Steagul Roşu, octombrie 1972 (Anul 27, nr. 6108-6133)

1972-10-07 / nr. 6113

i i Proletari din /oale tarile uniti­vă I­ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P­C.R Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII NR. 6.113 (7.892) SÎMBĂTĂ 7 OCTOMBRIE 1972 4 pagini — 30 bani Două zile nu a plouat, vremea se anunță în continuare în ameliorare Nici un fel de justificări si amînări LA STRINGEREA RECOLTEI Toată suflarea satului in La ferma legumicolă a C.A.P. Buhoci Succese in lupta cu timpul Brigadierul Constantin Dobrin, fire deschisă, om hotărit și grădinar deosebit de priceput, ține zilnic o evidență strictă a lucrărilor. Tran­scriem aici cîteva din adnotările sale: trebuia să predea, conform contractului, 12 vagoane de varză timpurie și a predat cu un vagon mai mult t­are 14 vagoane plan la varză de toamnă și se estimează o producție de cel puțin 16 vagoane , a realizat 60 tone castraveți (față­­de 53 tone plan), din care a și pre­dat la I.J.P.V.I.L.F. — 40 tone... — Am fost într-o permanentă în­cleștare cu timpul nefavorabil și poate că „tributul" nostru ar fi fost mult mai mic dacă nu batea atît de tare grindina la începutul lunii august. De pe cele 6 ha cu roșii am realizat doar 62 tone, față de 108 tone ce­ fusese planificați aproa­pe jumătate din producția de ardei a suferit de pe urma grindinei. Am predat pînă acum la I.J.P.V.I.L.F. 1900 kg ardei grași. Mai avem de cules gogoșarii de pe cele 5 ha și vinetele (5 ha); dacă iese puțin soarele, terminăm culesul și la go­­goșari și la vinete. Dacă ne-am fi putut apăra de efectele grindinei așa cum ne apărăm acum de brumă... 1 Și, la întrebarea noastră, briga­dierul Constantin Dobrin ne poves­tește cum reușește să scape de efec­tele nefaste ale brumei căzute în timpul nopții: ferma legumicolă și-a procurat aproape 150 butoaie de P.F.L. golite de smoală și acum, în fiecare noapte, dă foc la cîteva j fumul este atît de dens încît — a­­firmă interlocutorul nostru — întrea­ga grădină e pusă astfel la adăpost. In parcelele fermei legumicole lu­crau circa 30 de cooperatori. Cei­lalți plecaseră să ajute brigăzile 3 și 4 Bijghir la recoltatul și trans­portatul sfeclei. — Oamenii sînt stimulați de re­tribuția în acord global și muncesc cu multă tragere de inimă. Doar cî­teva zile cu timp frumos ne-ar tre­bui și terminăm toate lucrările. Ar mai răm­îne de efectuat doar lucră­rile în cîmp dar, o dată terminate lucrările în ferma legumicolă, co­operatorii­­ de aici ar merge cu totii să dea­­­ o mînă de ajutor și acolo. Unde-i hărnicie, într-ajutorare și o bună planificare a muncii, rezulta­■tele sunt totdeauna dintre cele mai bune. Lucrători ai ogoarelor. Producția plămădită de voi vă cheamă s-o strîngeți cu prețul oricăror eforturi! Traversăm o toamnă năbădăioasă: frig, ploaie, ceață. In cîmp însă e toată sau aproape toată recolta de peste an. Cei ce au plămădit-o sînt îngrijorați de soarta ei și, în consecință, se mobilizează, se bat pentru a scoa­te din cîmp, de sub influența destructivă a intemperii­lor, fiecare mașină sau căruță de produse. „Pentru a scoate din lan o căruță încărcată cu 800 kg știuleți au tras de ea cu două perechi de boi și un trac­tor“, ne spunea, cu amărăciune în glas, Nicolae Răuță, președintele C.A.P. Sascut-Tirg. E adevărat, a lucra pe cîmp, în frig, în condițiile cînd apa mustește peste tot, nu-i prea plăcut. Totuși a aștep­ta să se facă timp frumos, iar produsele, și în primul rînd cele supuse deprecierii, pierderilor — așa cum cazul