Viaţa Capitalei, octombrie 1949 (Anul 1, nr. 127-152)

1949-10-01 / nr. 127

ANUL I Mp. 1274 PAGINI 4 LEI * ........................ X-----tr 'ri----------------------- Sâmbătă 1 Octombrie 1349 rHomTAiu mu TQAsm tam&e, uniţii a: I Qr.9'QjB pi teiului Orgocnizatliei P. M. Rf București şi al Comitetului Provizoriu București Iubim pacea şi pe cei ce o apără, pe cât urîm pe cei ce vor un nou război INSUFLEŢITELE ADUN­ARI DE L­A TOMIS, GRIVITA­­VAGOANE, U.C.B. ŞI C.A.M.-BELVEDERE Ieri a avut loc un mare me­eting al populaţiei muncitoare e­­vreeşti organizat de Comitetul De­mocrat Evreiesc din Capitală, Sala Tomis şi grădina devenind neîncăpătoare, s-au instalat mega­foane în strada pentru a da po­sibilitatea tuturor participanţilor să asculte cuvântul de luptă al vorbitorilor. Până la începerea meetingului, asistenţa şi-a afirmat voinţa de luptă împotriva imperialismului prin lozinci cari nu conteneau. „Mai aprig la luptă împotriva şo­vinismului şi naţionalismului, arme otrăvitoare ale imperialismului an­­glo-american‘‘ — iată una dintre lozincile strigate ieri la meetingul populaţiei muncitoare evreeşti, începe meetingul. O clipă s’a aşternut tăcerea şi printre cei a­­leşi în prezidiu, alături de acade­micianul Barbu Lăzăreanu şi depu­tatul Bereu Feldman, este strigat şi numele văduvei Ides Iţicovici, care şi-a pierdut în război fetiţa şi 26 de rude. Ca Ides Iţicovici mai sunt în sală multe mame cari îşi plâng copiii pierduţi în măcelul deslăn­­ţuit de fascişti. Se intonează imnurile R. P. R. şi sovietic, după care ia cuvân­tul tov. Laurenţiu Bercovici, mem­bru în biroul C. O. al C.D.E. Criza car­e macină ţările capita­liste — spune vorbitorul — a cu­prins şi Israelul, pe care trădăto­rul Ben Guirion l-a legat la carul imperialiştilor. In Statul Israel, conducătorii sionişti socialişti de dreapta duc o politică de aservire dolarului, a­­runcând în şomaj şi mizerie popu­laţia muncitoare. Elementele pro­gresiste sunt prigonite. Numai în U­­ R.S.S. şi în ţările de democraţie populară evreii se bucură de drepturi egale cu cei­lalţi cetăţeni. Iată de ce — a încheiat tov. Laurenţiu Bercovici — populaţia muncitoare evreiască din R.P.R. îşi afirmă voinţa hotărîtă de a fi factor activ în rândurile luptă­torilor pentru pace în frunte cu U.R.S.S. întreaga sală, în picioare, scan­dează numele lui I. V. Stalin, con­ducătorul iubit al oamenilor mun­cii din lumea întreagă. In faţa microfonului apare tov. Idles Ijicovici. Cu vocea sugru­mată de emoţie, ea povesteşte cu vorbe simple ce a însemnat răz­iismmmmmm Mulţimea nemaiavând loc în sa­la „Tomis", a ascultat cuvântă­rile la megafoanele instalata in stradă. Comitetul Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. convoacă O MARE ADUNARE A INTELEC­TUALILOR DIN CAPI­TALA, care va avea loc Vineri 30 Septembrie, ora 18:30, în sala Savoy (Calea Victoriei). Vor lua cuvântul: — Acad. prof. P. Con­­stantinescu-Iaşi, vicepre­şedinte al Prezidiului Ma­rii Adunări Naționale. — Marcel Breslașu, scriitor, rectorul Institu­tului de Artă din Bucu­rești. — Membri ai Comitetu­lui Permanent pentru Apă­rarea Păcii din R.P.R. Va urma un program artistic. Intrarea liberă. Un timbru special pentru Ziua Internaţională a Luptei pentru Pace Administraţia Poştelor şi Telecomunicaţiilor din Minis­terul Comunicaţiilor, aduce la cunoştinţa publicului că în ziua de 2 octombrie, cu ocazia „Zilei Internaţionale a Luptei pentru Pace" la ghişeul filatelic al Oficiului Poştal Bucureşti I, din Ca­lea Victoriei, se pune în vân­zare un timbru de 10 lei cu­loare roşie din emisiunea „ARLUS 1948", care repro­duce statuia soldatului so­vietic din Piaţa Victoriei. Pe timbru se află imprimat următorul citat al lui I. V. Stalin : „Armata sovietică este o armată care respectă cele­lalte