ia sfîrșit. Aici, la Răcătău, aproape în fiecare seară se întrunesc, pentru puțin timp, factorii de răspundere. Rom CACIULARU (Continuare în pagina a 2-a) Măsuri energice de mobilizare a tuturor forțelor și mijloacelor pentru camiine, mmmi u stimm mpluu LA CULESUL STRUGURILOR în contratimp Era în după-amiaza unei zile (joi, 5 oct. a.c.), cînd nu ploua și, deci, s-ar fi putut lucra in cîmp. La Sascut se ținea însă plenara ordinară a comitetului comunal de partid la care participau președinții, inginerii șefi, secretarii comitetelor de partid din cele trei cooperative agricole din comună, conducătorii întreprinderilor economice și instituțiilor social-culturale din întreaga comună, în total 42 de oameni. La ordinea de zi : „Activitatea desfășurată de comitetul comunal de partid, comitetele și birourile organizațiilor de bază pentru îmbunătățirea stilului și metodelor de muncă — pe baza sarcinilor reieșite din planul de măsuri al Biroului Comitetului județean de partid, din aprilie 197!“. Ne așteptam ca, la discuții măcar, să se aducă vorba și de problemele arzătoare la ordinea zilei — recoltarea, transportul și depozitarea produselor, arăturile și îusămîntările de toamnă. Așteptare zadarnică. Dacă ordinea de zi ar fi fost să spunem : „Ce probleme se ridică în sectoarele dv. de activitate, ce măsuri ați adoptat, ce greutăți întîmpinați în aceste zile de campanie" — poate nu ne-am fi pus întrebarea de ce se țin ședințe în aceste zile. Dar cînd ea se ține totuși, și nici măcar tangențial nu se discută, nu se pomenește nimic despre lucrările la zi, și așa întîrziate, îngreuiate din cauza ploilor de pînă acum, parcă îți vine să te Întrebi dacă era sau nu era cazul ca 42 de oameni să dezbată o asemenea temă, de altfel interesantă. Parcă totuși mai normal ar fi fost ca cei 42 să chibzuiască, fiecare în unitatea sa, cum și ce să se facă a doua zi pentru ca strugurii, legumele, sfecla, cartofii, porumbul să fie recoltate, duse din cîmp la adăpost. Este nu-i vorbă un ciștig și, procedîndu-se așa cum au procedat cei cărora le adresăm aceste gînduri așternute pe hîrtie (spre a lua aminte și alții), dar era și mai mare fie și numai abordînd acest aspect in strînsă legătură cu problema numărul 1 — soarta recoltei prezente și viitoare ! T. DUDAU