Viaţa Capitalei, noiembrie 1949 (Anul 1, nr. 153-177)

1949-11-01 / nr. 153

POL I No. 1534 PAGINI 4 LEI P, P­ROTIET­AJ? 1 m­ TOATE ȚĂRILE, TIMTI.VA ! Marți­­ Noembrie 1949 AHHMHN ! Organ al Comitetului Organizației P. M. R. București și al Comitetului Provizoriu București Un preţios ajutor al Comitetului Provizoriu ACTIVITATEA COMITETELOR GOSPODĂREŞTI DIN CAPITALĂ Strâu­sa legătură cu cetăţenii din cartier şi colaborarea cu organizaţiile­­ de massă, asigură împlinirea sarcinilor Comitetelor gospodăreşti .Prin Comitetele gospodăreş­ti, creiate în toate sectoarele şi circumiscripţiile Capitalei, num­eroşi locuitori ai marelui oraş sunt mobilizaţi în toate acţi­unile de ordin edilitar, cultural, sanitar sau economic, menite să îmbunătăţească traiul populaţiei muncitoare a Bucureştiului. In vara aceasta, Comitete­le gospodăreşti din Capitală au dus o activitate intensă. Ele a­u sesizat Comitetul Provizoriu Bucureşti, — care a ţinut seamă de ele — numeroase probleme edilitare, culturale, sanitare şi economice ridicate de către lo­cuitorii di­feritelor cartiere. La­­toate lucrările iniţiate de Comitetul Provizoriu al Capitalei au partici­pat mii şi mii de cetăţeni, mobi-­ităţii de cătţe,Comitetele­ gospodă­reşti prin delegaţii de străzi. Sprijinite şi îndrumate de către Partid şi colaborând cu organiza­ţiile de massă U. F. D. R. şi U. T. M., Comitetele gospodă­­reşti au antrenat cetăţenii la pa­­varea a sute de străzi, la construi­rea a sute de salarii, bucătării dietetice, case ale mamei şi copi­lului, dispensare, biblioteci, etc. Nenumărate şi variate sunt acţ­­funite Comit­eteilor gospodăreşti. Ele au ajutat şi sprijină neîntre­rupt munca de aprovizionare cu alimente a populaţiei Capitalei, acţiunile de depistare a bolnavilor şi îndrumarea neştiutorilor de carte spre şcolile de alfabetizare. Această activitate neobosită a Comitetelor gospodăreşti este rod­nică, ea contribuind la lichidarea stării de înapoiere care a existat în multe dintre cartierele Capita­lei, părăsite cu desăvârşire de gu­vernele hrăpăreţe ale regimului trecut. In reportajul nostru vom arăta cititorilor, activitatea câtorva Co­mitete gospodăreşti de circum­scripţie, subliniind multiplele rea­lizări ale acestora precum şi lip­surile care mai persistă în munca unora dintre ele. Realizări edilitare în cartierul Ferentari Aşezat într’una din marginile Bucureştiului, cartierul Prelungi­rea Ferentari e locuit în mare majoritate de muncitori. înainte­ vreme, organele edilitare nu ară­tau nicio grijă pentru nevoile gos­podăreşti ale Ferentarilor. Astăzi există în Prelungirea Ferentarilor un Comitet Gospo­dăresc, format din cetăţenii cei mai cinstiţi şi gospodari din car­tier, care a mobilizat numeroşi cetăţeni în acţiunile de înfrumu­seţare a cartierului şi îmbunătă­ţire a condiţiilor de viaţă ale lo­­cuitorilor. Numai în ultimul timp, cu spri­jinul muncii voluntare a cetăţeni­lor, organele de resort ale Comi­tetului Provizoriu au pavat strada Trompetului, iar lucrările de pa­­vare a străzilor Bachus şi Spiralei sunt în curs de desfăşurare. Prin grija Comitetului gospodăresc au fost amenajate două grădiniţe de copii; cetăţenii au depus muncă voluntară şi la construirea şcolii elementare mixte Nr. 10. Comi­tetul gospodăresc al cartierului mai are o serie întreagă de ac­ţiuni. Demascarea speculanţilor sabotori este o preocupare de seamă a comitetului. Chiar zilele trecute a fost descoperit cârciu­­marul Traian Târcovnic de pe strada Toporaş 66 care tăia săp­tămânal un porc şi specula car­nea. Asemenea speculanţi au mai fost demascaţi de către Comitetul gospodăresc care se sprijină pe ajutorul efectiv al populaţiei mun­citoare. O problemă