Viaţa Capitalei, decembrie 1949 (Anul 1, nr. 179-201)

1949-12-02 / nr. 179

JOCUL DELA Tirana Tehnica echipei R.P.R. a adus victoria 9 PARTIDA de la Tirana înseamnă, un mare succes al echipei R.P.R. Formaţia noas­tră a isbutit un rezultat fru­mos împotriva unei echipe care era favorită pe teren propriu. Tehnica echipei R.P.R. şi-a spus cuvântul. 19 TEHNICA se manifestă prin însuşirile jucătorilor. Pe un teren moale, — aşa cum a fost la Tirana —­ deosebirea dintre o echipă de elan cum este R.P. Albania şi una de tehnică, cum este R.P.R., a­­pare evidentă, avantajată fiind echipa tehnică. Din această pricină, Pe­­tchowski şi Zilahi, au fost cei mai buni jucători, ei fiind și cei mai tehnici. Când R.P.R a învins R. P. Albania cu 4-0 (1947) terenul a fost moale. De astă dată, la 4-1, terenul a fost la fel ca in 1947. O dovadă în plus că tehnica bate elanul pe un teren ud. A DOUA perioade de joc au fost periculoase pentru e­­chipa R.P.R. Primele zece minute şi începutul reprizei a doua, când gazdele au ata­cat puternic. In prima parte, echipierii noştri, au rezistat bine. In partea a doua au primit un goal care a adus scorul la 2-1. Contraatacul nostru a fost puternic: s-a realizat 3-1 şi apoi 4-1. 9 MIRASCHI, aripa stân­gă care a înscris unicul goal al gazdelor este acelaş care a marcat şi la Bucureşti când R.P. Albania a învins la Giu­­leşti cu 1-0. 9 INTR’UN joc în depla­sare este necesar să înscrii înaintea adversarului. Jocul de la Tirana era unul dintre acestea şi cum moralul avea să fie un element hotărîtor, goalul lui Lungu a avut un mare efect asupra reprezen­tanţilor noştri. 9 DACA albanezii înscriau ei primii în jocul de Marţi, desigur că partida ar fi fost mult mai grea, un atare han­dicap fiind mai dificil de refăcut în faţa unei echipe care juca pe teren propriu. 9 MIJLOCAŞII de margine­ au corespuns total la Tirana şi colaborarea dintre ei şi intern a dat unsprezecelui * nostru superioritatea tehnică. 9 DESIGUR un mare a­ * port l-a adus apărarea noas­tră imediată care a avut ju­cători mobili, ca Apolzan, Mi­­hăilescu şi C. Marinescu. A­­ceştia s’au putut descurca­­ mai repede pe un teren moale, decât un jucător greoiu cum era de exemplu Farmatti.­­ VITEZA în acţiune a ju­cătorilor albanezi a fost cu totul anulată de terenul a­­lunecos. „ Numeroasele lovituri de colţ acordate de români, a­­rată că gazdele deşi conduse cu 2-0 şi 2-1, au atacat­­ curajos. 9 LOTUL jucătorilor de football care au întâlnit, Marţi naţionala R.P. Albania, a părăsit ori dimineaţă Tira­na cu avionul iar seara a plecat din Budapesta. Astă seară, în jurul orei 20,30 jucătorii români, care­­ au realizat frumoasa victorie, vor descinde pe peronul Gării­­ de Nord. Se pregătește jucătorilor noştri o frumoasă primire. 'WC Maeştrii de şah străini în mijlocul oamenilor muncii din Capitală /­ — Simultanele din întreprinderi au atras numeroşi tineri Ziua de Miercuri, a fost cu a­­devărat o zi de sărbătoare pentru oamenii muncii din Capitală, iubi­tori ai jocului de şah. In mijlo­cul­ lor, au venit maeştrii de şah străini cari participă la turneul internaţional de şah. Ei au înţe­les, astfel, prin simultanele pe care le-au dat, să sublinieze ca­racterul prietenesc al vizitei lor la noi şi să reliefeze trainicile