Steagul Roşu, iunie 1973 (Anul 28, nr. 6314-6339)

1973-06-10 / nr. 6322

ANUL XXVIII — NR. 6.322 (8.101) DUMINICA 10 IUNIE 1973 4 pagini — 30 bani Toate forțele și mijloacele îndreptate spre o singura direcție: Executarea lucrărilor de îngrijire a culturilor operativ și bine! Din Slobozia, vești bune ! Cooperatorii din Slobozia acțio­nează în acest început de iunie cu dăruire pentru a asigura culturi­lor o dezvoltare normală, punind astfel o temelie trainică unor re­colte sporite. Tarlalele aflate pe dealuri, pe platouri, sînt acum îm­­pînzite de oameni. La porumb prașila manuală s-a făcut pe 250 hectare din cele 394 hectare exis­tente. In cele trei brigăzi de cîmp se lucrează spornic. Prezenta la lu­cru a tuturor celor ce știu și pot mînui sapele la prășit, este asi­gurată de o bună organizare a muncii, de faptul că oamenii știu că retribuirea se face in funcție de nivelul producției. Este un im­bold izvorît și dintr-o profundă responsabilitate față de asigurarea unei recolte bogate. Pe suprafețele din vie, de ase­menea, se lucrează ca stăruitor in­teres pentru obținerea unei pro­ducții bogate. In podgorie , a­­ceastă mare bogăție a unității, de pe urma căreia s-a stabilit prin plan obținerea unui venit de circa un milion lei, dar așa cum arată recolta, se estimează depășirea a­­cestui indicator cu 200.000 lei, se lucrează din zori și pină în amurg. S-au făcut două stropiri contra ma­nei și peste 3—4 zile se va face al treilea tratament. Au lucrat 80 de cooperatori la combaterea manei, ajutați și de mecanizatori cu un a­­gregat M.S.P.C.—300. Mai­ exista un utilaj de stropit viu, dar a doua mașină a stat deoarece n-au fost curele. Prășitul s-a făcut in vie pe cele 103 hectare, iar discuitul pe 80 hec­tare. Sunt cifre lapidare care relevă străduința cu care se lucrează a­­cum pentru ca podgoria să aibă la toamnă rod bogat. Meritul e și al brigadierilor C. Mustață și Ion D. Răileanu care sunt toată ziua pre­zenți în teren, organizează temeinic activitatea viticultorilor. Conducătorii de atelaje au mult de lucru. Ci­ e ziua de mare, coo­peratorii Nicolae Lupu, Ioan N. Ru­­su, Grigore Căsăneanu, Nicolae I. Rusu și alții, transportă lucerna co­sită la sectorul zootehnic unde se pune la conservat, In semisiloz. Pină acum s-au realizat 100 de tone și se lucrează din plin. — Sîntem în întrecere cu coope­rativa vecină din Stănișești — ne spune inginerul șef al unității, I. Stoica. Ne bucurăm de sprijinul co­mitetului comunal de partid, al se­cretarului Andrei Stancu. Cine va cîștiga competiția pentru roade bo­gate ? E greu­ de apreciat. Vom ve­dea la toamnă cind se vor număra nu numai... bobocii, ci și zonele de produse. St. TUDOR Ferma de vaci­ Gheorghe Doja Locul 3 pe țară pentru rezultate remarcabile în producție Vineri, 8 iunie a. c. fermei de vaci din Gheorghe Doja, a I.A.S. Bacău, pentru obținerea unor re­zultate remarcabile în activitatea economico-productivă, i s-a decer­nat premiul III pe țară, în urma concursului republican desfășurat în anul trecut între fermele agri­cole de stat. De altfel, și in acest an ferma din Gheorghe Doja a înregistrat o serie de noi succese care dovedesc buna organizare a producției și a muncii în această unitate. Astfel, după 5 luni, planul de livrări la lapte a fost depășit cu 1.100 hecto­litri, sporul de producție pe cap de vacă furajată in perioada de re­ferință, față de cifra planificată, fiind de 140 litri lapte. Ing. Mihai PAPUC directorul I.A.S. Bacău I__——-----­ Urgențele zilei pe agenda de lucru a agricultorilor: • Grăbirea prașilelor la toate culturile • Executarea cu intensitate a tratamentelor contra bolilor și dăunătorilor • Plivitul buruienilor din lanurile de păioase • Cosdul rapid al lucernei și conservarea ei în semisilozuri • Pregătirea campaniei agricole de vară Azi, duminică, să se lucreze cu toate forțele la