Viaţa Capitalei, ianuarie 1950 (Anul 2, nr. 202-225)

1950-01-01 / nr. 202

­ OAMENII MUNCII DESPRE PLANUL DE STAT PE 1950 In prag de an nou, oamenii muncii din ţara noa­stră au primit cu nespusă bucurie vestea întoc­mirii noului plan pe anul 1950. Datorită minunatelor eforturi depuse în între­cerile socialiste şi sprijinului pe care ni l dă ne­contenit Ţara Socialismului, constructorii socialis­mului în Republica noastră Populară au obţinut mari succese în muncă, depăşind Planul de Stat pe 1949 cu 8 la sută şi creind condiţiunile pentru îndeplinirea şi depăşirea noului Plan. Pretutindeni, în fabrici, uzine institute ştiinţi­­fice şi birouri, făurarii nouii vieţi îşi exprimă însufleţită lor hotărîre de a lupta cu şi mai mult clan pentru construirea socialismului în ţara noa­stră, pentru consolidarea frontului păcii condus de Uniunea Sovietică. Planul de Stat pe anul 1950, constitue pentru mi­ne ca şi pentru toţi oamenii muncii din ţara noastră, un nou îndemn în muncă pentru realizarea sarcinilor ce-mi revin în sectorul în care lucrez. Îndeplinirea acestui Plan va înseamnă un nou succes în lupta pe care po­porul nostru muncitor, ală­turi de toate forţele progre­siste din lume în frunte cu popoarele sovietice, călăuzite de geniul lui Stalin — o duc pentru apărarea păcii, îm­potriva tuturor duşmanilor ei. Planul de Stat pe anul 1950 ne arată că producţia industrială va creşte cu 37’/» faţă de anul trecut, venitul naţional cu 25% iar fondul de salarii cu 231%/Vi. Aceasta înseamnă o importantă îm­bunătăţire a condiţiilor de trai. In felul acesta, în do­meniul sanitar, se vor lărgi şi mai mult acţiun­ile pentru apărarea şi ridicarea nivelu­lui sanitar al oamenilor muncii, din uzine, fabrici, de­­ pe ogoare şi din instituţii. Vom fi mai bine înarmaţi în lupta, pentru combaterea mortalităţii infantile, a boli­lor sociale. Pe tărâmul ocro­tirii mamei şi a copilului, re­ţeaua spitalicească va creşte cu 1760 paturi. In cadrul acţiunii pentru combaterea tuberculozei se va pune ac­centul pe desvoltarea reţelei de dispensare T.B.C. și se­­ Vor efectua un milion depis­tări radiologice, 3 milioane depistări biologice și un mi­lion vaccinări B.C.Q. Cele 4.500.000 vaccinări pentru pre­venirea bolilor contagioase, vor înseamnă un pas înainte în lupta cu aceste boli. Urmărirea îndeplinirii Pla­nului în sectorul meu de muncă, urmărirea îndeplini­rii sarcinilor ce-mi revin în bătălia ridicării nivelului sa­nitar al celor ce muncesc, va constitui pentru mine o grijă de fiecare clipă. Sunt conş­tient că în felul acesta îmi dau contribuţia mea efectivă la construirea socialismului în Republica Populară Ro­mână, scumpa noastră pat­rie, factor activ în lagărul păcii în fruntea caruia pă­şeşte hotărit măreaţa Uniune Sovietică. Dr. Dimitru ne­­stiu Şef de lucrări la Institutul Medico Farmaceutic, Bucu­reşti. Secretar al Societăţii Ştiinţe­lor Medicale. păcarea primului Plan pe 1949 în întreprinde­rea noastră a dus,­ în primul rând, la o îmbunătă­ţire simţitoare a parcului circulant de vagoane, care a crescut cu 15 la sută. Din lipsurile constatate în aplicarea primului Plan, vom trage învăţăminte practice pentru îndeplinirea noului Plan de Stat, votat de către Marea Adunare Naţională. Vom intensifica eforturile noastre ca, în cadrul noului Plan pe 1950, să mărim cu 50 la sută parcul de autobu-­ ze, existent. In urna experienţei capă-­ tate şi a faptului că prin pla­nificare obţinerea materiale­lor necesare producţiei, a căpătat, în ultimul timp, un ritm, mulţumitor, noi ne luăm angajamentul că vom munci cu şi m­ai multă râv­nă, pentru împlinirea şi depăşirea lui i­ng. Stasiescis Corneilu Atelierele Centrale I.T.