le­­gaturi ce unesc popoarele ţărilor de democraţie populară. Şahişt­i noştri din fabrici şi uzine, i-au primit cu dragoste în clubu­rie lor. Fiecare a căutat dacă nu să joace — era prea mare numărul lor — cel puţin să fie de faţă, să vadă pe reprezentanţii şahului din R. Cehoslovacă, R.P. Ungară, R. Polonă, R.P. Bulgaria şi să­ le urmărească jocul, să înveţe ceva de la ei, interes la ei pentru şah! Asta do­vedeşte că Comisia Centrală de Şah a găsit drumul drept pentru răspândirea şahului în masse! Aceeaş constatare în ce prive­şte massa de tineret venită la a­­ceste simultane, o face şi mae­strul ceh L. Pachman, care a ju­cat la SET. — Am găsit un club rfine organizat, cum nu afli multe la fel. M’a bucurat nespus prezen­ţa în număr foarte mare a tine­retului. Câteva observaţii Simultanele au obţinut un fru­mos succes. Totodată, s’a făcut şi o bună propagandă desvoltării şahului la noi. Dar, au fost şi unele lipsuri: bunăoară, îmbulzeala în jurul ju­cătorilor, fapt care i-a împiede-, cat în mişcări. Deasemeni, sălile­ de joc n’au fost prea încăpătoare, faţă de numărul mare de specta- - tori. De o grea lipsă organizatorică s’au făcut vinovaţi cei dela „Gaz-­­ Electricitate“. Aici, jucătorul ro­mân G. Alexandrescu t­ebuia să­­ înfrunte 10 elevi ai Şcolii Electro- Tehnice. La ora 4, G. Alexandre-­­­scu era prezent, dar cei zece judi­cători n’au venit! Simultanele maeştrilor străini­ au fost o puternică propagandă pentru şah, prin marea mobilizare de şahişti pe care au p­riețuit-o.­ Tineretul nostru este atras de șah. Deci, să facem totul, pentru a-i­­ pune la îndemână mijloacele care să-l ajute pe acest drum. La clubul „Scrisul Liber” La clubul „Scrisul Liber" din str. C. Dobrogeanu-Gherea, a fost o mare animaţie. Toate sălile erau pline de şahişti, de cei care voiau să joace, de privitori. Aici, au venit campionul polonez Alfred Tarnowsldi şi dr. O. Traianescu, care au fost primiţi cu aplauze. Jocul a început cu mare entu­ziasm. Intr’o cameră, devenită ne­încăpătoare din pricina spectato­rilor joacă tov. Tamowski cu cei mai buni jucători ai „Scrisului Li­ber“. In altă cameră, joacă dr. O. Traianescu. Tov. Liţă Eugen se ridică de la masă zâmbind, a pierdut. Nu-i nimic, azi, ştie ceva mai mult: — Am jucat cu Tarnokski! Mi -am dat seama mai bine ca oricând că la şah trebue să gân­deşti. Nu voi mai juca grăbit, de aci înainte! Iar tov. Székely Alexe, care a jucat cu dr. Traianescu ne spune: — Ne-a dat nouă albele, ceea ce e neobişnuit în simultane. Astfel noi am avut iniţiativa. Dar... n’am jucat cum era mai bine. Acest simultan a­­ fost o frumoasă expe­rienţă care ne va folosi. Maeştrii străini subliniază entuziasmul tinerilor şahişti Spre seară când simultanele au luat sfârşit am stat de vorbă cu maeştrii străini. Cu toţii şi-au a­­rătat surpriza faţă de cele consta­tate. Maestrul ceh Karl Opocenski a găsit cuvinte calde şi entuziaste: „Surprinzător! Mult tineret şi mult 9 întâlnirea de lupte dintre .P.R. şi R. Cehoslovacă, care ■a programată pentru 11 De­­cembrie in Capitală, s’a amânat, trucât forul de specialitate al Cehoslovace a trimis o tele­­amă în care anunţă că din­otive tehnice neprevăzute, to­ul cehoslovac nu mai poate ce deplasarea. 