Viaţa Capitalei, ianuarie 1950 (Anul 2, nr. 202-225)
1950-01-01 / nr. 202
2 Legea pentru Planul de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1950 Anul 1949 a fost primul an în care economia Republicii Populare Române a pornit pe drumul economiei planificate. Executarea primului plan de Stat al R. P. R. s’a desfăşurat în condiţiunile ascuţirii luptei de clasă la oraşe şi sate, în condiţiunile creşterii sectorului socialist în toate domeniile activităţii noastre economice şi social-culturale. Realizările poporului nostru muncitor, în frunte cu clasa muncitoare, succesele pe drumul construirii socialismului, precum şi desvoltarea noastră viitoare, au la bază, în primul rând, sprijinul frăţesc, permanent şi sub toate formele, pe care ni l-a acordat şi ni-l acordă Uniunea Sovietică şi conducătorul ei, marele Stalin. Ajutorul politic, ajutorul material şi tehnic, folosirea bogatei experienţe în construirea socialismului şi în planificare constitue un sprijin de nepreţuit din partea Uniunii Sovietice. Acest sprijin este chezăşia construirii socialismului în ţara noastră. Colaborarea frăţească cu Uniunea Sovietică şi celelalte ţări de democraţie populară în cadrul Consiliului de Asistenţă Economică Mutuală constitue un factor esenţial în desvoltarea noastră economică. Succesele obţinute până acum de oamenii muncii din ţara noastră, conduşi de Partidul Muncitoresc Român, dovedesc avântul cu care aceştia s-au încadrat în marea luptă pentru construirea socialismului, în marea luptă pentru apărarea păcii popoarelor, întrecerea socialistă organizată de sindicate s-a desfăşurat în ritm crescând, atingând un nivel din ce în ce mai înalt, mai ales întrecerea desfăşurată în cinstea celei de a 70-a aniversări a zilei de naştere a tovarăşului Stalin, la care a participat cea mai mare parte a muncitorimii din tara noastră. In cursul anului 1949, sectorul socialist din economia noastră naţională a crescut şi s’a întărit în toate domeniile: industrie, agricultură, circulaţia mărfurilor, transporturi, holto, .Cin industrie, prin executarea planului în proporţie de 108%, a crescut producţia globală cu peste 40% faţă de anul 1948 şi în acelaşi timp s’a lărgit baza materială în vederea desvolării ulterioare, mai ales în ceeace priveşte industria extractivă şi grea. In agricultură s’a început o muncă mai sistematică pentru ridicarea nivelului agrotehnic şi pentru o justă repartizare pe culturi a suprafeţelor. S-au luat de asemenea măsuri pentru desvoltarea creşterii vitelor. Ca urmare a creşterii producţiei de maşini şi utilaj agricol, a utilizării depline a suprafeţelor arabile aparţinând sectorului de Stat, cât şi prin alocarea de sume importante pentru construcţii, achiziţionări de vite de rasă, sectorul de Stat în agricultură a crescut şi s-a întărit considerabil, atât în ceea ce priveşte gospodăriile agricole de Stat, cât şi S. M. T.urile. Sectorul de Stat a crescut şi prin mărirea suprafeţei în urma exproprierii resturilor moşiereşti, îndrumată de Partidul Muncitoresc Român, cu sprijinul activ al claf cei muncitoare, ţărănimea săracă şi mijlocaşă a trecut în acest an la constituirea primelor gospodării agricole colective, urmând drumul indicat de rezoluţia C.C. al P.M.R. din 3—5 Martie 1949, singura Art. 1. — Se stabi următorul plan de St cale de a scăpa de mizerie şi de a ajunge la o viaţă îmbelşugată, calea transformării socialiste a agriculturii noastre. In acelaş timp Statul sprijină pe ţăranii muncitori care continuă să lucreze în gospodării individuale, luând măsuri să limiteze exploatarea chiaburească şi să îmbunătăţească condiţiunile lor de trai şi de muncă