popoare, este Armata menţinerii păcii între diferite ţări". Acest timbru se va vinde aplicat pe plicuri prevăzute cu un clişeu reprezentând Stema Republicii Populare Române şi următoarea in­scripţie: 2 Octombrie, Ziua Internaţională a Luptei pen­tru Pace. Timbrele vor fi obliterate cu­ o ștampilă specială. ECHIPE DE MUNCITORI AU CUTREERAT CARTIERELE CAPITALEI, LĂMURIND POPULAŢIA, ASUPRA NECESITĂŢII LUPTEI PENTRU PACE I­n tot cursul acestei săp­tămâni Bucureştii a fost cutreerat de echipe de muncitori cari au mers din casă în casă pentru a dis­cuta cu locuitorii asupra problemelor puse de necesi­tatea apărării păcii. In cartierul 1 Mai (Filan­­tropia­ Banu Manta) echipele au fost primite cu multă bucurie şi dragoste. Astfel, pe Bulevardul Banu Manta la numărul 33, lo­cuieşte Cristina Rusu în vârstă de 61 ani. Soţul ei este muncitor la U. C. R. Suferinţele lăsate de vre­murile cruntei exploatări s'au întipărit pe chipul Cris­tinei Rusu. Plină de hotărîre, nici nu o lasă pe tovarăşa Sofrocescu să-i vorbească despre lupta pen­tru pace. O întrerupe: — Tovarăşe, cu toţii vrem pace şi luptăm pentru ea. Acum că i-am gonit pe boieri dela cârma ţării, vrem să fim lăsaţi în pace, să ne construim o viaţă nouă. De aceia luptăm noi pentru pace . Peste tot, în fiecare casă de om cinstit, echipele sunt primite cu voioşie şi căl­dură. — Să veniţi la meetingul din ziua de 2 octombrie din Piaţa Universităţii, se adre­sează Lungoci Ana câtorva gospodine, soţii de munci­­­tori adunate în grabă la sfat în curte . — Nici vorbă că venim, răspund toate deodată. In inimele muncitorilor care au format echipele au pătruns adânc cuvintele en­tuziaste şi hotărâte cu care i-au primit locuitorii: „Pentru pace suntem cei dintâi. Pentru ea trebue să luptăm şi vom lupta". Cetăţenii urmăresc cu deosebit interes broşurile în legătură cu lupta pentru apărarea păcii. Nota guvernului sovietic către guvernul iugoslav Uniunea Sovietică se cons­acră de aci înainte liberă de obligațiile ce decurg din tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre U. R. S . și Iugoslavia MOSCOVA, 29 (Agerpres), — TASS transmite : La 28 Septembrie a. c., ministrul ad­junct al afacerilor externe al U.R.S.S., A. Gromîko, a primit pe însărcinatul cu afa­ceri provizoriu al Iugoslaviei în U.R.S.S. şi i-a remis o notă cu următorul conţinut : „in cursul procesului criminalului de stat şi spionului Rajk şi al complicilor săi, care erau în acelaş timp agenţi ai guvernului iugoslav, proces încheiat în ziua de 24 Sep­tembrie la Budapesta, s-a desvăluit că gu­vernul iugoslav duce de multă vreme o ac­tivitate de subminare profund ostilă Uniunii Sovietice, activitate camuflată în mod ipo­crit prin declaraţii mincinoase asupra „prie­teniei“ faţă de Uniunea Sovietică. Procesul de la Budapesta a arătat de ase­­menea că conducătorii guvernului iugoslav au dus şi continuă să ducă activitatea lor de duşmănie şi de subminare împotriva Uniunii Sovietice, nu numai din propria lor iniţiativă, ci şi pe baza instrucţiunilor di­recte, primite din partea cercurilor impe­rialiste străine. Faptele desvăluite la acest proces au ară­tat mai departe că actualul guvern iugoslav depinde întru totul de cercurile imperialiste străine şi s’a transformat într’un­ instru­ment al politicii lor agresive, fapt care tre­buia să ducă şi a dus într-adevăr la lichida­rea suveranităţii şi independenţei Republicii Iugoslave. Toate aceste fapte arată că tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală postbelică dintre U.R.S.S. şi Iugoslavia, în­cheiat la 11 Aprilie 1945, a fost călcat­ cu brutalitate în picioare şi rupt în bucăţi de actualul guvern iugoslav. Pe baza celor de mai sus, guvernul so­vietic declară că Uniunea Sovietică se con­sideră de acum înainte liberă