a cartierului era lipsa cenacelul de desfacere „­Apro­z­zar“. Exista un singur centru pentru tot cartierul. In urma acţiu­nilor Comitetului gospodăresc, au fost deschise încă două centre în străzile Trompetului şi Prelungi­rea Ferentari. Prin activitatea sa, Comitetul Gospodăresc din Prelungirea Fe­rentari a dovedit că este de o reală utilitate populaţiei munci­toare din cartier. Ca rezultat al muncii, sale el se bucură de o­­ largă popularitate în mijlocul ce­tăţenilor. In activitatea Comitetului gos­­podăresc mai există şi o serie de lipsuri care trebuesc neapărat re­­mediate. Aşa, de exemplu, Comite­­tul gospodăresc din cartierul Pre­lungirea Ferentari a dovedit o lipsă de operativitate atunci când nu a reuşit să-l prindă pe cârciu­­marul speculant despre care vor­beam mai sus decât cu mult timp după ce i-a fost semnalat. Comi­tetul gospodăresc trebue să caute deasemenea să aibe o mai strânsă legătură cu cetăţen­ii din cartier, pentru a le putea cunoaşte cât mai bine nevoile. Este necesar de asemenea ca activitatea culturală a Comitetului gospodăresc din Prelungirea Fe­rentari să fie maii intensă. O a­­tenţie deosebită trebue dată Ate­neului popular a cărui frumoasă sală va fi Inaugurată la 7 Noiem­brie. Problemele Comitetului gospodăresc din circumscripţia 26 Comitetul gospodăresc din cir­cumscripţia 26, are o activitate deosebit de intensă. In uza cir­cumscripţiei intră şi" Piaţa Gheor­(Continuare în part. 3-a) 18 TRENURI SPECIALE au adus ori din toate colţurile ţării MII DE OAMENI AI MUNCII pentru a vizita Expoziţia Industriei Sovietice încă din zorii zilei trenuri speciale au sosit în Capi­tală, aducând mii şi mii de o­ameni ai muncii din toate colţurile ţării, dornici să viziteze Expoziţia Industriei So­vietice din Parcul Naţional. Deasemenea numeroase auto­buze din diferite centre industriale ale ţării, au străbătut mari distanţe, transportând pe muncitori şi familiile lor pentru a le da prilejul să înveţe din bogata experienţă tehnică socialistă, rodul vredniciei popoarelor sovietice. Mii şi mii de oameni ai muncii, entuziasmaţi de per­fecţiunea atinsă de tehnica sovietică, pusă în slujba pro­păşirii oamenilor au populat ori toată ziua Expoziţia In­dustriei Sovietice, arătându-şi admiraţia faţă de minuna­tele maşini expuse . Ei vor împărtăşi tovarăşilor lor din fabrici şi de pe ogoare ,imaginea vie a nemărginitei puteri sovietice spri­jin nepreţuit în construirea socialismului în ţara noa­stră, chezăşia sigură a apărării păcii şi securităţii po­poarelor. La Roma a avut loc un Mare meeting în cinstea sesiunii Comitetului permanent al Congresului Mondial al partizanilor păcii ROMA 31 (Agerpres). TASS transmite : Mii de muncitori din fabrici şi birouri precum şi intelectuali, au umplut până la refuz Teatrul Adriano din Roma cu ocazia în­trunirii publice ce a avut loc la 30 octombrie în cinstea sesiunii Comitetului permanent al Con­gresului Mondial al partizanilor păcii, care se va ţine la Roma. La apariţia lor la tribună, mem­brii Comitetului permanent Di Vittorio, Alexandru Fadeev, Ilya Ehrenburg, Nenni, Picasso, Bernal, Hodinova-Spania şi Sereni, au fost primiţi cu aplauze furtu­noase. La întrunire au fost pre­zenţi ambasadorul Uniunii Sovie­tice în Italia, Kostilev, precum şi reprezentanţii diplomatici ai democraţiilor populare. Sosirea delegaţiei sovietice care va participa la festivităţile din Capitală cu prilejul Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice Aseară a sosit în Capitală delegaţia sovietică ce va lua parte la festivităţile din ca­drul Săptămânii Prieteniei Româno-Sovietice. Delegaţia este compusă din: N. N. Anicikov, preşedintele Academiei de Medicină din