din sectorul circulaţiei mărfurilor, prin preluarea de către Stat a comerţului cu ridicata şi prin lărgirea reţelei de desfacere cu amănuntul, comerţul de Stat s’a întărit, limitând astfel sfera de activitate a comerţului particular. In perioada actuală comerţul particular are posibilitatea să lucreze sub controlul Statului şi în limitele stabilite de acesta. In acelaş timp s’a trecut la reorganizarea cooperaţiei, care creşte şi se desvoltă atât la sate, cât şi la oraşe, contribuind într’o măsură mai mare la o mai bună valorificare a produselor ţărăneşti şi la o intensificare a schimbului între oraş şi sat. Transporturile şi-au îmbunătăţit munca pentru a corespunde sarcinilor din ce în ce mai complexe legate de creșterea continuă a economiei noastre. Ca urmare a realizării politicii financiare a Partiului Muncitoresc Român și a Guvernului, bugetul anului 1949 a fost excedentar, ceea ce reprezintă un mare succes în înfăptuirea planului de Stat pe 1949. Ca urmare a măririi venitului naţional, datorită în primul rând întăririi şi creşterii sectorului socialist, nivelul de trai al celor ce muncesc s-a îmbunătăţit. Salariul mediu a crescut cu 30%, la care se mai adaugă mărirea salariului social, prin posibilităţi sporite de folosire a învăţământului şi a mijloacelor culturale în genere, ca şi prin grija deosebită ce s’a dat sănătăţii oamenilor muncii. In anul 1949, volumul total al salariului social a fost de lei 22 miliarde. Grija pentru sănătatea oamenilor muncii s’a manifestat prin sporirea numărului instituţiilor sanitare, printr’o mai bună îngrijire medicala şi o îmbunătăţire a aprovizionării cu medicamente. Deasemenea în domeniul învăţământului, numărul celor atraşi în şcoli de toate gradele a crescut simţitor. Massele muncitoare beneficiază din ce în ce mai mult de concediile de odihnă, de cultură şi de sport. Ca urmare a măsurilor luate de Partidul Muncitoresc Român şi de Guvern în domeniul cultural, învăţământul, presa, radio, teatrele, cinematografele, bibliotecile şi alte instituţii culturale devin în tot mai largă măsură un bun al celor ce muncesc. In acelaş timp se duce o largă acţiune de alfabetizare menită să rezolve în scurt timp problema analfabetismului la noi în ţară. Anul 1949 a însemnat in acelaş timp o întărire organizatorică a economiei noastre în drumul spre socialism. Un pas însemnat în întărirea conducerii socialiste a întreprinderilor îl constitue trecerea la gospodărirea chibzuită socialistă începută în acest an. Au fost introduse primele standarde de Stat pentru produsele industriale, ceea ce a contribuit la ridicarea productivităţii muncii şi la îmbunătăţirea calităţii produselor. Deasemenea s’au luat o serie de măsuri ducând la adâncirea muncii de planificare, care cuprinde sectoare din ce în ce mai largi. leşie pentru anul 1950 lit . 3. întărirea şi lărgirea sectorului socialist în agricultură prin creşterea numărului staţiunilor de maşini şi tractoare şi întărirea celor existente, prin înzestrarea gospodăriilor agricole de Stat in vederea ridicării productivităţii lor şi prin sprijinirea ţăranilor muncitori care constitue gospodării agricole colective. De asemenea ridicarea randamentelor la cereale şi a producţiei agricole în general, prin utilizarea tuturor terenurilor arabile, şi prin îmbunătăţirea structurii repartiţiei pe culturi, în sensul lărgirii culturilor de mai mare importanţă pentru economia noastră, precum şi prin desvoltărea creşterii vitelor. 4. Desvoltarea cooperaţiei la oraşe şi sate, atât în ceea ce priveşte cooperaţia de consum şi aprovizionare, cât şi cea de producţie. 5. Ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc, prin punerea la dispoziţie a unor cantităţi din ce în ce mai mari de bunuri materiale, precum şi prin lărgirea posibilităţilor de ridicare a nivelului cultural şi îmbunătăţirea îngrijirii sanitare a oamenilor muncii. 6. Creşterea acumulărilor socialiste prin o mai bună organizare a muncii, îmbunătăţirea indicilor tehnico-economici, ridicarea productivităţii muncii, precum şi printr’un regim sever de economii. 7. Ridicarea economică a regiunilor rămase în urmă din punct de vedere economic, — datorită politicii nefaste a regimului burghezo-moşieresc — prin punerea în valoare a bogăţiilor solului şi subsolului, crearea de noi fabrici şi căi de transport, precum şi prin executarea de mari lucrări de interes naţional; 8. întărirea independenţei noastre naţionale printr-o politică consecventă de prietenie şi colaborare multilaterală cu U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară. Realizarea acestor obiective politico-economice duce la întărirea regimului de democraţie populară, la creşterea clasei muncitoare şi întărirea alianţei între clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare. CAPITOLUL I Obiectivele politico-economice ale Planului La elaborarea planului pe anul 1950 s’a urmat marele exemplu şi experienţa planificării sovietice şi s’a folosit propria noastră experienţă din primul an de plan. Planul de Stat pe anul 1950 se întemeiază pe realizările şi succesele obţinute în îndeplinirea planului de Stat pe anul 1949 şi pregăteşte totodată condiţiunile pentru trecerea la planul pe 5 ani 1951—1955. Pe aceste baze se stabilesc următoarele obiective politico economice : 1. întărirea şi lărgirea industriei energetice şi extractive, în special în sectorul petrolului şi cărbunilor, ceea ce constitue o condiţiune esenţială a desvoltării industriei şi transporturilor, precum şi în general a întregii noastre economii naţionale. 2. Continuarea desvoltării industriei grele şi în special a industriei construcţiilor de maşini, verigă de bază pentru desvoltarea economică a ţării. In cadrul acestei industrii se va pune accentul pe producţia de maşini-unelte şi maşini electrice. Paralel cu aceasta se va urmări creşterea producţiei bunurilor de consum printr’o mai completă utilizare a capacitaţii existente, prin crearea de noi unităţi de producţie şi folosirea resurselor locale, prin extinderea cooperaţiei meşteşugăreşti, cât şi prin sprijinirea micilor meseriaşi care prin munca lor pot contribui la mărirea producţiei articolelor de larg consum. VIATA CAPITALEI CAPITOLUL II Producţia industrială- A. SARCINI CANTITATIVE In anul 1950 valoarea în preţuri constante a producţiei globale în industrie va creşte cu 37% faţă de aceea a anului 1949. Pentru principalele produse industriale se stabileşte următorul volum de producţie faţă de realizările din 1949, socotite 100%. Industria extractivă Industria electrotehnică Țiței extras . . . „i. • • • • • •32,5% Electromotoare . i.i.r. 144 % Gaz metan . . ..»«p.r.r.i.i... JOB.J-/* Transformatori.r.-t.w.-.T.-. 110 % Cărbune brut .-.tîct.s-i.t.:« m % Minereuri de fier r» • 116 *% Minereuri neferoase • 188 % Industria chimică Industria energiei electrice Sodă, caustică și calcinată . . . . 108,2% Tinerări invirfusă 113 % Coloranți organici ....................... 123,2% Energie electrica produsa............. /0 Acid sulfuric ............ . 116,6% Industria siderurgică Amoniac , r*..r.r« 142 % Fontă .................... ... 116 % Anvelope .... 112,2% Oţel . , r.y.x.r* r-3t • U9 % Laminat^ }jjjj # Industria lemnului Industria construcțiilor Mobilă^ ! .‘ .* ! ! ! 155 % de mașini Celuloză ! ! r . 