executarea tuturor muncilor agricole de sezon ! O problemă actuală de maximă importanța în vii Combaterea manei In anul acesta producția de stru­guri in plantațiile de vii este atit de mare incit ar putea recupera și pagubele produse de ger din a­­nul trecut. Soarta recoltei este hotărîtă de un complex de factori și lucrări agrotehnice. In condițiile neglijă­rii anumitor verigi ale acestui complex, buruienile, bolile și dău­nătorii pot prăbuși la un moment dat, întreaga producție. In citeva zile, de pildă, mana poate distruge toate organele verzi ale viței de vie, iar strugurii ră­mași sunt depreciați și dau un vin de calitate inferioară. Altă dată cind ploile sunt din abundență, ca în vara anului acesta, mana poate distruge întreaga recoltă de stru­guri, avînd repercusiuni nefaste și asupra producției din anul următor. Pe lingă sustragerea hranei, bu­ruienile contribuie in mare măsu­ră la intensificarea atacului de mană. Se cunosc bine, de aseme­nea, perspectivele sumbre pe care le au producția și longevitatea plantațiilor de vii atacate puternic de mană : butucii slăbesc an de an și cu timpul pier, creîndu-se astfel goluri ; diferențierea mugu­rilor de rod este anevoioasă, asi­­milația încetează, nu se mai de­pun substanțe de rezervă in lăs­tari, aceștia nu se mai maturizea­ză și pot foarte ușor degera peste iarnă, ceea ce duce la periclitarea rodului anului următor. Plantațiile devin, astfel neecono­mice. Din cauza pagubelor pe care le produce mana, combaterea ei este o condiție fără de care cultivarea rentabilă a viței de vie nu este posibilă; în prezent, in vii s-a produs pri­ma infecție secundară care dato­rită ploilor frecvente va genera la fiecare 6—7 zile noi infecții și in­vazii de mană. De aceea, in ase­menea condiții de vreme ploioasă, mana nu se poate combate eficient, decit dacă se stropește săptămînal cu zeamă bordeleză în concentra­ție de 0,5—0,75 la sută sulfat de cupru și var pastă, pină la neutra­lizarea soluției, iar ca adeziv, pro­dusul aracet 0,1 la sută sau 1—2 kg melasă la 100 litri soluție. Se mai poate folosi Dithane M — 45 în concentrație de 0,2 la sută, Ortocid 0,2 la sută, Zinele 0,4 la sută, Folpan 0,2 la sută. Aceste substanțe acuprice au rem­anență de o durată mai scurtă­­ (5 zile) decit zeama bordeleză. Acțiunea de combatere cere nu numai sacrificii materiale și aten­ție din partea viticultorilor, ci și o anumită organizare și indicațiile date de stațiunile de avertizare. Din păcate insă, unitățile de pro­ducție nu manifestă totdeauna re­ceptivitatea necesară față de re­comandările primite. Mana se combate preventiv. Mo­mentul intervenției nu poate fi a­­les la întâmplare și nici subordo­nat altor lucrări din vie. Aceasta ar cauza prejudicii mari. Trebuie să nu uităm că tratamentul este eficace când se face în cursul pe­rioadei de incubație, a parazitului, limitată uneori la 4-5 zile, și cît mai aproape de momentul inva­ziei. Și pentru că acest moment este hotărîtor, din studiile făcu­te de noi, publicate și aplicate de peste 10 ani în producție, rezultă că atunci cind ne amenință o in­vazie de mană, viile pot fi stro­pite cu succes, fără să dăuneze producției, chiar pe timpul înflo­ritului și pe vreme de ploaie, în plină invazie, stropirile nu mai sunt eficace și, deci, nu mai pot salva ce este atacat. Ar fi mult mai nimerit să se prevină catastro­fa prin măsuri energice de mobi­lizare a forțelor de intervenție, de­cit să se mai ajungă la diferite an­chete, imputări și sancțiuni, fără a se putea recupera pagubele pro­duse. Stațiunile de avertizare indică precis viticultorilor cind trebuie să stropească pentru a avea rezul­tate bune, și cind nu trebuie să stropească, pentru a nu irosi forța de muncă, sulfatul de cupru. Pe linia organizării științifice a muncii se pot stabili sisteme și metode care să ducă la sporirea randamentului