Viaţa Capitalei, august 1949 (Anul 1, nr. 97-100)

1949-08-27 / nr. 97

ML I \o. 974 PAGINI 4 LEI ft PROLETARI my TO­­ATE TARILE, Sâmbăta 27 August 1949 Organ al Comitetului Organizaţiei P. M. R. București şi al Comitetului Provizoriu București] VIZITA FĂCUTA­ERI de către mareşalul K. E. Voroşilov la Gospodăria Colectivă „Drumul lui Lenin“ şi uzinele „23 August“ Miercuri 24 August a. c. mareşalul K. E. Voroşilov, însoţit de A. I. Lavrentiev ministru adjunct al Afacerilor Externe al U.R.S.S., a vizitat Gospodăria A­gricolă Colec­tivă „Drumul lui Lenin" din satul Livedea-Ilfov. Mareşalul Voroşilov a fost întâmpinat de primul mi­nistru dr. Petru Groza şi tovarăşii Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Iosif Chişinevschi, secretari ai C.C. al P.M.PT. şi de S. I. Kavtaradze, ambasador al Uniunii Sovietice, general-maior Scerbacov din Armata Sovietică. In timpul vizitei sale la Gospodăria Agricolă Co­lectivă „Drumul lui Lenin", mareşalul Voroşilov a fost primit cu multă dragoste de țăranii muncitori cari au manifestat pentru prie­tenia cu Uniunea Sovieti­­­că, scandând numele lui STALIN şi U.R.S.S. Salutul adresat membri­lor Gospodăriei Colective de către Mareşalul Voroşi­­ Iov, exprimă prietenia şi dragostea poporului sovie­tic pentru oamenii muncii din tânăra noastră Repu­blică­„In numele colhoznicilor soviet­ci — a spus mareşa­­lul Voroşilov — cari şi-au cucerit prin sistemul col­­­hoznic o viaţă fericită, în numele guvernului sovie­­­tic, în numele tovarăşului Stalin, vă doresc cele mai mari succese, pe calea pe care v’aţi ales-o“. Ţăranul muncitor Tache Gheorghe, luând cuvântul, a povestit cum s’a înfiinţat Gospodăria Agricolă Co­­­lectivă „Drumul lui Lenin“. In cuvinte însufleţite, Tache Gheorghe a arătat drumul, piarcurs de ţărăni­mea­­mulbitoare din Live­­dea - Ilfov şi sprijinul pu­ternic dat de Partid pentru înfiinţarea Gospodăriei lor colective. El a arătat că munca şi lupta colhoznici­lor sovietici a fost un e­­­xemplu viu pentru ţăranii muncitori din Livedea, care, urmând drumul trasat de Partidul Muncitoresc Ro­­­mân, au pornit pe calea Gospodăriei Colective. După aceasta, mareşalul Voroşi­lov, adresându-se membri­­­lor Gospodăriei Colective, îşi exprimă convingerea că ţăranii muncitori întovă­răşiţi în Gospodăria Colec­tivă, vor merge mereu înainte învingând orice greutăţi prin vrednicia lor comună. „Mugea şi vrednicia sunt puterea voastră“,­ a spus mareşalul Voroşilov, care a arătat că astăzi ţăranii muncitori au toate condi­ţiile pentru a putea munci şi lupta pentru făurirea unei vieţi frumoase şi îm­belşugate. Mareşalul Voroşilov în timpul vizitei la uzinele „23 August" Mareşalul Voroşilov printre muncitorii uzinelor „23 August" Timpul celor două ore pe care mareşalul Voroşilov l-a petrecut între muncito­rii uzinelor ,,23 August”, a prilejuit o puternică mani­festaţie de simpatie din partea muncitorilor pentru I. V. Stalin şi pentru prie­tenia cu Uniunea Sovie­tică. Momentul întâlnirei din­tre mareşalul Voroşilov şi tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej care i-a ieşit în întâm­pinare a fost un prilej pen­tru muncitorii acestei uzi­ne de a-şi manifesta dra­gostea însufleţită pentru I. V. Stalin şi Marea Uniu­ne Sovietică. In timpul vizitei sale, la uzinele „23 August”, mare­şalul Voroşilov s-a întreţi­nut îndelung cu muncitorii, conducătorii organizaţiei de Partid, cu directorii şi ingi­nerii din uzină, asupra di­feritelor probleme de pro­ducţie. In timpul discuţii­(Continuare în­ pag. 3-a) Mareşalul Voroşilov a părăsit azi dimineaţă Capitala Preşedintele delegaţiei guvernamentale a Uniunii Republicilor Socialiste So­vietice, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Mareşal al Uniunii Sovietice R- E. Voroşilov, care a luat parte la