Viaţa Capitalei, august 1949 (Anul 1, nr. 97-100)

1949-08-27 / nr. 97

m­iu­-lea volum al operelor lui i. u. M. Editura P. M. R, 48 pag. 18 lei I­n lucrarea sa, tov. Ev­­grafov face o sinteză a activităţii dusă de tovarăşul Stalin, în perioada de pregătire a Marei Revoluţii Socialiste. El ne arată că, adânc cu­noscător al principiilor mar­­xist-leniniste, tovarăşul Stalin a luptat neîncetat pentru transpunerea lor în viaţă. Alături de Lenin, tovarăşul Stalin a luptat împotriva Guvernului Provizoriu cerând transformarea Rusiei intr’o republică a Sovietelor de de­putaţi ai muncitorilor, solda­­ţilor şi ţăranilor. A demascat rolul trădător jucat de grupul defensiştilor, compus din grupul plehanovist „Edinstvo’­ bundul, menşevicii şi socia­­liştii­ revoluţionari, trudovicii şi socialiştii populari. A ară­tat masselor populare scopu­rile cotropitoare ale imperia­liştilor anglo - franco - ameri­cani, care căutau să trans­forme Rusia într'o colonie în­robită intereselor lor. Ştiind că poporul este dor­nic de pace, tovarăşul Stalin a cerut încetarea războiului de jaf şi cotropire, dus de burghezo-moşierimea rusă. Tovarăşul Stalin s’a ocupat intens de cele două mari şi vitale probleme ce agitau massele populare din Rusia şi anume : problema ţărănea­scă şi problema naţională. Lucrarea tov. Evgraiov este de un real ajutor celor ce vor citi vol. III al Operelor to­varăşului Stalin. Analizarea discursurilor şi articolelor cu­prinse în acest volum, în lu­mina principiilor marxist-le­­niniste ne arată rolul covâr­şitor pe care l-a avut tova­răşul Stalin în opera­ţie pre­gătire pe tărâm teoretic şi practic a Marei Revoluţii din Octombrie. n. Evgralov Echipe artistice săteşti pe scenele Capitalei M­inisterul Artelor şi infor­maţiilor au invitat în mij­locul oamenilor muncii din Capitală echipe artistice din dife­rite Cămine Culturale ale ţării. Un public imens a avut prile­jul să cunoască activitatea artis­tică şi temele folclorice, expri­mate prin cântec şi joc, ale oa­menilor de la sate. Până deunăzi, calităţile artis­tice late ţăranilor noştri erau înă­buşite, plugarii fiind ţinuţi in ig­noranţă, mizerie şi cruntă exploa­tare. Azi, noile lor condiţii de trai le dau posibilitatea să răs­pundă cu însufleţire chemărilor diferitelor Cămine Culturale, con­stituite pe lângă comună sau judeţ. „ .. Aci, prin confirmi,e şi lecturi, prin discuţii, prin repetiţii de cor şi dans, se duce, în rândul săte­nilor, munca de culturalizare şi de desvoltare a gustului artistic, care creşte odată cu avântul muncii pe ogor, odată cu veniril­ unui nou tractor pe ţarină, înflo­reşte odată cu atenţia şi sprijinul preţios acordat muncii acesteia de către Partid şi Guvern din Rădăuţi şi Vâlcea, Muscel, Argeş şi Bacău, vin echipe de jocuri populare îmbrăcate în c­stumele lor pitoreşti. Specificul acestor regiuni e puternic şi im­­presionant redat printr-o varie­tate de costume şi o bogăţie de culori, cara­te duc cu mintea de­parte, pe plaiurile Haţegului, Mu­reşului, Crişului sau Siretului. Un exemplu îl constitue echipa artistică aparţinând Căminului Cultural Rădăuţi, care a dat de curând un festival la Teatrul Armatei, în grădina Vox. Ansamblul coral al comunei Rogojeşti e format din 35 de U.T.M.-işti, ţărrani muncitori. A­­ce­ştia, împreună cu ansamblul comunei Negistina, au format o corală, executată de talente artis­­tice, vrednice de luat în seamă, înzestrat şi cu material cul­tural A.R.L.U.S., instruit şi în­drumat ideologiceşte, ansamblul ne-a prezentat, pe lângă lucrările cofiţe româneşti şi bucăţi mu­zicale sovietice cum­ ar fi de pildă. Cântec despre Stalin, Spre front şi In grădină Trebue să menţionăm faptul că echipia artistică a Căminului Cultural Rădăuţi posedă un fru­mos program coral de muzică ucraineană. De pildă: Despărţirea, cântec popular,­­ a fost inter­pretat cu căldură şi expresivitate lirică. Căminul Cultural din comuna Râpn­e, jud. Bacău, posedă un ansamblu artistic bine organizat şi o echipă de dansuri care exe­cută jocurile populare cu o mă­­estrie­­deosebită. , Căminul Cultural Mureş pre­zintă echipa artistică a comunei Archind, cu un program de jocuri populare, alcătuit dintr’o suită de dansuri romnâneşti şi maghiare, care şi ele reprezintă un admirabil exemplu al dra­gostei frăţeşti faţă de naţio­nali­­tăţile conlocuitoare. Această echipă interpretează cu deosebit talent „Ardeleanca" şi ,,Simirnaştii”. Jocul rapid, salturile şi ritmul paşilor accentuaţi de clopoţeii cizmelor, sunt