Steagul Roşu, iunie 1973 (Anul 28, nr. 6314-6339)
1973-06-10 / nr. 6322
ANUL XXVIII — NR. 6.322 (8.101) DUMINICA 10 IUNIE 1973 4 pagini — 30 bani Toate forțele și mijloacele îndreptate spre o singura direcție: Executarea lucrărilor de îngrijire a culturilor operativ și bine! Din Slobozia, vești bune ! Cooperatorii din Slobozia acționează în acest început de iunie cu dăruire pentru a asigura culturilor o dezvoltare normală, punind astfel o temelie trainică unor recolte sporite. Tarlalele aflate pe dealuri, pe platouri, sînt acum împînzite de oameni. La porumb prașila manuală s-a făcut pe 250 hectare din cele 394 hectare existente. In cele trei brigăzi de cîmp se lucrează spornic. Prezenta la lucru a tuturor celor ce știu și pot mînui sapele la prășit, este asigurată de o bună organizare a muncii, de faptul că oamenii știu că retribuirea se face in funcție de nivelul producției. Este un imbold izvorît și dintr-o profundă responsabilitate față de asigurarea unei recolte bogate. Pe suprafețele din vie, de asemenea, se lucrează ca stăruitor interes pentru obținerea unei producții bogate. In podgorie , această mare bogăție a unității, de pe urma căreia s-a stabilit prin plan obținerea unui venit de circa un milion lei, dar așa cum arată recolta, se estimează depășirea acestui indicator cu 200.000 lei, se lucrează din zori și pină în amurg. S-au făcut două stropiri contra manei și peste 3—4 zile se va face al treilea tratament. Au lucrat 80 de cooperatori la combaterea manei, ajutați și de mecanizatori cu un agregat M.S.P.C.—300. Mai exista un utilaj de stropit viu, dar a doua mașină a stat deoarece n-au fost curele. Prășitul s-a făcut in vie pe cele 103 hectare, iar discuitul pe 80 hectare. Sunt cifre lapidare care relevă străduința cu care se lucrează acum pentru ca podgoria să aibă la toamnă rod bogat. Meritul e și al brigadierilor C. Mustață și Ion D. Răileanu care sunt toată ziua prezenți în teren, organizează temeinic activitatea viticultorilor. Conducătorii de atelaje au mult de lucru. Ci e ziua de mare, cooperatorii Nicolae Lupu, Ioan N. Rusu, Grigore Căsăneanu, Nicolae I. Rusu și alții, transportă lucerna cosită la sectorul zootehnic unde se pune la conservat, In semisiloz. Pină acum s-au realizat 100 de tone și se lucrează din plin. — Sîntem în întrecere cu cooperativa vecină din Stănișești — ne spune inginerul șef al unității, I. Stoica. Ne bucurăm de sprijinul comitetului comunal de partid, al secretarului Andrei Stancu. Cine va cîștiga competiția pentru roade bogate ? E greu de apreciat. Vom vedea la toamnă cind se vor număra nu numai... bobocii, ci și zonele de produse. St. TUDOR Ferma de vaci Gheorghe Doja Locul 3 pe țară pentru rezultate remarcabile în producție Vineri, 8 iunie a. c. fermei de vaci din Gheorghe Doja, a I.A.S. Bacău, pentru obținerea unor rezultate remarcabile în activitatea economico-productivă, i s-a decernat premiul III pe țară, în urma concursului republican desfășurat în anul trecut între fermele agricole de stat. De altfel, și in acest an ferma din Gheorghe Doja a înregistrat o serie de noi succese care dovedesc buna organizare a producției și a muncii în această unitate. Astfel, după 5 luni, planul de livrări la lapte a fost depășit cu 1.100 hectolitri, sporul de producție pe cap de vacă furajată in perioada de referință, față de cifra planificată, fiind de 140 litri lapte. Ing. Mihai PAPUC directorul I.A.S. Bacău I__——----- Urgențele zilei pe agenda de lucru a agricultorilor: • Grăbirea prașilelor la toate culturile • Executarea cu intensitate a tratamentelor contra bolilor și dăunătorilor • Plivitul buruienilor din lanurile de păioase • Cosdul rapid al lucernei și conservarea ei în semisilozuri • Pregătirea campaniei agricole de vară Azi, duminică, să se lucreze cu toate forțele la executarea tuturor muncilor agricole de sezon ! O problemă actuală de maximă importanța în vii Combaterea manei In anul acesta producția de struguri in plantațiile de vii este atit de mare incit ar putea recupera și pagubele produse de ger din anul trecut. Soarta recoltei este hotărîtă de un complex de factori și lucrări agrotehnice. In condițiile neglijării anumitor verigi ale acestui complex, buruienile, bolile și dăunătorii pot prăbuși la un moment dat, întreaga producție. In citeva zile, de pildă, mana poate distruge toate organele verzi ale viței de vie, iar strugurii rămași sunt depreciați și dau un vin de calitate inferioară. Altă dată cind ploile sunt din abundență, ca în vara anului acesta, mana