sărbă­torirea zilei de 23 August, a părăsit astăzi dimineaţă Capitala. La plecarea Mareşalului Voroşilov se aflau pe aero­port: dr. Petru Groza, pre­şedintele Consiliului de Mi­niştri, tov. Ana Pauker, se­cretar a­­ C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, ministru al Afacerilor Externe, Teohari Georgescu, secretar al C.C. al P.M.R., ministru al Afa­cerilor Interne, Lotar Ră­­dăceanu, secretar al C.C. al P.M.R., ministru al Muncii şi Prevederilor Sociale, I. Chişinevschi, secretar al C.C. al P.M.R., general co­lonel Emil Bodnăraş, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ministru al Apărării Naţionale, T. Ior­­dăchescu, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R., ministru al Con­strucţiilor, Chivu Stoica, membru­ al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ministrul Industriei şi alţi membri ai guvernului, tov. Gh. Apos­­­tol, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.M.R., pre­şedintele Confederaţiei Ge­nerale a Muncii, Ştefan Voitec, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Comisiei de Organizare a Cooperaţiei, Marin Florea Ionescu, se­cretar al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, precum şi membri ai Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român. Deasemeni se aflau am­basadorul extraordinar şi plenipotenţiar al U.R.S.S., S. I. Kavtaradze, P.­ludin, redactor şef al ziarului „Pentru pace trainică, pen­tru democraţie populară“, S. S. Spandarian, consilier al Ambasadei Sovietice, I. P. Nikitin, secretar de am­basadă, general maior Zam­­belin, atacat militar al U.RS.S., general lt. Kal­­ganov. • Se mai aflau pe aeroport general It. P. Borilă, minis­tru adjunct al Apărării Na­ţionale, general col. C. Po­­­pescu, general lt. Gh. Pin­­tilie, general lt. Drăgănes­­cu, general maior Mihail Florescu, general maior Valter Roman, general maior Mihail Burcă, nume­roşi alţi ofiţeri români şi sovietici, precum şi repre­zentanţii organizaţiilor de massă şi un mare număr de oameni ai muncii care au manifestat călduros pen­tru preşedintele delegaţiei guvernamentale a U.R.S.S., pentru prietenia româno - sovietică şi pentru marele prieten al poporului nos­­­tru Iosif Vissarionovici Stalin. Mareşalul Voroşilov îm­preună cu tov. general co - Ionel Emil Bodnăraş a tre­­­cut in revistă batalionul de onoare ce se afla pe aero­port. La uralele entuziaste ale ostaşilor, Mareşalul Vo­roşilov a răspuns : Să trăiţi, bravi ostaşi ai Armatei Re­publicii Populare Române. După ce muzica militară a intonat Imnurile Sovietic şi Român, a urmat defila­­­rea batalionului de onoare. In numele guvernului şi poporului român d. dr­ Pe­­­tru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri a urat drum bun distinsului oaspe. A răspuns Mareşalul Voroşilov. In aplauzele puternice ale celor prezenţi preşedin­tele delegaţiei guvernamen­tale a U.R.S.S. şi-a luat ră­mas bun de la conducătorii Partidului şi Guvernului, şi reprezentanţii Armatei. Stabilirea sarcinilor de scădere a preţurilor de cost la produsele industriale Hotărîrea Consiliului de miniştri Consiliul de Miniştri a dat o hotărîre prin care se stabilesc sarcinile de scădere a preţurilor de cost la produsele, industriale şi a cheltuelilor de circulaţiune in co­merţ. Aceste scăderi vor trebui rea­lizate în decursul celui de al doi­lea semestru al anului 1949, aşa cum rezultă din calculaţiunile în­tocmite pentru trimestrul Ianuarie — Martie 1949. Pentru întreprinderile a căror activitate are variaţiuni sezo­niere, sarcina de scădere se va calcula raportând prețurile de cost din campania 1949—1950 la pre­țurile de cost ale campaniei com­parabile din 1948—1949. Sarcinile de scădere a prețurilor de cost intră în vigoare și pentru această categorie de întreprinderi. 