elemente artistice care redau specificul jocurilor din Ardeal în toată frumuseţea loc. Judeţul Vâlcea posedă o echipă de transuri populare, formată din tineri şi vârstnici ciobani. Im­presionant este jocul vârstnicilor care interpretează „Brâu!'' şi „Hora celor 3 generaţii" cu mult avânt tineresc. Căminul Cultural Argeş a mun­cit mult, până să-şi contureze cu trăinicie un repertoriu mai variat de cântece şi dansuri populare. Acest Cămin a reuşit să orga­nizeze două echipe de jocuri: una formată din tineri şi alta compusă din ţărani vârstnici. Astfel „Sâr­ba de doi” e interpretată de rtoş­­negi în vârstă de 70 de ani. Dar jocul lor e atât de tineresc, e atât de uşor executat, ritmul paşilor e atât de bine legat cu cel al muzicii, încât publicul entuzias­mat a răsplătit prin urare şi a­­plauze talentul „tinerilor” artişti. Vasile Pricopie şi Gheorghe Butucetea sunt doi solişti c­are se bucură de multă popularitate printre tovarăşii de ansamblu şi mai ales printre ţăranii din co­mună. Unul cântă din fluier. Altul flueră din... gură. — „Eu, ne spune tovarăşul Bu­­tucelea, cioban din regiunea Ar­geşului, — când sunt cu oile, sus la munte, lucrez un fluer şi ascultând ciocârlia sau alte cân­tece d­e-ale păsărilor, învăţ să cânt şi eu din finer’’ Tovarăşul Vasile flueră din gură, ceea ce cântă Butucetea din finer, împreună doinesc cu fru­museţe, fiecare acord e accentuat cu multă simţire de gesturile cân­tăreţilor, stârnind în sufletul spectatorilor intensa poezie a pla­iurilor ardeleneşti. Există nenumărate Cămine Cul­turale şi echipe artistice săteşti şi ele se desvoltă, pe zi ce trece, cu tot mai multa Intensitate, da­torită atenţiei şi grijei Partidului faţă de aceste înjghebări cul­turale Roadele­­artistice ale echi­pelor săteşti ne-au fost arătate şi pe scenele Capitalei, unde sătenii-artişti au prezentat publi­cului spectator adevărate exemple de folclor, din care echipele artis­tice ale Capitalei au mult de în­văţat. A« Simovici NOUTĂȚI LITERARE • „INDIA FARA MINUNI OLGA CECIOTCHINA (Ed. Tineretului). Olga Ceciotchi­­na, reprezentanta tineretului sovietic in delegația F. M. T. D., a făcut o lungă călătorie în această calitate, plecând la 1 Februarie... 1947 de la Pa­ris spre Indiai* Iru­presiile de călătorie au apărut în volum sub titlul „India fără minuni", in care sunt prinse scene din viaţa de mizerie şi suferinţe pe care o duc oamenii din Asia şi lupta lor pentru liber­tate şi o viaţă mai bună. • EGON ERWIN KISCH: „CĂRBUNII DE SUB MARE". A apărut in Editura Tineretu­lui cartea lui E. E. Kisch care cuprinde un reportaj din viaţa de cruntă exploatare a mine­rilor australieni şi două re­portaje din lupta pentru li­bertate a poporului chinez. Ceea ce prevedea Kisch acum 15 ani în cartea sa, e pe cale de înfăptuire în noua Chină de astăzi, unde creşte şi luptă un tineret liber şi ferică. • D. DAVURIN: „ÎNTRE­CEREA". Prin apariţia acestui volum din „Colecţia Teatru", Editura Tineretului, pune la îndemâna echipelor de artişti, două piese de bună calitate. Prima, „întrecerea" scrisă de­­ Davurin, pune in lumină a­­devăratul conţinut al între­cerii socialiste, care are ca scop ridicarea productivităţii muncii şi în acelaş timp de a deprinde pe oameni să îmbine interesele personale cu acelea ale colectivităţii. Piesa „Tu nu te cunoşti" de A. Rozovski, e o satiră la adresa capitaliştilor ameri­cani. In opoziţie cu tagma exploatatorilor, autorul pre­zintă lumea cinstită a A­ne­­ricii, care luptă pentru o alt­fel de viaţă. „In America sunt milioane de oameni con­ştienţi cari la timpul lor vor spune destul". D­acă priveşti harta Uniunii So­vietice dela Magnitogorsk, din inima Siberiei şi până la Viniţa în Ucraina vestică, apoi dela Simferopol — capitala Crinjeei şi până la Riazan în estul Moscovei, poţi cuprinde vastilitatea unui teren , de sute de mii de km. pătraţi cu şiruri de munţi înalţi, cu stepe ne­sfârşite, cu râuri, cu lacuri, tere­nuri cu o floră variată potrivită condiţiunilor climaterice şi compo­ziţiei solului. Masivele păduroase de stejar, paltin şi fag din jurul lacului Bielaia care se prelungeşte spre Vest până la Penza, alcătuesc aşa numita Taiga a cărei frumuseţe naturală o cântă poeţii din toate colţurile Uniunii Sovietice. Taigaua înaintează spre Nord până la co­drii de brad veşnic verzi şi nepă­­trunşi cari ţin piept vânturilor în­gheţate siberiene şi care se trans­formă în conifere mici de se pierd treptat în imensitatea tundrei, patria renului rezistent la frig