U.R.S.S., laureat al Premiului Stalin, profesor T. S. Gorbu­nov, vicepreşedintele Asocia­ţiei Unionale pentru răspân­direa cunoştinţelor politice şi ştiinţifice, academicianul A. I. Oparin, director al Institu­tului Biochimic al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., scriito­rul V. V. Ivanov, membru în Secretariatul Uniunii Scriito­rilor Sovietici, stahanovistul N. A. Rossiiski, maestru şef la uzina „Calibr“ din­ Moscova, distins cu Premiul Stalin şi A. M. Butioghin. Solii marii Ţări a Socialis­mului, reprezentanţi de frunte ai celei mai înaintate ştiinţe şi culturi din lume, ai oame­nilor muncii care făuresc as­­ tăzi cea mai înaintată formă a civilizaţiei omeneşti, socie­tatea com­unistă, au fost în­tâmpinaţi la sosirea în Capi­tală cu un entuziasm de ne­­descris. Intrarea "trenului special în gara Ban­casa a fost salutată cu urale şi aclamaţii prelun­gite, care traduceau dragos­tea şi recunoştinţa nemărgi­nită a poporului român faţă de marea sa prietenă, elibe­ratoare şi sprijinitoare, Uniu­nea Sovietică. Strigătele de „Trăiască Uniunea Sovietică eliberatoare”, „Trăiască mare­le Statin”, „Trăiască în veci prietenia româno -sovietică“, răsunau din toate piepturile, amestecându-se cu ropotul nesfârşit al aplauzelor. Repre­zentanţii oamenilor muncii au înconjurat din toate părţile, cu dragoste şi admiraţie, pe membrii delegaţiei sovietice, oferindu-le buchete de flori urându-Ie bun venit, schim­bând călduroase strângeri de mână. Primirea oficială s’a transformat spontan într’o manifestaţie de caldă priete­nie şi cordialitate, care dove­deşte odată mai mult cât de adâncă şi de indestructibilă este apropierea dintre cele două popoare. Pe peronul gării Băneasa, se aflau în întâmpinarea dis­tinşilor oaspeţi sovietici, to­varăşii : Miron Constantine­scu, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., preşedintele Comisiei de Stat a Planifică­rii, Gh. Vasilichi, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R. ministrul Minelor şi Petrolu­lui, Chivu Stoica, membru su­pleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ministrul In­dustriei, Liuba Chişinevschi, vicepreşedinte al Confedera­ţiei Generale a Muncii, L. Răutu şi Al. Drăghici, membri ai C.C. al P.M.R.; D. Petrescu, membru supleant al C.C. al P.M.R., N. Popescu-Doreanu, ministrul învăţământului Pu­blic, vicepreşedinte al ARLUS- ului, se mai aflau un mare număr de academicieni, în frunte cu prof. ing. Gh. Nico­­lau, secretar general al Aca­demiei R.P.R., Barbu Lăzărea­­nu, S. Stoilov, dr. E. Macov­­schi, dr. Şt. Nicollau, Mihail Roller, dr. N. Gh. Lupu, dr. D. Danielopolu, Gh. Călinescu, M. Ralea şi alţii; general maior Mihail Florescu, şeful Direc­ţiei Superioare Politice a Ar- Delegaţia sovietică, primită cu flori, la sosirea în Capitală Ţăranii muncitori din Gâşteşti-Ilfov­­ ii se interesează de viața­ ţăranilor sovietici — O discuţie psihică în jurul cărţii „Ce­mn văzut în Uniuneti Sovietică”, scrisă de trac­toristul Tudor Niculescu — Ţăranii din Gâşteşti-Ilfov ascultă cu atenţie cele scrise în cartea tractoristului Tudor Niculescu, de la S. M. T. Segarcea- Dolj (Reportajul în pagina a 2-a) •"* w­m ... A 31-a aniversare a Comsomolului Festivitatea d­in sala ARO. — Cuvântarea tov. Gh. Florescu, membru al C. C. al P. M. R., secretar al C. C. al U. T. M. — Deschiderea ex­poziţiei „Aspecte din lupta şi munca Comso­molu­­lui“.­­— Constitui­rea de nouă detaşamente de pionieri în Capitală Sâmbătă după amiază a avut loc în sala Aro, o festivitate în­chinată aniversării a 31 de ani de existenţă a Comseniorului. Luând cuvântul, tov. Gh. Flo­rescu a arătat importanţa ani­versării Comsomololui, aniversare care constitue o sărbătoare pentru tineretul muncitor din întreaga lume. In continuare, tov. Gh. Florescu a arătat minunatele în­văţături izvorîte din experienţa şi activitatea glorioasă a Com.