muncii de comba­tere cu certitudinea unor produc­ții mari și constante, realizate la prețuri cît mai reduse. Astăzi avem tractoare viticole cu seturile respective cu care se pot executa majoritatea lucrărilor agrotehnice în cele mai bune con­diții și la timpul optim în planta­țiile pretabile la lucrările de me­canizare. Pregătiți la timp cu materiale, utilaje, aparate, mașini și forțe de muncă, pentru a putea înfrunta cu succes acest periculos dușman al viței de vie — mana — nu nu­mai că se vor evita pierderi de milioane de lei, ci se va realiza și chiar depăși cu mult planul de producție. Prof. Vasile JUNCU, membru de onoare al Academiei de științe agricole și silvice Fe șantierul F.N.C. 19,3 procente avans Pe șantierul Fabricii de nutre­țuri combinate, obiectiv aflat in construcție și situat la extremita­tea zonei industriale de sud a municipiului Bacău, se­ lucrează intr-un ritm alert. Conform planului de stat, noua fabrică urmează să intre în exploa­tare la 30 noiembrie. Deși, valoric, planul pe primele 5 luni a fost rea­lizat in proporție de 1 Mr.'S'la sută, constructorul trebuie să-și mobili­zeze in continuare toate forțele pentru a-și respecta obligațiile a­­sumate. Și, printr-o conlucrare strinsă cu beneficiarul, acest lucru are toate șansele să devină o rea­litate. In întîmpinarea marii sărbători IcPSBOJ Baaaawj B———H—BH Beaa Bg——aa PBc PBOB­ . —a—n— bb—....——i—— m mm . —----------------—­­■ ——■ Activitate rodnică însuflețită în toate unitățile economice ale județului Petroliștii iși consolidează succesele Avin­d drept deviză „FIECARE SONDA, EXPLOATATA LA PO­TENȚIALUL MAXIM!", întrece­rea petroliștilor din unitățile apar­­ținînd Combinatului petrolului Moinești a consemnat, în bilanțul economic de curînd încheiat, rea­lizări meritorii. Este de subliniat, intre altele, depășirea înregistrată la indicatorul producția globală, depășire care atinge, pe cinci luni, aproape 2 la sută. Acest spor se concretizează în sute de tone de țiței extras peste plan, in impor­tante cantități de gaze și gazolină. O contribuție deosebită la acest succes și-au adus-o sondorii de la Schela de extracție Modîrzău. In cinstea sărbătorii de la 23 Au­gust, muncitorii, inginerii și teh­nicienii petroliști și-au intensificat eforturile de muncă, fiind hotăriți ca, prin aplicarea la sonde a celor mai eficiente operații tehnologice, a unui întreg complex de măsuri tehnice și organizatorice, să conti­­nuie șirul bunelor realizări de pro­ducție. intilnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu participanții la Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici, cu prilejul vizitării expoziției „125 de ani de la Revoluția din 1848 In România“ In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, , secretar general Partidului Comunist Român, pre­al­ședintele Consiliului de Stat, s-a deschis, simbătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expoziția jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluția din 1848 in România". Ea reprezintă un vi­brant omagiu pe care pictorii, sculptorii­ și graficienii de pe întreg cuprinsul țării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintași, celor ce au purtat steagul mișcării revo­luționare pașoptiste, luptînd, cu inimile înflăcărate de o nobilă iu­bire de neam și țară, pentru liber­tate și progres, pentru unitatea și independența națiunii române. La vernisaj au luat parte tova­rășii Manea Mănescu, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Gheor­ghe Cioară, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Burti­că, Miron Constantinescu, Mihai Dalea,­ Mihai Gere, Ion Ioniță, Va­­sile Patilineț. De asemenea, erau prezenți mem­­ bri ai C.C. al P.C.R., miniștri, con­ducători de instituții centrale și organizații obștești. Sunt de față participanții la Conferința națio­nală a Uniunii artiștilor