Viaţa Capitalei, octombrie 1949 (Anul 1, nr. 127-152)

1949-10-14 / nr. 138

Im I No. 138 4 PAGINI 4 LEI ft PB0EETAE1 DIX TOATE TARILE, VNlŢlrVA! Vineri Í4 Octombrie 1949 Să păstrăm curăţenia oraşului nostru Ce cere U.C.B.-ul del­a abonaţi şi ce cer abonaţii dela U.C.B. Ziarele s’au ocupat adesea, de plângerile cetăţenilor privind felul în care sunt iviţi de organele U.C.B. ului şi mai ales de felul în care cetăţenii ajută această in­stituţie pentru a asigura curăţe­nia oraşului şi buna funcţionare a serviciilor sale: apă, gunoi, salu­britate, etc. Printr-o muncă intensă U.C.B.­­a reuşit să-şi lichideze multe din lipsurile care mai dăinuiau din vremea vechilor conduceri, în timpul foştilor „părinţi” ai oraşu­lui. Există însă unii cetăţeni, sau cum îi numeşte U.C.B.-ul „abo­naţi”, cari nu înţeleg nici acum că a contribui la curăţenia oraşu­lui e o importantă datorie cetăţe­nească. Să plătim la timp taxele comunale Nu toţi cetăţenii vor să înţe­leagă că U.C.B.-ul pentru a între­ţine aparatul de salariaţi, pentru a asigura continua aprovizionare cu apă, sau ridicarea la timp a guno­iului, are nevoie de acele taxe pe care fiecare din abonaţi trebue să le plătească la timp. Nu rare sunt cazurile când ter­menul de plată a taxelor nu este respectat ceea ce aduce după sine suspendarea serviciilor spre ne­mulţumirea cetăţenilor şi îngreu­­narea muncii U.C.B.-ului. Pentru a exemplifica acest lucru arătăm că numai într’o singură zi a lunei Septembrie a fost închisă apa la 274 de abonaţi. In­scriptele U.C.B.­­ului sunt cunoscuţi abonaţii care nu plătesc taxele decât după ce li se închide apa. întârzieri în plata taxelor se constată mai ales în blocuri, unde o parte din locatari nu plătesc la timp, de pe urma acestora sufe­rind ceilalţi colocatari. Un obicei de a plăti cu întârziere taxele îl găsim la blocul din Calea Victo­riei 61. O greutate pe care o­ întâmpină „cititorii” de contoare în vizitele lor pe la casele cetăţenilor, o constitue faptul că deseori nu gă­sesc acasă pe abonat pentru a putea citi contorul şi nici nu în­lesnesc acestora posibilitatea de a-şi face datoria. O dovadă de reală nepăsare o dau unii cetăţeni cari nu înţeleg să repare eventualele defecţiuni ivite la instalaţiile lor de apă. O garnitură nereparată la timp aduce după sine o pierdere de apă re­ducând astfel capacitatea de apro­vizionare. Care credeţi că­­este motivul ca atunci când o maşină ce încarcă gunoiul pe o stradă, mirosul de­vine insuportabil chiar şi pentru străzile învecinate? Există o explicaţie. Nu toţi ce­tăţenii au lăzi reglementare pentru gunoi. In felul acesta gunoiul de­pozitat pe marginile trotuarelor este încărcat în maşină cu lopata, vânturat şi astfel se creiază acel aer de nerespirat. Salubritatea Alţi cetăţeni care contravin la regulele de higienă a oraşului sunt cei care aruncă gunoaiele pe locuri virane creind astfel adevărate fo­care de infecţii. In sfârşit alţi con­travenienţi sunt obişnuiţii aruncă­tori ai biletelor de tramvai şi re­sturilor de mâncare, alături de coşurile puse special în acest scop. In acelaş timp este necesar de analizat şi modul în care unii funcţionari ai U.C.R.