Viaţa Capitalei, octombrie 1949 (Anul 1, nr. 127-152)
1949-10-01 / nr. 127
Se împlinesc 11 ani de la apariţia „Cursului scurt de Istorie a P.C. (b) al Uniunii Sovietice” Partidul Comunist (b), toţi oamenii muncii din Uniunea Sovietică, toate Partidele Comuniste frăţeşti, sărbătoresc la 1 Octombrie un eveniment de mare importanţă, ideologică şi politica: 11 ani dela apariţia genialei lucrări a lui I. V. Stalin — „Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice”. Numai după o jumătate de an dela apariţia „Cursului scurt”, A. Jdanov, — în raportul pe care l-a ţinut la cel de al XVIII-lea Congres al Partidului Comunist (b), — a spus : „Trebue să menţionăm că în decursul existenţei marxismului, aceasta este prima carte marxistă care se bucură de o atât de largă răspândire”. Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (b), a fost editat in Uniunea Sovietică, — numai până în anul trecut, — într’un număr de peste 34 milioane exemplare. Cartea este tradusă în limbile tuturor popoarelor din U.R.S.S. şi a devenit cartea de căpătâi a zecilor de milioane de oameni sovietici. Şi dincolo de hotarele Uniunii Sovietice, — în ţările de democraţie populară — Cehoslovacia, Polonia, România, Bulgaria, Ungaria, — Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice s’a bucurat de o largă răspândire. Peste 300.000 de exemplare s’au tipărit şi în Franţa şi peste 350.000 in Italia. ,,Cursul scurt” este tradus şi editat aproape în toate limbile lumii. * Această nemaiîntâlnită popularitate a „Cursului scurt de istorie a P.C. (b) al Uniunii Sovietice”, se explică prin faptul că această lucrare este o adevărată enciclopedie a cunoştinţelor de bază în domeniul marxism leninismului. Deosebita adâncime se îmbină cu simplitatea, limpeziciunea şi preciziunea expunerii. Intr’o formă scurtă şi concisă, gigantica experienţă politică a Partidului Bolşevic este redată în mod ştiinţific şi sunt clar expuse bazele ideologice, organizatorice, tactice şi teoretice, pentru însuşirea forţei motrice care duce spre comunism. Generalizând experienţa mondială istorică a Partidului Bolşevic, măreaţa lucrare stalinistă dă răspunsuri limpezi şi precise la toate întrebările arzătoare ale actualităţii, inspirând şi stimulând pe oamenii muncii din Uniunea Sovietică şi din toată lumea, la lupta pentru comunism. În încheerea „Cursului scurt de istorie a P.C. (b) al Uniunii Sovietice”, sunt trase concluzii care demonstează experienţa luptei Partidului Comunist (b). Cea mai de seamă concluzie este că existenţa unui partid de luptă revoluţionară a proletariatului rns, a fost factorul subiectiv, important şi hotărîtor, care a asigurat victoria Revoluţiei Socialiste în Uniunea Sovietică. Proletariatul nu s’ar fi putut ridica în fruntea mişcării revoluţionare a oamenilor muncii şi a masselor exploatate din Rusia, nu şi-ar fi putut alătura aliatul său firesc — ţărănimea — nu ar fi putut merge pe calea luptei politice deschise şi a cuceririi puterii politice, dacă Lenin şi Stalin nu ar fi creat un partid de tip nou, îndeajuns de curajos ca să ducă proletariatul la lupta pentru cucerirea puterii, destul de experimentat ca să se poată orienta in grelele condiţii ale stării revolutionare si destul de flexibil ca să evite şi să înlăture toate stavilele puse in calea realizării ţelului proletariatului. Sub conducerea Partidului Bolşevic, oamenii muncii sovietici au răpus — in Octombrie 1917, — pe capitalişti şi moşieri şi forţele unite ale contrarevoluţiei interne şi externe; sub conducerea Partidului Bolşevic a fost realizată industrializarea Uniunii Sovietice şi colectivizarea agriculturii; sub conducerea Partidului Bolşevic, Uniunea Sovietică a făcut un salt nemaiîntâlnit in istorie, dela starea de înapoiere la progres, transformându-se într’un puternic Stat socialist. Atunci când Germania hitlerista a atacat Uniunea Sovietică, poporul sovietic a preţuit rezultatele politicii înţelepte şi cu perspectivă a Partidului Bolşevic, care a pregătit ţara pentru apărare. Partidul Bolşevic a ştiut să folosească industrializarea şi colectivizarea agricolă a ţării şi posibilităţile ei materiale, astfel încât să poată realiza producţia de război care să asigure Armatei Sovietice toate