23 AUGUST IN CAPITALA Oamenii muncii defilează pli­ni de însufleţire şi entuziasm In­ cinstea Congresului Mondial al Tineretului • Tinerii muncitori din fabricile şi uzinele Capitalei obţin succese deosebite in muncă I­n timp ce desfăşurarea grandiosului Festival Mondial continuă să în­sufleţească în mod deosebit viaţa marelui oraş de pe ma­lurile Dunării, Budapesta,­­ au început lucrările pentru pregătirea celui de al II-lea Congres Mondial al F.M.T.D., care va avea loc între 2—10 Septembrie în capitala Repu­blicii Populare Ungare. La acest de-al II-lea Con­gres Mondial al F.M.T.D. vor participa circa 800 de repre­zentanţi din 89 de ţări, dintre care 30 de ţări coloniale. In cinstea marelui Congres în cadrul căruia tineretul muncitor din lumea întreagă, in frunte cu eroicul tineret sovietic îşi va reafirma ho­­tărirea de a lupta pentru pace — tineretul muncitor din ţara noastră lucrează cu forţe me­reu înnoite pentru înfăptui­rea şi depăşirea Planului de Stat, conştient că astfel, Pa­tria noastră va deveni un factor important in lagărul păcii. Brigăzi de U.T.M.-işti, din fabrici şi uzine, se evidenţia­ză prin iureşul tineresc în care se desfăşoară munca lor. In fabrici şi uzine La secţia turnătorie a uzi­nelor „Vasile Roaită”, brigada de tineret lucrează în contul anului 1950. Deasemenea bri­găzile de la secţiile Batoze, Sculărie şi Mecanică au de­păşit normele în ultima pe­rioadă cu 236o/0, 1760/0 şi 80 la sută. Utemiştii de la „Vasile Roaită” entuziasmaţi de suc­cesele delegaţiei noastre la Budapesta, obţin aci în câm­pul muncii mari succese. Ti­nerii Căprarii Iancu şi Ploeş­­teanu Grigore, de pildă, au depăşit plănul lor de lucru cu 180o/„ şi 250o/#. Tinerii tipografi care tipă­resc scrierile marilor noştri învăţători, cei de la „Atelierele Grafice” No. 1, lasă în urmă orice normă, lasă în urmă timpul. Panait Gheorghe şi Diaconescu S. care au înfăp­tuit cu 283o/1 şi 208o/o mai mult peste planul lor de muncă, sunt exemple dintre cele mai vii în această pri­vinţă. Ţesătoarele din fabricile noastre de filatură realizează in cinstea Congresului de la Budapesta — succese tot mai mari. La „Dacia Filatură”, tânăra ţesătoare Alexe Şte­­fania, lucrează la trei părţi de maşină. Planificându-şi munca, ea a reuşit să depă­şească norma în ultimele două săptămâni cu 21­/„. Ur­mând acest exemplu tovară­şa Soglu Elena lucrează şi ea la trei părţi de maşină depă­şind norma cu 20«/«. Exemple asemănătoare gă­sim în toate fabricile, uzinele şi instituţiile noastre. U.T.M.­­iştii urmând învăţăturile şi îndrumările Partidului, ur­mând în muncă pe vârstnicii, fruntaşi în producţie, aduc în felul acesta Congresului F.M.T.D. de la Budapesta, sa­lutul lor, de tineri luptători pentru pace. Presa din China democrată înfierează clica trădătoare a lui Tito PEKING, 26 (Agerpres). — După cum transmite TASS, toate ziarele din Peking şi Tientsin publică la loc de frunte nota guvernului sovie­tic adresată guvernului iu­goslav care condamnă perse­cuţia cetăţenilor sovietici din Iugoslavia de către clica lui Tito. La 25 August ziarul SHEN MIN JIHPAO a publicat tex­tul complet al notei sovietice precum și alte știri in legă­tură cu aceasta. Ziarul KWANG MIN JJH­ PAO, organ al Ligii democrate chineze, a publicat nota so­vietică sub titlul : „Clica tră­dătoare a lui Tito a fost de­mascată“. Ziarul progresist din Tien­tsin a publicat nota­ sovietică sub titlul : „Maşinaţiunile guvernului din Iugoslavia, după modelul lui Hitler şi Mussolini“. Deasemeni ziarele din re­giunile eliberate ale Chinei publică răspunsul guvernului sovietic la nota iugoslavă cu privire la Carintia slovenă. In U. R. S. S. se construesc autocamioane acţionate cu aburi MOSCOVA, 26 (Agerpres). — TASS transmite: La­­ Moscova au avut loc în­cercările primului autocamion din