9 Duminică 4 Decembrie, ora pe Poligonul „Gheorghe Va­­lichi” se va disputa un concurs - pistol viteză, la care se vor ave 60 focuri pentru categoria şi II-a. înscrierile pentru acest concurs primesc la Comisia Locală întru Tir din strada Grigore lexandrescu 86, zilnic până Vi­­eri 2 Decembrie la ora 13. 9 Duminică 4 Decembrie ora pe Poligonul I.E.P. se va d­is­­ita un concurs de tir pentru îcepători. Se va trage în poziţia fk­at rezemat 10 focuri. 9 MOSCOVA 1 (Agerpres). In întreaga Uniune Sovietică SCURT au loc actualmente competiţii sportive şi festivităţi în cinstea Zilei Constituţiei Staliniste.­­Cu ocazia acestor corhpetiţii s’au stabilit câteva noui recor­duri unionale şi republicane. Astfel, în cadrul întâlnirii celor mai buni innotători din Kiev şi Harkov, tânărul sportiv Fedor Dosaev a innotat 50 m. brasse în 35”8,10 şi 100 m. brasse in 1­8”6/­10, performanţe care constitue două noui recorduri unionale la juniori. Un alt record a fost stabilit la ştafeta 4X100 m. Krasse, cu tim­pul 5’26”2,10. Tot un nou record este şi timpul 4T3’’, obţinut la ştafeta 4X100 m. liber. La Leningrad, pe stadioanele „Dinamo’’ şi „Burevestnik” şi pe patinoarele Parcului Central de Cultură şi Odihnă „Kirov”, s-au desfăşurat campionatele de patinaj ale juniorilor din oraşul Gorki. Elevii şcoalei sportive „Vodinile” au arătat o„ tehnică perfectă la probele de patinaj vi­teză, stârnind admiraţia publi­cului spectator. De asemeni aeromodeliştii şi halterofilii sovietici au stabilit noui recorduri unionale. „ Comisia Centrală pentru Lupte şi Haltere, organizează Duminică 4 Decembrie in sala „Vulcan” o gală de lupte, ale cărei încasări vor fi vărsate pen­tru construirea „Casei Scânteii”. La această competiţie, vor par­ticipa cei mai buni luptători din grupările Dihamo, Vulcan şi C.S.U. Duminica: C.S.C.A.-C.F.R.B. Federaţia de football a de­cis­ ca Duminică 4 Decembrie să se dispute semifinala „Cu­pei R.P.R.“ între CFRB şi CSCA, întâlnirea urmează sa se desfăşoare pe stadionul Giuleşti, la ora 14.30. Arbitrul acestei întâlniri va fi desemnat în cursul zilei de azi. PREMIEREA ECHIPELOR FRUNTAŞE IN CAMPIONATUL DE RUCBI ’ Intr’un cadru festiv, a­m avut loc premierea echipelor fruntaşe de rugbi, la categoriile: onoare, pro­moţie, a doua şi juniori. Câştigătoare la cele trei cate­gorii de seniori este C.S.C.A., iar la juniori echipa sindicatului Con­structori. „ De remarcat este faptul că tâ­năra echipă a Constructorilor, ac­tualmente deţinătoare a cupei „Comisiei Centrale de rugbi“, este campioană de doi ani de zile, a­­nul acesta realizând maximum de punctaj posibil. Acum la termina­rea competiţiei, Gruparea Sindica­tului Constructori a realizat după cele 13 jocuri, 39 puncte, înregi­strând victorii, fără nici o înfrân­gere, ceea ce constitue un fapt demn de subliniat. Succesele acestei tinere echipe se datoresc, în special, atenţiei deosebite care se acordă tinerilor din această grupare. Numeroşi jucători ca Gh. Radu, Duţu (CSCA), Iordache (Dinamo) care în cursul anului trecut au jucat aici sunt astăzi la CSCA şi Dinamo, iar ultimul face parte din echipa naţională. De relevat este mai ales caracterul muncitoresc al echipei de juniori „Construc­tori“. Astfel Guarneri Dumitru este mozaicat la „F.C. Gh. Gheor­­ghiu Dej“; Popescu Gheorghe, tâmplar, evidenţiat în