cele necesare pentru distrugerea şi deplina înfrângere a duşmanului. Comuniştii au reprezentat puternica forţă de cimentare in rândurile Armatei Sovietice şi nu ale partizanilor. Prin entuziasmul lor, prin spiritul lor de organizare, prin perseverenţa şi prin curajul lor, prin disciplina şi prin hotărîrea lor, bolşevicii au dat un măreţ exemplu masselor de ostaşi sovietici şi oamenilor muncii din spatele frontului. Poporul a văzut cum Partidul Bolşevic a organizat victoria pe front, a văzut de asemeni cum a fost organizată victoria în spatele frontului. A doua concluzie care se poate trage, este că Partidul îşi poate îndeplini rolul de conducător al celor ce muncesc, numai atunci când stăpâneşte bine teoria revoluţienară înaintată, — teoria marxism-leninismului, — şi numai dacă el foloseşte această teorie în chip creator, atunci când rezolva chestiu - nile practice în legătură cui mişcarea revoluţionară şi con- struirea socialimului. Istoria desvoltării vieţii în- teme a Partidului Bolşevic, este Istoria luptei şi lichidării grupelor oportuniste dinlăulttrul Partidului: economiştii, menşevicii, troţkiştii, buhariniştii, etc. I. V. Stalin ne învaţă că „Partidul se consolidează când se curăţă de elementele oportuniste”. Din practica Partidului Comunist (b), toate partidele comuniste frăţeşti învaţă să demaşte, să critice şi să-şi îndrepte greşelile in mod cinstit, curajos şi sincer. Unitatea dintre Partid şi popor, exprimă unitatea politico,morală indestructibilă a societăţii sovietice, colaborarea amicală dintre toţi oamenii sovietici pentru cauza comunismului. Condusă de Partidul Comunist (b), Uniunea Sovietică se află în fruntea luptei pentru pace, împotriva aţâţătorilor la un nou război. Experienţa vastă a Partidului Bolşevic, înarmează partidele comuniste şi muncitoreşti din lumea întreagă, proletariatul internaţional in lupta pentru pace şi socialism. In cel de-al doilea război mondial, generalul Arnold nu s’a încărcat de glorie, deşi a comandat forţele aeriene ale armatei americarte. Generalul se strădueşte insă să, recupereze cele ce i-au scăpat în „războiul rece”, dându-şi contribuţia la întreţinerea atmosferei de isterie a războiului in Statele Unite ale Americii. Nu de mult a apărut cartea lui Arnold „O misiune mondială”. Această mâzgălitură a generalului n'ar merita să i se dea atenţie dacă n’ar avea însemnările documentare din anii războiului pe care le conţine. Nu de mult s’a dat publicităţii o parte din memorandumul secret al lui Churchill întocmit în Octombrie 1942 După cum reese evident din acest memorandum, în toiul marii bătălii de sub zidurile Stalingradului, Churchill, care ocupa pe vremea aceea postul de şef al guvernului englez, plănuia un nou complot împotriva Uniunii Sovietice. El proecta crearea Statelor Unite ale Europei, cu participarea Germaniei ca „barieră, împotriva barbariei ruse”. Cartea generalului Arnold vine să confirme că raemoramismul lui Churchill nu a fost un episod izolat nici în activitatea lui Churchill și nici in activitatea celorlalţi conducători reacţionari ai Statelor Unite şi Angliei in timpul războiului. Arnold reproduce declaraţiile lui Churchill, dă publicităţii părerile lui cu privire la politica anglo-americană faţă de U.R.S.S., părerile lui despre oamenii sovietici. Din aceste declaraţii se vede că Churchill ţesea intrigă după intrigă împotriva U.R.S.S. In iarna anului 1841, Churchill calomnia în convorbirile sale intime Ţara Sovietică şi ostaşii ei, care sdrobeau in acea vreme pe fascişti sub zidurile Moscovei. Dar generalul Arnold savurează cu o deosebită plăcere discursul lui Churchill pronunţat la sfârşitul anului 1943 la un dineu în timpul Conferinţei de la Cairo. La acest dineu, îşi aduce aminte generalul Arnold, Churchill ,,a făcut o declaraţie sinceră”. In ce consta această „declaraţie sinceră” a acestui duşman inveterat al poporului sovietic? Ce a spus el împotriva Ţării Sovietice, care lupta împotriva duşmanului comun, sdrobind armatele lui Hitler? Generalul Arnold îşi aduce aminte că Churchill „i-a făcut atenţi” pe conducătorii americani „cu privire la ruşi”, „i-a prevenit" în privinţa viitorului şi le-a recomandat să nu ia in serios conferinţele şi hotărîrile