de obligaţiile ce decurg din susmenţionatul tratat. Din însărcinarea guvernului U.R.S.S., ministru adjunct al afacerilor externe, A. Gromîko“. Nota guvernului sovietic, o nouă contribuţie la demascarea duşmanilor păcii Uniunea Sovietică a adus la cunoştinţa guvernului de u­­zurpatori de la Belgrad că, de astăzi înainte, se consideră eliberată de obligaţiile ce de­curg pentru ea din tratatul de prietenie, colaborare şi a­­sistenţă mutuală încheiat, în Aprilie 1945, între U­R.S.S. şi Iugoslavia. Această hotărîre este o consecinţă logică şi le­gitimă a faptului că, după cum releva nota sovietică din 28 Septembrie crt., susmen­­ţionatul tratat „a fost călcat cu brutalitate in picioare şi rupt în bucăţi” de către hu­liganii fascişti actualmente la putere in Iugoslavia. Intr’adevăr, banda lui Tito a, dus de multă vreme si duce, în continuare,­ o activitate de subminare adânc potrivnică Uniunii Sovietice. Activitate notorie, şi­ care a mers dela prigoana sălbatecă deslănţuită contra cetăţenilor sovietici domiciliaţi in Iugoslavia şi până la alăturarea deschisă ’a grupului de trădători titoişti taberei imperialiste şi anti­­sovietice. Activitate, — insistăm, —în­­tr’atâta de ostilă, încât la Adunarea Generală­ a Na­ţiunilor Unite, Iugoslavia lui Tito a ajuns acum, a se face, în mod oficial, instru­mentul tuturor intrigilor îm­potriva lagărului democraţiei condus de către U.R.S.S. Dealtminteri, procesul de la Budapesta, contra criminalu­lui de Stat Rajk şi a compli­cilor săi, a demonstrat cu o incontestabilă evidenţă, că banda de contrarevoluţionari de la Belgrad se afla de multă vreme în legătură cu toţi duşmanii Uniunii Sovietice, cu Gestapoul nazist ca şi cu serviciile de spionaj şi sabo­taj american şi britanic. Şi că subordonarea lor faţă de a­­ceştia merge până acolo, în­cât, aşa cum precizează nota sovietică, guvernul lui Tito acţiona şi acţionează „­nu numai din propria sa iniţia­tivă ci şi pe baza instrucţiu­nilor directe, primite din par­tea cercurilor imperialiste străine“. Şi nota sovietică adaugă : „Faptele dezvăluite la acest proces au arătat mai departe că actualul guvern iugoslav depinde întru totul de cercu­rile imperialiste streine şi s’a transformat într’un instru­ment al politicii lor agresive, fapt care trebuia să aducă şi a dus, într’adevăr, lichida­rea suveranităţii şi indepen­denţei Republicii Iugoslave”. Guvernul trădător al lui Tito a devenit, ca şi guvernul lui Tsaldaris, o mizerabilă a­­gentură a monopolurilor ame­ricane şi care, ca şi guvernul lui Tsaldaris duce o politică internă, de împilare contra clasei muncitoare şi în exte­rior, o politică de provocare contra Uniunii Sovietice şi a democraţiilor populare. Există totuşi o „deosebire”,­­ şi a­­num­e : Tsaldaris nu face de­claraţii de mincinoasă „prie­tenie” faţă de U.R.S.S., ci, dimpotrivă. In timp ce fasci­ştii de la Belgrad, pentru a în­cerca, zadarnic, să inducă în eroare massele iugoslave mai au respingătoarea ipocrizie de a vorbi încă de „amiciţia” lor pentru Uniunea Sovietică. Constatând caducitatea tra­tatului sovieto-iugoslav, de prietenie, colaborare­ şi asisten­ţă mutuală, nota sovietică din 28 Septembrie crt. denunţă riguros această impostură ti­căloasă şi pune pe titoişti in faţa propriilor lor răspunderi Procedând astfel, guvernul so­­vietic a adus o nouă contri­buţie la cauza apărării păcii căci orice demascare a intri­­gilor imperialiste şi a execu­­tanţilor lor, mari şi mici, con­­tribue la zădărnicirea planu­rilor instigatorilor la un nou război. De aceea poporul nostru sa­­lută, cu o satisfacţie adâncă, hotărîrea Uniunii Sovietice şi îşi exprimă, cu acest prilej, desgustul pentru trădarea ab­jectă, a bandei de spioni de la Belgrad. ATRIBUŢIILE SECŢIILOR DE INVATAMANT ŞI CULTURA ALE SFATURILOR