producţie S. Teofilovici Velean, ajustor la „Di­­namo“. De asemeni această grupare se poate mândri şi cu doi arbitri ieşiţi din rândurile ei, Oncescu Ion şi Boriatti Giovanni, pre­­miaţi de asemeni cu prilejul festi­vităţii înmânării Cupei Comisiei Centrale de Rugbi. Gruparea sindicatului „Con­structori“ poate servi de exemplu în privinţa organizării echipelor de juniori. Aceiaşi deosebită aten­ţie trebue acordată şi tinerelor ta­lente ale celorlalte grupări spor­tive care încă n’au echipe de ju­niori, de­oarece ridicarea acestor elemente sportive, este o sarcină permanentă care revine noii miș­cări sportive din țara noastră. Azi se joacă volei Azi în sala Giuleşti se va dispu­­ta prima etapă a „Cupei 16 Fe­f­bruarie“ pentru volei. Programul este următorul: Ora 15,30 înfrăţirea — Flacăra Roşie (femenin categoria III); ora 16 Universul — C.S.U. (fe­­menin categoria III); ora 16,30­ Griviţa C.F.R. — SFIPIA (mas­culin categoria III); ora 17,00* S.M.C.E.C. — înfrățirea I (mas- ( culin categoria III); ora 17,30 Constructori — S.M.C.R.P. (mas­culin categoria 111); ora 18 Bu­letinul Oficial — S.M.C.A. (mas-( culin categoria III); ora 18,30 Comcar Oifuz — G.P.M.I. (mas­culin categoria III); ora 19 Uni­versul — Agricultura (masculin * categoria III); ora 19,30 P.M.B. — C.F.R. Bc. (masculin categoria I­III). Matchurile se vor juca în două reprize a 15 minute, în caz de e­­galitate prelungindu-se matchul cu 1 3 minute. Pauzele cerute în joc­­ se vor aduna la cele 15 minute. ORIZONTAL: 1) încăpere cu trei pereţi pentru artişti. — Loc in sală. 2) Pasiune. — Epocă. 3) Ciraci în conservator. — Acolo unde piesele se joacă la Cămine­le Culturale. —4) Dimpotrivă — Moşul genelor — Titlu (piese.). 5) Altul. — Pârjolită. — 6) Re­sort. — Provocaţi. 7) In jurul scenei. — Potolit. 8) Cântec de laudă. — Pronume. 9) Animal de bărbierit. — Notă muzicală.— Pană. 10) Răsplata artiştilor. VERTICAL: 1) însăilări de viaţă transpuse în teatru. — 2) A întări. — Neam. 3) Iată ! A ovaţiona. — 4) Grad de pregă­tire­ culturală. — Ateneu popu­lar. 5) Rememorase. 6) Seleniu. — Rea (mold.). 7) înţeapă. — Instrument­ de desen. 8) Gesturi spectaculoase. — 9) Slujitorii teatrului. — Costum naţional. 10) Glasul diapazonului. — un fapt secret. RANTZER MARCEL IONEL PATRAŞCU VIAȚA CAPITALEI [ŞOFERII DIN CAPITALA DAU EXAMEN Probleme de circulaţie verificate teoretic şi practic O serie de măsuri luate în această vară de Comitetul Provizoriu al Capitalei şi Direcţia Miliţiei Circulaţiei au reglementat într’o mare măsură circulaţia pietonilor pe marile ar­tere ale Bucureştiului. Paralel cu aceste măsuri, Di­recţia Miliţiei Circulaţiei a hotărît revizuirea tuturor conducătorilor de vehicule cu tracţiune mecani­că precum şi a tuturor vehicule­lor de acest fel. Măsură cu atât mai necesară cu cât acest lucru nu s’a făcut decât rareori la noi, şi în mod superficial. Prezentarea la actuala verificare, obligă pe posesorul permisului de conducere să-şi revizuiască , în prealabil cunoştinţele sale precum şi vehiculul ce-l conduce, noul carnet fiind rezultatul unei minu­ţioase examinări, atât a profesio­niştilor cât şi a celor amatori. Două examene Cu o seară înaintea examenu­lui teoretic, candidaţii trec o pro­bă practică pe străzile Capitalei, asistaţi