-ului îşi fac datoria faţă de abonaţi. Sunt încasatori care nu au o purtare tovărăşească faţă de abo­naţi, vorbind necuviincios sau a­­meninţând cu închiderea serviciu­lui înainte de termenul legal. Alte­ori lasă avizul abonatului acasă fără să-i pună dată şi în felul a­­cesta abonatul nu­ ştie până când poate plăti taxele pentru a fi în termen. O lipsă a serviciului de casierie a U.C.B.-ului constă în faptul­ că atunci când abonatului i s’a lăsat de către încasator avizul acasă şi el urmează să plătească la ghi­şeele din strada Sărindar, nu gă­seşte chitanţa la ghişeu deoarece aceasta n’a fost depusă de încasa­tor. In acelaş timp, după cum ne propune şi corespondenta noastră Elena Vasilescu din strada Nico­­lae Nr. 10, ar trebui eliberat abo­natului la ghişeu, un duplicat după chitanţă pentru a nu mai fi pur­tat pe drumuri. O datorie cetăţenească In primul rând organele U.C.B.­­uţui trebue să-şi intensifice munca lor pentru a lichida complet ” lipsurile care mai sunt în organi­zarea serviciilor, precum şi a lă­muri pe salariaţi asupra felului cum trebue să-şi facă datoria pen­tru mulţumirea abonaţilor. Deasemeni comitetele gospodă­reşti şi responsabilii de stradă sau de bloc, trebue să arate cetăţeni­lor că a plăti taxele către U.C.B. sau a contribui la curăţenia ora­şului este o datorie cetăţenească pentru apărarea sănătăţii tuturor. s. c. Telegrama de felicitare adresată de prof. C. I. Parkon Isi Wilhelm Pieck Preşedintele Republicii Democrate Germane WILHELM PIECK Cats'© Vă transmitem cele mai căl­duroase felicitări cu prilejul ale­gerii Dvs. ca Preşedinte al Re­publicii Democrate Germane. Vă asigur că poporul nostru priveşte cu încredre lupta dusă de forţele democrate în frunte cu clasa muncitoare din ţara Dvs., împotriva spiritului fascist şi militarist, care a târît Europa într'un război atât de sângeros, şi doreşte cu tărie ca ea să fie încununată de succes, iar Ger­mania Democrată să devină un pilon puternic în lagărul păcii care în frunte cu Uniunea So­vietică luptă cu hotărîre împo­triva aţâţătorilor la un nou mă­cel. C. I. Parhon Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Expoziţia Industriei Sovietice se deschide sâmbătă Pe şantierul Expoziţiei Industriei Sovietice lucrările se apropie de sfârşit. In fiecare zi pavilioanele se îmbogăţesc cu noi maşini. Combine uriaşe, autocamioane, limuzina sanitară „Zis", turbine electrice, aparate optice, electrice, instrumente me­dicale, separatoare moderne de lapte. Peste două zile, la 15 octombrie Expoziţia va putea fi vizitată de sutele de mii de oameni ai muncii, dornici de a vedea realizările celei­­ mai înaintate industrii din lume — industria sovietică. „Ne apropiem de lupta hotărâtoare şi de victoria clasei muncitoare" - a declarat Maurice Thorez în cadrul unui mare meeting chemând pe oamenii muncii din Franţa la unitate lupta pentru pace şi socialism Am PARIS, 13 (Agerpres). — TASS transmite: Ziarul L'HUMANITE anunţă că în cursul meetingului care a avut loc la Mulhouse cei peste 1­5.000 de participanţi au cerut formarea unui guvern de uniune democratică. La acest meeting a luat cuvân­tul Maurice Thorez, secretarul ge­­neral al Partidului Comunist Frau­cez. Apariţia lui la t­ribună a fost salutată cu aplauze îndelungate s­­au strigăte de „Trăiască Tho­­rez”! Analizând în prim­a part­e a­­cuvântării sale politica trădâ­­toare muncheneză dusă de Daiau­dier, care a avut drept urmare iz­bucnirea