POPULARE DECIZI­UNEA MINISTERULUI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PUBLIC APARUTA IN BULETINUL OFICIAL DE AZI Printr'o decizie a Ministerului învăţământului Public, publicata azi, în Buletinul Oficial, au fost determinate sarcinile secţiilor de învăţământ şi cultură ale Sfaturi­lor Populare Judeţene şi ale Co­munelor urbane, asimilate cu ju­deţul. Decizia prevede că, aceste secţii vor avea următoarele sarcini : Organizarea şcolilor: Secţiile de învăţământ organi­zează instiuţii preşcolare şi şcoli elementare şi medii pendinte de Ministerul învăţământului Public, după instrucţiunile date de aces­tea, potrivit nevoilor locale; Asigură deschiderea cursurilor şcolare, bunul mers al învăţămân­tului în timpul anului şcolar, în­chiderea cursurilor şi examene­lor de sfârşit de an; Organizează, îndrumează şi controlează aplicarea orariilor, programelor şi planurilor de învă­ţământ, elaborate de Ministerul învăţământului Public şi fac pro­puneri pentru îmbunătăţirea lor; îndrumează şi controlează planu­rile de muncă ale secţiunilor de învăţământ şi cultură în subordine. Numesc comisiile şi stabilesc centrele examenelor particulare la şcolile elementare şi media Cadre didactice şi administra­tive : îndrumează şi controlează per­sonalul didactic privitor la pre­zenţa în serviciu, conţinutul lec­ţiilor, metoda de predare şi apli­carea planului de muncă al şcolii, potrivit instrucţiunilor, programe­lor, orariilor şi planurilor didac­tice elaborate de Ministerul învă­ţământului Public; Colaborează cu secţiunile de cadre ale comitetelor provizorii în efectuarea mişcărilor de personal didactic şi administrativ din ca­drul Judeţului sau comunei ur­bane asimilate cu Județul. pre­(Continuare în pag. 3-a) Doi zidari de la uzii de electricitate Sroză»8­ii, au aplicat metoda sovietică­­ lucru Metoda de lucru în zidărie ins­pirată din experienţa muncitorilor înaintaţi din Uniunea Sovietică şi aplicată cu mult succes la noi în ţară de zidarul fruntaş Luigi Stre­­natî, cuprinde în fiecare zi noi şi noi şantiere. Peste tot, la Galaţi, Braşov, Ploeşti şi în alte numeroase oraşe ale ţării, noua metodă de lucru este aplicată pe şantierele de con­strucţie obţinându-se importante realizări. Şi pe şantierele din Bucureşti metoda sovietică a început să fie aplicată de către muncitorii zidari care au sprijinul technicienilor. Astfel la Uzinele de Electricitate Grozăveşti, muncitorii Florian Bor şi Bella Adalbert, prin aplicarea metodei de lucru sovietice, au realizat 3.960 m. c. de zidărie pe oră. In cinstea zilei de 7 Noembrie Imi iau angajamentul să depăşesc şi mai mult normele — Scrisoarea tovarăşului Ştefan Ionescu, muncitor la fabrica de apometru U. C. B. — zi ca prin munca mea sa con­tribui la mărirea producţiei şi ast­fel la întărirea luptei pentru pace. Având sprijinul organizaţiei de Partid din întreprindere care mi-a fost în permanenţă un bun sfătuitor, am introdus o nouă me­todă de muncă pentru fabricarea în serie a pieselor de strung. După numeroase încercări, am reuşit să pun la punct noua me­todă care reduce la minimum timpii morţi, fabricând 60 rame de geam pentru contort pe zi în loc de 40, 32 rame cu ghiveni în loc de 24 şi 5 şnecuri, faţă de 3 cât produceam înainte. Pentru viitor îmi iau angajamentul să-mi continui eforturile pentru a găsi noul şi noui metode de lucru, reu­şind astfel să las tot mai în urmă normele vechi. Urmând pe această cale pentru perfecţionarea nouei metode, îmi propun ca in cinstea zilei de 7 Noembrie, să execut la strung 70 de rame de contori pe zi, 35 de rame cu ghiveni de bună calitate, ajutând în acelaş timp şi pe ceilalţi tovarăşi de a-şi însuşi noua metodă. IONESCH ŞTEFAN muncitor la fabrica de apometri U.C.B. decorat cu „Medalia Muncii" . Colaborarea