acestora, având in vedere în primul rând Conferinţa de la Teheran. El a declarat că „noi, Statele Unite şi Anglia, am fost prea conservatori şi i-am tratat întotdeauna pe ruşi ca pe nişte egali”. Memorandumul lui Churchill datează din Octombrie 1942. In cercurile Conferinţei de la Cairo de la sfârşitul anului 1943, Churchill a continuat să propage ideia de bază a memorandumului sau — să se îngreuieze obţinerea victoriei asupra fascismului. Şi în anul 1943 Churchill vorbea despre Ţara Sovietică cu limbajul şi cuvintele lui Hitler, traduse în limba engleză. In timpul Conferinţei de la Cairo, Churchill a făcut într’adevăr „o declaraţie sinceră”: el s’a orientat şi a continuat să se orienteze spre un complot împotriva U.R.S.S., el a fost şi a rămas un duşman al popoarelor Uniunii Sovietice în decursul întregului război, război în care Anglia, Statele Unite şi Uniunea Sovietică erau aliate în luptă. Nu mai puţin elocvente sunt în cartea lui Arnold şi paginile in care este vorba de Conferinţa de la Potsdam, conferinţă la care s-au întâlnit şefii Statelor din coaliţia antihitleristă, pentru a trasa căile unei păci îndelungate şi trainice. Despre ce îşi aduce aminte fostul comandant al forţelor aeriene ale armatei americane, generalul Arnold, care a postat la, această conferinţă? Despre o convorbire a sa cu mareşalul aviaţiei engleze Portale. Generalul Arnold mărturiseşte cu un cinism uimitor că in această convorbire „noi plecam de la premiza că următorul nostru inamic va fi Rusia şi am găsit o înţelegere reciprocă”. Această „înţelegere reciprocă” i-a dus pe convorbitori la următorul acord: „pentru a folosi cu succes aviaţia strategică, noi trebuie să avem peste tot în lume baze de pe care să putem atinge orice obiectiv pe care am avea nevoie să-l bombardăm”. In acest fel, complotiştii anglo-americani studiau la Potsdam variantele unui nou răsboi proectat de dânşii. Mărturiile generalului Arnold confirmă din nou că in timpul războiului cercurile conducătoare ale Angliei şi Statelor Unite nu se îngrijeau de obţinerea cât mai grabnică a victoriei comune asupra Germaniei hitleriste, ei de organizarea unui nou bloc imperialist ostil Uniunii Sovietice. In nota istorică a Biroului Sovietic de Informaţii „Falsificatorii istoriei” sunt redate fapte care mărturisesc tratativele separate pe care reprezentanţii englezi şi americani le-au purtat cu împuterniciţii lui Hitler pentru încheierea unei păci cu Germania în spatele U.R.S.S. „O astfel de atitudine a guvernelor Angliei şi Statelor Unite, — se spune în această notă istorică, — nu poate fi considerată altfel decât ca o încălcare a celor mai elementare cerinţe ale datoriei de aliat şi ale obligaţiunilor de aliat”. Mărturiile generalului Arnold arată odată în plus cât de grosolană a fost această încălcare a datoriei de aliat. Generalul Arnold mărturiseşte de asemenea că cercurile conducătoare ale Statelor Unite şi Angliei, au făcut şi fac eforturi nu pentru îndeplinirea hotărîrilor de la Potsdam, nu pentru făurirea unei păci îndelungate şi trainice, ci pentru ducerea unei politici de agresiune şi de pregătire a unui nou război. Mărturia generalului Arnold de M. ROGOV Concursul pe ţară al gazetelor de perete a avut ca obiectiv principal stimularea participării gazetelor la buna desfăşurare a întrecerii socialiste din fiecare întreprindere şi instituţie. In timpul celor trei luni cât a durat concursul, gazetele de perete au obţinut importante succese pe aceasta cale, datorita schimburilor de experienţe ce au avut loc intre diferitele colective de redacţie, şedinţelor de analiză a muncii, expoziţiilor organizate pe regiuni şi sprijinului acordat de presa de partid în frunte cu „Scanteia". Expoziţia deschisa în Capitală scoate în evidenţă aceste succese şi ea marchează drumul pe care l-au parcurs până acum gazetele de perete în activitatea lor de sprijinire a operei de construire a socialismului in ţara noastră. Felul în care se reflectă întrecerea socialistă în gazetele întreprinderilor şi instituţiilor este concludent pentru progresul înregistrat în activitatea gazetelor de perete. Exista în trecut obiceiul ca unul din membrii redacţiei să semnaleze intr'un articol că întreprinderea respectiv-A a început