războiului cu toate con­secinţele sale dezastruoase, Thorez a declarat: „Franţa este azi ameninţată de acelaşi pericol ca şi pe timpul Muenchenului. Numai noi comu­niştii am semnalat atunci perico­lul care ameninţa Franţa. Franţa a fost trădată lui Hit­ler de oamenii Muenchenului şi Vichyului, care au renunţat la Al­sacia şi Lorena în favoarea celui de-al 3-lea Reich. In acel timp, partidul nostru, care se afla in ilegalitate, a fost singurul care a luptat împotriva acestei trădări. D. Schuman, care a apărut pe seria politică datorită guvernului dela Vichy, nu s’a gândit atunci să protesteze împotriva unei a­­semenea trădări. In prezent, neo­muenchenezii trădează ţara noas­tră imperialismului american. Pla­­nul Marshall şi Pariul Atlanticu­lui de Nord sunt mijloacele pentru colonizarea ţării noastre. Unii afir­mă că planul Marshall contribui la renaşterea Franţei, la consoli­darea situaţiei financiare a ţării şi la îmbunătăţirea soartei oame­nilor muncii. Faptele dovedesc însă contra­riul. Potrivit prevederilor planului Marshall a subliniat Thorez, drep-­ turile Franţei la securitate şi la reparaţii de război au fost jertfite în favoarea magnaţilor industriei Ruhrului, care au pus din nou stăpânire pe industria mineră şi metalurgică din Germania occi­dentală nedenazificată şi nedemo­cratizată. Trebue să vorbim limpede. Noi suntem pentru o înţelegere cu poporul german pe care nu l-am identificat niciodată cu călăii săi. Noi rămânem credincioşi interna­ţionalismului proletar. De ce însă este încurajată,­­ într’o măsură a­­tât de mare, reacţiunea germană? Pentru că de acum înainte Ger­mania revanşardă este considerată de către miliardarii americani drept un aliat în războiul pe care ei îl pregătesc împotriva Uniunii So­vietice. Prin campania de calomnii pe care o duce împotriva Uniunii Sovietice, reacţiunea ar dori ca poporul să uite­ faptul că socialis­mul înseamnă pace şi capitalismul de boi. , Ei ar dori­ ca poporul să uite uriaşele sacrificii făcute de armata sovietica şi de poporul sovietic Ei ar dori ca poporul să uite faptul că alianţa franco-sovietică este aşa după cum a declarat chiar de Gaulle la Londra, cea mai bună chezăşie a păcii şi securităţii. Iată de ce poporul francez nu vrea să lupte împotriva Uniunii Sovietice care este aliatul său, împotriva oricărui alt popor şi nici împotriva poporului vietnamez“. Ocupându-se de criza guverna­mentală din Franţa, Thorez a de­clarat : „Criza guvernamentală a fost provocată de presiunile exercitate de oamenii muncii care au avut destul de suferit de pe urma acestui guvern. De aici înainte nu se mai pune chestiunea unei simple schimbări a componenţei guvernu­lui sau a unei remanieri. Se pune chestiunea nu de a numi pe un oarecare Jules Moch, ceea ce ar constitui un act de provocare îm­potriva clasei muncitoare, ci de a schimba actuala politică, de a pune capăt politicii reacţionare de pau­perizare a maselor şi de război dictată de către capitalismul ame MAURICE THOREZ Asesorii populari drepturile oamenilor apara muncii Câteva aspecte din lupta şi munca magistraţilor populari Z­i de zi, la posturile lor, asesorii populari se stră­duiesc să nu desmintă încrederea ce le-a fost acor­dată ; au acţionat hotărît, drept, necruţător, de pe pozi­ţiile clasei muncitoare, îm­potriva