­somoailui, pentru tineretul nos­tru muncitor. In încheere, tov. Gh. Florescu a spus următoa­rele: „Uniunea Tineretului Muncitor, in fruntea întregului tineret muncitor din ţara noastră, e ferm hotărîtă să urmeze fără şovăire exemplul strălucit al vul­turilor comsomolişti şi să stu­dieze neîncetat bogata experienţă a Comsomolului aplicând-o la condiţiile din Republica noastră Populară. Urmând exemplul Comsomolului noi vom purta me­reu şi vom înălţa tot mai sus steagul roşu de luptă pe care ni l-a încredinţat Partidul Munci­toresc Român, vom lupta cu ne­ţărmurit devotament sub condu­cerea Partidului nostru, îndepli­nind sarcinile măreţe pe care ni le trasează in lupta pentru pace şi înfăptuirea socialismului in ţara noastră. A urmat apoi un bogat pro­gram artistic. In cinstea aniversării Comsomolului, s'a deschis o expoziţie U.T.M. în strada Labirint­ şi s'au constituit noui detaşamente de pionieri (Darea de seama în pagina a 4-a) O nouă victorie a oamenilor muncii L­a fiecare trei luni, Consiliul de Miniştri al Republi­cii noastre prezintă oamenilor muncii rezultatele ce le-au obţinut în lupta penisu realizarea şi de­păşirea Planului. Aceştia ştiu că numai de munca lor, de elanul cu care aduc la împlinire sarcinile ce le-au fost trasate, depinde înflorirea Patriei noastre, crearea unei vieţi fericite pentru poporul muncitor. Comunicatul asupra realizării Planului de Stat pe al treilea trimestru al anului 1949 aduce îmbucurătoare pre­ciziei asupra rezultatelor obţinute în aproape toate sec­toarele de activitate. Se arată, astfel, că planul de producţie pe întreaga industrie a fost realizat în trimestrul III al anului 1949 în proporţie de 108,9ll/o ceea ce înseamnă un progres faţă de trimestrul II, când a fost realizat în proporţie de 107,4%.. In acest al treilea trimestru, oamenii muncii şi-au ex­primat dragostea lor fierbinte pentru patrie, muncind cu şi mai multă dârzenie să realizeze şi să depăşească Pla­nul de Stat. Numeroase echipe de muncitori, secţii şi chiar 33 de fabrici întregi lucrează,­­ din trimestrul III în contul anului 1950. Ei au avut pentru aceasta exemplul stră­lucit al oamenilor sovietici, adevăraţi eroi ai muncii, care au sfărâmat vechile tipare în producţie creind altele cu totul superioare şi neatinse de vreun stat capitalist. In acest trimestru a fost introdusă metoda sovie­tică de muncă în zidărie de către tov. Luigi Strenati urmat imediat de numeroşi zidari care-şi însuşesc şi a­­plică un sistem prin care se atinge o înaltă productivi­­tat în muncă. Dar nu numai metodele sovietice în muncă le folosesc muncitorii. Ei folosesc şi materiale sovietice, maşini şi unelte din cele mai moderne pe care Uniunea Sovietică ni le pune la dispoziţie cu generoasă prietenie. Expoziţia industriei sovietice, deschisă de curând, ne arată for­mele variate ale geniului creator al omului sovietic. Depăşirea planului de foraj de pildă, se datorează în bună parte materialelor pe care Uniunea Sovietică ni le-a trimis înainte de termenul de livrare. Iar o altă formă a ajutorului sovietic îl constitue Societăţile so­­vieto-române care, datorită unor metode tehnologice a­­vansate, unei bune organizări, stau în fruntea proce­sului de producţie. Succesele obţinute in sectoarele industriei sunt un re­zultat şi al întrecerilor socialiste care cuprind masse tot mai mari de muncitori. . Dar Comunicatul Consiliului de Miniştri nu ne înfăţi­şează, numai succesele obţinute. El subliniază şi unele deficienţe, unele lipsuri ale