strugurilor, ardeilor, gogonelelor sau cartofilor — e să stea in cîmp, nu e o soluție acceptabilă. Și pentru că joi n-a plouat, am dat o raită prin citeva unități agricole din județ. La Parava, deși s-au cules strugurii de pe mai puțin de jumătate din cele 205 hec­tare, nu se lucra la strînsul strugurilor­­ î­n drept că ceva se făcea: o bună parte din atelaje cărau porum­bul recoltat cu cîteva zile în urmă, o mașină plecase cu cele 3 tone fasole, citm mai era de dus, in bază. La Cleja, la Valea-Seacă, chiar în marginea șoselei asfaltate, fîșii de sfeclă recoltată. Indiscutabil, fie și nu­mai aceste cantități, puteau fi încărcate în mașini cu coșurile (distanța fiind mică), și dusă la fabrica de za­hăr din apropiere. La Valea­ Seacă, o remorcă plină cu sfeclă stătea in așteptarea unui tractor care ar fi pu­ Toma DUDAU (Continuare in pagina a 2-a) „Vremea nu­­ Ine toni de graficul 1.1. P. V. 1.1. 1. Prima impresie nu-i dintre cele favorabile i­­a forma legumicolă a C.A.P.– Letea Veche, circa 3 ha cu roșii aș­teptau, încă, să vină culegătorii. O din recoltă căzuse, parte altă parte se deprecia- o se din cauza umidității excesive. Pe o supra­față de 8 ha, varza se aplecase, sub propria-i greutate, datorită pă­­mîntului moale. Mai bine de 8 tone de ar­dei așteptau să fie pre­luați de I.J.P.V.I.L.F. Bacău. Solicităm cîteva explicații inginerului Cornel Munteanu, șeful fermei legumicole a C.A.P. Letea Veche. — Am avut 15 hec­tare roșii, ne spune in­terlocutorul, de pe ca­re am cules și pînă acum 140 predat tone. Cele 3 hectare se vom culege pînă astăzi la prînz (n. r. dar, în după-amiaza aceleiași zile, roșiile rămăsese­ră tot neculese). Cele cîteva necazuri pe ca­re le mai avem sînt legate, însă, de ardei și varză. Am recoltat întreaga suprafață cul­tivată cu ardei (3 hec­tare) și, în pofida timpu­lui nefavorabil, ne-am apropiat foarte mult de cantitatea planifica­tă inițial. Avusesem plan 65 tone, am reali­zat 63 tone, din care 55 tone au și fost pre­date, conform contrac­tului. Cele 8 tone de ardei pe care le mai vedeți aici așteaptă de mai bine de trei zile să vină cineva de la I.J.P.V.I.L.F. Noi îi pis­­tonăm mereu și proble­ma își va găsi, fără in­doială, rezolvarea. Din cele 20 hectare cultivate cu varză, ne-a mai rămas doar varza de toamnă (8 hectare). Am predat varza tim­­­purie, varza de vară și varza roșie de pe 12 hectare. Și aici se ri­dică însă o problemă: deși avem contractată cu I.J.P.V.I.L.F. întrea­ga producție de varză, întreprinderea nu res­pectă graficul pe care ea însăși — prin per­soana merceologului Ana Butacu — l-a în­tocmit. De comun acord cu I.J.P.V.I.L.F., am stabilit în grafic să pre­dăm 40 tone varză săp­ Iși destăinuie necazul ing. CORNEL MUNTEANU, șeful fermei legumicole a C.A.P. Letea-Veche tămînal. Acum, ni s-a spus că nu se poate prelua mai mult de 10 tone săptămînal. Și varza va începe, în cu­­rând, să se deprecieze, pentru că vremea nu ține cont de graficul I.J.P.V.I.L.F. Sperăm să rezolvăm cât mai repe­de și acest neajuns, înainte de a suferi con­secințele întîrzierii. Trebuie să ne impunem punctul de vedere, pen­tru că astfel toată lu­mea va fi mulțumită... Totul iese bine dacă n-aștepți să-ți facă al­tul treaba". Și ne-am convins că harnicii cooperatori de aici știu să-și facă bine — și la timp — mun­ca. Dar rezultatele muncii lor de un an în­treg depind acum, în mare măsură, de prom­ptitudinea măsurilor luate de conducerea I.J.P.V.I.L.F. Bacău pen­tru preluarea cit mai grabnică a tuturor