sabotorilor, excrocilor, evazioniştilor fiscali, moşieri­lor, chiaburilor, cari şi-au pri­mit pedeapsa meritată. Tovarăşii Ciugunicov Isidor şi Venin Alexandru, încearcă un sentiment de legitimă mân­drie, când vorbesc de rezulta­tele muncii lor. Aceşti doi ase­sori populari sunt oameni ai muncii; tovarăşul Ciugunicov a fost muncitor agricol, apoi laborant sanitar, iar tovarăşul Venin, muncitor la S.E.T- Zile bune au început pentru ei, oda­tă cu luarea puterii de către clasa muncitoare- Până atunci au trudit din greu, iar rodul muncii lor mergea să măreas­că bogăţiile exploatatorilor. Ei cunosc din propria lor viaţă ex­ploatarea sângeroasă; ei ştiu la ce mizerabile metode recur­geau uneltele mârşave ale bur­gheziei, excrocii de toate cali­brele, speculanţii, afaceriştii. Unul dintre aceştia, este Hie Spiridon, zis Doloroso. A furat o viaţă întreagă, a falsificat, a înşelat. Toate, cu sprijinul gu­vernanţilor burghezi. Alexan­drini, ministrul liberal de Fi­nanţe, l-a sprijinit când a fost vorba să aprobe cereri de aju­toare băneşti, pentru şcoli şi biserici inexistente, prin aghio­tantul său, Romulus Boteanu. Iar „justiţia"­, burgheză, amâna mereu procesul ceea ce-i dădea posibilitate lui Doloroso să-şi vadă liber, de „treburi". Ase­sorii populari, au curmat discu­ţiile, chiţibuşăriile avocăţeşti. Prin sentinţa­­ asesorilor popu­lari excrocii vor sta mulţi ani la închisoare. Altul, un inginer făcea pe farmacistul, sperând să se îm­bogăţească din specularea su­ferinţelor oamenilor muncii, a ascuns patru saci cu medica­mente, specialităţi farmceutice. Pentru „nervi personali", pen­tru „boala" lui (boala aurului desigur). Asesorii populari, l-au trimis la temniţă unde va avea posibilitatea să se lecuiască. — Asta nu e tot, tovarăşe. Munca noastră n'a fost uşoară, la început. Multe piedici ni s'au pus în cale. Codiţele de topor, magistraţii reacţionari, spriji­neau pe moşieri, sabotori, spe­culanţi, în dauna Sfatului Popu­lar. Ni se limita accesul la a­­numite procese; canalii de tot felul scăpau basma curată-O umbră de furie trece prin ochii tovarăşului asesor Velea, încasator la S.T.B­, când îşi a­­minteşte de felul în care ma­gistratul Perciun Vasile, stă­ruia pentru achitarea unei mo­­şierese, care nu voise să-şi în­sămânţeze cu grâu vreo 30 de hectare. — N'am uitat nici o clipă cine ne trimite aci şi cine suntem noi; asta au simţit-o şi moşie­­reasa şi Perciun Vasile, — con­tinuă asesorul Velea. Ion Oprea (Continuare în pag. 2­ a) ADĂPOSTUL MAMEI ŞI COPILULUI DIN GARA DE NORD Omul şi „programul” JULES MO­CH se prezintă azi în faţa par­lamentului francez. JULES MOCH — Vă prezint programul meu de guvernare... ^ T­ot mai pline de avânt se desfăşoară în întreprin­­deri întrecerile socia­liste în care se angajează oa­menii muncii. De pe acum, în numeroase întreprinderi Pla­nul de Stat a fost înde­plinit, echipe fruntaşe pă­şind la muncă în contul a­­nului 1950. Acest efort crea­tor a devenit posibil prin creşterea necontenită a con­ştiinţei de clasă a oamenilor muncii, prin dragostea lor pentru Partidul care îi că­lăuzeşte pe drumul construi­rii socialismului, chezăşie­­a unei bune stări pentru dân­şii şi a înfloririi Republicii Populare Române. Oamenii muncii ştiu că de modul în care îşi îndeplinesc angajamentele luate, de