o întrecere socialistă, pentru ca la terminarea ei să s® publice, mai incit sau mai puţin concret, rezultatele obţinute. Din gazetele aliate la expoziţie se poate constata un impresionant progres faţa de trecut. Colectivele redacţionale ale gazetelor de perete se străduesc să urmărească întrecerea din momentul în care ea a pornit, să scoată în evidenţă succesele şi lipsurile ce se constată în desfăşurarea întrecerii, pentru ca ele sa fie lichidate. Colectivele de redacţie muncesc astfel încât gazeta să fie un factor activ, zi de zi, în desfăşurarea întrecerii. Gazeta „Minerul" de la minele din Petrila spre exemplu, analizează intr'un articol situaţia echipai iov. Kuderma Emil, care şi-a luat angajamentul să împlinească planul pe anul acesta înainte de termen. Echipa,in momentul în care a fost scris articolul se găsea în pragul acestei victorii şi el venea să ajute pe tovarăşii din echipă să-ţi ducă angajamentul la bun sfârşit. In gazeta „Tractorul " de la S.M.T. Floreşti-Putna, tov. Carlos Toader analizează felul în care se desfăşoară întrecerea între tractoriştii Chirilă Nicolae şi Clipei Ştefan. Urmărind «Unic întrecerea, tovarăşul seriei „După 2 zile, echipa de la Nămoloasa a arat 30 ha., iar până astăzi, cele două echipe au arat în total 270 ha.”. Gazeta „Granicul Roşu" de la Schela Târgovişte nu se mulţumeşte să înregistreze rezultatele întrecerii. Ea analizează greutăţile întâmpinate în munca de către echipe. Cele câteva exemple de mai sus vin să ilustreze felul în care gazetele de perete au început sa aprofundeze problema întrecerii socialiste, felul în care ele sunt hotărîte să ajute tot mai mult pe oamenii muncii in opera lor de ridicare a cantităţii şi calitătţii produselor. Sunt gazete de perete care au contribuit la ridicarea întrecerilor socialiste la un nivel superior. Este vorba aici despre antrenarea în muncă, alături de muncitori şi tehnicieni, şi a funcţionarilor din întreprinderi. Iniţiativa organizării unor astfel de întreceri a pornit de la muncitorii uzinelor dela Reşiţa şi ea s'a extins în multe uzine din ţară. Astfel, la I.S.S. Hunedoara, întrecerile ce s'au desfăşurat în cursul lunii August s'au situat la un nivel superior. Rezultatul acestor întreceri este analizat în gazeta de perete care se afla la expoziţia din sala Dalles, iar articolul care vorbeşte despre ele arată: „caracterul nou al întrecerilor pornite la începutul lunii August, constă în aceia că au fost antrenaţi, pe lângă muncitori şi tehnicieni şi funcţionarii uzinei, cari au obţinut numeroase realizări în muncă". Progrese însemnate au înregistrat gazetele de perete cu prilejul concursului pe ţară şi în ceea ce priveşte adoptarea unei atitudini critice faţă de lipsurile constatate în procesul de producţie. In gazeta „Gândul nostru" de la Flacăra Roşie, tov. Balaban Ion de la secţia de croit, scrie un articol intitulat „Să nu lipsim de la lucru", în care — după ce subliniază faptul că întrecerea pentru a fi dusă la bun sfârşit cere din partea tuturor un efort continuu — arată că nu toţi muncitorii au Înţeles rostul întrecerii. Printre altele, tov. Balaban scriei „In timp ce tov. Menu Nicolae şi Câmpeenu Răducanu depăşesc normele cu 50-90 la sută, alţii — cum sunt tov. Georgescu C-tin, Coba Augustin — nu numai că nu-şi îndeplinesc normele, dar lipsesc zilnic de la şedinţe, iar tov. Mocanu Gheorghe şi Velivu Gh. lipsesc în fiecare săptămâni o zi. Aceste lipsuri înseamnă 120 perechi de încălţăminte mai puţin". O atitudine critică se constată şi intr 'un articol publicat în gazeta „leatul liber" a întreprinderii I.C.A.R. din Bucureşti. Tov. Gheorghideanu Ion, autorul articolului, scrie că în cadrul întrecerii în cinstea zilei de 7 Noembrie, atelierul de lăcătuşerie nu se va putea evidenţia pentru motivul că maşinile de răituri tabla nu funcţionează normal iar din cele cinci maşini de găurit nu merg decât doua. Autorul subliniază ca aceste lipsuri se datoresc maistrului Roşu şi a celorlalţi lăcătuşi, care au sarcina de a repara cât mai curând maşinile despre care s-a scris mai sus, întrecerea socialistă din fiecare întreprindere scoate la iveală numeroşi inovatori şi fruntaşi în producţie. Rolul gazetei de perete este de a-i populariza pe