de un tehnician şi un delegat al Direcţiei Miliţiei Circu­laţiei. In traficul intens al orelor de aglomeraţie, pe marile artere ale Capitalei, se pot verifica cu­noştinţele­ tehnice şi stăpânirea volanului, cât şi cunoaşterea re­gulamentului de circulaţie. Ne­număraţi şoferi cu îndelungaţi ani de practică, nu cunosc sufi­cient noţiunile de conducere din care cauză comit grave abateri de la regulamentul circulaţiei. Alţii nu ţin seamă de indicatoarele de pe trotuare sau de la intersecţii care dau şoferilor anumite îndru­mări de circulaţie ce treb­uesc cu stricteţe respectate. Şi alte întrebări După examenul practic, candi­daţii trec proba teoretică, unde accentul se pune mai mult pe pro­bele de circulaţie cari s'ar putea ivi în timpul parcursului — şi cărora şoferii trebue să le găsea­scă o justă şi imediată rezolvare. — „Ce faci tovarăşe şofer când îţi vine de pe o stradă laterală o maşină?“—întreabă preşedintele comisiei. Răspunsul vine imediat dovedind cunoaşterea temeinică a regula­mentului circulaţiei. — „Ii dau prioritate !“ — „Dar dacă dumneata eşti pe Calea Victoriei şi cealaltă maşină vine din strada Popov ?“ —■ „Tot îi dau prioritate, de­oarece nu mai există străzi de gradul I şi gradul II“ — sună prompt răspunsul tânărului şofer de la „SET”, Ştefan Iacob, care a înţeles sensul întrebării pusă de preşedintele comisiei. O atenţie deosebită se acordă examenului medical eliminator. Mulţi şoferi suferind de daltonism nu disting semnalul verde al „Sto­purilor“ şi desigur că oricâtă bu­năvoinţă şi pricepere ar dovedi, deţinerea volanului este un peri­col permanent pentru ei, pentru pasageri şi pentru pietoni. Cu cât verificarea şoferilor din Capitală se apropie de sfârşit cu atât se poate vedea mai bine ne­­cesitatea acestei acţiuni. Majorita­tea şoferilor care comit abaterile de la regulament greşesc din ne­atenţie. Examenul pune sarcina de a lichida această lipsă gravă şi în urma lui, şoferii vor înţelege că atenţia lor trebue să fie trează şi permanentă, atunci când con­duc maşina. R. Poenaru Unde se adresează corespondenţa pentru Comitetul Provizoriu al Capitalei Comitetul Provizoriu al Ca­pitalei, fi­ind sesizat­ că o parte din corespondenţa ce priveşte această instituţie este îndrep­tată de autorităţile din ţară către Comitetul Provizoriu al Judeţului Ilfov, precizează ur­mătoarele : — Prin noua organizare a puterii locale de Stat, stabi­lită prin legea No. 17 asupra Consiliilor Populare, Comite­tul Provizoriu al Capitalei are competenţă teritorială sepa­rată, fiind unitate distinctă de aceea a jud. Ilfov. In acest sens se atrage a­­tenţia că orice corespondenţă privind Capitala R.P.R., se va adresa Comitetului Provizoriu al Capitalei, cu menţiunea Secţiunii respective. O raită pe la băile publice din Capitală întreprinderi rentabile pentru patron­, dar nefolositoare pentru marele public Băile publice constitue şi ele un factor important pentru a­­părarea sănătăţii oamenilor muncii. Dar dacă băile care funcţionează sub îngrijirea Sec­ţiei Sanitare a Comitetului Pro­vizoriu sunt un real sprijin in satisfacerea necesităţilor de higiena ale oamenilor muncii din Capitală, băile particulare sunt departe de a fi ceea ce ele au înscris pe firme, băi populare. Şi aceasta din mai