Viaţa Capitalei, octombrie 1949 (Anul 1, nr. 127-152)

1949-10-01 / nr. 127

Se împlinesc 11 ani de la apariţia „Cursului scurt de Istorie a P.C. (b) al Uniunii Sovietice” P­artidul Comunist (b), toţi oamenii muncii din Uniunea Sovietică, toate Partidele Comuniste frăţeşti, sărbătoresc la 1 Octombrie un eveniment de mare importan­ţă, ideologică şi politica: 11 ani dela apariţia genialei lu­crări a lui I. V. Stalin — „Cursul scurt de istorie a Par­­tidului Comunist (b) al Uniu­nii Sovietice”. Numai după o jumătate de an dela apar­iţi­a „Cursului scurt”, A. Jdanov, — în ra­­portul pe care l-a ţinut la cel de al XVIII-lea Congres al Partidului Comunist (b), — a spus : „Trebue să menţionăm că în decursul existenţei marxis­mului, aceasta este prima car­te marxistă care se bucură de o atât de largă răspândire”. Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (b), a fost editat in Uniunea Sovie­tică, — numai până în anul trecut, — într’un număr de peste 34 milioane exemplare. Cartea este tradusă în limbile tuturor popoarelor din U.R.S.S. şi a devenit cartea de căpătâi a zecilor de milioane de oa­meni sovietici. Şi dincolo de hotarele U­­niunii Sovietice, — în ţările de democraţie populară — Cehoslovacia, Polonia, Româ­nia, Bulgaria, Ungaria, — Cursul scurt de istorie a Par­­tidului Comunist (b) al Uniu­nii Sovietice s’a bucurat de o largă răspândire. Peste 300.000 de exemplare s’au tipărit şi în Franţa şi peste 350.000 in Italia. ,,Cursul scurt” este tradus şi editat aproape în toate limbile lumii. * Această nemaiîntâlnită popu­laritate a „Cursului scurt de istorie a P.C. (b) al Uniunii Sovietice”, se explică prin fap­tul că această lucrare este o adevărată enciclopedie a cu­noştinţelor de bază în dome­niul marxism leninismului. Deosebita adâncime se îm­bină cu simplitatea, limpezi­­ciunea şi preciziunea expu­nerii. Intr’o formă scurtă şi concisă, gigantica experienţă politică a Partidului Bolşevic este redată în mod ştiinţific­­ şi sunt clar expuse bazele ideo­logice, organizatorice, tactice şi teoretice, pentru însuşirea forţei motrice care duce spre comunism. Generalizând experienţa mondială istorică a Partidu­lui Bolşevic, măreaţa lucrare stalinistă dă răspunsuri lim­pezi şi precise la toate între­bările arzătoare ale actuali­tăţii, inspirând şi stimulând pe oamenii muncii din Uniu­nea Sovietică şi din toată lu­mea, la lupta pentru comu­nism. În încheerea „Cursului scurt de istorie a P.C. (b) al Uniunii Sovietice”, sunt trase conclu­zii care demonstează expe­rienţa luptei Partidului Co­munist (b). Cea mai de seamă concluzie este că existenţa unui partid de luptă revoluţionară a pro­letariatului rns, a fost factorul subiectiv, important şi hotă­­rîtor, care a asigurat victoria Revoluţiei Socialiste în Uniu­nea Sovietică. Proletariatul nu s’ar fi putut ridica în fruntea mişcării re­voluţionare a oamenilor mun­cii şi a masselor exploatate din Rusia, nu şi-ar fi putut alătura aliatul său firesc — ţărănimea — nu ar fi putut merge pe calea luptei politice deschise şi a cuceririi puterii politice, dacă Lenin şi Stalin nu ar fi creat un partid de tip nou, îndeajuns de curajos ca să ducă proletariatul la lupta pentru cucerirea puterii, destul de experimentat ca să se poată orienta in grelele con­diţii ale stării revolutionare si destul de flexibil ca să evite şi să înlăture toate stavilele puse in calea realizării ţelu­lui proletariatului. Sub conducerea Partidului Bolşevic, oamenii muncii so­vietici au răpus — in Octom­­brie 1917, — pe capitalişti şi moşieri şi forţele unite ale contrarevoluţiei interne şi ex­terne; sub conducerea Parti­dului Bolşevic a fost realizată industrializarea Uniunii Sovie­­tice şi colectivizarea agricul­turii; sub conducerea Partidu­lui Bolşevic, Uniunea Sovie­tică a făcut un salt nemai­întâlnit in istorie, dela starea de înapoiere la progres, trans­formându-se într’un puternic Stat socialist. Atunci când Germania hit­lerista a atacat Uniunea So­vietică, poporul sovietic a pre­ţuit rezultatele politicii înţe­lepte şi cu perspectivă a Par­­tidului Bolşevic, care a pre­gătit ţara pentru apărare. Partidul Bolşevic a ştiut să folosească industrializarea şi colectivizarea agricolă a ţării şi posibilităţile ei materiale, astfel încât să poată realiza producţia de război care să