110,4% In industria construcţiilor de maşini, va- Hârtie . . ..... ......................... 106.. % Starea producţiei globale în anul 1950 va fi Carton . . .... . . . ... 114,1% in 41,7% mai mare decât in anul 1949. Pe produse importante, se vor realiză ur- , . nătoarele sarcini de producție în compara- materiale de construcțiile cu anul 1949. ciment ...................................... 124 % UTILAJ INDUSTRIAL Geamuri trase . . .. r. r.-sv r.î.i., 109 % Mașini cu aburi.............................. 127,6% Cărămizi refractare . . . . 131,7% Motoare cu combustie internă .t.x. 170,4% Cărămizi de construcţii 191,5% Construcţii metalice ................. 137,6% Maşini unelte . ............................ 853 % . . . . . ... „ Rulmenţi ............................................ 536 % Industria textilă UTILAJ PETROLIFER Ţesături de bumbac 140 % Trolii de foraj .. u. ..... . 112,5% Țesături de lână . . . r. . 121% Mese Rotary . . ... 220 % Țesături de mătase ....103,4% Pompe de noroi . •.r.t.i.T.x.v.i. 125,5% Tricotaje ................... 163 V» Prăjini grele . . . *. •.r.~.. . .. 132,3% Sape cu trei conuri...r. . . . 537,8% Intermediare . . . 130 % Industria pielăriei Unități de pompaj ...................... 158,1% . MATERIAL RULAN'U ~ pjs^a ..................^ i’&’&’VY'-nj* % Vagoane marfă (în echivalam 4 oSii^^ încălțăminte 'de 'piele .! ! 127 «/o Vagoane cisternă. (în echivalent 4 osii) ..... 110,3% Industria alimentară CONSTRUCȚII NAVALE Zahăr.......................x. ...... 123,9% Slepuri ...................<-....................... “jjj Produse zaharoase cs.i.i.i.i.m. 145,3% vSTÄ« ::::::: II?:!*': ciTM0"“““1 MAȘINI ŞI UTILAJ AGRICOL ...................1”‘ Tractoare ............................................ 120,2% ‘ ,i2 * *-n-*w*v, 128,2 ° Pluguri pentru tractoare . . . 233 % conserve . .r.r-x.-r. -t.-. 179 % Cultivatoare pentru tractoare . . . 365 % Marmeladă . . ..-kh. 1.3.ut. 123 % Semănătoare pentru tractoare . . 285 % Paste făinoase »..•* 152 % B. SARCINI CALITATIVE In vederea creşterii producţiei şi productivităţii muncii, nivelul tehnic al industriei noastre va trebui să se ridice simţitor în cursul anului 1950. In acest scop, se fixează următoarele sarcini pe ramuri industriale : 1. In industria petroliferă viteza ciclică lunară pe granic la forajul de explorare va creşte cu cel puţin 14,6%, iar la cel de exploatare cu cel puţin 8,6%, faţă de anul 1949. Se vor face cercetări şi studii în vederea reactivării sondelor părăsite şi se vor lua măsuri pentru reducerea declinului imediu lunar al sondelor vechi cu cel puţin 33%, prin îmbunătăţirea tehnologiei, prin dotarea cu trolii mobile, prin organizarea şi raţionalizarea intervenţiilor. Se vor studia şi introduce în practică metode tehnologice noui, folosindu-se experienţa din U.R.S.S., atât la lucrările de foraj şi producţie, cât şi la prelucrarea ţiţeiului, pentru mărirea randamentului şi ridicarea calitaţii produselor rezultate. Se va aplica principiul diviziunii muncii şi al specializării în operaţiunile esenţiale ale forajului. Se vor lua măsuri de raţionalizare a transportului de gaze şi ţiţei, pentru evitareapierderilor pe conducte şi în rezervoare. 2. In sectorul industriei miniere se va studia şi stabili raportul optim între lucrările de deschidere, pregătire şi abataje, în funcţiune de zăcământ şi de modul de exploatare, pentru fiecare mină în parte. Se vor face studii, şi cercetări în vederea valorificării de noui zăcăminte. Se vor face studii pentru îmbunătăţirea metodelor de preparare a minereurilor, în vederea sporirii randamentului extracţiei de metale. O atenţie deosebită trebue dată înobilării ligniţilor şi folosirii lor, pe scară largă, ca sursă de energie. 