­­. Citeam de multe ori în ziare despre faptele măreţe ale munci­torilor sovietici şi mă intrebam cum de reuşesc ei să îndeplinească planul de lucru înainte de termen. Aşteptam cu înfrigurare şi în­credere primul Plan de Stat pen­tru a-mi încerca şi cu puterile şi de a ajunge la succesele oa­menilor sovietici. Şi prilejul s’a ivit la 1 ianuarie 1949 când am început să lucrez după plan. Am citit din cărţile tehnice sovietice, am fost sprijinit şi în­drumat de către Organizaţia de Partid şi minunăţiile pe care le obţinuseră muncitorii sovietici, le-am reuşit şi eu. Am sărbătorit astfel începutul de an 1950 încă de la 27 iunie. ■ Pentru mine succesul acesta a fost un imbold în muncă şi am­­ început să lucrez din ce în ce­ mai cu dragoste. Planul pe anul 1950 pentru­ mine este o nouă sarcină de fa-­ noare pe care îmi iau angaja­­­mentul s’o îndeplinesc tot înain­te de termen şi cred că prin vară să-l ajung şi pe 1951. Anul acesta mă voi înscrie, ca de alt­fel toţi tovarăşii mei de la sec­ţie la şcoala tehnică a întreprin­derii, unde-mi voi putea îmbuna­taţi nivelul profesional şi cuno­ştinţele tehnice Pentru înflorirea Republicii, pentru construirea socialismului pentru pace, voi munci cu şi mai mult clan spre a-ii­i îndeplini an­gajamentul luat. Dmid Mărişi Strungar la I. E. R. ANUL I, Nr. 202 4 PAGINI, 4 LEI P. I .1 1 . __ .. . JK Duminică 1 Ianuarie 1950 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VA ! Organ al Comitetului Organizaţiei P. M. R. Bucureşti si al Comitetului Provizoriu Bucureşti — *___________ * ~ Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, inainte, cu puteri sporite, pentru împlinirea Planului de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1950! Serbarea pomarii de iarnă C.G.M. pentru copiii oamenilor muncii din Capitală Festivitatea de omi, de la facultatea de Ştiinţe Juridico-Administrative Comitetul executiv al Confederaţiei Generale a Muncii, a organizat ori după amiază in aula fa­cultăţii de Ştiinţe Juridico- Administrative, un pom de iarnă pentru copiii frunta­­­şilor în producţie din Ca­pitală. La festivitate au luat parte: Gh. Stoica, secretar al C.G.M. şi tovarăşa Vanda Nicolschi, membră în Co­mitetul executiv C. G. M. Bogatul program artistic prezentat de către artişti ai Teatrului Naţional şi pionieri de la diferite şcoli elementare din Bucureşti a stârnit entuziasmul munci­torilor. La sfârşitul serbării co­piii fruntaşilor in producţie au primit numeroase da­ruri. Serbarea pomului de iarnă va continua şi, astăzi după amiază, mâine 1 ia­nuarie şi Luni 2 Ianu 235.sub impîrtirea darurilor la serbarea de­comului de Iarnă organizată C.G.M. i IN MIEZ DE VEAC n momentul când ceasul vremii anunţă miezul de veac, porneşte prin frumoasa noastră Republică veste nouă. Din cuvântul Partidului s’a în­tocmit Plan de lucru pentru tot poporul muncitor, noi paşi spre socialism in 1950 — an la jumătate de secol. In 1901­, la încăput de veac, era petrecere mare în lumea burgheză, începea un veac „cu perspective