lume acţionat de o maşină cu aburi. Noul autocamion, proiectat de conducerea institutului de cer­cetări al industriei de automobile din Moscova, este prevăzut cu o puternică maşină cu aburi aşe­zată în spatele cabinei conducă­torului. Maşina cu aburi folo­seşte drept combustibil lemnul şi poate fi folosită pe scară mare in regiuni păduroase. Autoca­mionul este uşor de manevrat, poate transporta o încărcătură de șase tone și atinge o viteză de 50 km. pe oră. Peste 1.000 de delegaţi reprezentanţi ai tuturor popoarelor din Uniunea Sovietică iau parte la Congresul Partizanilor Păcii de la Moscova Discursul de deschid­ere al academicianu­lui Boris Grekov MOSCOVA, 26 (Agerpres). — TASS transmite : La 25* August s’a deschis în sala coloanelor din Casa sin­dicatelor de la Moscova con­ferinţa unională a partiza­nilor păcii. La conferinţă asistă peste 1.000 de delegaţi — reprezentanţi ai tuturor popoarelor din marea Uniune Sovietică, —apărătoarea cre­dincioasă şi consecventă a păcii în întreaga lume. La conferinţă s’a­u reunit cei­ mai de seamă oameni de ştiinţă sovietici ale căror nume sunt cunostute in întreaga lume, scriitori celebri, fruîîtaşi ai vieţii puijlice, conducătorii organi/jaţiilor * sinaicale, orga­­nizaţiilor ţie femei şi de ti­neret*, , precum şi fruntaşi ai culturii *şi* artelor. T-------P~‘-----------------------­Alături de ei se află glo­rioşii stahanovişti din indu­stria şi agricultura socialistă, precum şi eroi ai muncii so­cialiste. La conferinţă au sosit deasemeni numeroşi oaspeţi şi printre ei repre­zentanţii a 14 ţări străine. Pe scena sălii coloanelor se află, între flori, portretele lui Lenin şi Stalin şi următoa­rele cuvinte, scrise pe catifea roşie : „Apărarea păcii este cauza tuturor popoarelor lumii”. Academicianul Boris Grekov a rostit un discurs de deschi­dere, vorbind in numele co­mitetului de pregătire pen­­tru convocarea conferinţei. — O singură năzuinţă ne-a adus pe toţi aci, năzuinţa care ne uneşte pe toţi fără deosebire de naţionalitate, credinţă sau convingeri po­litice. Noi dorim cu toţii ca pacea să triumfe în întreaga lume şi ca cei care pregătesc războiul să vadă că masele populare din toate ţările nu doresc repetarea ororilor pe care ultimul război le-a pri­cinuit oamenilor simpli. Ne-am întrunit aci pentru a ne împărtăşi gânduri şi sentimente şi pentru a întări legăturile între toţi partizanii păcii, pentru a ne opune cu forţe unite planurilor sânge­roase ale aţâţătorilor la un nou război. Trebue să declar cu deplină convingere, că intre cei 200.000.000 de lo­cuitori ai ţării noastre nu există un singur om care să pună la îndoială politica paş­nică a statului nostru”. Aceste cuvinte au fost în­tâmpinate cu aplauze pre­lungite ale tuturor celor pre­zenţi. Academicianul Grekov a de­clarat in încheere : „Suntem însufleţiţi de dorinţa de a împiedeca un nou război mondial. Suntem cu toţii gata să luptăm pentru ideea păcii in intreaga lume”. In calitate de preşedinte al comitetului de pregătire pen­tru convocarea conferinţei u­­nionale a partizanilor păcii, academicianul Grekov a pro­clamat conferinţa deschisă. Sub bolţile sălii răsună Im­nul Uniunii Sovietice. La pro­punerea scriitorului Constan­tin Fedin, delegaţii au ales în unanimitate prezidiul con­ferinţei. Artistul poporului din U.R.S.S., Horava, a propus a­ (Continuare în pag. 2-a) CONGRESUL PARTIZANILOR PĂCII DIN UNIUNEA SOVIETICA C­ontrast de la sine grăi­tor ! In momentul în care, la Washington, domnul Truman vestea, cu o calculată emfază, intrarea în vigoare oficială a Pactului „Atlantic”, instrument de pre­gătire a războiului, la Mos­cova, Congresul Partizanilor Păcii din Uniunea Sovietică îşi inaugura, într-o atmosferă de calmă fervoare, lucrările sale. Două evenimente, două ţări, două regimuri, două