şi la foame, tovarăşul modest şi nelipsit al la­ponului. Trecând la Est de Uraţi vom ve­dea stepele nesfârşite de cerno­ziom negru şi roditor pe întinderile cărora colhoznici sovietici au dat exemplu de eroism şi dragoste de patrie, atât în luptele cu duşmanii cotropitori, cât şi în munca din fa­brici şi de pe ogoare, îndrumaţi de învăţăturile Parti­dului Comunist (b) al U.R.S.S., oa­menii sovietici îşi prefac ţara într-o adevărată grădină, transformând natura şi obligând-o să rodească acolo unde înainte nu putea fi vorba­­ de viaţă vegetală. Angrenat într-o luptă vecinică cu natura, omul sovietic nu este nepăsător în faţa greutăţilor pe care le întâm­pină în calea sa , el le învinge pe toate. Sfarmă stânci, dând frâu liber apelor pe care le zăgăzuieşte prin irigaţii, seacă mlaştinile şi, înfrăţind soiuri diferite de plante, recoltează pe terenuri altădată ne­folositoare până şi trei spice în loc de unul, creiază specii nouă re­zistente la frig şi la secetă, îmbu­­nătăţindu-şi astfel zilnic condiţiile de trai. Victoriile în această luptă sunt rezultatele stăpânirii tot mai mari a forţelor naturii. Efortul comun al masselor în luptă cu natura, face pe oamenii sovietici să capete zil­nic forţe noui, să deslege tainele naturii şi s-o modeleze după voinţa lor. Una din problemele cele mai importante la rezolvarea căreia au trecut oamenii sovietici este­ înlă­turarea secetei. Cum este posibilă oare realizarea acestei probleme de care depinde în cea mai mare măsură bunul trai a milioane de oameni? Cercetări minuţioase şi îndelun­gate făcute de către oamenii de ştiinţă sovietici au arătat că este pe deplin posibilă înlăturarea se­cetei. De aceea, din iniţiativa Genera­­lissmului Stalin, C.C. al P.C. (b) şi Consiliul de miniştri al U.R.S.S. au hotărît realizarea­ Planului de îm­pădurire a terenurilor arabile, al­ternarea recoltelor de cereale cu­­■ele de furaje, construirea de lacuri şi rezervoare de apă pentru asigu­rarea unei recolte sporite şi sta­bile, în regiunile de stepă din par­tea europeană a U.R.S.S. Pădurile micşorează efectele se­cetei prin oprirea vânturilor, prin sporirea umidităţii aerului, prin îm­piedecarea evaporării totale a ume­zelii din sol şi prin aşezarea uni­forma a zăpezilor în timpul iernii. Acest măreţ plan programat pen­tru o perioada de 15 ani, organizat în cele mai mici amânunte, va creia astfel perdele de păduri pe o lungime de 5.320 km., adică pe o suprafaţă de 120.000.000 ha. Perdelele de păduri vor începe de dincolo de Marea Caspică, la Vest de pustiurile de nisip şi se vor desfăşura ca nişte coloane imense de verdeaţă, pe malurile fluviilor Ural, Volga, Don şi Doneţ. In alcătuirea speciilor de copaci ale zonelor păduroase, stejarul va ocupa un­­ loc de frunte, ţinându-se seamă de esenţa acceptabilă pentru fiecare fel de climă şi de sol în parte. Operaţiile de împădurire vor fi permanent asigurate prin specia­liştii şcolilor de silvicultură şi silvo­­mecanizare, care vor lucra în cadrul celor 570 de staţiuni forestiere do­tate cu tractoare, escavatoare, ma­şini de sădit şi altele. Voi trece 15 ani. Să n© întoarcem îndărăt la harta Uniunii Sovietice şi să conturăm cele 120.000.000 ha. de perdele păduroase în spaţiul cuprins între Magnitogorsk şi Viniţa, înntre Sim­feropol şi Riazan. Gândindu-ne că numai până în anul 1965 vor fi plantate 6.150.000 ha. de pădure — ceea ce reprezintă o suprafaţă egală cu întreaga su­prafaţă păduroasă a ţării noastre— ne putem da seama de măreţia acestei realizări a popoarelor so­vietice. In locul stepelor nesfârşite şi tăcute, privirile vor întâlni covoare de verdeaţa simetrice, care vor frâna vânturile secetoase din Nord şi Est. Când vor trece cei 15 ani, seceta va deveni doar o amintire neplă­cută pentru oamenii sovietici. Atunci se vor fi realizat cuvintele profetice ale lui Miciurin care a spus: „eu vâd că orânduirea colhoznică, prin intermediul căreia Paridul Co­munist a început să realizeze ma­rea operă de reînoire a pământului va duce omenirea muncitoare la stăpânirea reală a forţelor laturii!". Belşugul de recolte va fi astfel asigurat împotriva oricăror schim­bări climaterice, iar prosperitatea oamenilor sovietici va deschide, prin aceasta, perspective şi posibi­lităţi noi pentru binele întregii o­­meniri doritoare de pace, iubitoare de civilizaţie şi cultură. Regimul de democraţie populară din ţara noastră a pus în mişcare valorile şi energiile poporului mun­citor, care păşeşte astăzi cu însu­fleţire spre o viaţă