can­tităților de legume con­tractate. La Trustul de construcții Bacău Performanțe ale calității La capătul celor 9 luni care au trecut din acest an, constructorii de la T. C. Bacău se mîndresc cu faptul că toate obiectivele predate în această perioadă au obținut ca­lificative de bine și foarte bine. Nu au existat cazuri de respingeri sau amînări de recepții din motive de calitate. Dintre obiectivele realizate la un înalt nivel calitativ, pot fi a­­mintite, în primul rind, secția Fi­­brotex, de la Fabrica „Partizanul", Complexul comercial Cornișa II, clădirea centralei telefonice auto­mate Bacău, blocuri de locuințe realizate la Bacău și altele. Din colectivul de mii de oameni ai Trus­tului,­­ se disting, pentru grija deo­sebită ,acordată calității, construc­tori cu bogată experiență profesio­nală cum sunt cei care lucrează în echipele conduse de C. Rusu, M. Budău, V. Gheorghe, P. Bortă (Șan­tierul 1), X. Avram, V. Radu, I. Izvo­­ranu (Șantierul 2), T. Radoi, V. De­­leanu, V. Manea (Șantierul 3 insta­lații), I. Popa, V. Gheorghe (Șantie­rul 5 Tg. Ocna). Extind schimburile II și III In cadrul Trustului de construc­ții Bacău s-au stabilit o serie de măsuri cu privire la extinderea schimburilor II si III, în vederea fo­losirii mai eficiente a mijloacelor din dotare și a forței de muncă. In prezent, aceste schimburi și-au de­monstrat eficienta la IUT (atelie­rul de confecții metalice, atelierul de reparat utilaje și auto, stația de betoane), la secția de prefabricate și în cadrul șantierelor de con­strucții, îndeosebi pentru lucrări ca săpături de fundații, betoane, glisări, montaje prefabricate, etc. minimn zilei republicii Petrochimiștii înscriu noi succese pe agenda întrecerii . Intr-o singură lună, încă 370 tone cauciuc sintetic peste plan. • Un spor de producție de 1.000 tone polistiren. # „în acest an nici o reclamație pri­vind calitatea". Uzina de cauciuc Colectivul Uzinei de cauciuc a obținut numai­ în cursul lunii sep­tembrie un spor de producție de 370 tone cauciuc sintetic, cantitate care se adaugă celei fabri­cate în plus, în lunile anterioare. Au fost îndeplinite, de asemenea, în luna respectivă, sarcinile de li­vrări la export la sortimentele CAROM-1500 și CAROM-1712. Tot în luna trecută, în mod experi­mental, au fost realizate cîteva șarje de latexuri speciale. Aceste rezultate meritorii sunt rodul întrecerii desfășurate sub de­viza „Cincinalul înainte de ter­men !“ și aparțin întregului colec­tiv, din m­odul căruia se evidențiază ambalatorii loan Grozescu, loan Ioniță, loan Diaconu și Valentin Chicuș, controlor de calitate Dumitru Ploaie, operatorii chimiști Costică Antohi, Nicolae Căciulă, Teodor Iancu, Constantin Popo­­vici și Ion Chircă. Secția model stiren-polistiren Hotărîrea colectivului secției model stiren-polistiren (Uzina de cauciuc) de a pune tot mai mult­ în valoare rezervele interne, de a asigura condițiile necesare îndepli­nirii înainte de termen a sarcini­lor ce-i revin în actualul cincinal, este concretizată de numeroase și valoroase acțiuni. Bunăoară, opri­rea instalațiilor, pentru revizia generală, în ultima decadă a lunii septembrie și primele zile din octombrie, a fost folosită și pentru efectuarea unor modificări con­structive. La instalația polistiren de pildă, a fost montat, suplimen­tar, un reactor de 21 mc.Noul uti­laj adaugă secției un spor anual de producție de cel puțin 1000 tone polistiren și asigură perfecționarea tehnologiei de fabricare a acestui produs, pe reactoare de capacitate