asigure Armatei Sovietice toate cele necesare pentru distrugerea şi deplina înfrân­gere a duşmanului. Comuniştii au reprezentat puternica forţă de cimentare in rândurile Armatei Sovietice şi nu ale partizanilor. Prin entuziasmul lor, prin spiritul lor de orga­nizare, prin perseverenţa şi prin curajul lor, prin discipli­na şi prin hotărîrea lor, bol­şevicii au dat un măreţ exem­plu masselor de ostaşi sovie­tici şi oamenilor muncii din spatele frontului. Poporul a văzut cum Par­tidul Bolşevic a organizat vic­toria pe front, a văzut de ase­meni cum a fost organizată victoria în spatele frontului. A doua concluzie care se poate trage, este că Partidul îşi poate îndeplini rolul de conducător al celor ce mun­cesc, numai atunci când stă­pâneşte bine teoria revoluţie­­nară înaintată, — teoria marxism-leninismului, — şi numai dacă el foloseşte a­­ceastă teorie în chip creator, atunci când rezolva chestiu­ - nile practice în legătură cui mişcarea revoluţionară şi con-­ struirea socialimului. Istoria desvoltării vieţii în-­­ tem­e a Partidului Bolşevic,­ este Istoria luptei şi lichidării grupelor oportuniste dinlăult­trul Partidului: economiştii,­ menşevicii, troţkiştii, buhari­­niştii, etc. I. V. Stalin ne în­vaţă că „Partidul se consoli­dează când se curăţă de ele­mentele oportuniste”. Din practica Partidului Co­munist (b), toate partidele comuniste frăţeşti învaţă să demaşte, să critice şi să-şi îndrepte greşelile in mod cin­stit, curajos şi sincer. Unitatea dintre Partid şi popor, exprimă unitatea poli­tico,morală indestructibilă a societăţii sovietice, colaborarea amicală dintre toţi oamenii sovietici pentru cauza comu­ni­smului. Condusă de Partidul Comu­­nist (b), Uniunea Sovietică se află în fruntea luptei pentru pace, împotriva aţâţătorilor la un nou război. Experienţa vastă a Partidului Bolşevic, înarmează partidele comuni­ste şi muncitoreşti din lumea întreagă, proletariatul inter­naţional in lupta pentru pace şi socialism. I­n cel de-al doilea război mondial, generalul Ar­nold nu s’a încărcat de glorie, deşi a comandat for­ţele aeriene ale armatei a­­mericarte. Generalul se stră­­dueşte insă să, recupereze cele­ ce i-au scăpat­ în „răz­boiul rece”, dându-şi contri­buţia la întreţinerea­ atmos­ferei de isterie a războiului in Statele Unite ale Americii. Nu de mult a apărut car­tea lui Arnold „O misiune mondială”. Această mâzgălitură a ge­neralului n'ar merita să i se dea atenţie dacă n’ar avea însemnările documentare din anii războiului pe care le conţine. Nu de mult s’a dat publi­cităţii o parte din memoran­dumul secret al lui Churchill întocmit în Octombrie 1942 După cum reese evident din acest memorandum, în toiul marii bătălii de sub zidurile Stalingradului, Churchill, care ocupa pe vremea aceea pos­tul de şef al guvernului en­glez, plănuia un nou complot împotriva Uniunii Sovietice. El proecta crearea Statelor Unite ale Europei, cu parti­ciparea Germaniei ca „barie­ră, împotriva barbariei ruse”. Cartea generalului Arnold vine să confirme că raemo­­ram­ismul lui­ Churchill nu a fost un episod izolat nici în activitatea lui Churchill și nici in activitatea celorlalţi conducători reacţionari ai Statelor Unite şi Angliei in timpul războiului. Arnold reproduce declara­ţiile lui Churchill, dă publi­cităţii părerile lui cu privire la politica anglo-americană faţă de U.R.S.S., părerile lui despre oamenii sovietici. Din aceste declaraţii se vede că Churchill ţesea intrigă după intrigă împotriva U.R.S.S. In iarna anului 1841, Churchill calomnia în convorbirile sale intime Ţara Sovietică şi os­taşii ei, care sdrobeau in acea vreme pe fascişti sub zidurile Moscovei. Dar generalul Arnold sa­vurează cu o deosebită plă­cere discursul lui Churchill pronunţat la sfârşitul anului 1943 la un dineu în timpul Conferinţei de la Cairo. La acest dineu, îşi aduce aminte generalul Arnold, Churchill ,,a făcut o decla­raţie sinceră”. In ce consta această „de­claraţie sinceră” a acestui duşman inveterat al poporu­lui sovietic? Ce a spus el îm­potriva Ţării Sovietice, care lupta împotriva duşmanului comun, sdrobind armatele lui Hitler? Generalul Arnold îşi aduce aminte că Churchill „i-a fă­cut atenţi” pe conducătorii a­­mericani „cu privire la ruşi”, „i-a prevenit" în privinţa viitorului şi le-a recomandat să nu ia in