aceştia, de a contribui la răspândirea metodelor lor de lucru. Gazeta de perete „Muncitorul Petrolist" de la Rafinăria No. 1 din Ploeşti se ocupă de popularizarea fruntaşilor în muncă. Iată de pildă, cum este prezentat muncitorul evidenţiat Marinescu I. „Este un tovarăş destoinic şi care a reuşit să fie în frunte datorită faptului că la secţia unde lucrează a înlocuit rulmenţii de la ventilatoarele motorului „Diesel" cu alţii mai perfecţionaţi, iar la confecţionarea frânelor cu aburi a realizat o economi® de timp de peste sută la sută". Popularizarea inovaţiilor este, de asemenea, o preocupare de frunte a colectivului de redacţie al gazetei „Spiridon Vrânceanu" de la I.T.C.Galaţi. In articolul „Să luăm exemplu" este descrisă inovaţia muncitorului Buluc, care a făcut ca nisipntilele de la tramvaie să funcţioneze mai bine prin aplicarea unor dispozitive de deschidere ce permit trecerea nisipului în mod uniform atât când este uscat cât și atunci când este umed. Metodele de popularizare a fruntaşilor în munca îmbracă forme tot mai variate în gazetele de perete expuse în sala Dalies. Pretutindeni se observă însă grija de a nu trata in fugă această problemă, ci de a o adânci pentru a oieri astfel exemplu masselor largi de oameni ai muncii. Pentru ca întrecerile socialiste să ducă la un bun rezultat este nevoie să existe o strânsă colaborare intre muncitori. Intre echipe şi între întreprinderi. Şi în acest domeniu, contribuţia gazetelor de perete nu trebue să lipsească. Acestea trebue sa combată spiritul de concurenţă, munca sectară şi lupte pentru adoptarea spiritului de colaborare şi de ajutor reciproc. Gazeta „Turnătorul" de la „23 August" dă un exemplu din care se vede ce rezultate se obţin atunci când se afirmă spiritul de colaborare. Este vorba în articolul pe care-l publică în această gazetă despre echipa lui Pălăngeneenu Dragomir, care înlocuind munca în acord individual cu munca în acord colectiv a reuşit să sporească producţia şi câştigul fiecărui muncitor. Lucrul acesta se dattoreşte ajutorului pe care l-au căpătat muncitorii codaşi de la cei fruntaşi, adoptarea de către toţi membrii echipei a celor mai bune metode de lucru. Un aspect asemănător este analizat şi de către gazeta de perete de la Magazinul de Stat „Bucureşti", unde se subliniază faptul că „prin înlăturarea spiritului de concurenţă şi prin ajutorarea secţiilor mai slabe, ramase în urmă vom putea să ne îndeplinim angajamentele luate în cadrul întrecerilor". Un exemplu şi mai concludent ne oferă gazeta de perete a fabricii de postav din Prejmer. Această gazetă arată cum trebue să se ajute între ele două întreprinderi care se află în întrecere. Articolul care desbate această problemă scria printre altele! „Fabrica de postav din Prejmer, aflată la întrecere cu fabrica de postav de la Buhuşi, a primit o notă telefonică prin care aceasta din urmă o anunţă că din lipsă de cursuri pentru maşinile de răsucit, va fi nevoită să oprească aceste maşini, dacă noi nu le vom împrumuta cursuri până ce se vor aproviziona ei". Fabrica din Prejmer a trimis cele cerute, aşa că şi la Buhuşi munca a putut decurge în bune condiţiuni şi producţia nu a stagnat. Felul în care numeroase gazete de perete au înţeles să desbată problemele legate de întrecerea socialistă, trebue să constitue un exemplu şi un stimulent în munca de viitor. Urmărind îndeaproape felul în care se desfăşoară întrecerea în muncă în fiecare întreprindere, semnalând cu promptitudine succesele obţinute ca şi delfcrenţele ce mai persistă, sprijinind zi de zi pe cei allaţi în întrecere, gazetele de perete vor aduce un ajutor de preţ în opera de construire a socialismului în Republica noastră Populară. Gh. Măhălăchescu Expoziţia din Sala Davles O oglinda vie a contribuţiei gazetelor de perete la buna desfăşurare a întrecerii socialiste VIAȚA CAPITALEI A apărut Nr. 12 al ziarului „Pentru o Iugoslavie socialistă" Organ al comuniştilor iugoslavi emigranţi politici în U. R. S S. MOSCOVA, 29 (Agexpres). După cum transmite TASS, a apărut nr. 12 al organului comuniştilor Iugoslavi emigranţi politici in U. R. S. S. „Pentru o Iugoslavie socialistă“. Articolul de fond al ziarului este intitulat „POPOARELE IUGOSLAVE VOR MATURA BANDA DE