felul cum răspund la toate che­mările privind aportul lor la desvoltarea vieţii economice a ţării, depinde cucerirea a noi victorii care consolidează o­­dată cu bazele economice şi pe cele politice ale democra­ţiei populare. Intru desăvâr­şirea acestor sarcini, o mare, principală însemnătate o re­prezintă atitudinea pe care fiecare cetăţean o are faţă de patrimoniul Statului, faţă de ceea ce constitue în con­formitate cu Constituţia R.P.R. — bunurile comune ale po­porului, într-un articol al ziarului „Pravda“ din 5 Septembrie, sub titlul „PROPRIETATEA SOCIALISTA ESTE SACRO­SANCTA SI INVIOLABILA“ se pune într’un chip cuprin­zător problema proprietăţii comune din punctul de vede­re al datoriei pe care o au toţi cetăţenii nu numai de a­­ o respecta, dar de a o apăra. Citind cuvintele cu care Lenin se adresa oame­nilor muncii în primele zile ale Puterii Sovietice : „Feriţi, păziţi cu ochii din cap pă­mântul, grânele, fabricile, tu­neltele, produsele, mijloacele de transport, toate acestea vor fi de acum în întregime ale voastre, ca un bun al po­porului“. „Pravda“ scrie : „în fiece colhoz, în fiecare între­prindere, în fiecare magazin, în fiecare cantină, în orice domeniu al economiei trebue să facem un control al între­gului utilaj, al materialelor, al tuturor mărfurilor, al ba­nilor, al tuturor bunurilor, să se facă un control sever al folosirii lor, un control zilnic asupra cheltuirii şi economi­sirii lor“. Puterea Sovietică s’a putut consolida şi a putut da mă­reţele exemple pe cari le-a dat întregii lumii, datorită şi faptului că în organizarea ei a urmat învăţătura lui Lenin care preconiza că ţinerea unei evidenţe şi a unui control de Stat constitue un factor esen­ţial în desvoltarea condiţiilor care asigură bună­starea oa­menilor muncii şi consolida­­rea economiei socialiste. In faza de organizare a economiei noastre socialiste, învăţăturile lui Lenin şi pilda Uniunii Sovietice se impun cu atât mai puternic cu cât în condiţiile ascuţirii luptei de clasă duşmanul încearcă să submineze puterea economică a ţării, să dăuneze proprie­tăţii comune a poporului. De­ asemenea, lipsa de experienţă a unora dintre cei chemaţi să păstreze şi să apere pa­trimoniul public, rămăşiţele mic-burgheze ale altora, con­­tribue la micşorarea valorii sau chiar la distrugerea bu­nului obştesc, fie prin delă­sare, fie prin risipă,­­ şi una şi cealaltă la fel de condam­nabile. Un capitol important asu­pra căruia trebue concentra­tă atenţia responsabililor con­ducători ai diverselor unităţi ale întreprinderilor de Stat este acela al cheltuelilor de administraţie, s’au consta­tat unele uşurinţe în mânui­rea banilor, s’a înregistrat în unele cazuri neluarea în­ sea­mă a utilităţii sau urgenţei unor cheltueli. Dar nu e vorba numai de gestiunea financiară propriu­­zisă, întrebuinţarea materia­lelor, îngrijirea utilajului, fa­cerea la timp a anumitor lu­crări, executarea fidelă a programelor de producţie, — toate acestea, împreună cu o vigilenţă sporită în ceea ce priveşte respectarea şi apli­carea legilor atât în litera cât şi în spiritul lor, trebue să formeze preocuparea de căpetenie a tuturor oamenilor muncii, a tuturor organelor de Stat, înfiinţarea Comisiunii Con­­trolului de Stat — aşa cum s’a arătat cu ocazia intrării G, Spina Controlul de Stat, instrument de apărare a bunurilor poporului B­u­­ureşul Gării de Nord o femee cu un copil în braţe se învârtea printre călătorii de­­abia sosiţi, căutând cu privirea ceva. M'am apropiat de ea şi am întrebat-o: — Ce cauţi, prietenă dragă?