dintre unităţile Comerţului de Stat din Capitală C­omerţul de Stat depune o activitate din ce în ce mai rodnică pentru o mai bună aprovizionare cu alimente a oamenilor muncii din Capitală şi din întreaga ţa­ră. Această activitate este deosebit de intensă în Capi­tală şi constitue o preocupare de frunte a Comitetului Pro­­vizorr­u -B­ucureşti. Pentru împlinirea celor două sarcini pe care le are, obţinerea unei abundenţe de produse pe pieţele de desfa­cere şi scăderea continuă a preţurilor acestor produse, comerţul alimentar de Stat are de învins o serie de greu­tăţi. El trebuie să lupte in primul rând cu speculan­ţii şi chiaburii care în­cearcă în fel şi chip să provoace dezorganizarea, apro­vizionări, cu alimente a Ca­pitalei şi care urmăresc să lovească astfel în populaţia muncitoa­re.. In acelaşi timp comerţul de Stat are de învins şi propriile sale lipsuri, inerente începu­tului, care fac ca aprovizio­narea cu alimente să nu se desfăşoare totdeauna în cele mai bune condiţiuni. Dar succesul luptei împo­triva elemenitelor care în­cearcă să saboteze aprovizio­narea cu alimente a Capitalei, depinde în însem­nată măsură de buna colaborare intre uni­tăţile comerţului de Stat. Numai sprijinindu-se reci­proc şi împreunându-şi efor­turile unităţile comerţului de Stat pot să-şi îndeplinească cu succes sarcinile pe care le au, înţelegând acest lucru, sec­ţiunea­ comercială a Comite­tului Provizoriu, care coordo­nează activitatea Societăţilor Comerciale de Stat de interes local, in sarcina cărora cade aprovizionarea Capitalei, se străduieşte neîncetat să asi­gure colaborarea dintre di­feritele unităţi ale comerţu­lui de Stat. In fiecare săptămână au loc la secţiunea comercială cu toţi directorii societăţii co­merciale de Stat şedinţe in care unul din punctele prin­cipale ale discuţiei, îl consti­­tue colaborarea dintre Socie­tăţi. Ca urmare a acestei măsuri au fost obţinute o serie de succese în această direcţie. Aşa de exemplu, în urma, discuţiilor purtate şi hotă­rârilor luate în şedinţele de colaborare, concurenţa nesă­nătoasă care începuse în vară între Aprozar şi Centrala Fer­melor Alimentare a fost lichi­dată. Acest fapt a făcut, ca fructele şi legumele recoltate de Centrala Fermelor Alimen­tare să fie vândute numai de magazinele de Stat şi să nu mai ajungă in mâinile spe­culanţilor cum se întâmplas® până atunci. Şedinţele acestea de cola­­borare a­u mai avut şi alte urmări pozitive decât cele arătate. Cunoscând de aici greutăţile pe care le intâm­­pină Comisia de Organizare a Cooperaţiei Ilfov din pricinu lipsei mijloacelor de transport Societatea Comercială de Stat „Aprolacta”, i-a pus la dis­poziţie din proprie iniţiativă patru autocamioane cu care să-şi poată transporta produse­­le la diferi­telle sale magazine alimentare de desfacere. Nu toate unităţile Comerţului de Stat au înţeles insă impor­tanţa colaborării dintre ele. Iată de pildă felul în care au înţeles să-şi ducă munca pe teren, colectorii Aprozaru­lui şi ai coperativelor. O bună parte din aceştia, in loc să se sprijine reciproc şi să co­laboreze în munca de achizi­ţionare a alimentelor, respec­tând un preţ unic de cumpă­rare se întreceau in a oferi producătorilor preţuri de cum­părare mai mari decât cele fixate, pentru ca în felul a­­cesta să colecteze fiecare mărfuri mai multe şi să-şi facă un „merit” din asta. Mai mult, colectorii cooperativelor cumpărau adesea mărfuri chiar de la producătorii care au contracte cu Aprozavul. Pentru lichidarea acestei situaţii, Societatea Comercială de Stat „Aprozav-Bucureşti” şi Comisia pentru Organizarea Cooperaţiei-Ilfov, au încheiat un contract prin care se sta­­bileşte că mărfurile să fie co­lectate numai de achizitorii cooperativelor pe tot cuprin­sul Judeţului Ilfov iar