multe motive. Dintre cele cinci băi particu­lare care funcţionează în Capi­tală- Baia Centrală de pe strada Biserica Enei este cea mai con­fortabilă. Dar pentru luxul „ex­tra"­­pe care-l oferă (aşa cum pretinde pompos indicatorul tarifar de la cassă), se percepe suma de lei 200, plus diverse bacşişuri, deşi serviciul nu di­feră deloc de cel de la „cada lux" fără „extra“, tarifată la 160 lei­­Diferenţa de 40 lei e nejustificată, aaf fel ca şi dife­renţa de 55 lei dintre „abur comun popular" şi „abur co­mun” — nepopular. Şi în­ timp ce la „popular" (45 cabine) se aşteaptă rândul, la comun ne­popular (80 cabine) sunt locuri libere, împărţirea aceluiaş abur în două calităţi, este tot atât de nejustificată ca şi preţul dife­rit perceput pentru acelaş ser­viciu. Baia Griviţei are — după câte am fost informaţi — a­­proape 100 ani vechime. Şi după aspectul ei actual, se pare că nu i-au mai fost fă­cute reparaţii cam tot de atâta vreme. Un miros puternic de mucegai persistă în tot localul, cu toate străduinţele patronilor de a-l anihila cu mirosul tare al gazului sau al prafului D. D. T. Scorojiţi, pereţii vechi dau băii aspectul unei aşe­zări părăsite, imagine întărită şi de „preşul" tocit şi de „cre­ionul" de culoare dubioasă cu care sunt tapisate canapelele Cearceafurile prezintă urmele întrebuinţării, şi desigur că în afară de aspectul neîngrijit cu care sunt servite, sunt şi complet nehigienice. ★ Celelalte 3 băi particulare din Capitală, , Meitzer", „Ma­renco" şi „Mirea" prezintă toa­te, acelaş aspect de nepăsare faţă de publicul care le frec­ventează. Pereţii cu tencuiala căzută, băile crăpate lăsând să se vadă cimentul sgrunţuros lipsa grătarelor de lemn sau a preşurilor, în sala vestiarelor, cum e la Baia Meitzer; lipsa luminii, cum ar fi la Baia Ma­­renco, sau a căldurii în sălile de cade ale băii Mirea, sunt deficiențe pe care proprietarii acestor băi nici n'au de gând să le remedieze. O cât de sumară cercetare a băilor particulare, desvălue aspectul nehigienic al acestor întreprinderi rentabile pentru proprietarii lor, dar din ce în ce mai puţin folositoare pentru marea masă a populației. R. H. Redeschiderea băii populare din strada Rodiei (fostă Vâlcov) Un grup de cetăţeni din cartierele Raion, Laptelui, Cornul Caprei, Loco. — între­bare: Când se va redeschide baia populară din Str. Vâl­cov ? Răspuns: La întrebarea Dvs. vă informăm că în pre­zent se fac u­ltimile amena­­­jări necesare bunei funcţio­nări a acestei băi, care va fi dată în cel mai scurt timp în folosinţă populaţiei munci­­­toare. Noul orar al biroului de comenzi pentru butelii­ „Aragaz” şi „Perpegai” Ob, Sever Loco. — La în­tâmpinarea dvs. vă răspun­­­dem că interesându-ne la Societatea­ „Competrol” ni s’au comunicat următoarele: Pentru o cât mai bună funcţionare a biroului de co­menzi şi deci pentru o cât mai promptă servire a abo­­­naţilor1, societatea comercială de Stat ,,Competrol”, serviciul de gaze lichefiate — a luat o serie de noi măsuri pentru îmbunătăţirea operaţiunii de preschimbare a buteliilor „Aragaz” şi „Pebegaz”. Astfel, orariul de primire a comenzilor a fost lărgit, co­menzile fiind primite în tot cursul zilei fără întrerupere de la 7 dimineaţa până la 8 seara în loc de 7—15.30, cum era până acum. Deasemeni