anumitor sec­toare care trebuesc grabnic lichidate. Astfel ni se arată că deşi producţia medie zilnică de ţiţei a crescut în tri­mestrul III cu IOV, faţă de trimestrul I şi cu 3,5,d­ o faţă de trimestrul II, Planul nu a fost, totuşi, îndeplinit. A­­ceasta se datorează rămânerei în urmă a Petroliferei „Muntenia“ în timp ce „Sovrompetrol“ a depăşit planul. Urmând exemplul înaintat al economiei sovietice, a fost introdus şi la noi ca mijloc de gospodărire mai chib­zuită a întreprinderilor, creditarea cu fonduri de rul­ment a primelor 20 unităţi. Dar Planul de Stat a fost urmărit în realizarea lui pe trimestrul III, în toate sectoarele vieţii economice şi cul­turale. Oamenii muncii de pe ogoare, din birouri şi la­­boratorii s-au aplecat, cu sârg, asupra uneltelor lor de lucru pentru ca din contribuţia fiecăruia să durăm viaţa cea nouă. Ţărănimea muncitoare cu sprijinul Partidului şi Guvernului a înfiinţat în acest timp 55 de gospodării agricole colective, — arme puternice în lupta de clasă împotriva chiabuirimei — iar muncile agricole s’au desfă­şurat potrivit Planului. Tot în acest trimestru s’a început grandioasa lucrare pentru construirea Canalului Dunărea—Marea Neagră, care se desfăşoară în ritm crescând şi care deschide perspective măreţe de desvoltare întregii economii a ţării". Pentru ridicarea culturală şi sanitară a populaţiei, Co­­municatul ne arată că în acest trimestru s-au ridicat sute şi sute de instituţii preşcolare, şcoli elementare, că­mine, institute superioare şi facultăţi, case de sănătate, dispensare, policlinici şi laboratoare de higiena. Acestea sunt numai o parte din roadele obţinute în diversele sectoare de către oamenii muncii. Rezultatele şi succesele obţinute în trimestrul III tre­buie să fie un puternic imbold pentru toţi muncitorii de a continua, — înlăturând, lipsurile semnalate — să lupte pentru împlinirea înainte de termen a Planului de Stat. E aceasta o datorie de cinste a tuturor oamenilor muncii, a tuturor făuritorilor Socialismului în ţara noastră. Alex. Balteş Cultura sovietică, îndreptar şi sprijin pentru scriitorii noştri *„ S­uperioritatea culturii so­vietice, în plină înflo­rire, faţă de cultura bol­navă, descompusă, a burghe­ziei, face din ea un far lumi­nos pentru toţi oamenii de ştiinţă şi de artă. A nu ţine seama de cuceri­rile ştiinţei şi artei sovietice, a nu fi înarmat cu principiile ei călăuzitoare, cu teoria marxist­­leninistă, însemnează a rătăci fără nădejde şi fără liman pe întinderea mărginită a gân­dirii burgheze, idealiste, în­seamnă a fi mereu pândit de primejdia unui trist naufragiu. Navigatori dezorientaţi, fără busolă, sau piraţi lacomi în căutare de aventuri bănoase, iată ce au devenit, în climatul culturii occidentale capitaliste, învăţaţii şi artiştii care n'au izbutit să se rupă din lanţurile intereselor de clasă ale burghe­ziei în descompunere şi să treacă, făţiş, pe poziţiile de luptă ale proletariatului. Nu despre superioritatea şi realizările uriaşe ale culturii sovietice vreau să vorbesc aici, ci mai ales despre ce însem­nează această cultură supe­rioară, ca ajutor pentru noi, în condiţiile actuale. Pe de o parte, în condiţiile ascuţirii luptei de clasă, pe plan intern, pe de altă parte, în condiţiile câşti­gării de noui şi hotărîtoare po­ziţii pentru lagărul democratic, pe plan internaţional. Loviturile pe care capitalis­mul le primeşte mereu şi fără cruţare din partea masselor populare exploatate, organizate de clasa muncitoare, sub con­ducerea Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti de pretutindeni, determină clasele exploatatoare, — în furia desnădejdii — să recurgă la noui arme, care mai de care mai mârşave. Agenturile