mare. De asemenea, s-au montat unele vase pentru prepararea so­luției de stabilizatori din clorură de cauciuc și fosfat trisodic (mate­riale indigene), soluție ce va înlocui un produs adus din import. Uzina de petrol Rugînd-o să ne vorbească despre cea mai importantă latură a activității labor­atorului, calitatea produselor, inginera Margareta Costin ne-a relatat cu justificată mîndrie că „în acest an nu a fost nici o re­­clamație privind calitatea, atît la consumul intern cit și la export". Deoarece unul din necazurile mai vechi era acela că produsele erau contaminate in cazane, dato­rită impurităților, acest neajuns a fost înlăturat și prin aportul u­­nor muncitori cum sunt Vasile Guriță, și Nicolae Manea. La fel, este demnă de menționat activita­tea controlorilor tehnici de calita­te, a căror muncă implică înaltă răspundere, ca și a laboran­­ telor. Iată numele cîtorva dintre ele : Ștefania Balaban, Casandra Vanopolos, Florica Bejănaru, Ca­­tinca Simion. In cadrul laborato­rului Fabricație se distinge acti­vitatea șefilor de schimb Elvira Grosu, Maria Corneanu, Dumitru Bojoc, care efectuează cu atenție analizele, în funcție de urgență și necesitatea instalațiilor, ținînd o permanentă legătură cu acestea, anunțând operativ rezultatele etc. Aceste eforturi colective s-au concretizat în cele 12.300 tone benzină cu cifră octanică de 90 și peste 90, 33.000 tone motorină, 520 tone cocs de petrol, 110 tone pro­duse aromatice peste prevederi, rea­lizări închinate Zilei petrolistului­­ și aniversării Republicii. DE ZIUA PETROLISTULUI Mîine, muncitorii, inginerii și tehnicienii din unitățile de foraj și extracția țițeiului, din rafi­năriile pentru prelucrare și, alături de ei, cei­lalți oameni ai muncii, sărbătoresc tradiționala Zi a petrolistului. Sondorii raportează, cu acest prilej, remarcabile succese în muncă, reali­zări care atestă că o bună parte din angaja­mentele asumate în marea întrecere din cel de-al doilea an al cincinalului, în cinstea ani­versării Republicii, au fost îndeplinite și depă­șite. Hotărîrile adoptate la Conferința Națio­nală a partidului din iulie a.c., sarcinile care se desprind din acestea pentru muncitorii, in­ginerii și tehnicienii petroliști, în frunte cu co­muniștii, le-au mobilizat eforturile, puterea de muncă în direcția obținerii unei eficiențe ridi­cate a producției, pentru valorificarea superi­oară a zăcămintelor de țiței. Petroliștii din Moldova, deținătorii unei bo­gate experiențe în forajul și extracția țițeiului, in prelucrarea superioară a acestuia, se mîn­dresc, de Ziua lor, cu fapte de muncă lăuda­bile. In schelele de extracție de la Moinești, Zemeș, și Modîrzău, în unitățile de foraj și ce­lelalte sectoare de deservire, la rafinăriile din Borzești și Dărmănești, producția a înregistrat cote tot mai înalte. G.I.F.E.T. Moinești, rod al în­făptuirii măsurilor luate pentru organizarea tot mai eficientă a producției și a muncii, consti­tuie, astăzi, una dintre unitățile de bază ale in­dustriei județului nostru. De Ziua petrolistului, o călduroasă urare de noi succese în înfăptuirea mărețelor sarcini tra­sate de Conferința Națională a partidului, a obiectivelor actualului cincinal. (Citiți, pagina a III-a — „De Ziua petrolistului"). C.A.P. Racatău Obiectiv major: Producția in hambare, sămința sub brazdă Seară. La G.A.P.