serios conferin­ţele şi hotărîrile acestora, a­­vând in vedere în primul rând Conferinţa de la Tehe­ran. El a declarat că „noi, Statele Unite şi Anglia, am fost prea conservatori şi i-am tratat întotdeauna pe ruşi ca pe nişte egali”. Memorandumul lui Chur­chill datează din Octombrie 1942. In cercurile Conferinţei de la Cairo de la sfârşitul a­­nului 1943, Churchill a con­tinuat să propage ideia de bază a memorandumului s­au — să se îngreuieze obţi­nerea victoriei asupra fascis­mului. Şi în anul 1943 Chur­chill vorbea despre Ţara So­vietică cu limbajul şi cuvin­tele lui Hitler, traduse în limba engleză. In timpul Conferinţei de la Cairo, Churchill a făcut în­­tr’adevăr „o declaraţie sin­ceră”: el s’a orientat şi a continuat să se orienteze spre un complot împotriva U.R.S.S., el a fost şi a ră­mas un duşman al popoare­lor Uniunii Sovietice în de­cursul întregului război, răz­boi în care Anglia, Statele Unite şi Uniunea Sovietică erau aliate în luptă. Nu mai puţin elocvente sunt în cartea lui Arnold şi paginile in care este vorba de Conferinţa de la Potsdam, conferinţă la care s-au în­tâlnit şefii Statelor din coa­liţia antihitleristă, pentru a trasa căile unei păci îndelun­gate şi trainice. Despre ce îşi aduce aminte fostul comandant al forţe­lor aeriene ale armatei a­­mericane, generalul Arnold, care a postat la, această con­ferinţă? Despre o convorbire a sa cu mareşalul aviaţiei engleze Portale. Generalul Arnold mărturi­seşte cu un cinism uimitor că in această convorbire „noi plecam de la premiza că ur­mătorul nostru inamic va fi Rusia şi am găsit o înţele­gere reciprocă”. Această „în­ţelegere reciprocă” i-a dus pe convorbitori la următorul acord: „pentru a folosi cu succes aviaţia strategică, noi trebuie să avem peste tot în lume baze de pe care să putem atinge orice obiectiv pe ca­re am avea nevoie să-l bombardăm”. In acest fel, complotiştii anglo-americani studiau la Potsdam variantele unui nou răsboi proectat de dânşii. Mărturiile generalului Ar­nold confirmă din nou că in timpul războiului cercurile conducătoare ale Angliei şi Statelor Unite nu se îngri­jeau de obţinerea cât mai g­rabni­că a victoriei comune asupra Germaniei hitleriste, ei de organizarea unui nou bloc imperialist ostil Uniunii Sovietice. In nota istorică a Biroului Sovietic de Informaţii „Fal­sificatorii istoriei” sunt re­date fapte care mărturisesc tratativele separate pe care reprezentanţii englezi şi a­­mericani le-au purtat cu împuterniciţii lui Hitler pen­tru încheierea unei păci cu Germania în spatele U.R.S.S. „O astfel de atitudine a gu­vernelor Angliei şi Statelor Unite, — se spune în această notă istorică, — nu poate fi considerată altfel decât ca o încălcare a celor mai elemen­tare cerinţe ale datoriei de aliat şi ale obligaţiunilor de aliat”. Mărturiile generalului Arnold arată odată în plus cât de grosolană a fost a­­ceastă încălcare a datoriei de aliat. Generalul Arnold mărturi­seşte de­ asemenea că cercu­rile conducătoare ale State­lor Unite şi Angliei, au făcut şi fac eforturi nu pentru în­deplinirea hotărîrilor de la Potsdam, nu pentru făurirea unei păci îndelungate şi trai­nice, ci pentru ducerea unei politici de agresiune şi de pregătire a unui nou război. Mărturia generalului Arnold de M. ROGOV C­oncursul pe ţară al gazete­lor de perete a avut ca obiectiv principal stimularea participării gazetelor la buna des­făşurare a întrecerii socialiste din fiecare întreprindere şi instituţie. In timpul celor trei luni cât a durat concursul, gazetele de pe­rete au obţinut importante succese pe aceasta cale, datorita schim­­burilor de experienţe ce au avut loc intre diferitele colective de redacţie, şedinţelor de analiză a muncii, expoziţiilor organizate pe regiuni şi sprijinului acordat de presa de partid în frunte cu „Scan­­teia". Expoziţia deschisa în Capitală scoate în evidenţă aceste succese şi ea marchează drumul pe care l-au parcurs până acum gazetele de perete în activitatea lor de sprijinire a operei de construire a socialismului in ţara noastră. Felul în care se reflectă între­cerea socialistă în gazetele între­­prinderilor şi instituţiilor este con­cludent pentru progresul înregistrat în activitatea gazetelor de perete. Exista în trecut obiceiul ca unul din membrii redacţiei să semna­leze intr'un articol