de spionaj şi de crimă, cum au fost agenturile iugoslave şi ungare date la iveală în procesul de la Buda­pesta — iată una din abjectele lor arme- Altă armă, e încer­carea de a sparge prin mij­lo­cie MARIA BANUŞ cirea unor elemente trădătoare sau inconştiente, frontul ideolo­gic al luptei pentru pace şi de­mocraţie. Un puternic şi nepreţuit aju­tor a fost pentru noi, oamenii artei din R. P. R. raportul clar­văzător al lui A. A­ Jdanov, asupra revistelor ,,Zvezda" şi „Leningrad". El a însemnat o cotitură pen­tru viaţa noastră culturală, care are de luptat cu rămă­şiţele trecutului. In circuitul să­nătos al vieţii culturale sovie­tice, morbul care se strecurase­ a fost reperat de îndată, ana­lizat, combătut şi înfrânt cu cele mai puternice şi m­ai eficace mijloace. Lipsa de principialitate, anti­­patriotismul, lipsa de combati­vitate a doi, trei scriitori, izolaţi de popor, au fost demascate şi înfierate de marele gânditor şi om politic Jdanov — fără cru­ţare, în spirit bolşevic, în spirit Stalinist. Acest luminos raport, care despică drum larg în viitor, arată clar obiectivele princi­piale ale acţiunii culturale de astăzi, determinate de ascuţirea luptei pe plan internaţional. Lupta între tabăra păcii, a democraţiei, a construcţiei paş­nice, a socialismului,, şi între tabăra agresivă, războinică, ob­scurantistă a dolarului mono­polist, se desfăşoară prin cuce­rirea de noui poziţii de către cea dintâi. __ Obscurantiştii aţâţători la război încearcă să introducă în domeniul culturii noastre, una din concepţiile culturii occiden­tale decadente, cosmopolitismul. Dar istoricele hotărîri ale C. C. al P. C. (b) asupra filoso­­fiei, muzicii şi criticii literare şi ale­ C. C. al P. M- R., articolele apărute în „Scânteia" şi nenu­măratele discuţii creatoare, au spulberat această ceaţă otrăvi­toare în care unii dintre noi mai rătăceau. Ajutorul nepreţuit pe care ni-l dă cultura sovietică, nu se mărgineşte însă la trasarea limpede a liniilor mari călăuzi­toare, de pe poziţia cea mai a­­vansată a clasei muncitoare, ci constă şi în măreţele realizări concrete pe care ni le pune la îndemână arta şi literatura so­vietică. A încerca, de pildă, să te apropii, ca scriitor, de problema colectivizării, fără a citi cu a­­tenţie romanul „Pământ desţe­lenit" al marelui romancier so­vietic Solohov, înseamnă a te lipsi de un important ajutor in procesul de înţelegere a acestei probleme. Acest roman e o pildă de chipul în care un scriitor anga­jat în lupta aspră şi grandioasă de construire a socialismului, iz­buteşte, din iureşul evenimen­­telor revoluţionare, să desprindă tipurile cele mai reprezentative, situaţiile cele mai pline de­ sem­nificaţie ale satului sovietic din anul 1930. Acest an a însem­nat o piatră de hotar în drumul victorios spre socialism, străbă­tut de către agricultura sovie­tică. . Tot astfel, nu putem să nu citim „Atelierul de Foc" al lui Boris Polevoi, atunci când în­cercăm să zugrăvim în opera noastră lumea uzinelor, fră­mântările unui tineret care luptă să-şi învingă lipsurile şi care porneşte cu avânt pe calea întrecerilor socialiste. Simonov, Fadeev, Ehrenburg şi atâţia şi atâţia alţi scriitori sovietici, ne sunt îndreptat nu numai prin măestria scrisului, ci şi prin felul lor de a gândi şi de a simţi. Căci oamenii de artă sovietici sunt in primul rând luptători pentru construirea unei lumi noui. Şi aceasta e cea dintâi şi cea mai însemnată lecţie pe car® ne'° ^au fraţii noştri — scriitorii sovietici. „ E bine s’o avegn mereu vie in cuget, dacă vrem să fim cu adevarat scriitori ai poporului nostru. *) Articol scris pentru Agen­ţia Romana de Presă „Ager­­pres. ”

Next

/
Thumbnails
Contents