3. In industria siderurgică, producţia de fontă pe mc. de volum util de furnal în 24 ore va creşte cu cel puţin 12,2% faţă de anul 1949. Producţia de oţel pe oră şi mp. de suprafaţă de vatră a cuptoarelor Martin va creşte cu cel puţin 13,2% faţă de anul 1949. Consumul de cocs pe tonă de fontă produsă va scădea cu cel puţin 6,2% faţă de anul 1949. Se vor introduce procedee tehnologice noui ca: procedeul de turnare pe bandă a fontei de furnal, după metodele sovietice, turnarea lingourilor de oţel pe vagonete şi se va extinde fabricaţia oţelurilor speciale pentru scule şi construcţii in cuptoarele Martin. Se vor lua măsuri pentru folosirea raţională a gazelor de furnal. 4. In Industria construcţiilor de maşini se va îmbunătăţi gradul de utilizare a maşinilor-unelte şi în special a acelora care constitue strâmtorări in procesul de producţie, prin raţionalizarea şi intensificarea utilizării acestora. Se vor studia, se vor întocmi proiectele şi se vor construi prototipurile din prima parte a anului 1950 pentru a asigura trecerea la fabricaţie chiar în cursul anului de plan, pentru următoarele produse: vagoane grele de tipuri nouă, vagoane refrigerente, maşini universale de ascuţit scule, discultoare, secerători-legători şi alifie. Deasemenea se vor executa prototipurile şi se va trece la fabricaţia de serie a următoarelor produse noui: strunguri universale mijlocii, maşini orizontale de găurit şi alezat, maşini de rectificat, cazane de aburi de 35 atm., maşini cu aburi de 1.000 HP şi altele. Se va studia şi pregăti fabricaţia cu sprijinul tehnic al U.R.S.S., a următoarelor maşini-unelte : strunguri carusele, freze portale, raboteze, maşini de frezat roţi dinţate, sondeze mecanice şi altele. 5. In industria energiei electrice, numărul orelor de utilizare pe an a puterii instalate a centralelor termo şi hidroelectrice care depind de Ministerul Energiei Electrice, va creşte cu cel puţin 8,3% faţă de anul 1949. In vederea unei cât mai intense şi raţionale utilizări a energiei electrice se vor studia şi se vor face conectări între Centralele Ministerului Energiei Electrice şi centralele întreprinderilor. Deasemenea se va urmări întrebuinţarea raţională a puterii electrice pentru atenuarea vârfurilor de sarcină şi crearea rezervelor de putere, necesare asigurării la timp a reviziilor grupurilor electrogene. 6. În industria electrotehnică se va pregăti şi începe fabricarea de electromotoare de mare putere, de utilaj electric greu şi se va tipiza şi trece la fabricaţia de serie a aparatajului de joasă tensiune. Deasemenea se va pregăti fabricarea de piese detaşate de radio şi de noui modele de aparate de radio. 7. In industria chimică se vor îmbunătăţi indicii de utilizare a agregatelor, precum şi indicii de consum de materii prime, in special pentru soda calcinată şi acid sulfuric. Se va da o deosebită importanţă lucrărilor de studii şi cercetări, în vederea desvoltării industriei noastre chimice pe bază de gaz metan, petrol şi cărbune. Se vor face deasemeni studii şi cercetări pentru extragerea aluminei din bauxită, precum şi pentru producerea materiilor de bază necesare fabricaţiei de produse chimice de sinteză ca : răşini sintetice, coloranţi şi medicamente. In industria chimico-farmaceutică se vor fabrica pe scară industrială medicamentte până acum importate, în special sulfamide, antisifilitice şi antinevralgice. Se va studia şi extinde fabricaţia vitaminelor. Se vor lua măsuri în vederea valorificării florei indigene, pentru fabricarea de produse chimico-farmaceutice. 