mai bună — spe socialism. Energiile inepuizabile şi talentele oamenilor muncii, înă­buşite sub regimurile burgheze, se desfăşoară astăzi pe toate tărâmu­rile de activitate, dând astfel posi­bilitatea de a fi valorificate toate metodele noui de muncă în opera de transformare revoluţionară a ţării. Muncitorii din fabrici aduc prin inovaţiile, raţionalizările, economiile şi întrecerile socialiste organizate în prezent, mărirea continuă a pro­ducţiei, iar ţărănimea muncitoare, păşind alături de clasa muncitoare, se orientează din *L în zî tot k­iai hotărîtă, către forme de viaţă nouă. Descătuşaţi de exploatare, oa­menii muncii din ţara noastră îşi construesc aşezăminte de viaţa prosperă, trainice şi folositoare. Pe această cale, în Lunca Prutului s’a pornit cu hotărîre la acţiune în anul 1947, pentru îndiguirea unei suprafeţe de 12.800 ha. de pă­mânt de cea mai bună calitate. Au fost smulse astfel din ghiarele inundaţiilor 12.800 ha. de pământ, fapt care constitue o victorie în­semnată, pe drumul supunerii for­ţelor naturii. Dar odată îndiguit acest teren, trebue să ne gândim la păstrarea digurilor și la înfrânarea torentelor violente care îneacă totul în calea lor. De aceea, concomitent cu lucra­rea digurilor s'a pornit la împă­durirea masivă a coastelor văii Chinejei pe o lungime de 66 km. Valea Chinejei care cu 50 de ani în urmă era împădurită cu pădure naturală de stejar şi tei, a fost je­fuită până la ultima mlădiţă de către ciocoii şi chiaburii cari deţi­neau proprietăţi mari pe aceste me­leaguri. S'a ajuns astfel la desgolirea to­tală a coastelor, ceea ce a permis torentelor provocate de ploi să sape râpi adânci, al căror pământ era cărat de ape şi depozitat pe vale şi dus de curenţi până la lacul Brateş. Eroziunea coastelor a adus după sine ridicarea nivelului văii, inundaţii, formarea de bălţi murdare şi distrugerea şesurilor mănoase în­şirate dealungul Chinejei. După exemplul oamenilor sovietici şi din îndemnul Partidului Muncitoresc Români, s’a pornit cu hotărîre la remedierea acestor rele lăsate nouă moştenire din trecut. S'au plantat astfel pe coastele golaşe milioane de pueţi de salcâmi — esenţa po­trivită pentru aceste terenuri, — iar pe vale s'au plantat pueţi de sălcie cari vor ţine straturile de sedimen­tare pe loc, apărând în felul acesta şi digul din Lunca Prutului. Pădu­rile de salcâmi plantate pe coaste se vor desvoltă şi vor aduce după sine foloase însemnate, înfrumuse­ţând totodată valea Chinejei şi împiedecând eroziunea continuă a coastelor. Plantaţiile de sălcii de pe vale vor stabili apei un curs pre­cis care va fi astfel dirijat încât să nu lovească digul. Bălţile şi mlaştinile vor dispare, iar locurile în care azi mai cresc zeci de­­hectare de burueni, rogoz, stuf şi papură şi unde se desvoltă ţânţarii purtători ai frigurilor palustre, vor deveni şesuri roditoare cu ier­buri de nutreţ şi bune de cultivat. Acţiunea tot mai intensă de îm­pădurire dusă pe întreaga supra­faţă a ţării va deveni totodată un prim factor în lupta pentru înlătu­rarea secetei. \ $ Măreaţa operă de împădurire din Uniunea Sovietică, iniţiată de I. V. Stalin, va avea o influenţă directă şi binefăcătoare asupra climatului ţării noastre şi va constitui totodată un exemplu viu de muncă şi luptă pentru oamenii muncii din ţara noa­stră care îşi croiesc astăzi condiţii de viaţă nouă sub conducerea Par­tidului Muncitoresc Român. Peste câţiva ani, harta ţării noa­stre va arăta păduri mai multe şi seceta va fi întru­isă definitiv. G. Stănescu împădurirea,­ mijloc de luptă împotriva secetei Un luptător pentru libertatea popoarelor: Romain Rolland In ultimul număr din „Europe”, Pierre Abraham a­­dresează o scrisoare lui Jean- Christophe, eroul din roma­nul cu acelaş nume al lui Ro­main Rolland. Desprindem din scrisoare următoarele: „Pasiunea din paginile căr­ţii ne animă şi ne îndeamnă să luptăm contra mizeriei şi suferinţei acelora care lucrea­ză cu mâinile şi cu mintea. Să luptăm împotriva urii de rasă. Să luptăm pentru ca generaţiile viitoare să nu mai tremure în faţa unui mâine necunoscut. Şi în sfârşit, să luptăm pen­tru ca gândirea să poată fi exprimată în libertate, într’o pace veritabilă. Să luptăm ca să dispară exploatarea omu­lui prin minciună”. I­A­T­A CAPITALEI. SALUTUL ADRESAT DE C.G.M. CONFERINŢEI PARTIZANILOR PĂCII DIN U.R.S.S. Confederaţia Generală a Muncii din Republica Populară Română a trimis următoarea telegramă Conferinţei Partiza­nilor Păcii din U. R. S. S. CONFERINŢEI