că întreprinde­rea respectiv-A a început o între­cere socialistă, pentru ca la termi­narea ei să s® publice, mai incit sau mai puţin concret, rezultatele obţinute. Din gazetele aliate la expoziţie se poate constata un impresionant progres faţa de trecut. Colectivele redacţionale ale gazetelor de pe­rete se străduesc să urmărească întrecerea din momentul în care ea a pornit, să scoată în evidenţă succesele şi lipsurile ce se con­stată în desfăşurarea întrecerii, pentru ca ele sa fie lichidate. Co­lectivele de redacţie muncesc ast­fel încât gazeta să fie un factor activ, zi de zi, în desfăşurarea întrecerii. Gazeta „Minerul" de la minele din Petrila spre exemplu, anali­­zează intr'un articol situaţia echi­pai iov. Kuderma Emil, care şi-a luat angajamentul să împlinească planul pe anul acesta înainte de termen. Echipa,­in momentul în care a fost scris articolul se găsea în pragul acestei victorii şi el ve­nea să ajute pe tovarăşii din e­­chipă să-ţi ducă angajamentul la bun sfârşit. In gazeta „Tractorul " de la S.M.T. Floreşti-Putna, tov. Carlos Toader analizează felul în care se desfăşoară întrecerea în­tre tractoriştii Chirilă Nicolae şi Clipei Ştefan. Urmărind «Unic în­­trecerea, tovarăşul seriei „După 2 zile, echipa de la Nămoloasa a arat 30 ha., iar până astăzi, cele două echipe au arat în total 270 ha.”. Gazeta „Granicul Roşu" de la Schela Târgovişte nu se mulţume­­şte să înregistreze rezultatele în­trecerii. Ea analizează greutăţile întâmpinate în munca de către echipe. Cele câteva exemple de mai sus vin să ilustreze felul în care gazetele de perete au început sa aprofundeze problema întrecerii socialiste, felul în care ele sunt hotărîte să ajute tot mai mult pe oamenii muncii in opera lor de ridicare a cantităţii şi calitătţii pro­­duselor. Sunt gazete de perete care au contribuit la ridicarea întrecerilor socialiste la un nivel superior. Este vorba aici despre antrenarea în muncă, alături de muncitori şi tehnicieni, şi a funcţionarilor din întreprinderi. Iniţiativa organizării unor astfel de întreceri a pornit de la muncitorii uzinelor dela Re­şiţa şi ea s'a extins în multe u­­zine din ţară. Astfel, la I.S.S. Hunedoara, în­trecerile ce s'au desfăşurat în cursul lunii August s'au situat la un nivel superior. Rezultatul a­­cestor întreceri este analizat în gazeta de perete care se afla la expoziţia din sala Dalles, iar arti­colul care vorbeşte despre ele a­­rată: „caracterul nou al întrecerilor pornite la începutul lunii August, constă în aceia că au fost antre­naţi, pe lângă muncitori şi tehni­cieni şi funcţionarii uzinei, cari au obţinut numeroase realizări în muncă". Progrese însemnate au înregis­trat gazetele de perete cu prilejul concursului pe ţară şi în ceea ce priveşte adoptarea unei atitudini critice faţă de lipsurile constatate în procesul de producţie. In gazeta „Gândul nostru" de la Flacăra Roşie, tov. Balaban Ion de la secţia de croit, scrie un arti­col intitulat „Să nu lipsim de la lucru", în care — după ce sub­liniază faptul că întrecerea pentru a fi dusă la bun sfârşit cere din partea tuturor un efort continuu — arată că nu toţi muncitorii au În­ţeles rostul întrecerii. Printre altele, tov. Balaban scriei „In timp ce tov. Menu Nicolae şi Câmpeenu Rădu­­canu depăşesc normele cu 50-90 la sută, alţii — cum sunt tov. Ge­or­­gescu C-tin, Coba Augustin — nu numai că nu-şi îndeplinesc nor­mele, dar lipsesc zilnic de la şe­dinţe, iar tov. Mocanu Gheorghe şi Velivu Gh. lipsesc în fiecare săptămâni o zi. Aceste lipsuri în­­seamnă 120 perechi de încălţă­minte mai puţin". O atitudine critică se constată şi intr 'un articol publicat în gazeta „leatul liber" a întreprinderii I.C.A.R. din Bucureşti. Tov. Gheor­­ghideanu Ion, autorul articolului, scrie că în cadrul întrecerii în cinstea zilei de 7 Noembrie, ate­lierul de lăcătuşerie nu se va putea evidenţia pentru motivul că maşinile de ră­ituri tabla nu func­ţionează normal iar din cele cinci maşini de găurit nu merg decât doua. Autorul subliniază ca aceste lipsuri se datoresc maistrului Roşu şi a celorlalţi lăcătuşi, care au sarcina de a repara cât mai cu­­rând maşinile despre care s-a scris mai sus, întrecerea socialistă din fiecare întreprindere scoate la iveală nu­meroşi inovatori şi fruntaşi în pro­ducţie. Rolul gazetei de perete este de a-i populariza pe aceştia, de a contribui la răspândirea me­todelor lor de lucru. Gazeta de perete „Muncitorul Petrolist" de la Rafinăria No. 1 din Ploeşti se ocupă de populari­zarea fruntaşilor în muncă. Iată de pildă, cum este prezentat mun­citorul evidenţiat Marinescu I.