­ Femeia s'a uitat întâi sfioasă la m­ine, apoi mi-a răspuns: — Am aus­t că aci, în gară, este o odaie pentru mame și copii. E adevărat? Poate știi d-ta să mă îndrumi într'acolo■ — Desigur, că este un adă­post pentru mamele care vin cu copiii dela drum. Hai cu mine! Și am pornit cu ea spre a­­cest adăpost, unde responsa­bila ne-a primit cu un zâmbet bun și cu o inimă caldă. Copi­lul a fost spălat, primenit, i s'a dat de mâncare şi apoi a ador­mit liniştit în pătucul alb. — Ce bine că s'a făcut un astfel de adăpost, rosti mulţu­mită mama, care la rândul■ ei s'a putut odihni. E bine aici, e frumos, e curat. Şi în adevăr, aşa este. Aici îşi găsesc adăpost, oricând, ziua sau noaptea, orice mamă cu copil — muncitoare, ţăran­că, intelectuală — venită cu treburi la Bucureşti sau nevoită să aştepte trenul cu care să piece undeva în provincie. Niciuna din aceste mame nu va mai fi nevoită să stea peste noapte întruna din sălile de aşteptare ale gării, istovită de nesomn, sgribulită, strângân­­du-şi copilul la piept, să-l fe­rească de curentul stârnit în­­tr’o asemenea sală de aştep­tare, de călătorii cari intră şi ies. Ele găsesc în adăpostul din Gara de Nord o primire caldă, o ocrotire cu adevărat tovără­şească, aşa cum niciodată n'au avut mamele şi copiii din ţara noastră şi pe care numai Par­tidul clasei muncitoare şi regi­mul de democraţie populară au putut să le asigure. Valeria Ionescu corespondent voluntar In cinstea zilei de 7 Noembrie din întreprinderile comerciale de Stat se află angajaţi în numeroase întreceri indi¥iduaie şi colective Răspunzând chemării la în­­trecre lansată de muncitorii de la Griviţa Roşie, salaria­ţii de la între­prinderile Cen­­trocom-Metal, Centrocom-Tex­­til şi Comce­­real s’au anga­jat in numeroase intreceri colec­tive si individuale în cinstea zilei de 7 Neombrie. La Centrocom-Metal întrecerea are ca obiectiv realizarea până la 7 Noembrie a planului de aprovi­zionare pe întreg anul, reducerea cu zece la sută a stocurilor care se vindeau cu greutate și realiza­rea unei economii de zece la sută la cheltueli. Serviciile de cadre ale socie­tăţilor Centrocom-Textil, Centro­com-Metal şi Centrocom-Alment au pornit la întrecere având c­­ obiectiv ridicarea numărului ele­vilor şi sporirea cunoştinţelor ce se vor dobândi aceştia la şcolile comerciale şi de calificare ale în­treprinderilor. Funcţionarii Comcerealului şi-au propus să întocmească bilanţul pe luna Septembrie la timpul sta­bilit, deşi această operaţie este le­gată de trimiterea la timp a hâr­tiilor justificative de către cele cele 53 agenţii şi 500 unităţi ex­terioare. In întrecere cu funcţio­narii de la Centrala Industrială A­­limentara şi M.A.T. salariaţii Com­­­cerealului şi-au luat angajamentul să termine lucrările cu 5-6 zile înainte de termenul fixat. Un alt obiectiv al întrecerii de la Comcereal îl constitue reducerea alocaţiilor la agenţiile şi unităţile din ţară sub limita haremurilor acordate de Centrală. In cadrul luptei pentru economii şoferul Cojocaru Gheorghe care a parcurs până acum 