8. In industria hârtiei se va pregăti şi pune în fabricaţie hârtie pergaminată pentru monotipuri şi cartonul pentru garnituri cu bază de asbest. Deasemeni, se va studia şi pregăti fabricaţia hârtiilor întrebuinţate pentru producerea de materiale electroizolante şi a hârtiei fotografice. 1. In cursul anului 1950 suprafaţa cultivată cu cereale va creşte cu 2% faţă de 1949, din care suprafaţa însămânţată cu cereale panificabile va fi de 3.050.000 ha. Suprafaţa plantată cu orez se va mări cu 34,8%, iar suprafaţa principalelor culturi industriale şi oleaginoase va creşte, precum urmează: Sfeclă de zahăr. . cu 6 % Tutun ......................cu 18 »/« Plante oleaginoase. cu 9,7% din care: Floarea soarelui... cu 7,7»/« Bumbac..................cu 50 % in pentru fuior . . cu 37 % Se va pune accentul deosebit pe lărgirea suprafeţelor însămânţate cu leguminoase pentru boabe, cartofi şi ierburi perene. Suprafeţele se vor mări: La mazăre , cu 68 % La fasole . . .. . . cu 23,8% La cartofi cu 20 % La lucernă cu 38 % La trifoi ...... cu 37,3% La borceag .... cu 8,6% Deasemenea se va mări cu 9,5% suprafaţa cultivată cu legume şi zarzavaturi. In acest cadru se va urmări extinderea acestor culturi în jurul oraşelor şi centrelor industriale importante. O atenţie deosebită se va acorda măririi producţiei la hectar a culturilor agricole. In acest scop se vor lua măsuri pentru condiţionarea şi tratarea tuturor seminţelor pentru însâmânţare cu cereale, pentru lărgirea suprafeţelor desmiriştite imediat după recoltare, astfel încât suprafaţa desmiriştită să fie de cel puţin 60% din suprafaţa cultivată cu cereale; deasemenea se vor face până la 1 Decembrie 1950 ogoare de toamnă astfel încât cel puţin 35% din suprafaţa arabilă a ţării să fie ogorită. Se vor lua măsuri ca însămânţârile de primăvară şi de toamnă să se facă la termenele optime pentru fiecare cultură, iar treeratul pâioaselor să fie terminat intr’un termen scurt după recoltare, pentru a se preveni astfel pierderile de recoltă şi să se mărească posibilitatea de a se face la timp lucrările de desmiriştire şi de însămânţare de toamnă. In domeniul zootehnicii se stabilesc următoarele sarcini de creştere a numărului de animale : Cabaline ...............cu 9,9% Bovine ....... cu 11,3% Oi cu lână fină şi semifină .... cu 20,5% Porcine ...... cu 43 % Păsări . . ..... cu 100 % Pentru a se asigura creşterea numărului animalelor de tot felul, se va organiza, în special, combaterea preventivă a bolilor, asigurându-se din timp şi in cantităţi suficiente produsele biologice şi medicamentele necesare. Până la sfârşitul anului 1950, numărul de oi cu lână fină şi semifină va creşte astfel, încât să reprezinte cel puţin 30% din numărul total de ovine. 2. Gospodăriile Agricole de Stat vor lărgi suprafeţele însămânţate cu leguminoase pentru boabe, culturi furajere, orez, cartofi, legume şi culturi pentru seminţe. Una din sarcinile de bază ale Gospodăriilor Agricole de Stat este mărirea prin toate mijloacele a culturilor agricole şi a recoltelor globale, lărgirea creşterii animalelor şi mărirea productivităţii în sectorul zootehnic, precum şi intensificarea muncii de sprijinire a ţăranilor muncitori din satele învecinate. Gospodăriile Agricole de Stat trebue să obţină recolte medii la culturi agricole mai mari decât recolta medie la gospodăriile ţăranilor individuali, cu cel puţin: 27% la grâu. 20% la secară. 23% la orz. 33% la porumb. 17% la floarea soarelui. Pentru îndeplinirea acestei sarcini, Gospodăriile Agricole de Stat vor îmbunătăţi calitatea arăturii, iar semă-■. .403.000 hantri r r.. . 1.056.000 „ .......................... 