­ „Este un tovarăş destoinic şi care a reuşit să­ fie în frunte datorită faptului că la secţia unde lu­crează a înlocuit rulmenţii de la ventilatoarele motorului „Diesel" cu alţii mai perfecţionaţi, iar la con­fecţionarea frânelor cu aburi a realizat o economi® de timp de peste sută la sută". Popularizarea inovaţiilor este, de asemenea, o preocupare de frunte a colectivului de redacţie al gazetei „Spiridon Vrânceanu" de la I.T.C.­Galaţi. In articolul „Să luăm exemplu" este descrisă inovaţia muncitorului Buluc, care a făcut ca nisipnt­i­­lele de la tramvaie să funcţioneze mai bine prin aplicarea unor dis­pozitive de deschidere ce permit trecerea nisipului în mod uniform atât când este uscat cât și atunci când este umed. Metodele de popularizare a fruntaşilor în munca îmbracă forme tot mai variate în gazetele de perete expuse în sala Dalies. Pretutindeni se observă însă grija de a nu trata in fugă această problemă, ci de a o adânci pentru a oieri astfel exemplu masse­lor largi de oameni ai muncii. Pentru ca întrecerile socialiste să ducă la un bun rezultat este ne­voie să existe o strânsă colaborare intre muncitori. Intre echipe şi în­tre întreprinderi. Şi în acest do­meniu, contribuţia gazetelor de perete nu trebue să lipsească. A­­cestea trebue sa combată spiritul de concurenţă, munca sectară şi­­ lupte pentru adoptarea spiritului de colaborare şi de ajutor reci­proc. Gazeta „Turnătorul" de la „23 August" dă un exemplu din care se vede ce rezultate se obţin a­­tunci când se afirmă spiritul de colaborare. Este vorba în articolul pe care-l publică în­ această ga­zetă despre echipa lui Pălănge­­neenu Dragomir, care înlocuind munca în acord individual cu munca în acord colectiv a reuşit să sporească producţia şi câştigul fiecărui muncitor. Lucrul acesta se dattoreşte ajutorului pe care l-au căpătat muncitorii codaşi de la cei fruntaşi, adoptarea de către toţi membrii echipei a celor mai bune metode de lucru. Un aspect asemănător este a­­nalizat şi de către gazeta de pe­rete de la Magazinul de Stat „Bucureşti", unde se subliniază faptul că­ „prin înlăturarea spiritu­lui de concurenţă şi prin ajuto­rarea secţiilor mai slabe, ramase în urmă vom putea să ne înde­­plinim angajamentele luate în ca­drul întrecerilor". Un exemplu şi mai concludent ne oferă gazeta de perete a fa­bricii de postav din Prejmer. Această gazetă arată cum tre­bue să se ajute între ele două întreprinderi care se află în în­trecere. Articolul care desbate a­­ceastă problemă scria printre al­tele! „Fabrica de postav din Prej­mer, aflată la întrecere cu fabrica de postav de la Bu­huşi, a primit o notă telefonică prin care aceasta din urmă o anunţă că din lipsă de cursuri pentru maşinile de ră­sucit, va fi nevoită să oprească aceste maşini, dacă noi nu le vom împrumuta cursuri până ce se vor aproviziona ei". Fabrica din Prejmer a trimis cele cerute, aşa că şi la Buhuşi munca a putut decurge în bune condiţiuni şi producţia nu a stagnat. Felul în care numeroase ga­­zete de perete au înţeles să des­­bată problemele legate de între­cerea socialistă, trebue să consti­­tue un exemplu şi un stimulent în munca de viitor. Urmărind îndeaproape felul în care se desfăşoară întrecerea în muncă în fiecare întreprindere, semnalând cu promptitudine succe­sele obţinute ca şi delfcrenţele ce mai persistă, sprijinind zi de zi pe cei allaţi în întrecere, gazetele de perete vor aduce un ajutor de preţ în opera de construire a so­cialismului în Republica noastră Populară. Gh. Măhălăchescu Expoziţia din Sala Davles O oglinda vie a contribuţiei gazetelor de perete la buna desfăşurare a întrecerii socialiste VIAȚA CAPITALEI A apărut Nr. 12 al ziarului „Pentru o Iugoslavie socialistă" Organ al comuniştilor iugoslavi emigranţi politici în U. R. S S. MOSCOVA, 29 (Agexpres).