PARTIZANILOR PĂCII DIN U.R.S.S. MOSCOVA In numele oamenilor muncii din Republica Populară Română, orga­nizaţi în Confederaţia Generală a Muncii, vă transmitem salutul nostru fierbinte şi exprimăm voinţa noastră nestrămutată de a lupta cu şi mai multă energie pentru cauza comună a apărării păcii şi progresului. Din prima zi a existenţei sale, Marea Uniune Sovietică, Ţara So­cialismului victorios, a fost o apă­rătoare consecventă şi hotărîtă a păcii în lumea întreagă, luptă care neobosită pentru prietenia între popoare şi pentru colaborarea lor,­­ împotriva planurilor criminale ale aţâţătorilor la război. Suntem ferm convinşi că prin Conferinţa Partizanilor Păcii din U. R. S. S. veţi aduce o nouă şi măreaţă contribuţie la opera de a­­parare a păcii şi progresului, iar hotărîrile ce veţi lua vor constr­ui un viguros răspuns dat uneltirilor trusturilor monopoliste anglo-ame­­ricane, care caută salvarea exis­tenţei lor în deslănţuirea unui nou război. Alaturi de întreaga omenire pro­gresistă, în fruntea căreia se află Uniunea Sovietică, ne vom încorda eforturile pentru întărirea priete­niei între popoare, pentru asigu­rarea progresului întregii omeniri împotriva planurilor criminale ale aţâţătorilor la un nou război, învăţând din măreaţa experien­ţă a oamenilor muncii din Ţara Socialismului victorios şi luând ca exemplu munca şi lupta­ eroică a popoarelor sovietice în frunte cu gloriosul Partid Comunist (b) al Uniunii Sovietice, sub geniala con­ducere a iubitului învăţător al popoarelor din lumea întreagă, ma­rele prieten al ţării noastre, Iosif Vissarionovici Statin, noi toţi oa­menii muncii din Republica Popu­lară Română, organzaţi în sindi­cate, în cadrul C. G. M. sub con­ducerea şi îndrumarea părintească a Partidului Muncitoresc Român. Vom muncii fără preget pentru construirea socialismului în ţara noastră, fiind convinşi că astfel se întăreşte lagărul păcii şi al progresului. Trăiască Conferinţa Partizanilor Păcii din U. R. S. S.! Trăiască gloriosul Partid Comu­nist (b) al U.R.S.S., care conduce oamenii muncii la măreţele vic­torii ale construirii comunismului! Trăiască Iosif Vissarionovici Stalin, genialul conducător al po­poarelor sovietice şi al oamenilor muncii din lumea întreagă, în lup­ta pentru pace şi progres ! CONFEDERAŢIA GENERALA A MUNCII DIN R.P.R. Presedinte GHEORGHE APOSTOL Excursiile programate de C.G.M. pentru sfârşitul acestei săptămâni Pentru sfârşitul acestei săptă­mâni, C.G.M. a programat urmă­toarele excursii, cu plecarea din Gara de Nord, pentru salariaţii din Bucureşti: BRAŞOV : plecarea Sâmbătă ora 13.50 înapoierea Duminică ora 23.15. PREDEAL: plecarea Sâmbătă ora 10,15, înapoierea Duminică ora 23,45. (Pentru excursiile la cabane se recomandă bocanci, haine groa­se, manta de ploaie) MANGALIA : plecarea (din București—Obor) Sâmbătă ora 23,20, înapoierea Duminică ora 24,46 Duminică 28 August MANGALIA : plecare,­ (Bucu­rești— Obor) ora 5,56, înapoierea ora 22,56. PREDEAL : plecarea ora 6, înapoierea ora 22,05 CÂMPULUNG : plecarea ora 5,45, înapoierea ora 21. MANECIU: plecarea ora 6,30, înapoierea ora 22,29. SNAGOV: trei trenuri: pleca­rea la orele 5,38; 6,30; 9,11 , înapoierea la orele 18,10; 21,56; 22,32. MOGOȘOAIA, două trenuri: plecarea la orele 7,30; 9,30; îna­poierea la orele 18,50; 21,12. Lupta pentru sănătatea copiilor noştri (Urmare din pag. 1­a) fire. Dispensarele materno-infan­­tile sunt permanent preocupate ca femeile să nască în bune con­­diţiuni fie acasă, fie la materni­tate. Sunt circumscripţii, cum este circ. Tudor Vladimirescu, de pil­dă, unde în ultimul timp, toate gravidele din cartier au fost sub îngrijirea personalului dispensa­rului. Şi — ceea ce trebue subli­niat — munca se desfăşoară încă în această unitate în condiţiuni anevoioase Clădirea este nepotri­vită, neîncăpătoare. Instrumentarul este Incomplect Cu râvnă, colec­tivul dispensarului ajutat de U.F . R.