plastici, mulți dintre ei prezenți cu opere în expoziție, critici de specialitate și alți oameni de cultură. Este ora 12.15. La intrarea in sala expoziției, secretarul general al partidului este întîmpinat de Ion Jalea, președintele de onoare al Uniunii artiștilor plastici, Brăduț Covaliu,­ președintele U.A.P., de (Continuare în pag. a IV-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori să încep — deși sînteți la sfîrșitul lucrărilor conferinței — prin a vă adresa salutul și felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat și guvernului, ale mele per­sonal, pentru încheierea cu succes a Conferinței pe țară a Uniunii artiști­lor plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea u­­niunii să particip la deschiderea Conferinței. Nu am avut această po­sibilitate. Ne-am gîndit, pină la ur­mă, să mai aducem și aici unele i­­novații, să ne întilnim în cadrul a­­cestei expoziții alcătuite de artiștii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoarece, vizitînd expo­ziția, am putut căpăta o imagine a ceea ce ați realizat, a ceea ce puteți realiza atunci cind vă propuneți să dați expresie unor momente impor­tante din istoria națională, să înfă­țișați eroismul, lupta pentru o viață mai bună, mai dreaptă, pentru pro­gres și civilizație, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o despre expoziție este bună. Sunt în­fățișate, prin imagini variate, mo­mente importante, în stiluri deose­bite. Ceea ce constituie însă carac­teristica generală a expoziției, carac­teristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea și de Conferința Națională ale partidului este că, folosindu-se stiluri și ma­niere diferite de expresie, s-au rea­lizat lucrări bune, cu un conținut menit să servească educării poporu­lui. Cred că această expoziție a reu­șit in mod minunat să dea expresie orientării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puter­nice), înțelegeți că m­i-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în fața tuturor celor care au expus aci, să exprim preferințele mele. Pot spune însă că, in general, atit ca orientare, cit și ca expresie artistică, mi-au plăcut mai toate lucrările. De aceea, aș dori să-i feli­cit călduros pe toți artiștii plastici care au contribuit la realizarea ex­poziției, care au creat lucrări consa­crate acestui eveniment — chiar dacă ele nu sînt expuse aici — propu­­nîndu-și ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, și să le urez succese și mai mari în viitor. (Aplauze puternice). Desigur, așa cum se întîmplă în­totdeauna, cind vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pre­tențios. Aș putea spune că in această situație mă găsesc eu acum. Compa­rativ cu expoziția pe care am văzut-o tot aici, cu cițiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut pași foarte mari, mai cu seamă în direcția redării u­­nui conținut bogat de idei, intr-o mare varietate de expresii. De ace­ea, aș dori să nu-mi luați în nume de rău dacă voi folosi momentul în­cheierii conferinței dumneavoastră și al deschiderii acestei minunate ex­poziții, pentru a-mi exprima dorința, dorința conducerii noastre de partid, a întregului popor, de a vedea noi opere de inaltă valoare educativă și artistică. Avem în față o serie de mari eve­nimente legate de istoria luptei re­voluționare a poporului nostru. Săr­bătorim chiar în aceste zile 25 de ani de la naționalizare. Desigur, în câteva zile nu se mai poate face nimic, dar chiar și peste un an lucrările inspi­rate din acest eveniment vor fi bine venite. Sper că vă veți angaja să faceți ceva in această privință. Anul viitor vom sărbători 30 de ani de la victoria insurecției naționale armate antifasciste. Așteptăm ca arta plasti­că să fie, de asemenea, prezentă la această mare aniversare, cel puțin cu același succes ca și la expoziția prezentă. Am