lumi, care prin gesturi con­crete îşi exprimă astfel, con­comitent, politica lor dia­metral opusă. Faptul, însă, că cele două manifestări au fost înregistrate, printr’o întâm­plare cronologică, cam în a­­celaş timp, nu face decât să demonstreze şi mai eficace cine anume vrea pace şi cine sunt acei ce urmăresc, cu o neagră premeditare, înăspri­rea artificială a tensiunii in­ternaţionale, spre a putea mai lesne deslănţui un nou conflict armat. Este arhi-cunoscut, într’a­­devăr, „argumentul” cu care iniţiatorii coaliţiei „atlantice” au căutat să determine alcă­tuirea faimosului Pact, — „argument”, pe care aceşti neguţători siniştri de moarte îl folosesc, dealtminteri, şi astăzi încă, pentru a „justi­fica” necesitatea continuării cursei înarmărilor pe o scară din ce in ce mai mare. „Tre­buie să ne alăturăm forţele şi să ne înzestrăm mereu arse­nalele, pentru a putea pre­veni un atac din partea Uniunii Sovietice”,­­ au de­clarat şi declară, în substanţă, diriguitorii Statelor­­ Unite, străduindu-se a-şi ascunde sub această monstruoasă min­ciună propriile lor intenţii de agresiune şi de hegemonie mondială. Ori, iată că exact în clipa în care cel mai înalt dintre aceşti diriguitori aven­turoşi anunţă că agresiva alianţă a căpătat fiinţă „le­gală”, clauzele ei devenind obligatorii pentru toţi cei doi­sprezece participanţi, la Alfiş­­cova sună nu goarna război­nică, ci glasul autorizat al reprezentanţilor poporului so­vietic, care-şi afirmă în una­nimitate hotărîrea sa de a lupta, cu o neclintită consec­venţă, mai dârz ca niciodată, pentru a apăra pacea lumii împotriva conspiratorilor im­perialişti. Acest contrast fundamental, dintre Washington, unde dom­nul de la Casa Albă dirijează astăzi în persoană corul de­ment al instigatorilor la un nou măcel planetar şi Mos­cova, unde delegaţii celor două sute de milioane de oa­meni sovietici, reuniţi în Con­gres, proclamă solemn dorinţa şi voinţa lor de pace, demască definitiv fariseismul antropo­fagilor de peste Ocean. Opinia publică de pretutindeni are, efectiv, posibilitatea să cons­tate, în clipa de faţă, deose­birea radicală între aspira­­ţiunile ce animă cele două puteri ce stau în fruntea ce­lor două lagăre internaţio­nale. Pe de o parte, Statele­ Unite, ţara capitalismului monopolist prin excelenţă, ai cărei cârmuitori năuciţi de apropierea catastrofei econo­mice, nu ezită să caute o eşire din impas într’o agre­siune militară contra lumii progresiste; iar pe de altă parte, U.R.S.S., ţara socialis­mului înfăptuit, al cărei mare conducător, sprijinit activ de totalitatea poporului sovietic, după cum arată şi actualul Congres de la Moscova, luptă pentru menţinerea păcii, de­oarece respectă omul, iubeşte viaţa şi are cultul dreptăţii. De altfel, această deosebire esenţială este sesizată astăzi de către toţi oamenii simpli şi oneşti, de pretutindeni, care-şi îndreaptă cu încre­dere şi recunoştinţă privirile către I. V. Stalin şi puterni­cul popor sovietic. Aceşti oa­meni ştiu şi înţeleg că so­cialismul este sinonim cu pa­cea şi că cine spune cons­truirea comunismului spune implicit şi in chip necesar păstrarea păcii. Şi asta, nu numai pentru că Uniunea Sovietică nu are nevoie de război, întrucât necunoscând nici criza, nici şomajul, nici trebuinţa stringentă a unor debuşee externe, ea nu se află în situaţia de a căuta într’o aventură armată „soluţiunea” unor asemenea probleme ine­rente exclusiv capitalismului. Dimpotrivă, înregistrând o propăşire continuă şi trecând de la socialism la construirea comunismului, societate în care fiecare om al muncii urmează a fi remunerat „după necesităţile sale”. U.R.S.S. are nevoie, în mod organic, de pace, pentru a pu­tea da o tot mai mare des­­voltare producţiei sale indus­triale de pace, — un nou răz­boi