-iste învinge în bună măsură greutăţile. Nici iniţiativa cetăţenească nu lipseşte în domeniul acesta. Prin munca Organizaţiei U.F.D.R. a circumscripţiei şi a cetăţenilor din cartier cu ajutorul Secţiei Sanitari­­a Comitetului Provizoriu a putut lua fiinţă de pildă dispensarul Ma­­h­ m­o-Infantii No. 3 Pe lângă fiecare dispensar e­xistă o bucătărie dietetică unde copiii primesc lapte, diferite pre­parate lactate şi preparate diete­tice. Numai în Capitală se con­sumă zilnic în cadrul celor 30 de bucătării, peste 1.800 kg. prepa­rate. Pe de altă parte, s-a luat măsura profilactică, ca acei copii care în familiile lor vin în con­tact cu un bolnav T.B.C. să pri­mească gratuit pachete cu ali­mente conţinând zahăr, griş, mar­meladă, ulei etc. De asemenea, potrivit planului Ministerului Sănătăţii, au fost des­chise prin grija Comitetului Pro­vizoriu primele două creşe de cartier, unde copiii mamelor ne­voiaşe primesc o îngrijire deo­se­bita. Astfel prin grija tot mai mare pentru ocrotirea mamei şi co­gl­­ului, în sectorul IV Roşu — de pildă — nu s'a înregistrat în cursul lunei Iulie, nicio pierdere în rândul copiilor de pe urma­­ gastro-enteritelor. Tot aşa se ex­plică şi considerabila scădere a mortalităţii infantile în Capitală. Gr­iff. Dareami Membrii delegaţiei A. R. L. U. S. care au vizitat U. R. S. S. şi-au împărtăşit impresiile presei E­i a avut loc la sediul Consiliului General de Con­ducere A. R. L. U. S. o con­ferinţă de presă la care au luat cuvântul membrii dele­gaţiei A.R.L.U.S., care au vi­zitat U. R. S. S., în urma invitaţiei U. O. C. S.-ului. La această conferinţă au parti­cipat tov. Maximovschi, re­prezentantul V. O. C. S.-ului la noi, tov. Cacialov, repre­zentantul Ambasadei U.R.S.S., reprezentanţi ai presei ro­mâne şi străine. Tov. N. Popescu-Doreanu, ministrul învăţământului Pu­blic, vice-preşedinte al A. R. L. U. S.-ului şi C. Dimitriu, secretar general al ARLUS-ului, au răspuns la în­trebările puse de asistenţă. Această delegaţie a fost formată din 12 tovarăşi (muncitori, intelectuali, teh­nicieni şi un ţăran munci­tor). Călătoria a durat trei săptămâni în cursul cărora au vizitat: Moscova, Lenin­gradul, Bacul precum şi di­ferite regiuni din Gruzia (Georgia). Declaraţiile tov. N. Po­pescu-Doreanu au oglindit sentimentele de admiraţie pe care le-a stârnit, în sufletele vizitatorilor români, realita­tea sovietică, în plin avânt de construire a comunismu­lui. Luni după amiază a avut loc predarea a 96 de aparta­mente cuprinse în două blocuri din Parcul Vatra Lu­minoasă unui număr de mun­citori fruntaşi în producţie, decoraţi şi evidenţiaţi, de la Uzinele „23 August” şi „Re­publica”. Festivitatea în cadrul căre­ia s-au predat apartamentele a fost deschisă de tov. Vasile Neamţu, secretarul Comitetu­lui Sectorului 23 August P.M.R. După alegerea prezidiului, a luat cuvântul tov. Lotar Rădăceanu, secretar al C.C. al P.M.R., ministrul Muncii şi Prevederilor Sociale, care a spus între altele : In numele C.C. al P.M.R. şi al Guvernului aduc un căld­u­­ros salut şi felicitări tovără­şeşti cu prilejul zilei de 23 August, muncitorilor, tehni­cienilor şi funcţionarilor fa­bricii care poartă numele glo­rios a­l acelei zile­­de eliberare „23 August”. Apoi tov. Lotar Rădăceanu a arătat că trecerea în folo­sinţa salariaţilor a blocurilor, dovedeşte grija permanentă pe care Partidul şi Guvernul o poartă pentru ridicarea ni­velului de viaţă materială şi culturală a celor ce muncesc. Este un rezultat al luptei pe care o duce clasa muncitoare pentru a-şi făuri un trai mai bun. Apoi tov. Lotar Ră­dăceanu a arătat că ma­rile realizări în folosul muncitorilor nu ar fi fost cu putinţă fără ajutorul Armatei Sovietice care ne-a eliberat ţara de cotropirea fascistă, fără sprijinul marei noastre prietene, Ţara Socia­lismului victorios, care ne dă un permanent sprijin pentru dezvoltarea şi propăşirea ţării noastre. In încheere, tov. Lotar Ră­dăceanu a vorbit despre da­toria muncitorilor de a fi me­reu vigilenţi faţă de duşma­nul de clasă, relevând că oa­menii muncii trebue să-şi sporească eforturile pentru îndeplinirea şi depăşirea Pla­nului de Stat. Tovarăşa Liuba Chişinev­­schi, me­­bru al C.C. al P. M. R., vicepreşedinte al C.G.M., a arătat că darea în folosinţă a apartamentelor dovedeşte grija Partidului şi a Guvernului pentru fruntaşii în producţie, relevând că toate realizările P.M.R. in folosul clasei muncitoare se datoresc glorioaselor Armate Sovietice eliberatoare. Au mai luat cuvântul tov. N. Şerbănescu, muncitorii Sava Gheorghe şi Dumitrescu Constanţa, care au adus mul­ţumiri Partidului şi Guver­nului. Tov. N. Voiculescu, preşe­dintele Comitetului Provizo­riu al Capitalei a citit apoi lista celor cărora li s-au atri­buit locuinţele. La sfârşit a vorbit tov. Va­­sile Neamţu care a subliniat datoria oamenilor muncii de a continua să depună efor­turi pentru mărirea produc­ţiei, de a lupta pentru întă­rirea lagărului democratic şi antiimperialist în fruntea că­ruia stă Uniunea Sovietică. Muncitorii şi muncitoarele au încheiat festivitatea în­cingând o