983.000 ulei în proporţie de 9% fa de consumul de motorină. Numărul tractoriştilor v creşte cu 207% faţă de ani 1949, ajungându-se la 20.00 tractorişti. 4. Producţia de seruri vaccinuri pentru combatere epizootiilor va creşte în curşi anului 1950 cu 25% faţă d anul1949. In cadrul acestei creste generale producţia serur antipestos va creşte cu 90"/ 5 In cursul anului 1950, vor continua lucrările de caastrarea teritoriului agrico al R.P.R, începute în 1949. I acest scop, se vor întocmi planuri topometrice noui pe suprafaţă de 500.000 ha. 6. Se vor executa lucrări d îmbunătăţiri funciare pe puţin 40.400 ha. Prin aceasta se vor red agriculturii 7.000 ha. terenul neproductive şi se vor îmbunătăţi 33.400 ha terenuri inundabile cu o productivitat scăzută, sau parţial degradate. De asemenea, se vor executa lucrări de îmbunătăţire a terenurilor din regiunea Canalului Dunăre-Marea Neagră pe o suprafaţă de 15.000 ha Se vor continua lucrările de amenajare a 5.000 ha. orezări pe suprafeţele Gospodăriilor Agricole de Stat. Agricultura şi silvicultura Cabaline ................................... Bovine ........... Suprafeţele vor creşte la: Fasole CU 26 % Soia . , [.j,*.-2 „ 62 0/6 Mazăre •» 64,7% Linte ...... . ,r.3i.r.K.jr.ie.i » 141 % Cartofi ...... .T-?--(-tre (•*■ r...Jr.X.7W • [•*•«•5 ,, 66 % Plante de nutreţ . • -r.'r.7«.T-3r*-t.aME*X':r*tr*x*R.iK«j a, 108,4% Grădini de zarzavat • . «s*i ,, 36,6% Cânepă pentru sămânţă „ 198 % Seminţe de legume . . . . ror.r.T.x.x.r.a.K. ioro „ 272 % Lucerna pentru sămânţă ,r„ „ 98 % natul se va face în majoritate, cu ajutorul semănătoarelor. Desmiriştirile se vor face pe o suprafaţă de cel puţin 85% din suprafaţa recoltată, iar ogoarele de toamnă pe 85%/% din suprafaţa destinată culturilor din primăvara 1951. Se va îmbunătăţi îngrijirea semănăturilor, mai ales a culturilor industriale, se va lărgi aplicarea îngrăşămintelor şi se vor lua măsurile agrotehnice menite să ducă la mărirea productivităţii. Pentru combaterea inamicilor vegetali şi animali ai livezilor şi viilor se va face stropirea lor cu insecto-fungicide pe întreaga suprafaţă. Numărul animalelor Gospodăriilor Agricole de Stat, va creşte în anul 1950, după cum urmează: • • • ,i«j. , i*23,6% • • • • r.i.i.i.x.i.xfl 9,8% răsilă) r.T* -T»î-t-5 53% ă . . ..... ____ 26% mare socialistă a agriculturii, se fixează următoarele sarcini: Numărul Staţiunilor de Maşini şi Tractoare va creşte cu 34%, ajungând la un număr total de 137. Volumul total al lucrărilor efectuate de S.M.T., în cursul anului de plan, se stabileşte la echivalentul de 2.447.000 ha. de arătură normală (han tri), repartizate după cum urmează: Porcine (vieri şi animale de ovine cu lână fină şi semifir Producţia de lapte pe cap de vacă furajata va fi de 1.800 litri anual, producţia de lână pe cap de oaie va fi de 2,4 kg. Se va da o deosebită atenţiune îmbunătăţirii raselor animalelor. 3. Pentru aducerea la îndeplinire a directivelor trasate de către Partidul Muncitoresc Român şi Guvernul R.P.R. Staţiunilor de Maşini şi Tractoare, in opera de transfer In campania de primăvară In campania de vară . . . In campania de toamnă . . Pe terenurile ţăranilor întovărăşiţi, Staţiunile de Maşini şi Tractoare vor efectua lucrări, care vor Întrece în volum pe cele din 1949 cu 119%. De asemenea, Staţiunilor de Maşini şi Tractoare le revine importanta sarcină de a da tot sprijinul gospodăriilor agricole colective. In vederea realizari,aceste sarcini, parculde i*»,sini si tractoare la S.M.T. va spori după cum urmează : Tractoare cu 2.031 bucâU adică cu 50% mai mult ca în 1949. Batoze cu 620 bucăţi, adică cu 19% mai mult ca în 1949. Pluguri de tractoare cu 2.100 bucăţi, adică cu 60% mai mult ca in 1949. Cultivatoare cu 1.000 bucăţi, adică cu 458% mai mult ca în 1949, precum şi cu 1300 discuitoare, adică cu 558% mai mult ca în 1949. Deasemenea, S. M. T.