poate distruge întreaga recoltă de struguri, avînd repercusiuni nefaste și asupra producției din anul următor. Pe lingă sustragerea hranei, buruienile contribuie in mare măsură la intensificarea atacului de mană. Se cunosc bine, de asemenea, perspectivele sumbre pe care le au producția și longevitatea plantațiilor de vii atacate puternic de mană : butucii slăbesc an de an și cu timpul pier, creîndu-se astfel goluri ; diferențierea mugurilor de rod este anevoioasă, asimilația încetează, nu se mai depun substanțe de rezervă in lăstari, aceștia nu se mai maturizează și pot foarte ușor degera peste iarnă, ceea ce duce la periclitarea rodului anului următor. Plantațiile devin, astfel neeconomice. Din cauza pagubelor pe care le produce mana, combaterea ei este o condiție fără de care cultivarea rentabilă a viței de vie nu este posibilă; în prezent, in vii s-a produs prima infecție secundară care datorită ploilor frecvente va genera la fiecare 6—7 zile noi infecții și invazii de mană. De aceea, in asemenea condiții de vreme ploioasă, mana nu se poate combate eficient, decit dacă se stropește săptămînal cu zeamă bordeleză în concentrație de 0,5—0,75 la sută sulfat de cupru și var pastă, pină la neutralizarea soluției, iar ca adeziv, produsul aracet 0,1 la sută sau 1—2 kg melasă la 100 litri soluție. Se mai poate folosi Dithane M — 45 în concentrație de 0,2 la sută, Ortocid 0,2 la sută, Zinele 0,4 la sută, Folpan 0,2 la sută. Aceste substanțe acuprice au remanență de o durată mai scurtă (5 zile) decit zeama bordeleză. Acțiunea de combatere cere nu numai sacrificii materiale și atenție din partea viticultorilor, ci și o anumită organizare și indicațiile date de stațiunile de avertizare. Din păcate insă, unitățile de producție nu manifestă totdeauna receptivitatea necesară față de recomandările primite. Mana se combate preventiv. Momentul intervenției nu poate fi ales la întâmplare și nici subordonat altor lucrări din vie. Aceasta ar cauza prejudicii mari. Trebuie să nu uităm că tratamentul este eficace când se face în cursul perioadei de incubație, a parazitului, limitată uneori la 4-5 zile, și cît mai aproape de momentul invaziei. Și pentru că acest moment este hotărîtor, din studiile făcute de noi, publicate și aplicate de peste 10 ani în producție, rezultă că atunci cind ne amenință o invazie de mană, viile pot fi stropite cu succes, fără să dăuneze producției, chiar pe timpul înfloritului și pe vreme de ploaie, în plină invazie, stropirile nu mai sunt eficace și, deci, nu mai pot salva ce este atacat. Ar fi mult mai nimerit să se prevină catastrofa prin măsuri energice de mobilizare a forțelor de intervenție, decit să se mai ajungă la diferite anchete, imputări și sancțiuni, fără a se putea recupera pagubele produse. Stațiunile de avertizare indică precis viticultorilor cind trebuie să stropească pentru a avea rezultate bune, și cind nu trebuie să stropească, pentru a nu irosi forța de muncă, sulfatul de cupru. Pe linia organizării științifice a muncii se pot stabili sisteme și metode care să ducă la sporirea randamentului muncii de combatere cu certitudinea unor producții mari și constante, realizate la prețuri cît mai reduse. Astăzi avem tractoare viticole cu seturile respective cu care se pot executa majoritatea lucrărilor agrotehnice în cele mai bune condiții și la timpul optim în plantațiile pretabile la lucrările de mecanizare. Pregătiți la timp cu materiale, utilaje, aparate, mașini și forțe de muncă, pentru a putea înfrunta cu succes acest periculos dușman al viței de vie — mana — nu numai că se vor evita pierderi de milioane de lei, ci se va realiza și chiar depăși cu mult planul de producție. Prof. Vasile JUNCU, membru de onoare al Academiei de științe agricole și silvice Fe șantierul F.N.C. 19,3 procente avans Pe șantierul Fabricii de nutrețuri combinate, obiectiv aflat in construcție și situat la extremitatea zonei industriale de sud a municipiului Bacău, se lucrează intr-un ritm alert. Conform planului de stat, noua fabrică urmează să intre în exploatare la 30 noiembrie. Deși, valoric, planul pe primele 5 luni a fost realizat in proporție de 1 Mr.'S'la sută, constructorul trebuie să-și mobilizeze in continuare toate forțele pentru a-și respecta obligațiile asumate. Și, printr-o conlucrare strinsă cu beneficiarul, acest lucru are toate șansele să devină o realitate. In întîmpinarea marii sărbători IcPSBOJ Baaaawj B———H—BH Beaa Bg——aa PBc PBOB . —a—n— bb—....