mari”. Printre sticlele de şampanie, ochi lune­­caţi în grăsime vedeau, sub forme fantastice, afaceri imense, debuşee noi în dauna partenerului de ospăţ, bulgărele de aur învârtindu-se peste ţări mari şi mici, peste albi şi negri, deopotrivă înrobiţi. In mintea încâlcită a îmbuibaţilor, bul­gărele de aur trebuia să se vaărsască îrntr’o sinistră strălu­cire, rostogolindu-se peste milioane şi milioane de flămânzi, peste rutinri şi cadavre. In acelaş timp, Lenin — vulturul de munte — vedea cum începe într’adevăr, în veac nou pentru omenire, dar nu cel aş­teptat şi scontat la bursa valorilor burgheze. In dosul banchete­lor apărea hidra şomajului, în dosul alianţelor între state, contradicţii capitaliste. Veacul imenselor afaceri cu ingenun­­chierea noroadelor muncitoare, cu monstruoasa formă de exploatare, imperialismul, s’a întâlnit cu­ veacul revoluţiilor proletare, cu grandiosul început intr’un Octombrie istoric din al doilea deceniu al veacului XX. „Perspectivele” burgheziei s’au destrămat ca un negru linţoliu putrezit, perspectivele proletariatului au devenit tot mai luminoase, au căpătat tot mai multă viaţă. La început de veac, social-democraţia osificată, bucuroasă de firimituri de la masa bancherilor,­ făgăduia proletariatului socialism cândva, pentru o vreme care nu poate fi pre­zisă... Fseudo-marxiştii vorbeau despre anumite şi stranii fructe care vor trebui mai întâi să putrezească bine în sumbrele livezi capitaliste, ca apoi să cadă de la sine in­gurile flămânde. Partidul lui Lenin şi Stalin arăta, insă, clasei muncitoare cum trebue să-şi planteze propriile grădini învingând legile naturii, după ce vor fi învinse legile ex­ploatării şi cum trebue să realizeze, în alianţă cu fraţii ţă­rani, socialismul după învăţătura lui Marx şi Engels. Şi massele proletare au urmat cu entuziasm această învăţătură Porneau tot mai mulţi proletari de uzină sub steagul bolşevic şi sorbeau din această mare şi nouă filosofie, făurită de Lenin şi Stalin, filosofie potrivită minunat pe textele primi­lor dascăli de la întâia Internaţională. Geniala filozofie a mersului mereu înainte, cu eliminarea a tot ce e vechi, cu îmbrăţişarea mugurilor noi care ţâşnesc din viaţa nouă, a fost răspunsul aşteptat la întrebările pro­letarului din prima jumătate a Veacului XX. El, om transfor­mat în robot, cu număr în loc de nume, fără chemare, fără speranţe, intra înfricoşat pe poarta uzinei celei întunecate. Atunci s’a apropiat de el revoluţionarul din şcoala de luptă a lui Leniin, şi Stalin, nu pentru a-l îndemna la solidarisnt strâmt pentru a cere în comun o bucată de pâine neagră din mila stăpânului, înlăturând pe oportuniştii adormitori ai spiritului revoluţionar de clasă, elevii lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin au ridicat cu curaj stindardul luptei de clasă şi au formulat, cu glas tare, care înspăimânta atât pe stăpânul capitalist cât şi pe sluga reformistă, abolirea definitivă a exploatării omului de către om, împotriva voinţei purtătorilor de frână în mişcarea muncitorească, proletariatul a mers cu această măreaţă fi­losofie a permanentei reînnoiri în conştiinţă. Brăzdată este acţiunea capitulardă şi oportunistă de luminii® luptelor hotă­râte, clasă contra clasă­, cu multe şi mari jertfe dintre mun­citori. Având sub frunte şi pe buze învăţătura lui Lenin şi Stalin, eroi ai