Viaţa Capitalei, octombrie 1949 (Anul 1, nr. 127-152)
1949-10-14 / nr. 138
Im I No. 138 4 PAGINI 4 LEI ft PB0EETAE1 DIX TOATE TARILE, VNlŢlrVA! Vineri Í4 Octombrie 1949 Să păstrăm curăţenia oraşului nostru Ce cere U.C.B.-ul dela abonaţi şi ce cer abonaţii dela U.C.B. Ziarele s’au ocupat adesea, de plângerile cetăţenilor privind felul în care sunt iviţi de organele U.C.B. ului şi mai ales de felul în care cetăţenii ajută această instituţie pentru a asigura curăţenia oraşului şi buna funcţionare a serviciilor sale: apă, gunoi, salubritate, etc. Printr-o muncă intensă U.C.B.a reuşit să-şi lichideze multe din lipsurile care mai dăinuiau din vremea vechilor conduceri, în timpul foştilor „părinţi” ai oraşului. Există însă unii cetăţeni, sau cum îi numeşte U.C.B.-ul „abonaţi”, cari nu înţeleg nici acum că a contribui la curăţenia oraşului e o importantă datorie cetăţenească. Să plătim la timp taxele comunale Nu toţi cetăţenii vor să înţeleagă că U.C.B.-ul pentru a întreţine aparatul de salariaţi, pentru a asigura continua aprovizionare cu apă, sau ridicarea la timp a gunoiului, are nevoie de acele taxe pe care fiecare din abonaţi trebue să le plătească la timp. Nu rare sunt cazurile când termenul de plată a taxelor nu este respectat ceea ce aduce după sine suspendarea serviciilor spre nemulţumirea cetăţenilor şi îngreunarea muncii U.C.B.-ului. Pentru a exemplifica acest lucru arătăm că numai într’o singură zi a lunei Septembrie a fost închisă apa la 274 de abonaţi. Inscriptele U.C.B.ului sunt cunoscuţi abonaţii care nu plătesc taxele decât după ce li se închide apa. întârzieri în plata taxelor se constată mai ales în blocuri, unde o parte din locatari nu plătesc la timp, de pe urma acestora suferind ceilalţi colocatari. Un obicei de a plăti cu întârziere taxele îl găsim la blocul din Calea Victoriei 61. O greutate pe care o întâmpină „cititorii” de contoare în vizitele lor pe la casele cetăţenilor, o constitue faptul că deseori nu găsesc acasă pe abonat pentru a putea citi contorul şi nici nu înlesnesc acestora posibilitatea de a-şi face datoria. O dovadă de reală nepăsare o dau unii cetăţeni cari nu înţeleg să repare eventualele defecţiuni ivite la instalaţiile lor de apă. O garnitură nereparată la timp aduce după sine o pierdere de apă reducând astfel capacitatea de aprovizionare. Care credeţi căeste motivul ca atunci când o maşină ce încarcă gunoiul pe o stradă, mirosul devine insuportabil chiar şi pentru străzile învecinate? Există o explicaţie. Nu toţi cetăţenii au lăzi reglementare pentru gunoi. In felul acesta gunoiul depozitat pe marginile trotuarelor este încărcat în maşină cu lopata, vânturat şi astfel se creiază acel aer de nerespirat. Salubritatea Alţi cetăţeni care contravin la regulele de higienă a oraşului sunt cei care aruncă gunoaiele pe locuri virane creind astfel adevărate focare de infecţii. In sfârşit alţi contravenienţi sunt obişnuiţii aruncători ai biletelor de tramvai şi resturilor de mâncare, alături de coşurile puse special în acest scop. In acelaş timp este necesar de analizat şi modul în care unii funcţionari ai U.C.R.-ului îşi fac datoria faţă de abonaţi. Sunt încasatori care nu au o purtare tovărăşească faţă de abonaţi, vorbind necuviincios sau ameninţând cu închiderea serviciului înainte de termenul legal. Alteori lasă avizul abonatului acasă fără să-i pună dată şi în felul acesta abonatul nu ştie până când poate plăti taxele pentru a fi în termen. O lipsă a serviciului de casierie a U.C.B.