­Răcătău secre­tarul Comitetului comunal de partid, tovarășul Nicolae Diaconu, a organizat o scurtă discuție de lu­cru. Sunt prezenți președintele coo­perativei, Ioan Gutt și inginerul șef Gh. Macarie, brigadierii Gh. Be­­lecciu, (secretar al comitetului de partid pe G.A.P.), Silvia Prisecaru, Vasile Savin, Dumitru Butnaru, Ni­colae Ursu, primarul comunei, Gh. Lăiu. Se stabilesc operativ proble­mele zilei următoare de lucru. Rit­mul de campanie, de mobilizare ge­nerală, se simte și aici, la întru­nirea operativă a acestui „stat major” al campaniei agricole. Mai întîi se stabilesc probleme­le legate de transportul recoltei. 7 atelaje vor fi folosite pentru transportul fasolei la bazele de recepție. Alte 10 căruțe — la trans­portul porumbului, de la brigăzile n­r. 3 și 4 (care acționează la Recea și Gater). Două atelaje se vor o­­cupa de transportul strugurilor la Centrul de vinificație din Răcăciuni. Pe dealul Ciocănelului, combina „Gloria" (C-12) va lucra la floa­­rea-soarelui, deci­ se repartizează și acolo 2 mașini și un tractor cu re­morcă, pentru transporturi la baza­­ de recepție din Bacău... Se discută, apoi, despre treburile urgente de la fiecare loc de mun­că. Se iau măsuri. Fiecare vine cu câte o problemă care este analiza­tă în colectiv, și se stabilește, o­­perativ, ce e de făcut. După 15 mi­nute „ședința" ia sfîrșit. Aici, la Răcătău, aproape în fie­care seară se întrunesc, pentru pu­țin timp, factorii de răspundere. Rom­ CACIULARU (Continuare în pagina a 2-a) Măsuri energice de mobilizare a tuturor forțelor și mijloacelor pentru ca­miine, mmmi u stimm mpluu LA CULESUL STRUGURILOR în contratimp Era în după-amiaza u­­nei zile (joi, 5 oct. a.c.), cînd nu ploua și, deci, s-ar fi putut lucra in cîmp. La Sascut se ținea însă plenara ordinară a comitetului comunal de partid la care participau președinții, inginerii șefi, secretarii comitetelor de partid din cele trei coo­perative agricole din co­mună, conducătorii între­prinderilor economice și instituțiilor social-cultu­­rale din întreaga comu­nă, în total 42 de oa­meni. La ordinea de zi : „Activitatea desfășurată de comitetul comunal de partid, comitetele și bi­rourile organizațiilor de bază pentru îmbunătăți­rea stilului și metodelor de muncă — pe baza sar­cinilor reieșite din pla­nul de măsuri al Birou­lui Comitetului județean de partid, din aprilie 197!“. Ne așteptam ca, la dis­cuții măcar, să se aducă vorba și de problemele arzătoare la ordinea zilei — recoltarea, transpor­tul și depozitarea produ­selor, arăturile și îusă­­mîntările de toamnă. Aș­teptare zadarnică. Dacă ordinea de zi ar fi fost să spunem : „Ce probleme se ridică în sectoarele dv. de activi­tate, ce măsuri ați adop­tat, ce greutăți întîmpi­­nați în aceste zile de campanie" — poate nu ne-am fi pus întrebarea de ce se țin ședințe în aceste zile. Dar cînd ea se ține totuși, și nici mă­car tangențial nu se dis­cută, nu se pomenește nimic despre lucrările la zi, și așa întîrziate, îngre­uiate di­n cauza ploilor de pînă acum, parcă îți vine să te Întrebi dacă era sau nu era cazul ca 42 de oameni să dezbată o asemenea temă, de alt­­fel interesantă. Parcă to­tuși mai normal ar fi fost ca cei 42 să chibzuiască, fiecare în unitatea sa, cum și ce să se facă a doua zi pentru ca stru­gurii, legumele, sfecla, cartofii, porumbul să fie recoltate, duse din cîmp la adăpost. Este nu-i vorbă un ciștig și, procedîndu-se așa cum au procedat cei cărora le adresăm aceste gînduri așternute pe hîr­­tie (spre a lua aminte și alții), dar era și mai mare fie și numai abordînd acest aspect in strînsă legătură cu problema numărul 1 — soarta re­coltei prezente și vii­toare ! T. DUDAU

Next