clasei muncitoare şi-au dat, viaţa pentru a face cunoscut muncitorilor fi­osofia clasei lor, a vieţii lor, filosofia genialului Stalin. După ea se călăuzeşte omul eli­berat de capitalism în atitudinea sa nouă faţă de muncă, când îşi depăşeşte propriile sale recorduri. In această între­cere cu Sine însuşi devine om nou. Smulge cu hotărire tot ce e vechi şi putredă şi face foc, cât mai mult loc, noului în viaţă. La apropierea sorocului jumătăţii de veac, întregul norod muncitor din ţara noastră a avut fericirea să cunoască cum a devenit socialismul o realitate pe a şasea parte a globului, cum poate fi el realizat pretutindeni în veacul nostru, după exemplul Ţării Socialismului. A avut fericirea să poată învăţa din slova limpede cum e cristalul marea filosofie a mersului înainte. In miez de veac, poporul muncitor din ţara noastră îşi serbează al doilea an de republică. Din Marea Adunare Na­ţională îi vine un minunat ghid, întocmit din hotă­rire­a Par­tidului clasei muncitoare, care-i arată cum să-şi întocmească viaţa cea nouă. Câtă vreme uzi­nele şi ogoarele erau pe ne­drept ale celor puţini, câtă vreme din izvoarele bogăţiei so­lului şi subsolului, el, poporul, nu cunoştea ce este progresul, ce înseamnă bună-stare— şi munca se făcea după concepţia diriguitoare: anarhie în producţie, anarhie în consum. Dar de când marile bunuri se află în mâinile poporului, cuvine-se ca munca să fie colectivă şi cu chibzuinţă făcută, pentru că ea se face de către poporul care munceşte şi pentru poporul care munceşte. Şi iată cum un miez de veac, poporul nostru a dobândit din experienţa primului an de muncă după Plan, o mulţime de realizări şi de ordin material şi de ordin cultural, bunuri ale sale şi ale copiilor săi. A aflat de rezultatele modului nou de muncă care a schimbat şi maşini şi oameni.­­S’au arătat cu acest prilej şi lipsurile care nu mai trebuie să fie în munca pentru realizarea Planului pe 1950. Fiecare cifră vorbeşte de ce s’a făcut şi de ce se va face. In dosul lor se află ţara, oa­menii ei. Sunt muncitori, ţărani şi intelectuali, sunt femei şi tineri. Toţi aceştia la un loc au pus în mişcare amorţite în­tocmiri, pietrificate. Regiuni întregi au început să aibe altă înfăţişare. Unde exista linişte plictisitoare, omorîtoare de timp, îmbătrânire prematură, ucigătoare de viaţă, se aude cântec de motoare, cântec de oameni. Geniul lui Stalin ne a arătat că munca după Pian în­seamnă aşezarea noastră în veacul socialismului. După exem­plul biruitor al planurilor staliniste vom face în­ 1950, în miez de veac, să se deştepte regiunil­e rămase în urmă, să­­înceapă să se asiste, în ritmul motoarelor, îndreptându-şi faţa către lumina marilor uzine, desmorţidu-şi mădularele îngheţate, la dogoarea cuptoarelor Siemens, oţelindu-se, transformându-se, căpătând faţă tot mai socialistă. Muncitorii, ţăranii şi tehnicienii, femeile şi tineretul au realizat şi depăşit Planul pe 1949. Ei vor realiza şi depăşi Planul de Pace pe 1950. Ei câştigă victoria. I. Fetea ! PRAGUL NO­ULUI AN I­n anul 1949 oamenii muncii din R. P. R. şi-au îndeplinit şi de­păşit sarcinile din Plan. In uzine şi fabrici, zeci de mii de muncitori au lucrat în contul anului 1950. Anul nou găseşte pe aceşti minu­naţi constructori ai socialis­mului trecuţi de mult peste prima filă a noului calen­dar. Aceasta datorită nouii