——i—— m mm . —----------------—■ ——■ Activitate rodnică însuflețită în toate unitățile economice ale județului Petroliștii iși consolidează succesele Avind drept deviză „FIECARE SONDA, EXPLOATATA LA POTENȚIALUL MAXIM!", întrecerea petroliștilor din unitățile aparținînd Combinatului petrolului Moinești a consemnat, în bilanțul economic de curînd încheiat, realizări meritorii. Este de subliniat, intre altele, depășirea înregistrată la indicatorul producția globală, depășire care atinge, pe cinci luni, aproape 2 la sută. Acest spor se concretizează în sute de tone de țiței extras peste plan, in importante cantități de gaze și gazolină. O contribuție deosebită la acest succes și-au adus-o sondorii de la Schela de extracție Modîrzău. In cinstea sărbătorii de la 23 August, muncitorii, inginerii și tehnicienii petroliști și-au intensificat eforturile de muncă, fiind hotăriți ca, prin aplicarea la sonde a celor mai eficiente operații tehnologice, a unui întreg complex de măsuri tehnice și organizatorice, să continuie șirul bunelor realizări de producție. intilnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu cu participanții la Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici, cu prilejul vizitării expoziției „125 de ani de la Revoluția din 1848 In România“ In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, , secretar general Partidului Comunist Român, prealședintele Consiliului de Stat, s-a deschis, simbătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expoziția jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluția din 1848 in România". Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii și graficienii de pe întreg cuprinsul țării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintași, celor ce au purtat steagul mișcării revoluționare pașoptiste, luptînd, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire de neam și țară, pentru libertate și progres, pentru unitatea și independența națiunii române. La vernisaj au luat parte tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț. De asemenea, erau prezenți mem bri ai C.C. al P.C.R., miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Sunt de față participanții la Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici, mulți dintre ei prezenți cu opere în expoziție, critici de specialitate și alți oameni de cultură. Este ora 12.15. La intrarea in sala expoziției, secretarul general al partidului este întîmpinat de Ion Jalea, președintele de onoare al Uniunii artiștilor plastici, Brăduț Covaliu, președintele U.A.P., de (Continuare în pag. a IV-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori să încep — deși sînteți la sfîrșitul lucrărilor conferinței — prin a vă adresa salutul și felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat și guvernului, ale mele personal, pentru încheierea cu succes a Conferinței pe țară a Uniunii artiștilor plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschiderea Conferinței. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pină la urmă, să mai aducem și aici unele inovații, să ne întilnim în cadrul acestei expoziții alcătuite de artiștii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoarece, vizitînd expoziția, am putut căpăta o imagine a ceea ce ați realizat, a ceea ce puteți realiza atunci cind vă propuneți să dați expresie unor momente importante din istoria națională, să înfățișați eroismul, lupta pentru o viață mai bună, mai dreaptă, pentru progres și civilizație, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o despre expoziție este bună. Sunt înfățișate, prin imagini variate, momente importante, în stiluri deosebite. Ceea ce constituie însă caracteristica generală a expoziției, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea și de Conferința Națională ale partidului este că, folosindu-se stiluri și maniere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conținut menit să servească educării poporului. Cred că această expoziție a reușit in mod minunat să dea expresie orientării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice), înțelegeți că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în fața tuturor celor care au expus aci, să exprim preferințele mele. Pot spune însă că, in general, atit ca orientare, cit și ca expresie artistică, mi-au plăcut mai toate lucrările. De aceea, aș dori să-i felicit călduros pe toți artiștii plastici care au contribuit la realizarea expoziției, care au creat lucrări consacrate acestui eveniment — chiar dacă ele nu sînt expuse aici — propunîndu-și ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, și să le urez succese și mai mari în viitor. (Aplauze puternice). Desigur, așa cum se întîmplă întotdeauna, cind vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pretențios. Aș putea spune că in această situație mă găsesc eu acum. Comparativ cu expoziția pe care am văzut-o tot aici, cu cițiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut pași foarte mari, mai cu seamă în direcția redării unui conținut bogat de idei, intr-o mare varietate de expresii. De aceea, aș dori să nu-mi luați în nume de rău dacă voi folosi momentul încheierii conferinței dumneavoastră și al deschiderii acestei minunate expoziții, pentru a-mi exprima dorința, dorința conducerii noastre de partid, a întregului popor, de a vedea noi opere de inaltă valoare educativă și artistică. Avem în față o serie de mari evenimente legate de istoria luptei revoluționare a poporului nostru. Sărbătorim chiar în aceste zile 25 de ani de la naționalizare. Desigur, în câteva zile nu se mai poate face nimic, dar chiar și peste un an lucrările inspirate din acest eveniment vor fi bine venite. Sper că vă veți angaja să faceți ceva in această privință. Anul viitor vom sărbători 30 de ani de la victoria insurecției naționale armate antifasciste. Așteptăm ca arta plastică să fie, de asemenea, prezentă la această mare aniversare, cel puțin cu același succes ca și la expoziția prezentă. Am dori, chiar, mai mult. Realizările, preocupările de astăzi ale României socialiste, munca de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, eroismul cu care întregul popor înfăptuiește politica partidului nostru sunt, fără îndoială, bogate și inepuizabile surse de inspirație. Sunt convins că vă veți strădui să puneți in valoare acest bogat material faptic. Acest puternic entuziasm de masă. După părerea mea, arta plastică are posibilități nelimitate de a realiza aceasta. în politica internațională au loc, de asemenea, mari schimbări. Se obțin succese spre destindere, spre intensificarea colaborării între state. Iată, chiar ieri, la Helsinki, s-au încheiat cu succes lucrările pregătitoare ale Conferinței general-europene, stabilindu-se data de 3 iulie pentru conferința miniștrilor de externe. începe deci conferința pentru securitatea europeană. Acesta este un succes deosebit de important al națiunilor europene — deci și al națiunii române — al tuturor națiunilor lumii. Ar trebui să vă gîndiți să dați expresie prin arta dumneavoastră și acestor schimbări, năzuințelor popoarelor spre o lume mai dreaptă, mai bună, spre o lume a păcii. Iată ce surse de inspirație vă oferă viața. Am dori ca, așa cum ați reușit acum să prezentați în această expoziție momente din trecutul mai îndepărtat al patriei noastre, să realizați in anii următori noi expoziții în care să fie oglindite momente din istoria de astăzi a poporului nostru, din prezentul vieții și muncii sale, imaginea felului în care se realizează programul partidului nostru. Totodată, să redați succesele popoarelor în lupta ce se duce astăzi pentru o lume mai bună, mai dreaptă, pentru destindere și pace pe plan internațional. Sper că atît cei mai in vîrstă, cei de vîrstă mijlocie, cit și cei tineri — care s-au întrecut, aș putea spune, pentru a prezenta opere cit mai valoroase in această expoziție — se vor lua în continuare la întrecere pentru a da poporului opere și mai bune, și mai valoroase, pentru a contribui și pe această cale la ridicarea nivelului de cultură al maselor, la elevarea spirituală, la formarea gustului pentru frumos al oamenilor, la realizarea unei vieți mai bune pe pămîntul patriei noastre. Sunt convins că ne vom intîlni la noi expoziții și mai mari și mai frumoase. Vă urez succes în activitatea dumneavoastră, urez comitetului, pe care l-ați ales, succes în îndrumarea activității de creație. Aceste succese depind de munca tuturor artiștilor plastici, de felul in care fiecare înțelege să servească poporul, prin tot ceea ce face. Văd că, intr-adevăr, pe acest drum vrea fiecare să meargă, în felul său, servind poporul, cauza socialismului și păcii. (Aplauze puternice, prelungite). La „Salina" Tg. Ocna, minerii sporesc randamentul muncii „NICI O MAȘINA, NICI UN UTILAJ SUB RANDAMENTUL PLANIFICAT, NICI UN MINUT NELUCRAT“ — sub acest imperativ colectivul de mineri de la „Salina" Tg. Ocna desfășoară amplă și susținută întrecere. Uramărind transpunerea in practică, in interesul producției, a unor măsuri care să conducă la o cît mai deplină utilizare