horă în faţa celor două blocuri noui. Prin grija Partidului şi a Guvernului 96 familii de muncitori au primit locuinţe noui CONGRESUL PARTIZANILOR PĂCII DELA MOSCOVA (Urmare din pag. 1-a­­ legerea prezidiului de onoare al conferinţei-Biroul Politic al Comitetului Central al Parti­dului Comunist (b) al U.R.S.S. în frunte cu marele conducă­tor al poporului sovietic, to­varăşul Stalin. In sală isbuc­­nesc aplauze furtunoase şi prelungite, precum şi ovaţii: „Trăiască tovarăşul Stalin”, „Glorie lui Stalin”. La invitaţia preşedintelui conferinţei, oaspeţii străini iau loc la masa prezidiului. Printre ei se află : prof. Du­bois (USA), Heelett Johnson (Marea Britanie), Nenni (Ita­lia), Gavork­o (Austria), Par­­hon (R.P.R.) Tola Dragoiceva (R.P. Bulgaria), Ho-Hona (Co­­reea) şi alţii. Scriitorul Nikolai Tihonov a făcut raportul asupra pri­mului punct de pe ordinea de zi : „Apărarea păcii şi lupta împotriva aţâţătorilor la un nou război”. LISTA DECORAŢILOR CU ORDINUL „STEAUA REPUBLICII POPULARE ROMANE“ (Urmare din Xr. M1) Dobre Dionisie, căpitan; Ga­­rabedian Cricor, căpitan; Bujor Mihalache, căpitan; Vidraşcu Gheorghe, O.S.P., Bucureşti; Dinu Negreanu, director de studii, Insti­tutul de Artă Bucureşti; Popescu Ion Puţuri Bucureşti; Mujic Mi­­hai, C. G. M. Bucureşti; Râdules­­cu Gogu, Bucureşti; Frunză Va­sile, maior; Jifcovici Mirco, Bucu­­reşti; Ionescu­ Dionisie, Bucureşti; Lăzăreanu Barbu, academician, Bucureşti; G-ral locot. Stanciu Edmond; G-ral locot. Pârvulescu Nicolae; G-ral Precup Victor, Clasa IV-a Revi Elena, Bucureşti; Graur Alexandru, profesor un­versitar, Bucureşti; Alămaru Rubin, Bucu­reşti; Ursulescu Constantin, Bu­­cureşti; Mata Alexandru, deputat, Adrian Dumitru, It.-col.; Bălteanu Mihail, It.-col.; Mateescu N­colae, căpitan; Savenco Ilarion, căpitan, Popa Iov, locotenent; Mărgineanu Vasile, plot. maj.; Rosenfeld Zoi­tap, plot. maj.; Leibovici Merica, Ierahim Jules, Rusu Ichim, Bu­­curești; Popescu Anton, trifon Trifon, Teisanu Eugen, Fed­ineț Simion, Holinger Isidor, Lăzărea­­nu Alexandru, Bucureşti; Rado­­saveţcaia Ghiţă, Bucureşti; Cru­­ceanu Mihail, Bucureşti; Stere Gheorghe, Bucureşti; Mureşan Tamara, Bucureşti; Alexiu Paul, general locot.; Gavrilescu Alexan­dru general locot.; Nîcolaide Gr­., gore, colonel; Ionescu S. Constan­­tin, colonel; Paraschiv V. Tiberiu, It.-col. med­c; Dumitrescu A. Pe­tre It.-col. medic; Enescu N. loan, It.col.; Tutoveanu P. loan, It.-col.; Ardeleanu I. Aurel, It., col.; lonescu L Constantin, It.­­cpl. Moisescu P. Ilie It.-colonel; Teodorescu St. Alexandru, maior; Nicolae Gh. Constantin, cpt. Col. Smirnov L. Constantin; col. Petrescu V. Virgil; col. Stan­ciu Constantin, col. Sava A. Va­sile, medic; col. Toescu D. Louis; lt. col. Zănescu V. loan; lt. col. Ruset P. loan, medic; lt. col. Ga­lea St. Ștefan, veterinar; lt. col. Malinovski Serghie; lt. col. Adam Lucian; lt. col. Popovici St. Au­rel, maior av. Nicolae St. Traian, maior Bejan R. Constantin, maior Covrig N. Constantin, maior Po­pescu P. St. loan, căp. Olaru St. Leonida, căp. Sandru T. Con­stantin, Muresanu Gh. Gheorghe, căp. Constantinescu I. Nicolae, soldat Marin N. Ilie, prot. Bocan­teanu Gheorghe, caporal Ghiţă Gheorghe, caporal Ignea N. Năs­­tase, soldat Capra Iosif, soldat. Boia Janos soldat Buturcanu Mi­­hai, soldat Popescu N. Nicolae, Csobot Emeric, inspector g-ral, secretar Adi­ţia Gospodăriilor Locale Bucureşti, Clasa V-a Kleinerman Lazăr, Bucureşti; Predules Const., Bucureşti; Török Iosif, Bucureşti; Gherman Mir­­cea, Bucureşti; Sulica Marin, Bucureşti; Ganeţ Nicolae, Bucu­reşti; Orsa Victor, Bucu­reşti; Steskai Wiliam, Caras; Gartner Andrei, Sibiu; Petre Ion, Argeş; Sandu Constantin, Mehe­dinţi; Zlatev Nicolae, Alba; Tschadesch Willi (Ciadas V­ii) Te­leorman; Oproiu Vasile, Ialomiţa; Matei Ştefan, Ilfov; Dudescu Stan, Bucureşti; Jianu Tatu An­­ton, Bucureşti; Galan Em. V., Scânte­a, Bucureşti; Fischhof Iri­­na Elisabeta, Timişoara; Balanica Marin, Constanţa; Varagancsik Gustav, Ciuc; Varagancsik Şte­fan Ciuc; Benke Iosif, Ciuc; Flo­­rescu Gheorghe, Prahova; Kauf­man Emanoi, Bucureşti; Pata Ni­­colae, Sf. Popular, Prahova; Şoi­­mu Ana, Bucureşti; Lenis Victor, Sălaj; Zam­an Mircea, Dolj; Vida Gheza, sculptor, Satu Mare; Năs­­tăsescu Petre, şef planificare, Argeş; Gelil Filip, Com. antifas­cist german; Baciu Dumitru O. S. P., Bucureşti; Picalschi Al­fons, Bucureşti; Tănase Borţoi, Bucureşti; Olţeanu René, Bucu­­reşti; Roman Hortensia, Bucu­­reşti; Robotos Emerik, ziarist, Magyar Szo; Călugăru Ion, scriitor, Bucureşti; Finti Alexan­dru, director, Teatrul Armatei, Bucureşti; Paraschivescu Miron Radu, scriitor; Isac Martin, Reşiţa; Ionescu Damian, preşed. Comit. Proviz., Dâmboviţa; Iuliu Petre, Argeş; Comisei Panteli­­mon, general maior; Coatu Ale­­xandru maior; Negulici Teodor, It.