atitudini în muncă, a între­cerilor socialiste, a învăţă­turii Partidului nostru, exemplului însuşit din ma­rea experienţă din Ţara So­cialismului. Cifrele care vorbesc despre realizările Planului pe 1949 sunt eloc­vente. Oamenii muncii din Republica noastră au înţe­les că industria grea în­seamnă maşini, unelte, cre­­iate la noi în ţară. In tre­cut, orice material indu­strial finit era plătit cu grâul şi petrolul nostru, co­tat la bursele capitaliste la preţuri derizorii. Acum la noi se fabrică tractoare, strunguri de pre­cizie, rulmenţi. Iar în ziua când s’a votat noul Plan de Stat pe 1950 a fost inau­gurată linia Salva-Vişeu. S’au îmbunătăţit transpor­turile, s’a ridicat nivelul de trai. In Uniunea Sovietică pro­ducţia este cu 40Vo mai mare decât in 1940. Oame­nii de ştiinţă, în labora­toare, îmbogăţesc mereu mijloacele de producţie cu nouă descoperiri; în între­prinderi, technicienii şi muncitorii aduc câte-o­ nouă îmbunătăţire maşinilor, u­­neltelor. Şi producţia creşte şi viaţa se transformă. In acelaş timp şi în ţările capitaliste înrobite monopo­­liştilor americani, se înre­gistrează o creştere. Dar o creştere a şomajului, a mi­zeriei. In Statele Unite şo­majul a atins cifra de 14 milioane de oameni. Capi­taliştii yankei exportă şo­majul în Europa. Producţia în ţara dolarului e in con­tinuă scădere. Iată câteva cifre grăi­toare. Deoparte milioane de oameni ai muncii, eliberaţi de exploatare, înfăţişează Cifre care vorbesc despre făurire de fabrici, de bu­nuri, care înseamnă trai mai bun, cultură mai înal­tă, sănătate, voioşie în li­bertate, de cealaltă parte, cifre în dosul cărora vezi oameni în zdrenţe, flă­mânzi, înspăimântaţi de ziua de mâine. La sfârşitul Planului nos­tru de Stat pe 1949, in bucuria aceasta obştească­, oamenii muncii se gândesc la ajutorul Care ne-a venit din Ţara Socialismului. A­­jutor prin învăţătura sta­­linistă a muncii, după Plan; ajutor în trimiterea de ma­terii prime şi maşini; aju­tor prin vizitele tehnicieni­lor sovietici care au arătat, pe viu, muncitorilor noştri, metode noi din fructuoasa lor experienţă. Şi, perma­nentul ajutor prin activita­tea întreprinderilor româno­­sovietice, colaborare supe­rioară, nouă, factor stimu­lator pentru întreprinderile noastre din sectorul socia­list in ceea ce priveşte buna organizare şi gestionare, exemplu a ceea ce înseamnă muncă planificată, însuşit de noi cu bucurie. Planul de Stat pe anul care începe are în vedere în primul rând industria producătoare de maşini. Având propria noastră in­dustrie de bază, vom putea înregistra o creştere a bu­nurilor de tot­­ felul. Va creşte nivelul de trai al ce­lor ce muncesc. Realizând şi depăşind Planul de Stat pe 1950, vom avea mai multă pânză, mai multe tricotaje, mai multă încăl­ţăminte. Sporind producţia în sectorul socialist, sala­riaţii vor înregistra la sfâr­şitul anului o creştere a sa­lariului cu 15 la sută. Desigur, întreaga lume muncitoare din R.P.R. îşi­ dă seama că nu e vorba de o sarcină uşoară. Dar e convinsă că de realizarea şi depăşirea Planului depinde mergerea mai departe, spre a putea începe bătălia pen­tru primul nostru Plan pe cinci ani. Planul de Stat pe 1950 este întâmpinat cu însufle­ţire şi gânduri înălţătoare de biruinţă în lupta pentru pace şi construirea socialis­mului de către toţi oame­nii muncii din ţara noa­stră. In fabrici şi uzine, in mine, in transporturi, în toate sectoarele de activitate, să muncim cu râvnă sporită pentru realizarea Planului de Stat .