SPIONI SI CRIMINALI FASCIŞTI“. Ziarul publici, deasemenea desbaterile procesului trădătorului poporului ungar Rajk şi al complicilor săi, precum şi un articol semnat de Ernő Geroe intitulat „Unele învăţăminte ale procesului bandei de spioni Rajk-Rancovici-Tito“. Deasemenea ziarul publică printre altele articolele : „Din sala procesului", „Banda fascistă a lui Tito şi stăpânii ei nu vor reuşi să transforme Albania într'o colonie a lor“, „Să se facă totul pentru pedepsirea criminalilor şi spionilor“. Ziarul mai cuprinde şi numeroase informaţii despre viaţa din Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară. Reparațiuni cu! indispensariile imobilului treimesc plătite de proprietar Stan R. Constantin, pensionar invalid, str. General Falcoianu 25. — întrebare : Este obligat chiriaşul sa plătească întregul înveliş al casei unde este locatar vechi? Răspuns: In conformitate cu dispoziţiunile legale în vigoare, reparaţiunile absolut indispensabile clădirii trebuesc suportate de proprietar. In caz de refuz din partea acestuia, chiriaşul va putea să execute aceste reparaţiuni in contul proprietarului. In acest caz, chiriaşul va reţine din chirie, sumele cheltuite pentru reparaţiuni, iar dacă părăseşte imobilul înainte de achitarea acestor sume, va putea urmări pe proprietar pentru plata sumelor neachitate. Când se deschide seria ISUa de cursuri la fimala de stenodactilografie Oancea Margareta Str. Codrului 27, loco. — întrebare: Dorind a urma cursurile unei şcoli de stenodactilografie, vă rog să-mi răspundeţi când Încep cursurile unei astfel de şcoli şi unde mă pot adresa? Răspuns: Ocuparea locurilor la şcoala de stenodactilografie se face pe bază de concurs. Deoarece cursurile au şi Început, urmează ca dvs. să vă inscriţi la seria a Il-a de cursuri care va începe la 15 Noembrie. Pentru a vă putea înscrie In seria a Il-a, trebue să vă prezentaţi la Şcoala de stenodactilografie, de pe lângă Direcţia Presei din str. Sf. Constantin Nr. j.-j „'.'Vtj \.t ej. v u**»*«*«*-'»» cu 20 lei şi Însoţită de o auto-taiografie. Cine răspunde de neachitarea impozitului pe chirie Văduvă — Piatra Neamţ. — Intrettae: Ce trebue sa fac pentru că chiriaşul ce-1 am să achite . impozitul cuvenit fiscului cât şi , chiria ce-mi datorează pe o pe- I rioadă de un an şi trei luni ? Răspuns: Pentru neachitarea chiriei, veţi putea introduce la judecătorie o acţiune directă, potrivit legii chiriilor. In ce priveşte impozitul pe chirii, dispoziţiunile Ministerului de Finanţe prevăd că proprietarul este solidar răspunzător cu chiriaşul de vărsarea impozitului. Proprietarul are obligaţia de a verifica dacă s’a plătit impozitul şi de a anunţa în scris fiscul în cazul în care obligaţiunea nu a fost îndeplinită. In acest caz, fiscul va proceda la dresarea unui proces verbal de contravenţie în sarcina chiriaşului. Cânt îşi pot continua studiile cei din câmpul muncii Ciobanu Th., Focşani. — întrebare : Cum pot urmna, fiind în câmpul muncii şi absolvent a 7 clase liceu industrial seral, cursurile anului 4 ale unei şcoli medii tehnice metalurgice ? Răspuns: Şcolile medii tehnice nu au cursuri serale. Excepţie de la aceasta fac numai liceele şi şcolile medii tehnice de administraţie economică. Fiind în câmpul muncii puteţi urma, însă, cursurile de recalificare de pe lângă întreprindere. Când se poate cere rectificarea pensiei 7 M. Mihail, str. Alba-Iulia 22,Sibiu. — La întrebarea dvs. prin vre ne cereţi la numi legătură cu rezultatul cererilor dvs. de a vi se recalcula pensia, vă răspundem că deocamdată până la recalculare — primiţi numai avansuri în contul pensiei, urmând ca după primirea unuei decizii să cereţi, — în cazul când vi se va părea că aţi fost nedreptăţit, — rectificarea ei. Cuantumul de chirie la un imobil închiriat de un pensionar înainte de 1940 I. G. I., pensionar, Loco. — Întrebare: Ce chirie trebue să plătesc pentru un imobil în care locuesc din 1939, având în vedere faptul că la data închirierii eram liber profesionist, iar azi sunt pensionar ? Chiria plătită în 1939 a fost de lei 9.600. Răspuns: Fiind vorba de un contract încheiat înainte de 26 Octombrie 1940, potrivit legii din 30 Aprilie 1949, ar trebui să plătiţi chiria din 1947 împărţită la 28. Cum