-ului constă în faptul că atunci când abonatului i s’a lăsat de către încasator avizul acasă şi el urmează să plătească la ghişeele din strada Sărindar, nu găseşte chitanţa la ghişeu deoarece aceasta n’a fost depusă de încasator. In acelaş timp, după cum ne propune şi corespondenta noastră Elena Vasilescu din strada Nicolae Nr. 10, ar trebui eliberat abonatului la ghişeu, un duplicat după chitanţă pentru a nu mai fi purtat pe drumuri. O datorie cetăţenească In primul rând organele U.C.B.uţui trebue să-şi intensifice munca lor pentru a lichida complet ” lipsurile care mai sunt în organizarea serviciilor, precum şi a lămuri pe salariaţi asupra felului cum trebue să-şi facă datoria pentru mulţumirea abonaţilor. Deasemeni comitetele gospodăreşti şi responsabilii de stradă sau de bloc, trebue să arate cetăţenilor că a plăti taxele către U.C.B. sau a contribui la curăţenia oraşului este o datorie cetăţenească pentru apărarea sănătăţii tuturor. s. c. Telegrama de felicitare adresată de prof. C. I. Parkon Isi Wilhelm Pieck Preşedintele Republicii Democrate Germane WILHELM PIECK Cats'© Vă transmitem cele mai călduroase felicitări cu prilejul alegerii Dvs. ca Preşedinte al Republicii Democrate Germane. Vă asigur că poporul nostru priveşte cu încredre lupta dusă de forţele democrate în frunte cu clasa muncitoare din ţara Dvs., împotriva spiritului fascist şi militarist, care a târît Europa într'un război atât de sângeros, şi doreşte cu tărie ca ea să fie încununată de succes, iar Germania Democrată să devină un pilon puternic în lagărul păcii care în frunte cu Uniunea Sovietică luptă cu hotărîre împotriva aţâţătorilor la un nou măcel. C. I. Parhon Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Expoziţia Industriei Sovietice se deschide sâmbătă Pe şantierul Expoziţiei Industriei Sovietice lucrările se apropie de sfârşit. In fiecare zi pavilioanele se îmbogăţesc cu noi maşini. Combine uriaşe, autocamioane, limuzina sanitară „Zis", turbine electrice, aparate optice, electrice, instrumente medicale, separatoare moderne de lapte. Peste două zile, la 15 octombrie Expoziţia va putea fi vizitată de sutele de mii de oameni ai muncii, dornici de a vedea realizările celei mai înaintate industrii din lume — industria sovietică. „Ne apropiem de lupta hotărâtoare şi de victoria clasei muncitoare" - a declarat Maurice Thorez în cadrul unui mare meeting chemând pe oamenii muncii din Franţa la unitate lupta pentru pace şi socialism Am PARIS, 13 (Agerpres). — TASS transmite: Ziarul L'HUMANITE anunţă că în cursul meetingului care a avut loc la Mulhouse cei peste 15.000 de participanţi au cerut formarea unui guvern de uniune democratică. La acest meeting a luat cuvântul Maurice Thorez, secretarul general al Partidului Comunist Fraucez. Apariţia lui la tribună a fost salutată cu aplauze îndelungate sau strigăte de „Trăiască Thorez”! Analizând în prima parte acuvântării sale politica trădâtoare muncheneză dusă de Daiaudier, care a avut drept urmare izbucnirea războiului cu toate consecinţele sale dezastruoase, Thorez a declarat: „Franţa este azi ameninţată de acelaşi pericol ca şi pe timpul Muenchenului. Numai noi comuniştii am semnalat atunci pericolul care ameninţa Franţa. Franţa a fost trădată lui Hitler de oamenii Muenchenului şi Vichyului, care au renunţat la Alsacia şi Lorena în favoarea celui de-al 3-lea Reich. In acel timp, partidul nostru, care se afla in ilegalitate, a fost singurul care a luptat împotriva acestei trădări. D. Schuman, care a apărut pe seria politică datorită guvernului dela Vichy, nu s’a gândit atunci să protesteze împotriva unei asemenea trădări. In prezent, neomuenchenezii trădează ţara noastră imperialismului american. Planul Marshall şi Pariul Atlanticului de Nord sunt mijloacele pentru colonizarea ţării noastre. Unii afirmă că planul Marshall contribui la renaşterea Franţei, la consolidarea situaţiei financiare a ţării şi la îmbunătăţirea soartei oamenilor muncii. Faptele dovedesc însă contrariul. Potrivit prevederilor planului Marshall a subliniat Thorez, drep- turile