neputând, fireşte, decât întrerupe şi frâna acest proces. Acest adevăr elementar este clar, în prezent, pentru orice om cinstit, — afară doar de necrofonii oficiali de peste Atlantic. Acestora, însă, Congresul de la Moscova, — care reprezintă un moment important în desfăşurarea grandioasei ofensive mondiale pentru pace, condusă de că­tre invincibila­ Uniune Sovie­tică,­­ le dă un categoric şi răspicat avertisment. Eroi­cii învingători de la Stalingrad încunoştinţează, într’adevăr, din timp, pe toţi amatorii de masacre, că pacea este bunul sfânt al tuturor popoarelor şi că oamenii sovietici, care au administrat nenumărate dovezi istorice că ştiu să-şi ţină angajamentele, o vor apăra cu o statornicie de granit. Este răspunsul poporului din Patria Socialismului, la provocatorii „atlantici”’. A­­cest răspuns vine să accen­tueze şi mai hotărîtor supe­rioritatea lagărului democra­tic şi anti-imperialist, ale că­rui forţe cresc cu o nestăvi­lită impetuozitate. Şi împotriva unor atari forţe, reacţionarii din Apus nu mai pot opune decât şantaje inoperante, comandanţi fără armate şi pergamente diplo­matice. C. Constantin Pregătirea sărbătoririi „Zilei Minerilor Sovietici“ Oamenii muncii din R.P.R. se pregătesc să sărbăto­rească la 28 August „Ziua Minerilor Sovietici". Din iniţiativa „Arlus"-ului a început încă­ de la 24­ Au­gust un ciclu de conferinţe asupra bogatelor realizări ale minerilor sovietici. In cinstea „Zilei Minerilor So­vietici" minerii noştri îşi iau noul angajamente. In prin­cipalele centre miniere se vor deschide expoziţii ce vor prezenta metodele de muncă ale minerilor so­vietici. Editi­ra „Cartea Rusă" a publicat cu acest prilej broşura „Minerul Sovietic". In ziua de 28 August vor avea loc atât în Capitală cât şi în regiunile miniere conferinţe urmate de pro­grame artistice. Lupta pentru sănătatea copiilor noştri Importante realizări ale Ministerului Sănătăţii şi Comitetului Provizoriu al Capitalei în domeniul ocrotirii mamei şi copilului Pentru regimurile burghezo­­moşiereşti viaţa şi sănătatea ma­melor muncitoare şi nevoiaşe şi a copiilor lor nu au constituit ni­ciodată o preocupare. Mult trâm­­biţatele fapte filantropice ale „doam­nelor din lumea mare“ nu erau decât mijloace făţarnice prin care se încerca adormirea conştiinţei de clasă, amăgirea masselor cu nimicuri strălucitoare. Mamele erau tot nesupraveghiate şi ne­îngrijite, sau „îngrijite“ de moaşe nepricepute, iar copiii mureau pe capete, îndată după naştere, ori seceraţi de boii Numai gastro­enteritele de vară, de pildă, pro­vocau în Bucureşti în fiecare an moartea a circa 8.000 copii sub vârsta de un an Regimul nostru de democraţie populară a adus o schimbare ho­tărîtoare şi în acest domeniu Greutăţile nu pot fi însă înlătu­rate dintr’odată. Şi de aceia lupta pentru sănătatea copiilor noştri dusă de Ministerul Sănătăţii, spri­jinit de Comitetul Provizoriu sub îndrumarea permanentă a Parti­dului, constitue încă o problema grea a Capitalei, ca de altfel a întregii ţări problema care îş găseşte rezolvarea treptat dai hotari înfăptuirile organelor sa­nitare şi ale organizaţiilor de ma­sse pe acest tărâm al ocrotirii Instituţii nemi, mijloace noui de luptă In mijlocul masselor de feme muncitoare, alături de copiii aces­tora, astăzi medicul, sora de ocro­tire şi ti F D R.L istele sunt pre­zenţi or­i de câte ori este nevoe In toate cartierele Capitalei func­ţionează dispensare materno-in­fantile care se ocupă în perma­nenţă atât de problemele de­ or­din medical, cât şi­­de cele de or­din social cu privire la mamă şi copil. Gravidele în ultima­­una sunt ţinute în permanentă suprave­ghere de către surprile de ocro-Gstig Dorneat­u . (Continuare în pag. 2-a) Creşa unei întreprinderi din Capitală mamei şi copilului, simt grăi­toare.

Next