dori, chiar, mai mult. Realizările, preocupările de astăzi ale României socialiste, munca de făurire a societății socialiste multi­lateral dezvoltate, eroismul cu care întregul popor înfăptuiește politica partidului nostru sunt, fără îndoială, bogate și inepuizabile surse de inspi­rație. Sunt convins că vă veți strădui să puneți in valoare acest bogat ma­terial faptic. Acest puternic entu­ziasm de masă. După părerea mea, arta plastică are posibilități nelimi­tate de a realiza aceasta. în politica internațională au loc, de asemenea, mari schimbări. Se obțin succese spre destindere, spre inten­sificarea colaborării între state. Iată, chiar ieri, la Helsinki, s-au încheiat cu succes lucrările pregătitoare ale Conferinței general-europene, stabi­­lindu-se data de 3 iulie pentru con­ferința m­iniștrilor de externe. începe deci conferința pentru securitatea europeană. Acesta este un succes deosebit de important al națiunilor europene — deci și al națiunii ro­mâne — al tuturor națiunilor lumii. Ar trebui să vă gîndiți să dați ex­presie prin arta dumneavoastră și a­­cestor schimbări, năzuințelor popoa­relor spre o lume mai dreaptă, mai bună, spre o lume a păcii. Iată ce surse de inspirație vă oferă viața. Am dori ca, așa cum ați reușit acum să prezentați în această expo­ziție momente din trecutul mai în­depărtat al patriei noastre, să reali­zați in anii următori noi expoziții în care să fie oglindite momente din istoria de astăzi a poporului nostru, din prezentul vieții și muncii sale, imaginea felului în care se realizea­ză programul partidului nostru. Tot­odată, să redați succesele popoarelor în lupta ce se duce astăzi pentru o lume mai bună, mai dreaptă, pentru destindere și pace pe plan interna­țional. Sper că atît cei mai in vîrstă, cei de vîrstă mijlocie, cit și cei ti­neri — care s-au întrecut, aș putea spune, pentru a prezenta opere cit mai valoroase in această expoziție — se vor lua în continuare la întrecere pentru a da poporului opere și mai bune, și mai valoroase, pentru a contribui și pe această cale la ridi­carea nivelului de cultură al maselor, la elevarea spirituală, la formarea gustului pentru frumos al oamenilor, la realizarea unei vieți mai bune pe pămîntul patriei noastre. Sunt convins că ne vom intîlni la noi expoziții și mai mari și mai fru­moase. Vă urez succes în activitatea dumneavoastră, urez comitetului, pe care l-ați ales, succes în îndrumarea activității de creație. Aceste succese depind de munca tuturor artiștilor plastici, de felul in care fiecare înțe­lege să servească poporul, prin tot ceea ce face. Văd că, intr-adevăr, pe acest drum vrea fiecare să meargă, în felul său, servind poporul, cauza socialismului și păcii. (Aplauze pu­ternice, prelungite). La „Salina" Tg. Ocna, minerii sporesc randamentul muncii „NICI O MAȘINA, NICI UN U­­TILAJ SUB RANDAMENTUL PLANIFICAT, NICI UN MINUT NELUCRAT“ — sub acest impe­rativ colectivul de mineri de la „Salina" Tg. Ocna desfășoară amplă și susținută întrecere. Ur­a­mărind transpunerea in practică, in interesul producției, a unor mă­suri care să conducă la o cît mai deplină utilizare a capacităților din dotare, a timpului de lucru maxim disponibil, minerii tîrgocneni rea­lizează, pe perioada de la începu­tul anului, o depășire la producția globală de 6,4 la sută, iar la pro­­­ducția marfă de 4,8 la sută. Pro­­­ductivitatea muncii a cunoscuți in aceeași perioadă, un spor de 1,1 la sută. M AUGUST in lumina indicațiilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu prilejul vizitei de lucru făcută în județul nostru, întreaga producție DE CALITATEA I! CALITATEA­­ producției - o problemă de demnitate și patriotism După cum se știe, cu prilejul vizitei de lucru in F­abrica de postav­i înhuși, tovarășul Nicolae Ceaușescu a indicat luarea de măsuri în scopul realizării întregii producții de calitatea I. „Așa