­ După cum transmite TASS, a apărut nr. 12 al organului comuniştilor Iugoslavi emi­granţi politici in U. R. S. S. „Pentru o Iugoslavie socia­listă“. Articolul de fond al ziaru­lui este intitulat „POPOA­RELE IUGOSLAVE VOR MA­TURA BANDA DE SPIONI SI CRIMINALI FASCIŞTI“. Ziarul publici, deasemenea desbaterile procesului trădă­torului poporului ungar Rajk şi al complicilor săi, precum şi un articol semnat de Ernő Geroe intitulat „Unele învă­ţăminte ale procesului ban­dei de spioni Rajk-Ranco­­vici-Tito“. Deasemenea ziarul publică printre altele artico­lele : „Din sala procesului", „Banda fascistă a lui Tito şi stăpânii ei nu vor reuşi să transforme Albania într'o co­lonie a lor“, „Să se facă to­tul pentru pedepsirea crimi­nalilor şi spionilor“. Ziarul mai cuprinde şi nu­meroase informaţii despre viaţa din Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie popu­lară. Reparațiuni cu­! indis­­pensariile imobilului treime­sc plătite de proprietar Stan R. Constantin, pensi­onar invalid, str. General Falcoianu 25. — întrebare : Este obligat chiriaşul sa plă­tească întregul înveliş al ca­sei unde este locatar vechi? Răspuns: In conformitate cu dispoziţiunile legale în vi­goare, reparaţiunile absolut indispensabile clădirii trebuesc suportate de proprietar. In caz de refuz din partea aces­tuia, chiriaşul va putea să execute aceste reparaţiuni in contul proprietarului. In a­­cest caz, chiriaşul va reţine din chirie, sumele cheltuite pentru reparaţiuni, iar dacă părăseşte imobilul înainte de achitarea acestor sume, va putea urmări pe proprietar pentru plata sumelor neachi­tate. Când se deschide seria ISUa de cursuri la fimala de steno­dactilografie Oancea Margareta Str. Co­drului 27, loco. — întrebare: Dorind a urma cursurile unei şcoli de stenodactilografie, vă rog să-mi răspundeţi când Încep cursurile unei astfel de şcoli şi unde mă pot a­­dresa? Răspuns: Ocuparea locu­rilor la şcoala de stenodacti­lografie se face pe bază de concurs. Deoarece cursurile au şi Început, urmează ca dvs. să vă inscriţi la seria a Il-a de cursuri care va începe la 15 Noembrie. Pentru a vă putea înscrie In seria a Il-a, trebue să vă prezentaţi la Şcoala de stenodactilografie, de pe lângă Direcţia Presei din str. Sf. Constantin Nr. j­.-j „'.'Vtj \.t ej. v u**»*«*«*-'»» cu 20 lei şi Însoţită de o auto-taiografie. Cine răspunde de neachitarea impozitului pe chirie Văduvă — Piatra Neamţ. — Intrettae: Ce trebue sa fac pen­tru că chiriaşul ce-1 am să achite . impozitul cuvenit fiscului cât şi , chiria ce-mi datorează pe o pe- I rioadă de un an şi trei luni ? Răspuns: Pentru neachitarea chiriei, veţi putea introduce la ju­decătorie o acţiune directă, potri­vit legii chiriilor. In ce priveşte impozitul pe chirii, dispoziţiunile Ministerului de Finanţe prevăd că proprietarul este solidar răspunză­tor cu chiriaşul de vărsarea im­pozitului. Proprietarul are obli­gaţia de a verifica dacă s’a plătit impozitul şi de a anunţa în scris fiscul în cazul în care obligaţiunea nu a fost îndeplinită. In acest caz, fiscul va proceda la dresarea unui proces verbal de contravenţie în sarcina chiriaşului. Cânt îşi pot continua studiile cei din câmpul muncii Ciobanu Th., Focşani. — între­bare : Cum pot urmna, fiind în câmpul muncii şi absolvent a 7 clase liceu industrial seral, cursurile anului 4 ale unei şcoli medii tehnice metalurgice ? Răspuns: Şcolile medii tehnice nu au cursuri serale. Excepţie de la aceasta fac numai liceele şi şcolile medii tehnice de administraţie e­­conomică. Fiind în câmpul muncii puteţi urma, însă, cursurile de recalificare de pe lângă între­prindere. Când se poate cere rectificarea pensiei 7 M­. Mihail, str. Alba-Iulia 22,­­Sibiu. — La întrebarea dvs. prin vre ne cereţi la num­­­i legă­tură cu rezultatul cererilor dvs. de a vi se recalcula pensia, vă răs­pundem că deocamdată până la recalculare — primiţi numai a­­vansuri în contul pensiei, urmând ca după primirea unue­i decizii să cereţi, — în cazul când vi se va părea că aţi fost nedreptăţit, — rectificarea ei. Cuantumul de chirie la un imobil închiriat de un pensionar înainte de 1940 I. G. I., pensionar, Loco. — Întrebare: Ce chirie trebue să plătesc pentru un imobil în care locuesc din 1939, având în vedere faptul că la data închirierii eram liber profesionist, iar azi sunt pensionar ? Chiria plătită în 1939 a fost de lei 9.600. Răspuns: Fiind vorba de un contract încheiat înainte de 26 Octombrie 1940, potrivit legii din 30 Aprilie 1949, ar trebui să plă­tiţi chiria din 1947 împărţită la 28. Cum dvs. azi nu mai sunteţi liber profesionist ca în 1940 ca pensio­nar, urmează să calculaţi la chiria de 9.600 lei plătită în 1939, urmă­toarele sporuri şi coeficienţi de chirie: 10­/o pentru anul 1941; 5 şi pen­tru 1942 ; 20°/o pentru 1945; apoi înmulţiţi cu 8 şi împărţiţi la 28. Cine are dreptul să se urce în tranvai prin uşa din faţă O. D. Ştefăneşti, Colentina.