dvs. azi nu mai sunteţi liber profesionist ca în 1940 ca pensionar, urmează să calculaţi la chiria de 9.600 lei plătită în 1939, următoarele sporuri şi coeficienţi de chirie: 10/o pentru anul 1941; 5 şi pentru 1942 ; 20°/o pentru 1945; apoi înmulţiţi cu 8 şi împărţiţi la 28. Cine are dreptul să se urce în tranvai prin uşa din faţă O. D. Ştefăneşti, Colentina. Potrivit dispoziţiilor in vigoare numai invalizii, femeile gravide sau cele cu copii mici în braţe au dreptul să se urce prin uşa din faţă. Orice altă categorie de călători este obligată să respecte dispoziţiile de a se urca prin uşa din spate. Iar în cazul când nu respectă această dispoziţie sunt pasibili să fie amendaţi pe loc cu lei o suită. Iubim pacea şi pe cei ce o apără, pe cât urîm pe cei ce vor un nou război boiul pentru dânsa şi familia .■ — Sunt o văduvă de război,, una din miile şi zecile de mii de mame care şi-au pierdut tot ce aveau mai scump. Bestiile mi-au ucis soţul, fetiţa şi 26 rude. Mi-a rămas In viaţă numai un băiat. Pentriu ca viitorul lui să fie asigurat, pentru ca el să nu mai cunoască ororile războiului, ridic aici glasul meu şi alături de toate mamele strig: „Nu. Nu vrem război. Iubesc pacea şi pe cei ce o apără, pe cât urăsc pe cei ce vor un nou război“. ,Jos aţâţătorii la război“ răsună puternic în sală, în grădină, pe stradă. A vorbit apoi academicianul Barbu Lăzăreanu. „Lupa pe care poporul nostru o duce împotriva aţâţătorilor la război — a spus d-sa — e identică cu lupta pentru construirea socialismului. Fiecare piesă «sită din strung, fiecare tractor face să crească arsenalul păcii. Lupta împotriva războiului este identică cu lupta de adâncire a prieteniei cu Marea Uniune Sovietică, forţa conducătoare a lagărului păcii. Lupta noastră împotriva războiului e identică cu însuşirea tot mai temeinică a învăţăturilor lui Marx-Engels-Lenin şi Stalin“. La sfârşit s-a votat o moţiune prin care se precizează că „populaţia evreiască, conştientă fiind că întărind lagărul păcii îşi apără interesele sale proprii, este ferm hotărît de a demasca şi sdrobi fără cruţare pe duşmanii păcii, pe instigatorii la război şi pe uneltele lor din rândurile populaţiei evreeşti, pe naţionaliştii şovini sionişti“. 5009 muncitori şi funcţionari ai U.C.J. şi-au luat angajamentul sa lupte pentru pace Peste 5000 muncitori, funcţionari şi tehnicieni de la Uzinele Comunale Bucureşti, întruniţi eri după amiază în marea hală de la Grozăveşti, într’un însufleţit meeting, sau angajat la noul realizări şi depăşiri în muncă, pentru a întări prin fapte lagărul acelor ce doresc pacea şi a spune un NU răspicat aţâţătorilor la un nou război. Din întâmpinarea zilei de 2 octombrie, a spus Câiu Ion, ucenic, lozinca „noi nu cerşim pacea, noi o vom impune“ va trebui să devină tot mai mult realitate“. In numele şoferilor de la regionala Galben, tov. Iordănescu Ionu a subliniat că armele noastre de apărare a păcii sunt munca de zi cu zi, depăşirea Planului de Stat şi întrecerile socialista. In mijlocul lozincilor de pace, scandate cu hotărîre de miile de muncitori, a luat apoi cuvântul, din partea Comitetului permanent pentru apărarea păcii din R. P. R. tovarășul prof. Ion Vitner, care, intre altele, a evocat un moment dramatic, acel al vizitei făcute în Cehoslovacia, la Lidice, comună redusă astăzi la un simplu câmp, cu un muzeu comemorativ şi câteva tăbliţe indicatoare a existenţei unei foste aşezări omeneşti, cu peste 800 suflete, pe care bestiile fasciste au ras-o de pe suprafaţa palatului. Astăzi, imperialiştii anglo-americani au preluat moştenirea blestematelor procedee hitleriste urmând să împingă omenirea într’un nou măcel. De data aceasta însă, sutele de milioane de oameni de pe tot globul pământesc, uniţi într’un front sub conducerea Uniunii Sovietice, vor răsturna planurile sinistre ale imperialiştilor şi vor impune pacea. Avem datoria, a încheiat tov. Vitner, să întărim acest front printr-o muncă şi mai serioasă, şi mai rodnică, pentru construirea socialismului. Tovarăşii Gămuraru Nistor, Popescu Constantin, Găinaru Ion, Stănescu Constantin, Guteş Alexandru, Alexandru Gheorghe şi Popescu Ştefan în numele tovarăşilor lor şi-au luat noi angajamente de a-şi îmbunătăţi munca lor şi a duce mai departe acţiunea de lămurire în păturile cât mai largi ale populaţiei muncitoare. În numele femeilor muncitoare de la U.C.B. au luat cuvântul tovarăşei© Preda Maria şi Păduraru Ana. „Noi şi copiii noştri am scăpat de exploatarea burghezo-moşierească, vom şti să luptăm, alături de milioanele de mame din toate ţările, pentru a scăpa din ghiarele aţâţătorilor la război“ au spus vorbitoarele. Tov. Mândru Mihai, secretarul Sectorului de Partid U. C. R. a dat citire unei moţiuni adresate „Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R.