cum așteptați de la me­­talurgiști numai utilaje trainice, tot așa cumpărătorii pretind de la tex­­tiliști numai bunuri de calitate, iar pretențiile cresc continuu", reco­manda secretarul general al partidului. In acest scop s-a indicat folosi­­rea mai eficientă a tuturor cadrelor din întreprindere, îndeosebi a spe­cialiștilor. In lumina recomandărilor, indi­cațiilor date, comitetul de partid din fabrică a stabilit­ obiective ce urmează a fi realizate, îmbunătă­țind planul de măsuri stabilit la începutul anului în scopul perfec­ționării inițiativei „Calitatea pro­ducției — o problemă de demnita­te și patriotism“. Se cuvine a sub­linia că până acum inițiativa texti­­liștilor a condus la creșterea exi­genței fiecărui muncitor în pro­cesul autocontrolului, la aplicarea unor metode eficiente în munca politică de masă. Ca un prim re­zultat, din anul 1971, data nașterii acestei inițiative, fabrica nu a în­registrat nici un refuz de calitate de la cei peste 150 de beneficiari externi din 25 de țări ale lumii, cu care întreprinderea întreține re­producție este de calitatea I, un lucru bun, dar care nu epuizează M. CHIRIAC (Continuare în pag. a II-a) rații comerciale de multă vreme, în prezent, peste 98,6 la sută din La Fabrica de postav Buhuși P­e Uz, și mai departe... Popas la Poiana Uzului. Pe creas­ta de munte ce su­dează, parcă, ba­rajul hidrotehnic in apropierea că­ruia se află și cu care s-a antrenat intr-o dispută pașnică , pentru mă­reție. Dalele masive din beton, albe­­cenușii, adunate intr-o alcătuire de torfă și rezistentă, s-au așternut ori se aștern, cuminți, sub roțile ma­șinilor, purtindu-le spre peisajul pa­radisiac ce se oferă detaliu cu de­taliu, inchizind orizontul la numai citeva zeci de metri, și ești tentat să-l prinzi, să-i afli misterele... Șoseaua ce pornește de jos, din lărgime, iși sprijină cu temeinicie și neclintire, formele, in masivul mun­tos, punindu-și cununa verdelui crud al acestui sfirșit de mar­e, suind pieptiș, și totuși lin, iși Însoțește preumblarea spre nesfirșit, adunind, intr-un flacon Închipuit, fără de margini, toate parfumurile pădurii. Dacă n-am ști ce a fost, pină in urmă cu numai cițiva ani, In aceste locuri, am fi tentati să atribuim me­tamorfoza aceasta rapidă, surprin- Anticipații turistice zătoare, cine știe cărei întîmplări cu eroi desprinși din filele cărților de basme. Dar, binințeles, nu! Creatorii de frumos, de inedit, sunt constructorii care, cu forța brațe­lor și lumina minților au clădit, ală­turi, stavilă in calea Uzului, apro­piind malurile ce se salutau și se cunoșteau doar printre neguri... Loc de popas la Poiana Uzului. Vechiul sat cu același nume mai subzistă doar prin citeva case. Le-a luat locul ceea ce nimeni, poate, de pe aici fiind, n-a gândit vreo­dată : lacul de acumulare care a­­cum își etalează formele, cu nepre­făcută sinceritate, imbiind la re­­creere în sinul naturii. Și aceleași minni obișnuite să ridice coloși, știu să șlefuiască și un diamant căruia vor să-i dea o strălucire cu totul aparte. .Pe o stâncă neagră­­ intr-un ve­chi castel...". Versurile lui Bolinti­­neanu ne sugerează, prin torța ex­presiei ce Ie-a dăruit-o penelul său, Fotoreportaj realizat de Mihai BUZNEA Constantin BURSUC (Continuare in pag. a IlI-a) „Zilele culturii cälinesciene“ In urmă cu numai 10 ani, G. Că­­linescu nota într-una din tabletele sale săptămînale: „Sînt mirat cinci școlari, studenți, muncitori, ofițeri, medici, ingineri, cetățeni de toate vîrstele, bărbați și femei, mă întîm­­pină cu prilejul vreunei prelegeri, sau, ca mai deunăzi, cu acela al apa­riției unei cărți, privindu-mă, plini de curiozitate, ingrămădindu-se în jurul meu, așteptîndu-mă și la ieșire în stradă, scrutîndu-mi orice gest, aplaudînd chiar. Eu nu cred a me­rita acest lucru, și sînt încredințat C. LUPU (Continuare în pag. a IV-a)

Next