71.247 km. fără a face vreo reparaţie la mo­tor sau cauciucuri şi-a propus să ridice numărul kilometrilor par­curşi la 100.000, iar şoferul Chilu Mihai şi-a luat angajamentul ca până la 7 Noembrie să ruleze încă 30.000 km. peste cei 30.000 km. parcurşi fără reparaţii. tik TM SOCÍlLfíMIII III Oamenii Muncii din Uniunea Sovietică întâmpină cu noui succese în muncă cea de a 32-a aniversare a Marii Revolufîi din Octombrie IN UZINELE şi fabricile din Leningrad, se desfăşoară pe­ larg întrecerea socialistă în cinstea ce­lei de a 32-a Aniversări a Marii Revoluţii din Octombrie. Colectivul uzinei „Stalin“ a ho­­tărît să îndeplinească înainte de termen plănut anual. Muncitorii din secţia de montaj a maşinelor şi-au luat angajamentul să intro­ducă, până la aniversare, 20 de propuneri raţionalizatoare şi să instruiască în şcolile slabanoviste 80 de oameni. Vasili Berukov, strungar inovator, şi-a luat anga­jamentul­ să organizeze 10 brigăzi de meşteri ai metodelor rapide şi să ajute pe 30 de tineri muncitori ca să-şi însuşească metode rapide de prelucrarea metalelor. Metahirgiştii din uzina „Molo­tov“ şi-a­ui luat­ angajamentul să fabrice numai produse de calitate superioară. Provocând­u­-se la în­trecere, schimburile conduse de meşterii Varlamov, Dulin şi Kul­­bacnâi, îndeplinesc planul cu 150—170 la sută. Succese mari a realizat colec­tivul fabricei de galoşi şi şoşoni „Krasnâi Treugolnîc“, textilistele din fabrica „Raboci“, etc., în în­".W L U '. W« ,'wy.M trecerea în cinstea aniversării Ma­rii Revoluţii din Octombrie. K­ MINERII din regiunea Stalino se pregătesc să întâmpine aniver­sarea Revoluţiei din Octombrie cu noui succese în muncă. Urmând exemplul minerilor din Cistiacovo, minerii din șase trus­turi, au îndeplinit înainte de ter­men planul pe nouă luni. Peste 60 de mine a combinatului Stallnugol extrag combustibil în contul lunei Noembrie. Colectivul minei Nr. 41 din Snej­eansk care a îndeplinit pla­nul de 10 luni, primul în trust, se află în fruntea întrecerei. Mi­nerii au şi extras în contul lunei Noembrie peste patru eşaloane de antracit. Peste 450 de meşteri din mi­nele din Makeevska au şi termi­nat planul cincinal. Maxim Vir­­cenko, mecanicul minei Nr. 28 şi ajutorul său Alexandru Ciutko, au îndeplinit câte nouă norme a­­nuale. ★ COLECTIVUL combinatului pen­tru prelucrarea blănurilor din Ka­zan a iniţiat întrecerea socialistă în cinstea aniversării Marii Re­voluţii din Octombrie, a întreprin­derilor industriale din Republica Autonomă Tatară. Planul de opt luni a combinatului a fost înde­plinit la 10 August. Calitatea pro­­ducției s-a îmbunătăţit considera­­bil. Costul ei a fost micşorat şi au fost mărite acumulările peste plan. In cinstea aniversării­ Marii Re­voluţii din Octombrie, blănării din Kazan şi-au luat angajamentul să îndeplinească planul din luna oc­tombrie cu 110 la sută, să termine programul anual până în ziua Con­stituţiei Staliniste, să economi­sească materii prime şi semifa­bricate din care se va putea con­fecţiona 30.000 de gulere, 30 000 de căciuli şi 2000 de hăinuţe pen­tru copii. Colectivele uzinei de rulmenţi pe bile, al fabricei de var şi al­bastru şi o serie de alte întreprin­deri din Kazan, şi-au luat angaja­mentul să termine planul anual până la 7 Noembrie. '■•'.y..1 . 1 ■ j. . ii I j■ I

Next