­­ Potrivit dispoziţiilor in vigoare numai invalizii, femeile gravide sau cele cu copii mici în braţe au dreptul să se urce prin uşa din faţă. Orice altă categorie de că­lători este obligată să respecte dispoziţiile de a se urca prin uşa din spate. Iar în cazul când nu respectă această dispoziţie sunt pasibili să fie amendaţi pe loc cu lei o suită. Iubim pacea şi pe cei ce o apără, pe cât urîm pe cei ce vor un nou război boiul pentru dânsa şi familia .■ — Sunt o văduvă de război,, una d­in miile şi zecile de mii de mame care şi-au pierdut tot ce a­­veau mai scump. Bestiile mi-au ucis soţul, fetiţa şi 26 rude. Mi-a rămas In viaţă numai un băiat. Pentriu ca viitorul lui să fie asi­gurat, pentru ca el să nu mai cu­noască ororile războiului, ridic aici glasul meu şi alături de toate ma­mele strig: „Nu. Nu vrem război. Iubesc pacea şi pe cei ce o apără, pe cât urăsc pe cei ce vor un nou război“. ,­Jos aţâţătorii la război“ răsună puternic în sală, în grădină, pe stradă. A vorbit apoi academicianul Barbu Lăzăreanu. „Lupa pe care poporul nostru o duce împotriva aţâţătorilor la război — a spus d-sa — e iden­tică cu lupta pentru construirea socialismului. Fiecare piesă «sită din strung, fiecare tractor face să crească arsenalul păcii. Lupta împotriva războiului este identică cu lupta de adâncire a prieteniei cu Marea Uniune So­vietică, forţa conducătoare a la­gărului păcii. Lupta noastră îm­potriva războiului e identică cu însuşirea tot mai temeinică a în­văţăturilor lui Marx-Engels-Lenin şi Stalin“. La sfârşit s-a votat o moţiune prin care se precizează că „populaţia evreiască, conştientă fiind că întărind lagărul păcii îşi apără interesele sale proprii, este ferm hotărît­ de a demasca şi sdrobi fără cruţare pe duşmanii păcii, pe instigatorii la război şi pe uneltele lor din rândurile popu­laţiei evreeşti, pe naţionaliştii şo­vini sionişti“. 5009 muncitori şi funcţionari ai U.C.J. şi-au luat angajamen­tul sa lupte pentru pace Peste 5000 muncitori, funcţio­nari şi tehnicieni de la Uzinele Co­munale Bucureşti, întruniţi eri după amiază în marea hală de la Grozăveşti, într’un însufleţit me­eting, sau angajat la noul reali­zări şi depăşiri în muncă, pentru a întări prin fapte lagărul acelor ce doresc pacea şi a spune un NU răspicat aţâţătorilor la un nou război. Din întâmpinarea zilei de 2 oc­tombrie, a spus Câiu Ion, ucenic, lozinca „noi nu cerşim pacea, noi o vom impune“ va trebui să de­vină tot mai mult realitate“. In numele şoferilor de la regionala­­ Galben, tov. Iordănescu Ionu a subliniat că armele noastre de apărare a păcii sunt munca de zi cu zi, depăşirea Planului de Stat şi întrecerile socialista. In mijlocul lozincilor de pace, scandate cu hotărîre de miile de muncitori, a luat apoi cuvântul, din partea Comitetului permanent pentru apărarea păcii din R. P. R. tovarășul prof. Ion Vitner, care, intre altele, a evocat un moment dramatic, acel al vizitei făcute în Cehoslovacia, la Lidice, comună redusă astăzi la un simplu câmp, cu un muzeu comemorativ şi câ­teva tăbliţe indicatoare a existen­ţei unei foste aşezări omeneşti, cu peste 800 suflete, pe care bestiile fasciste au ras-o de pe suprafaţa palatului. Astăzi, imperialiştii anglo-ame­­ricani au preluat moştenirea bles­tematelor procedee hitleriste ur­mând să împingă omenirea într’un nou măcel. De data aceasta însă, sutele de milioane de oameni de pe tot globul pământesc, uniţi în­tr’un front sub conducerea Uniu­­nii Sovietice, vor răsturna planu­rile sinistre ale imperialiştilor şi vor impune pacea. Avem datoria, a încheiat tov. Vitner, să întărim acest front printr-o muncă şi mai serioasă, şi mai rodnică, pentru construirea socialismului. Tovarăşii Gămuraru Nistor, Po­­pescu Constantin, Găinaru Ion, Stănescu Constantin, Guteş Ale­xandru, Alexandru Gheorghe şi Popescu Ştefan în numele tovară­şilor lor şi-au luat noi angaja­mente de a-şi îmbunătăţi munca lor şi a duce mai departe acţiu­nea de lămurire în păturile cât mai largi ale populaţiei muncitoare. În numele femeilor muncitoare de la U.C.B. au luat cuvântul tova­răşei© Preda Maria şi Păduraru Ana. „Noi şi copiii noştri am scă­pat de exploatarea burghezo-mo­­şierească, vom şti să luptăm, a­­lături de milioanele de mame din toate ţările, pentru a scăpa din ghiarele aţâţătorilor la război“ au spus vorbitoarele. Tov. Mândru Mihai, secretarul Sectorului de Partid U. C. R. a dat citire unei moţiuni adresate „Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R.