Franţei la securitate şi la reparaţii de război au fost jertfite în favoarea magnaţilor industriei Ruhrului, care au pus din nou stăpânire pe industria mineră şi metalurgică din Germania occidentală nedenazificată şi nedemocratizată. Trebue să vorbim limpede. Noi suntem pentru o înţelegere cu poporul german pe care nu l-am identificat niciodată cu călăii săi. Noi rămânem credincioşi internaţionalismului proletar. De ce însă este încurajată, într’o măsură atât de mare, reacţiunea germană? Pentru că de acum înainte Germania revanşardă este considerată de către miliardarii americani drept un aliat în războiul pe care ei îl pregătesc împotriva Uniunii Sovietice. Prin campania de calomnii pe care o duce împotriva Uniunii Sovietice, reacţiunea ar dori ca poporul să uite faptul că socialismul înseamnă pace şi capitalismul de boi. , Ei ar dori ca poporul să uite uriaşele sacrificii făcute de armata sovietica şi de poporul sovietic Ei ar dori ca poporul să uite faptul că alianţa franco-sovietică este aşa după cum a declarat chiar de Gaulle la Londra, cea mai bună chezăşie a păcii şi securităţii. Iată de ce poporul francez nu vrea să lupte împotriva Uniunii Sovietice care este aliatul său, împotriva oricărui alt popor şi nici împotriva poporului vietnamez“. Ocupându-se de criza guvernamentală din Franţa, Thorez a declarat : „Criza guvernamentală a fost provocată de presiunile exercitate de oamenii muncii care au avut destul de suferit de pe urma acestui guvern. De aici înainte nu se mai pune chestiunea unei simple schimbări a componenţei guvernului sau a unei remanieri. Se pune chestiunea nu de a numi pe un oarecare Jules Moch, ceea ce ar constitui un act de provocare împotriva clasei muncitoare, ci de a schimba actuala politică, de a pune capăt politicii reacţionare de pauperizare a maselor şi de război dictată de către capitalismul ame MAURICE THOREZ Asesorii populari drepturile oamenilor apara muncii Câteva aspecte din lupta şi munca magistraţilor populari Zi de zi, la posturile lor, asesorii populari se străduiesc să nu desmintă încrederea ce le-a fost acordată ; au acţionat hotărît, drept, necruţător, de pe poziţiile clasei muncitoare, împotriva sabotorilor, excrocilor, evazioniştilor fiscali, moşierilor, chiaburilor, cari şi-au primit pedeapsa meritată. Tovarăşii Ciugunicov Isidor şi Venin Alexandru, încearcă un sentiment de legitimă mândrie, când vorbesc de rezultatele muncii lor. Aceşti doi asesori populari sunt oameni ai muncii; tovarăşul Ciugunicov a fost muncitor agricol, apoi laborant sanitar, iar tovarăşul Venin, muncitor la S.E.T- Zile bune au început pentru ei, odată cu luarea puterii de către clasa muncitoare- Până atunci au trudit din greu, iar rodul muncii lor mergea să mărească bogăţiile exploatatorilor. Ei cunosc din propria lor viaţă exploatarea sângeroasă; ei ştiu la ce mizerabile metode recurgeau uneltele mârşave ale burgheziei, excrocii de toate calibrele, speculanţii, afaceriştii. Unul dintre aceştia, este Hie Spiridon, zis Doloroso. A furat o viaţă întreagă, a falsificat, a înşelat. Toate, cu sprijinul guvernanţilor burghezi. Alexandrini, ministrul liberal de Finanţe, l-a sprijinit când a fost vorba să aprobe cereri de ajutoare băneşti, pentru şcoli şi biserici inexistente, prin aghiotantul său, Romulus Boteanu. Iar „justiţia", burgheză, amâna mereu procesul ceea ce-i dădea posibilitate lui Doloroso să-şi vadă liber, de „treburi". Asesorii populari, au curmat discuţiile, chiţibuşăriile avocăţeşti. Prin sentinţa asesorilor populari excrocii vor sta mulţi ani la închisoare. Altul, un inginer făcea pe farmacistul, sperând să se îmbogăţească din specularea suferinţelor oamenilor muncii, a ascuns patru saci cu medicamente, specialităţi farmceutice. Pentru „nervi personali", pentru „boala" lui (boala aurului desigur). Asesorii populari, l-au trimis la temniţă unde va avea posibilitatea să se lecuiască. — Asta nu e tot, tovarăşe. Munca noastră n'a fost uşoară, la început. Multe piedici ni s'au pus în cale. Codiţele de topor, magistraţii reacţionari, sprijineau pe moşieri, sabotori, speculanţi, în dauna Sfatului Popular. Ni se limita accesul la anumite procese; canalii de tot felul scăpau basma curată-O umbră de furie trece prin ochii tovarăşului asesor Velea, încasator la S.T.B, când îşi aminteşte de felul în care magistratul Perciun Vasile, stăruia pentru achitarea unei moşierese, care nu voise să-şi însămânţeze cu grâu vreo 30 de hectare. — N'am uitat nici o clipă cine ne trimite aci şi cine suntem noi; asta au simţit-o şi moşiereasa şi Perciun Vasile, — continuă asesorul Velea. Ion Oprea (Continuare în pag. 2 a) ADĂPOSTUL MAMEI ŞI COPILULUI DIN GARA DE NORD Omul şi „programul” JULES MOCH se prezintă azi în faţa parlamentului francez. JULES MOCH — Vă prezint programul meu de guvernare... ^ Tot mai pline de avânt se desfăşoară în întreprinderi întrecerile socialiste în care se angajează oamenii muncii. De pe acum, în numeroase întreprinderi Planul de Stat a fost îndeplinit, echipe fruntaşe păşind la muncă în contul anului 1950. Acest efort creator a devenit posibil prin creşterea necontenită a conştiinţei de clasă a oamenilor muncii, prin dragostea lor pentru Partidul care îi călăuzeşte pe drumul construirii socialismului, chezăşiea unei bune stări pentru dânşii şi a înfloririi Republicii Populare Române. Oamenii muncii ştiu că de modul în care îşi îndeplinesc angajamentele luate, de felul cum răspund la toate chemările privind aportul lor la desvoltarea vieţii economice a ţării, depinde cucerirea a noi victorii care consolidează odată cu bazele economice şi pe cele politice ale democraţiei populare. Intru desăvârşirea acestor sarcini, o mare, principală însemnătate o reprezintă atitudinea pe care fiecare cetăţean o are faţă de patrimoniul Statului, faţă de ceea ce constitue în conformitate cu Constituţia R.P.R. — bunurile comune ale poporului, într-un articol al ziarului „Pravda“ din 5 Septembrie, sub titlul „PROPRIETATEA SOCIALISTA ESTE SACROSANCTA SI INVIOLABILA“ se pune într’un chip cuprinzător problema proprietăţii comune din punctul de vedere al datoriei pe care o au toţi cetăţenii nu numai de a o respecta, dar de a o apăra. Citind cuvintele cu care Lenin se adresa oamenilor muncii în primele zile ale Puterii Sovietice : „Feriţi, păziţi cu ochii din cap pământul, grânele, fabricile, tuneltele, produsele, mijloacele de transport, toate acestea vor fi de acum în întregime ale voastre, ca un bun al poporului“. „Pravda“ scrie : „în fiece colhoz, în fiecare întreprindere, în fiecare magazin, în fiecare cantină, în orice domeniu al economiei trebue să facem un control al întregului utilaj, al materialelor, al tuturor mărfurilor, al banilor, al tuturor bunurilor, să se facă un control sever al folosirii lor, un control zilnic asupra cheltuirii şi economisirii lor“. Puterea Sovietică s’a putut consolida şi a putut da măreţele exemple pe cari le-a dat întregii lumii, datorită şi faptului că în organizarea ei a urmat învăţătura lui Lenin care preconiza că ţinerea unei evidenţe şi a unui control de Stat constitue un factor esenţial în desvoltarea condiţiilor care asigură bunăstarea oamenilor muncii şi consolidarea economiei socialiste. In faza de organizare a economiei noastre socialiste, învăţăturile lui Lenin şi pilda Uniunii Sovietice se impun cu atât mai puternic cu cât în condiţiile ascuţirii luptei de clasă duşmanul încearcă să submineze puterea economică a ţării, să dăuneze proprietăţii comune a poporului. De asemenea, lipsa de experienţă a unora dintre cei chemaţi să păstreze