numărul firelor telefonice pentru acest servi­ciu a fost mărit de la 10 la 13, comenzile putând fi date pe oricare din numerele­: 3.62.18; 4.40.30; 6.21.18 ; 4.32.21; 5.37.21; indiferent dacă este vorba de „Aragaz” sau­ „Pebegaz”. Se precizează însă că orice comandă se poate transmite prin numerele de telefon in­dicate, numai cu arătarea exactă a tipului de butelie. Ce chirie plătesc chiriaşii cu acte de paupertate Toma Naum, Loco, — La întâmpinarea dvs. prin care ne întrebaţi cum aţi putea plăti chiria redusă, întrucât fiind bolnav de plămâni vă aflaţi în imposibilitate de a mai putea munci şi sunteţi întreţinut de rude, vă răs­­­pu­ndem. Trebue să vă scoateţi un act de paupertate pe care îl veţi înainta circumscripţiei financiare în raza căreia do­miciliaţi, însoţit de o petiţie prin care se cere reducerea chiriei. Reducerea de care beneficiaţi este 55 m/1, din chi­ria plătită în 1938, sau din va­loarea locativă din 1938. N­­ici o modificare a spaţiului locativ nu poate fi fă­cută fără aprobarea Oficiului de închiriere Gheorghe Petrovanu, Loco. Nici o modificare în ceea ce priveşte spaţiul locativ nu poate fi făcută fără a fi a­­probată în prealabil de Ofi­­­ciul de închiriere, în raza că­ruia se află imobilul, al că­rui spaţiu locativ urmează a fi modificat. In cazul dvs., urmează să faceţi o adresa Oficiului de închiriere res­pectiv, arătând motivele reale care impun modificarea, ce­rând să se ia în considerare, aceste motive care urmăresc să creeze o mai bună folosire a spaţiului locativ şi să vi se­ aprobe modificarea. In legătură cu reconstituirea actelor de stare civilă, din arhivele distruse Sova Eufrosina, Str. Sf. Ana Tei No. 13, Loco. — In­trebare: Cum trebue să pro­cedez în cazul când arhiva de unde urmează să-mi scot­­ extrasul de naştere a fost distrusă? Răspuns: Ministerul Afare­ u­rilor Interne studiază în mo­mentul de faţă modificarea , dispoziţiilor în vigoare cu privire la reconstituirea ac­telor pentru acei cari nu pot prezenta extrase, din cauză că , arhivele din care ar urma să le scoată, au fost distruse.­­ Procedura va fi gratuită şi mult simplificată. Urmăriţi ziarele spre a putea fi in­format cu privire la noile­ dispoziţii. Alte lămuriri Ob. Sever, Loco. — In legă­tură cu cele comunicate de dvs. cu privire la starea sani­tară a unor instituţii din raza circumscripţiei 15, văi răspundem că "responsabilul’ circumscripţiei 15 sanitară­­ fiind sezisat, va lua măsurile' ncesare. I. Gheorghiu, Iarov P. şi Peltrescu Nicuilae, Loco. — In-t tâmpinările dvs. au­ fost înaintate serviciului de con-­ trol al Secțiunii Comerciale, din Comitetul Provizoriu al* Capitalei care va ancheta ca­zurile și va lua — dacă va­ fi nevoie, — măsuri de în­dreptare. TEATRE OPERA DE STAT : Nunta lui Figaro. TEATRUL NATIONAL (Comedia) matineu : Minerit;­ seara : O noapte furtunoasă; O seară la Union. TEATRUL NAŢIONAL (Studio) matineu : Pa­harul cu apă; seara : Iarbă rea. TEATRUL ARMATEI : (Bd. General Magheru); seara : Medicul de plasă. TEATRUL ARMATEI (Calea 13 Septembrie) : Ansamblul de cântece şi dansuri al Armatei. TEATRUL DE ESTRADA: Spectacolul Nr. 1. TEATRUL DE REVISTE : Bate’n lemn. TEATRUL C.G.M. : Cântecul anului 1950. TEATRUL MUNICIPAL : Un om obişnuit. CINEMATOGRAFE RADIO Joi 1 Decembrie RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 21.40: Universitatea Radio. 