“, pe care întreaga adunare a apro­bat-o cu nesfârşite aplauze. Meetingul a fost încheiat cu un frumos program artistic-muzical executat de echipele de dansuri şi fanfara U. C. B. însufleţită adunare neutru pace la C.A.M. Belvedere Eri după amiază a avut loc la C. A. M. Belvedere un însufleţit meeting pentru pace. După intonarea imnului R. P. R. şi al Uniunii Sovietice, a luat cu­vântul tovarăşa Dincă Eugenia, secretara sectorului de Partid C.A.M., care a înfăţişat lupta oa­menilor muncii pentru pace, în frunte cu Uniunea Sovietică, îm­potriva aţâţătorilor la un nou război. Cele aproape 1000 munci­toare au manifestat puternic pen­tru pace, afirmându-şi hotărîrea lor de a contribui prin neconte­nite eforturi la mărirea producţiei. Cu acest prilej s-a dat cetire răspunsului la chemarea făcută de către salariaţii fabrici de tutun din Iaşi în cinstea zilei de 7 Noem­brie cu următoarele angajamente date în consfătuirile de producţie de către salariaţii C.A.M.-ului Bel­vedere, I. Ind.plinirea Planului de Stat p. 1949 până la 31 Octombrie ax. şi să dea în plus peste plan tot până la aceiaşi dată, o producţie de 3 la sută din planul anual. 2. Mărirea productivităţii mun­cii cu 5 la sută în comparaţie cu productivitatea medie lunară a pri­melor două trimestre. 3. Reducerea preţului de cost cu 2 la sută faţă de trimestrul 1 şi 2. 4. îmbunătăţirea calităţii produ­selor cu 10 la sută faţă de coefi­cientul de calitate obţinut pe tri­mestrul I şi II. 5. Să organizeze întreceri so­cialiste mai temeinic şi să­­pună în aplicare noi metode de muncă după cele din experienţa oameni­lor sovietici. La sfârştul meetin­gului s’a desfăşurat un bogat program ar­tistic, dat de ansamblul fabricei C.A.M. Belvedere. Meetingul dels» atelierele Griviţa - vagoane Muncitorii atelierelor Griviţa- Vagoane şi-au manifestat in ca­dru­l unui mare meeting voinţa lor dârză de a lupta cât mai puternic pentru apărarea păcii. Ei şi-au luat angajamentul de a-şi dubla eforturile lor în muncă spre a contribui astfel la întărirea patriei lor dragi, Republica Populară Ro­mână, şi a lagărului democraţiei şi a păcii în frunte cu măreaţa Ţară a Socialismului, invincibila Uniune Sovietică. Luând cuvântul în aplauzele fre­netice ale muncitorilor, academi­cianul Mihail Roller a arătat că „pe măsură ce lagărul democra­ţiei şi al păcii se măreşte şi se întăreşte, clica aţâţătorilor la război primeşte noi lovituri şi noui insuccese în opera lor mâr­şavă de provocare a unui nou mă­cel. In acelaş timp, clasa mun­citoare din ţările capitaliste luptă cu dârzenie împotriva acestor je­fuitori, conştiente că pentru ea războiul nu înseamnă decât mize­­rie, şomaj şi foamete. Loviturile puternice pe care cli­ca bancherilor şi profitorilor le-au primit, în ultimul timp mai ales, arată în mod clar că nimeni nu poate să se opună voinţei dârze a oamenilor muncii din lumea în­treagă cari doresc pacea şi cari vor şti să lupte cu hotărîre pen­­­tru apărarea ei. Eforturile voas­tre, a spus în continuare tov. Mi­­hai Roller, contribue într’o mare măsură la întărirea ţării noastre, şi a lagărului păcii, care are în fruntea sa un pilon de neclintit, măreaţa Uniune Sovietică“. Muncitorii atelierelor Griviţa Vagoane, răspunzând chemării to­varăşilor lor de la Griviţa Locomo­tive, şi-au luat angajamentul de a termina programul anual de lu­cru până la 7 Noembrie, arătân­­du-şi în felul acesta, voinţa lor dârză de a contribui cât mai ac­­tiv la cauza Păcii. Maetingul s-a încheiat cu un frumos festival ar­tistic, prezentat de ansamblul tea­trului Muncitoresc G. F. R. Ciu­lești. ^ _ I In întâmpinarea Idilei de 2 Octombrie | Cnlpclia ♦ „d­iEflUPOiir 1 \ \ k 4 va publica | i DRUMUL I . REVOLUTIEI \ • CHINEZE ] I HORIA LIMAN |

Next