-col.; Coles Corneliu, g-ral ma­ior; Dănescu Mihai,­ It.-col; Po­pescu Mihai, lt. col.; Cantor Du­mitru, căpitan; Tudor Elena, Bu­curești; Diaconescu N. Tudor, București; Irinca loan, maior; Ma­te Neagu maior; Constantinescu Dumitru, maior; Alexandrescu R. Victor, colonel; Vlasu N. Vasile col. magistr.; Florescu Șt. Mihail, colonel; Vistig Eugen, maior; Bri­ceag Nicole, maior; Ciupagea An­drei, cpt.; Caranicolov Boris, cpt.; Andreescu Mătușei, căpitan; S­­can Gheorghe, căpitan; Istoc Gheorghe, locot.; Vaculin Andrei, locot.; Maer Lazăr, locot.; Podi­­rtenco Nicolae, locot.; Valter Alexandru, subit.; Aron Octavian, subit.; Enache Ioan, subl.; Titeanu Dumitru, subit.; Sarchiz Jean, subit.; Chilug Vasile, prot. major; Filoteanu Gheorghe, locot. col.; Tesa Nicolae, Brașov; Câm­­peanu Nicolae, responsabilul zia­rului „Flamura Roşie“, Reşiţa; Nicolaide Grigore, colonel; Lu­­pescu N. C. Titus, It. col­; Pursa Eugen M. It. col.; Teodorescu Gh. Vintila, It. col.; Nicolae D. Mar­a, It. col.; Vasuiu St. Alexandru, It. col. ; Neamţu D. Alexandru It. col. ; Manta Virgil, It. col.; Rusu M. loan, It. col. ; Rabeja V. Teo­­dor, It .col. ; Iliescu R. Napoleon, It. col.; Sicorschi A. Vitalie, It. col. ; Zaharia Gheorghe, It. col. ; Șerbu­ Gabriel, It. col. ; Stanciu I. Emil, maior; Crisante T. Adrian, maior; Fotache I. Gheorghe, ma­ior ; Giuglea N. Cicerone, maior; Ionescu Teodor, maior; Pană Ion, maior; Mălăianu Petre, maior; Mastacan Gh. Nicolae, maior; Gata Edgar, maior; Dull I. Oc­tavian, maior; Veres V. Gavril, cpt.; Ghiban I. Constant­i, cpt.; Radul I. Petre, cpt.; Tăușanu M. Gheorghe, cpt.; Steiner Ludovic, cpt. ; Varad­ D. Maximilian, cpt.; Brenner I. Mihail, cpt.; Agaf­­ei M. Mihail cpt.; Popa C. Con­­stantin cpt.; Vasile I. Grigore, cpt.; Alexa Gr. Corneliu, cpt.; Stanciu I Gheorghe, cpt. ; Stu­­paru E. Ioan, cpt.; Ge­orgescu Gh. Alexandru, cpt.; Crăciun I. Gheorghe, cpt.; Harnagea V. Gheorghe, locot.; Sorescu Mar­e, locot.; Trofin I. Virgil, locot.; Radu Armand, director, Adiţia Gosp. Locale Bucureşti; Florea Cornel, maior; Dulgheru Radu Bucureşti; Szabó Eugen Bucu­reşti; Mateescu Alex. Bucureşti; Costache Petre Bucureşti; Nicu­­lescu Nicolae Bucureşti; Lowy Alfred Bucureşti; Pop Aurel Bucureşti; Rosenblau Adalbert, Bucureşti ; Balb­a Mihai, Bucu­reşti ; Racz Gheorghe, Bucureşti; Marton Ghizela, Bucureşti; Covaci Pius, Bucureşti ; Klein Mihai, Satu Mare; Pop Alexandru, Sălaj ; Gambos Mihai, Mureş; Bădei Ion, Ialomiţa ; Niculescu Gheorghe, Vâlcea ; Hentescu Moritz, Bucureşti ; Cristian Iosif, Buzău; Teodorescu Traian, mec. automotoare, Bucureşti; Mun­­teanu Iohan, Bucureşti; Beram Carol,Bucureşti ; Daju Vasile, Bucureşti ; Crişan Adalbert, Alba; Danilov Vasile, Covurlui ; Virag Augustin, Caraş ; M­unteanu Mi­hai, Caraş ; Roznatovschi Tudor, Constanţa ; Cazan Ştefan, Fălciu; Frenkel Aurel, Bacău ; Baisan Nicolae, Bacău; Niţescu Maria, Ilfov ; Chipăruş Octavian, Baia; Patilinei Vasile, Deva ; Dobre Dumitru, Deva ; Lazăr Gheorghe, Prahova; Kadar Alexandru, Pra­hova ; Damian Vasile, Românaţi; Teodorescu Sandu, R. Sărat ; Miclescu Iancu, Neamţ; Bataban Vasile, Neamţ ; Nicu­lscu Dida, Făgăraş ; Onofrei Teodor, C.’ Lung Moldov.; Szigheti Alexan­dru, Valea Jiului; Coconet Maria, Valea Jiului; Dumitru C. S. Tu­dor, (Mitu Răciuţ), Ialomiţa; Handoreanu C-tin, Vâlcea , Vltu­­sinschi Vladislau, Vâlcea ; Ancuţa Gheorghe, Dolj; Reintzel Iosif Odorheiu ; Cristescu Toma, Me­­hedinţi ; Dăescu Vasilica, dir. fa­brică, Mehedinţi; Ionescu Ion, M­ehedinţi; Dăescu Vasile, Me­hedinţi ; Cristoriu C-tin, Reşiţa ; Totka Ludovic, Reşiţa; Nicolau Ion, Roman; Radu Cernea (Zwei­back Isac), Braşov ; Dragomir Vasile, Braşov ; Kelement Iuliu, Trei-Scaune ; Toth Gheza, Trei- Scaune; Kiss Vasile, Bihor; Chordas Ion, Bihor; Filipaş Lu­dovic, Bihor; Bala Elisabeta, Bihor; Druţă Florian, Bihor; Kogălniceanu Traian, Putna; Mogoş Iosif, Năsăud; Wasserman Henriette, Buzâu; Larger Carol, Buzău ; Arsene Stan, OU ; Sa­lton Mara, Sibiu ; Solomon De­ Id­eriu, Sibiu ; BasChir Teodor, Rădăuţi ; Dejett Dumitru, Chlr ; Abraham Olga, Cluj : Kiss Al­bert, Cluj ; Moldovan Vasile, di­rector, Teatrul Stat, Cluj; Va urma

Next