şi să apere patrimoniul public, rămăşiţele mic-burgheze ale altora, contribue la micşorarea valorii sau chiar la distrugerea bunului obştesc, fie prin delăsare, fie prin risipă, şi una şi cealaltă la fel de condamnabile. Un capitol important asupra căruia trebue concentrată atenţia responsabililor conducători ai diverselor unităţi ale întreprinderilor de Stat este acela al cheltuelilor de administraţie, s’au constatat unele uşurinţe în mânuirea banilor, s’a înregistrat în unele cazuri neluarea în seamă a utilităţii sau urgenţei unor cheltueli. Dar nu e vorba numai de gestiunea financiară propriuzisă, întrebuinţarea materialelor, îngrijirea utilajului, facerea la timp a anumitor lucrări, executarea fidelă a programelor de producţie, — toate acestea, împreună cu o vigilenţă sporită în ceea ce priveşte respectarea şi aplicarea legilor atât în litera cât şi în spiritul lor, trebue să formeze preocuparea de căpetenie a tuturor oamenilor muncii, a tuturor organelor de Stat, înfiinţarea Comisiunii Controlului de Stat — aşa cum s’a arătat cu ocazia intrării G, Spina Controlul de Stat, instrument de apărare a bunurilor poporului Buureşul Gării de Nord o femee cu un copil în braţe se învârtea printre călătorii deabia sosiţi, căutând cu privirea ceva. M'am apropiat de ea şi am întrebat-o: — Ce cauţi, prietenă dragă? Femeia s'a uitat întâi sfioasă la mine, apoi mi-a răspuns: — Am aust că aci, în gară, este o odaie pentru mame și copii. E adevărat? Poate știi d-ta să mă îndrumi într'acolo■ — Desigur, că este un adăpost pentru mamele care vin cu copiii dela drum. Hai cu mine! Și am pornit cu ea spre acest adăpost, unde responsabila ne-a primit cu un zâmbet bun și cu o inimă caldă. Copilul a fost spălat, primenit, i s'a dat de mâncare şi apoi a adormit liniştit în pătucul alb. — Ce bine că s'a făcut un astfel de adăpost, rosti mulţumită mama, care la rândul■ ei s'a putut odihni. E bine aici, e frumos, e curat. Şi în adevăr, aşa este. Aici îşi găsesc adăpost, oricând, ziua sau noaptea, orice mamă cu copil — muncitoare, ţărancă, intelectuală — venită cu treburi la Bucureşti sau nevoită să aştepte trenul cu care să piece undeva în provincie. Niciuna din aceste mame nu va mai fi nevoită să stea peste noapte întruna din sălile de aşteptare ale gării, istovită de nesomn, sgribulită, strângându-şi copilul la piept, să-l ferească de curentul stârnit într’o asemenea sală de aşteptare, de călătorii cari intră şi ies. Ele găsesc în adăpostul din Gara de Nord o primire caldă, o ocrotire cu adevărat tovărăşească, aşa cum niciodată n'au avut mamele şi copiii din ţara noastră şi pe care numai Partidul clasei muncitoare şi regimul de democraţie populară au putut să le asigure. Valeria Ionescu corespondent voluntar In cinstea zilei de 7 Noembrie din întreprinderile comerciale de Stat se află angajaţi în numeroase întreceri indi¥iduaie şi colective Răspunzând chemării la întrecre lansată de muncitorii de la Griviţa Roşie, salariaţii de la întreprinderile Centrocom-Metal, Centrocom-Textil şi Comcereal s’au angajat in numeroase intreceri colective si individuale în cinstea zilei de 7 Neombrie. La Centrocom-Metal întrecerea are ca obiectiv realizarea până la 7 Noembrie a planului de aprovizionare pe întreg anul, reducerea cu zece la sută a stocurilor care se vindeau cu greutate și realizarea unei economii de zece la sută la cheltueli. Serviciile de cadre ale societăţilor Centrocom-Textil, Centrocom-Metal şi Centrocom-Alment au pornit la întrecere având c obiectiv ridicarea numărului elevilor şi sporirea cunoştinţelor ce se vor dobândi aceştia la şcolile comerciale şi de calificare ale întreprinderilor. Funcţionarii Comcerealului şi-au propus să întocmească bilanţul pe luna Septembrie la timpul stabilit, deşi această operaţie este