*În anul 1950, chezășie a Păcii și progresului poporului nostru muncitor. Planul de Stat prevede Desvoltarea învăţământului de toate gradele în 1950 S­uccesele obţinute de oamenii fr­uncii din Re­publica Populară Ro­mână, în lupta pentru înde­plinirea şi depăşirea primului nostru Plan de Stat, au avut drept urmare mărirea veniţu­­lui naţional şi deci a nivelu­lui de trai al celor ce mun­cesc. Prin grija Partidului Mun­citoresc Român şi a Guver­nului, învăţământul, presa, radio, Şatrele, cinema­togra­fele, bibliotecile şi toate in­stituţiile culturale devin d­in­­tr’o măsură tot mai largă un bun al poporului muncitor. Planul de Stat al Republi­cii Populare Române pe anul 1950 la capitolul ridicarea ni­velului de trai, prevede o se­rie de importante măsuri în domeniul cultural. O ma­re grijă este acordată, învăţă­mântului de toate, gradele care va fi desvoltcau­ tot mai mult. Astfel în şcolile elementare vor fi cuprinşi toţi copiii de vârstă şcolară, adică 1.795.000 iar în învăţământul mediu şi profesional 323.000, cu 29% mai mult decât în 1949. Numărul studenţilor va fi ridicat la 57.000. Se sporeşte astfel —­ faţă de 1949 — cu 30’/» numărul tinerilor care se pregătesc in învăţământul superior. O serie de măsuri impor­tante vor fi luate in 1950 pentru a se da o posibilitate cât mai largă de a învăţa oamenilor muncii. Reţeaua învăţământului superior va fi mărită, înfiinţându-se cursuri serale pe lângă universităţi şi institute tehnice superioare precum şi cursuri prin cores­pondenţă. Numărul de elevi in şcolile speciale de doi ani pentru oamenii din câmpul muncii va spori cu 100% faţă de anul 1949. In anul care începe mâine, incă 700.000 neştiutori de carte vor învăţa să scrie şi să citească mergându-se ast­fel rapid pe drumul lichidării acestei ruşinoase moşteniri a trecutului de exploatare bur­­ghezo-moşierească. Pentru a inlesni tot mai mult studii­ elevilor iii de nimicitori şi de ţărani mun­citori, numărul burselor va fi sporit in 1950 cie 30 la sută iar al locurilor in cămine şi internate cu 27'­/(,, faţă de 1949. Astfel în anul viitor se vor acorda 208.000 burse şi 190.000 locuri în cămine şi internate. Ca şi in anul trecut, o a­­tenţie deosebită va fi acor­dată învăţământului naţiona­lităţilor conlocuitoare, pentru care se vor înfiinţa noi şcoli de toate gradele şi catego­riile. Pentru a se asigura succe­sul îndeplinirii sarcinii impor­tante de şcolarizare a copii­lor, se vor termina, amenaja şi construi în 1950, 1300 şcoli de clasă pentru învăţămân­tul elementar, cu 10­ P/p mai mult decât în 1949. In acelaş timp, pentru a se asigura condiţiile necesare desvoltarii­­învăţământului superior, în anul viitor se va reconstrui clădirea universităţii din Bu­­cureşti şi se vor termina In­stitutul Naval Galaţi, Institu­tul de Planificare Iaşi şi In­stitutul Pedagogic Timişoara. In felul acesta, sub îndru­marea Partidului Muncitoresc Român, prin desvoltarea în­văţământului de toate grade­le,­in 1950, nivelul cultural al oamenilor muncii va cunoaşte o creştere însemnată. i" "V. L De anul nou 1050 î VIATA capitalei d urează cititorilor săi un an fericit în r muncă si *»* lupta, pentru construirea so- / cialismului si apărarea păcii. V

Next