din cantităţile colectate o cotă anumită să fie repartizată magazinelor de desfacere ale „Aprozarului”. Această hotărî­­re a şi fost pusă în aplicare. In rândul unităţilor comer­ciale de Stat care, nu înţeleg pe deplin rostul colaborării, poate fi trecută şi societatea „Alimentara” care prin felul cum organizează desfacerea produselor livrate de către „Aprolacta”, dăunează acestei societăţi. Aspectul colaborării dintre unităţile Comerţului de Stat este mult mai complex. Gree­ce trebue însă subliniat este că rezultatele pozitive obţi­nute în acest domeniu, sunt mult mai numeroase decât cele negative. Şi pe zi ce trece se tinde la, înlăturarea deficienţelor existente. Roadele şedinţelor de colaborare care au loc la secţia Comercială a Comitetului Provizoriu al Capitalei, sunt cea mai bună dovadă in această privinţă. Entuziasta adunare a pionierilor cu prilejul noului an şcolar — O delegaţie a gloriosului Comsomol a înmânat pionierilor din R.P.R. un steag din partea pionierilor sovietici — In sala Teatrului Giuleşti a a­­vut loc din adunarea festivă a pionierilor cu prilejul deschiderii noului an şcolar. La această fes­tivitate a luat parte o delegaţie a Camsomulu­i, în vizită în ţara noastră. Pionierii sovietici au fost primiţi cu aclamaţii ce au dovedit marea dragoste a copiilor noştri pentru tineretul glorios sovietic. In prezenţa reprezentanţilor Comitetului Central al P. M. R. al Guvernului şi al C. C. al U. T. M. a fost deschisă şedinţa de către tov. Roşea Atrora, res­ponsabila Secţiei Centrale de Pi­onieri a U. T. M., care a dat apoi cuvântul tov. Gh. Florescu membru al c. C. al P. M. R. şi secretar al C. C. al U. T. M. Vorbitorul subliniind că­­n­oul an şcolar începe în condiţiile unei ofensive generale şi puternice a frontului mondial al partizanilor păcii în frunte cu Uniunea Sovie­tică, împotriva imperialiştilor a­­mericani aţâţători de războaie, a arătat cum poate ajuta tineretul Patria noastră. Conducătorul omenirii munci­toare şi cel mai mare prieten al tineretului şi copiilor din întreaga lume, marele STALIN, a spus, adresâmdu-se comsamoliştilor că, pentru a fi un ziditor al socia­lismului şi comunismului, trebue să înveţi, să înveţi cu îndârjire şi răbdare. Aceasta este sarcina voastră dragi pionieri, — a accen­tuat tov. Gh. Florescu. Simţin­­du-vă neîncetat trup din trupul Patriei noastre să nu precupeţiţi nimic pentru înflorirea şi fericirea ei, având mereu înaintea ochilor pilda minunată a pionierilor so­vietici, a­ţi încheiat vorbitorul. Tov. Feodorova, Secretară a C. C. al Comsomolului din Uni­unea Sovietică a adus pionierilor din R. P. R. salutul milioanelor de pionieri din U. R. S. Ş„ în­mânând apoi unei delegaţii de pi­onieri minunatul steag roşu trimis de pionierii sovietici, în entuziasmul general s’a dat citire unei scrisori trimisă în semn de salut şi dragoste fier­binte, de către pionierii dirt R.P.R, tovarăşului STALIN. A urmat un frumos program artistic. Inmănarea drapelului din part­ea pionierilor sovietici, către pio­nierii din R. P. R. Emisiuni radiofonice speciale pentru ţărănimea muncitoare Emisiunile radiofonice pentru ţărănimea muncitoare au loc în fiecare săptămână , Marţea la orele 13,30. Joi la orele 19,45 şi Duminica la orele 15,15. Emisiunea de Duminica aceasta cuprinde: Editorial: „Ţărănimea muncitoare din ît.F.H. e hotărîtă să lupte pentru apărarea păcii"; Schijă: „Scriitorii citesc ţăranilor muncitori din operele lor" Repor­taj: Statul ajută ţărănimea mun­citoare să-şi însuşească­ nouile metode de muncă : „La Staţiunea Experimentală Cenad, judeţul Ti­­miş-Toronta!"; Poșta Satului; Știri în legătură cu colectarea; Gazeta sătenilor; Muzică populară româ­nească. Cântă orchestra Costică Dinicu, voce Lucia Habară.

Next

/
Thumbnails
Contents