a capacităților din dotare, a timpului de lucru maxim disponibil, minerii tîrgocneni realizează, pe perioada de la începutul anului, o depășire la producția globală de 6,4 la sută, iar la producția marfă de 4,8 la sută. Productivitatea muncii a cunoscuți in aceeași perioadă, un spor de 1,1 la sută. M AUGUST in lumina indicațiilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu prilejul vizitei de lucru făcută în județul nostru, întreaga producție DE CALITATEA I! CALITATEA producției - o problemă de demnitate și patriotism După cum se știe, cu prilejul vizitei de lucru in Fabrica de postavi înhuși, tovarășul Nicolae Ceaușescu a indicat luarea de măsuri în scopul realizării întregii producții de calitatea I. „Așa cum așteptați de la metalurgiști numai utilaje trainice, tot așa cumpărătorii pretind de la textiliști numai bunuri de calitate, iar pretențiile cresc continuu", recomanda secretarul general al partidului. In acest scop s-a indicat folosirea mai eficientă a tuturor cadrelor din întreprindere, îndeosebi a specialiștilor. In lumina recomandărilor, indicațiilor date, comitetul de partid din fabrică a stabilit obiective ce urmează a fi realizate, îmbunătățind planul de măsuri stabilit la începutul anului în scopul perfecționării inițiativei „Calitatea producției — o problemă de demnitate și patriotism“. Se cuvine a sublinia că până acum inițiativa textiliștilor a condus la creșterea exigenței fiecărui muncitor în procesul autocontrolului, la aplicarea unor metode eficiente în munca politică de masă. Ca un prim rezultat, din anul 1971, data nașterii acestei inițiative, fabrica nu a înregistrat nici un refuz de calitate de la cei peste 150 de beneficiari externi din 25 de țări ale lumii, cu care întreprinderea întreține reproducție este de calitatea I, un lucru bun, dar care nu epuizează M. CHIRIAC (Continuare în pag. a II-a) rații comerciale de multă vreme, în prezent, peste 98,6 la sută din La Fabrica de postav Buhuși Pe Uz, și mai departe... Popas la Poiana Uzului. Pe creasta de munte ce sudează, parcă, barajul hidrotehnic in apropierea căruia se află și cu care s-a antrenat intr-o dispută pașnică , pentru măreție. Dalele masive din beton, albecenușii, adunate intr-o alcătuire de torfă și rezistentă, s-au așternut ori se aștern, cuminți, sub roțile mașinilor, purtindu-le spre peisajul paradisiac ce se oferă detaliu cu detaliu, inchizind orizontul la numai citeva zeci de metri, și ești tentat să-l prinzi, să-i afli misterele... Șoseaua ce pornește de jos, din lărgime, iși sprijină cu temeinicie și neclintire, formele, in masivul muntos, punindu-și cununa verdelui crud al acestui sfirșit de mare, suind pieptiș, și totuși lin, iși Însoțește preumblarea spre nesfirșit, adunind, intr-un flacon Închipuit, fără de margini, toate parfumurile pădurii. Dacă n-am ști ce a fost, pină in urmă cu numai cițiva ani, In aceste locuri, am fi tentati să atribuim metamorfoza aceasta rapidă, surprin- Anticipații turistice zătoare, cine știe cărei întîmplări cu eroi desprinși din filele cărților de basme. Dar, binințeles, nu! Creatorii de frumos, de inedit, sunt constructorii care, cu forța brațelor și lumina minților au clădit, alături, stavilă in calea Uzului, apropiind malurile ce se salutau și se cunoșteau doar printre neguri... Loc de popas la Poiana Uzului. Vechiul sat cu același nume mai subzistă doar prin citeva case. Le-a luat locul ceea ce nimeni, poate, de pe aici fiind, n-a gândit vreodată : lacul de acumulare care acum își etalează formele, cu neprefăcută sinceritate, imbiind la recreere în sinul naturii. Și aceleași minni obișnuite să ridice coloși, știu să șlefuiască și un diamant căruia vor să-i dea o strălucire cu totul aparte. .Pe o stâncă neagră intr-un vechi castel...". Versurile lui Bolintineanu ne sugerează, prin torța expresiei ce Ie-a dăruit-o penelul său, Fotoreportaj realizat de Mihai BUZNEA Constantin BURSUC (Continuare in pag. a IlI-a) „Zilele culturii cälinesciene“ In urmă cu numai 10 ani, G. Călinescu nota într-una din tabletele sale săptămînale: „Sînt mirat cinci școlari, studenți, muncitori, ofițeri, medici, ingineri, cetățeni de toate vîrstele, bărbați și femei, mă întîmpină cu prilejul vreunei prelegeri, sau, ca mai deunăzi, cu acela al apariției unei cărți, privindu-mă, plini de curiozitate, ingrămădindu-se în jurul meu, așteptîndu-mă și la ieșire în stradă, scrutîndu-mi orice gest, aplaudînd chiar. Eu nu cred a merita acest lucru, și sînt încredințat C. LUPU (Continuare în pag. a IV-a)