legată de trimiterea la timp a hârtiilor justificative de către cele cele 53 agenţii şi 500 unităţi exterioare. In întrecere cu funcţionarii de la Centrala Industrială Alimentara şi M.A.T. salariaţii Comcerealului şi-au luat angajamentul să termine lucrările cu 5-6 zile înainte de termenul fixat. Un alt obiectiv al întrecerii de la Comcereal îl constitue reducerea alocaţiilor la agenţiile şi unităţile din ţară sub limita haremurilor acordate de Centrală. In cadrul luptei pentru economii şoferul Cojocaru Gheorghe care a parcurs până acum 71.247 km. fără a face vreo reparaţie la motor sau cauciucuri şi-a propus să ridice numărul kilometrilor parcurşi la 100.000, iar şoferul Chilu Mihai şi-a luat angajamentul ca până la 7 Noembrie să ruleze încă 30.000 km. peste cei 30.000 km. parcurşi fără reparaţii. tik TM SOCÍlLfíMIII III Oamenii Muncii din Uniunea Sovietică întâmpină cu noui succese în muncă cea de a 32-a aniversare a Marii Revolufîi din Octombrie IN UZINELE şi fabricile din Leningrad, se desfăşoară pe larg întrecerea socialistă în cinstea celei de a 32-a Aniversări a Marii Revoluţii din Octombrie. Colectivul uzinei „Stalin“ a hotărît să îndeplinească înainte de termen plănut anual. Muncitorii din secţia de montaj a maşinelor şi-au luat angajamentul să introducă, până la aniversare, 20 de propuneri raţionalizatoare şi să instruiască în şcolile slabanoviste 80 de oameni. Vasili Berukov, strungar inovator, şi-a luat angajamentul să organizeze 10 brigăzi de meşteri ai metodelor rapide şi să ajute pe 30 de tineri muncitori ca să-şi însuşească metode rapide de prelucrarea metalelor. Metahirgiştii din uzina „Molotov“ şi-aui luat angajamentul să fabrice numai produse de calitate superioară. Provocându-se la întrecere, schimburile conduse de meşterii Varlamov, Dulin şi Kulbacnâi, îndeplinesc planul cu 150—170 la sută. Succese mari a realizat colectivul fabricei de galoşi şi şoşoni „Krasnâi Treugolnîc“, textilistele din fabrica „Raboci“, etc., în în".W L U '. W« ,'wy.M trecerea în cinstea aniversării Marii Revoluţii din Octombrie. K MINERII din regiunea Stalino se pregătesc să întâmpine aniversarea Revoluţiei din Octombrie cu noui succese în muncă. Urmând exemplul minerilor din Cistiacovo, minerii din șase trusturi, au îndeplinit înainte de termen planul pe nouă luni. Peste 60 de mine a combinatului Stallnugol extrag combustibil în contul lunei Noembrie. Colectivul minei Nr. 41 din Snejeansk care a îndeplinit planul de 10 luni, primul în trust, se află în fruntea întrecerei. Minerii au şi extras în contul lunei Noembrie peste patru eşaloane de antracit. Peste 450 de meşteri din minele din Makeevska au şi terminat planul cincinal. Maxim Vircenko, mecanicul minei Nr. 28 şi ajutorul său Alexandru Ciutko, au îndeplinit câte nouă norme anuale. ★ COLECTIVUL combinatului pentru prelucrarea blănurilor din Kazan a iniţiat întrecerea socialistă în cinstea aniversării Marii Revoluţii din Octombrie, a întreprinderilor industriale din Republica Autonomă Tatară. Planul de opt luni a combinatului a fost îndeplinit la 10 August. Calitatea producției s-a îmbunătăţit considerabil. Costul ei a fost micşorat şi au fost mărite acumulările peste plan. In cinstea aniversării Marii Revoluţii din Octombrie, blănării din Kazan şi-au luat angajamentul să îndeplinească planul din luna octombrie cu 110 la sută, să termine programul anual până în ziua Constituţiei Staliniste, să economisească materii prime şi semifabricate din care se va putea confecţiona 30.000 de gulere, 30 000 de căciuli şi 2000 de hăinuţe pentru copii. Colectivele uzinei de rulmenţi pe bile, al fabricei de var şi albastru şi o serie de alte întreprinderi din Kazan, şi-au luat angajamentul să termine planul anual până la 7 Noembrie. '■•'.y..1 . 1 ■ j. . ii I j■ I