“, pe care întreaga adunare a aprobat-o cu nesfârşite aplauze. Meetingul a fost încheiat cu un frumos program artistic-muzical executat de echipele de dansuri şi fanfara U. C. B. însufleţită adunare neutru pace la C.A.M. Belvedere Eri după amiază a avut loc la C. A. M. Belvedere un însufleţit meeting pentru pace. După intonarea imnului R. P. R. şi al Uniunii Sovietice, a luat cuvântul tovarăşa Dincă Eugenia, secretara sectorului de Partid C.A.M., care a înfăţişat lupta oamenilor muncii pentru pace, în frunte cu Uniunea Sovietică, împotriva aţâţătorilor la un nou război. Cele aproape 1000 muncitoare au manifestat puternic pentru pace, afirmându-şi hotărîrea lor de a contribui prin necontenite eforturi la mărirea producţiei. Cu acest prilej s-a dat cetire răspunsului la chemarea făcută de către salariaţii fabrici de tutun din Iaşi în cinstea zilei de 7 Noembrie cu următoarele angajamente date în consfătuirile de producţie de către salariaţii C.A.M.-ului Belvedere, I. Ind.plinirea Planului de Stat p. 1949 până la 31 Octombrie ax. şi să dea în plus peste plan tot până la aceiaşi dată, o producţie de 3 la sută din planul anual. 2. Mărirea productivităţii muncii cu 5 la sută în comparaţie cu productivitatea medie lunară a primelor două trimestre. 3. Reducerea preţului de cost cu 2 la sută faţă de trimestrul 1 şi 2. 4. îmbunătăţirea calităţii produselor cu 10 la sută faţă de coeficientul de calitate obţinut pe trimestrul I şi II. 5. Să organizeze întreceri socialiste mai temeinic şi săpună în aplicare noi metode de muncă după cele din experienţa oamenilor sovietici. La sfârştul meetingului s’a desfăşurat un bogat program artistic, dat de ansamblul fabricei C.A.M. Belvedere. Meetingul dels» atelierele Griviţa - vagoane Muncitorii atelierelor Griviţa- Vagoane şi-au manifestat in cadrul unui mare meeting voinţa lor dârză de a lupta cât mai puternic pentru apărarea păcii. Ei şi-au luat angajamentul de a-şi dubla eforturile lor în muncă spre a contribui astfel la întărirea patriei lor dragi, Republica Populară Română, şi a lagărului democraţiei şi a păcii în frunte cu măreaţa Ţară a Socialismului, invincibila Uniune Sovietică. Luând cuvântul în aplauzele frenetice ale muncitorilor, academicianul Mihail Roller a arătat că „pe măsură ce lagărul democraţiei şi al păcii se măreşte şi se întăreşte, clica aţâţătorilor la război primeşte noi lovituri şi noui insuccese în opera lor mârşavă de provocare a unui nou măcel. In acelaş timp, clasa muncitoare din ţările capitaliste luptă cu dârzenie împotriva acestor jefuitori, conştiente că pentru ea războiul nu înseamnă decât mizerie, şomaj şi foamete. Loviturile puternice pe care clica bancherilor şi profitorilor le-au primit, în ultimul timp mai ales, arată în mod clar că nimeni nu poate să se opună voinţei dârze a oamenilor muncii din lumea întreagă cari doresc pacea şi cari vor şti să lupte cu hotărîre pentru apărarea ei. Eforturile voastre, a spus în continuare tov. Mihai Roller, contribue într’o mare măsură la întărirea ţării noastre, şi a lagărului păcii, care are în fruntea sa un pilon de neclintit, măreaţa Uniune Sovietică“. Muncitorii atelierelor Griviţa Vagoane, răspunzând chemării tovarăşilor lor de la Griviţa Locomotive, şi-au luat angajamentul de a termina programul anual de lucru până la 7 Noembrie, arătându-şi în felul acesta, voinţa lor dârză de a contribui cât mai activ la cauza Păcii. Maetingul s-a încheiat cu un frumos festival artistic, prezentat de ansamblul teatrului Muncitoresc G. F. R. Ciulești. ^ _ I In întâmpinarea Idilei de 2 Octombrie | Cnlpclia ♦ „diEflUPOiir 1 \ \ k 4 va publica | i DRUMUL I . REVOLUTIEI \ • CHINEZE ] I HORIA LIMAN |