21.50: Piese pentru instrumente populare (discuri). RADIO BUCUREŞTI II 21.40: Corul Radio (magnetofon). RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREŞTI I ŞI RADIO BUCUREŞTI II 22.00: Ora exactă. Radio Jurnal. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I 22.15: Buletinul sportiv. 22.25: Buletinul de știri în limba rusă. 22.39: Grigore Russe-cobză, Niţă Vlădeanu-flaut. 23.00: Suită din baletul Calcii­­pweg de Eugen Kapp (magnetofon). 23.30: Radio Jurnal. 23.35: Muzică variată (discuri). 23.55: Mu­zică populară românească (discuri). 24.00: Ora exactă. închiderea emisiunii. RADIO BUCUREŞTI II 22.15: Nineta Stoica şi Ştefan Lăzărescu-canto. 22.45: Dansuri simfonice (discuri). 23.00: Ora exactă. închiderea emisiunii. FARMACII DE SERVICIU Calea Victoriei 124, Str. Romană 17, Str. Maica Domnului 7, Calea Moşilor 364, B-dul Gh. Dimi­trov 137, B-dul Pache 159, Calea Văcăreşti 83, Calea Călăraşi 184, Calea Dudeşti 139, Calea Vic­toriei 2, Calea Rahovei 5, Calea Văcăreşti 171, Calea Văcăreşti 299, Calea Ferentari 103, Calea Rahovei 327, B-dul 6 Martie 34, Calea Plevnei 244, Calea Griviţei 78, Calea Griviţei 362, Str. 11 Iunie 35, Şos. Giurgiului 44, Şos. Pantelimon 269. CAPITOL, SCALA, AVRIG, FLACARA, MAR­CONI, MIORIŢA, TOMIS, VOLGA . Oraşul tine­reţii. PATRIA (fost Aro) . Variete. TIMPURI NOUI : 1. Jurnal U.R.S.S. de azi No. 24; 2. Ei văd din nou; 3. Ştiinţă şi tehnică; 4. Nisipurile din Horezm; 5. Vulpea păcălită. LUMINA : Carnetul de partid. MAXIM GORKI, TRIANON: S’au întâlnit la Moscova. PAX, AIDA : Reţeaua Morţii. VICTORIA : Balada Siberiei. DACIA, FLORIDA : Basm de dragoste. MOŞILOR, ISLANDA : Ţiganii. APOLO : Cunoştinţe de stradă. LIRA : Inima noastră. MODEL: Fericirea lor. NONI : Minin şi Pojarski. POPULAR : Centru înaintaş. RAHOVA : Spre cer. TRIUMF : Trio Corona. UNIREA: A treia lovitură. MARNA : Opereta. UNIC ! Un vis împlinit. ODEON : Liliacul. MILANO : Arinca. CULTURAL : Trenul 217. AZI „SC­RUMFILM” prezintă PRODUCŢIE STUDIOULUI LENFILM” VARIETE CONCERT CINEMATOGRAFIC „VALSUL FLORILOR” de P. I. CEAICOVSKI „CÂNTEC DE MASA SCOŢIAN” de BEETHOVEN „NAVARRA” de I. ALBENIS „MOARTEA LEBEDEI” de SAINT-SAENS „RIGOLETTO” de VERDI TEATRUL MUNICIPAL B-dul Schitul Măgureanu I. Tel. 4.60.60 TRAMVAIE: 3—12—14—24. STATIE LICEUL LAZAR 7 şi 8 STAŢIE PODUL IS­VOR Asta seară Sâmbătă, ora 8 Duminică măline , ora 3.30 UN OH OBIŞNUIT Comedie în 4 acte de Leonid Leonov Direcţia de scenă: Costume şi decoruri: W. Siegfried Cella Voinescu Marţi 6 Decembrie Reluarea comediei CÂINELE GRĂDINARULUI Comedie în 3 acte (8 tablouri) de Lupe de Vega Cu aceeaşi distribuţie de la premieră BILETELE LA CASSA TEATRULUI ŞI LA AGENŢIA AGES . REPUBLICA POPULARA ROMANA JUDECĂTORIA 2 BUCUREȘTI Str. N. Golescu 15 CITATIE Nr. 6224, anul 1949 luna Noemb, ziua 29 D. Lungu Ioan, cu domiciliul necunoscut, este citat la aceas­tă instanţă ,pentru ziua de 23, luna Decembrie, 1949, ora 8, în calitate de parii în procesul de divorţ în cabinet Prezidențial. In caz de neprezentare jude­cata se va face in lipsă conform art. 152 din Codul de procedură civilă. Judecător, S. I. Georgescu Dosarul Nr. 6224.94.9. Grefier, Indescifrabil

Next