-urile vor fi înzestrate cu 35 ateliere noui. Volumul lucrărilor efectuate de un tractor convenţional (15 H. P.), in cursul anului 1950, va fi cel puţin 325 ha arătură normală. Consumul de carburanţi pentru un hectar de arătură normala va fi de cel mult 21 kg ha de motorină, si ce de (Continuare în pag. 3) 9. In industria materialelor de construcţie, producţia de klinker pe mc., al cuptorului în 24 ore va fi cu cel puţin 9,3% mai mare decât în 1949. Producţia de geamuri (in echivalent de 2 mm.) pe mp. de suprafaţă de topire a cuptorului în 24 ore, va fi cu cel puţin 5% mai mare decât în 1949. In cursul anului 1950, se va pregăti şi începe fabricarea de nouă materiale de construcţii ca: cimenturi pentru baraje, cimenturi maritime, cimenturi aluminoase, tuburi de asbociment, vată de zgură pentru izolaţii, cărămizi speciale pentru planşee, pardoseli şi faţadă. Se vor intensifica cercetările tehnico-ştiinţifice, în vederea punerii la punct a procedeelor de fabricare a cărămizilor suprarefractare, a vaselor şi sticlăriei de laborator, a izolatorilor de înaltă tensiune (peste 25.000 volţi) şi a prefabricatelor pentru construcţii. 10. In industria lemnului, debitul de lemn rotund de răşinoase prelucrat pe ţol de gater şi pe oră va creşte cu cel puţin 7,8%. Printr-o mai bună selecţionare a materialelor, volumul lemnului de lucru la esenţele de foioase, se va majora cu 35% faţă de anul 1949. In procesul de exploatare a lemnului se va pregăti mecanizarea manipulării, încărcării şi descărcării buştenilor. 11. In industria textilă producţia de fire de bumbac raportată la număr mediu 34 metric pe 1.000 tuse şi pe oră, va creşte cu cel puţin 12,7 m/i) faţă de anul 1949. In industria mătăsii se va experimenta filarea viscozei prin procedeul continuu. Pentru asigurarea sectorului de tricotaje cu ace de tricotaj, se va pune la punct producția în serie a acelor de tricotaj. In ramura confecțiunilor se va extinde lucrul pe bandă. 12. In industria pielăriei se vor studia metode noui de tăbăcire în vederea reducerii ciclului operaţiunilor de tăbăcire şi a întrebuinţării tananţilor de fabricaţie indigenă. 13. Industria alimentară îşi va îmbogăţi sortimentele produselor, îmbunătăţindu-se în acelaşi timp calitatea lor. Se va da o deosebită atenţie valorificării fructelor şi legumelor, precum şi fabricării conservelor şi a brânzeturilor. In vederea conservării şi valorificării cât mai bune a produselor alimentare, se va da o deosebită atenţie procedeelor de condiţionare, păstrare şi conservare, punându-se în practică procedee noui de uscare şi congelare, urmărindu-se păstrarea unui conţinut cât mai bogat în elemente nutritive şi vitamine. Deasemenea se va intensifica valorificarea subproduselor la marile abatoare. 14. Se va continua standardizarea produselor și in special a celor fabricate de industria siderurgică, metalurgia prelucrătoare, electrotehnică, materiale de construcţie, precum şi a produselor de larg consum cât şi a celor destinate exportului. 15. Ca urmare a realizării investiţiilor înscrise în plan, a introducerii noului sistem de salarizare, a pregătirii cadrelor calificate de muncitori şi tehnicieni şi întăririi disciplinei in muncă, precum şi ca urmare a organizării mai bune a procesului de producţie prin raţionalizarea lui, prin introducerea de noui standarde de Stat şi prin îndeplinirea sarcinilor date cu privire la indicii tehnico-economici, productivitatea muncii va trebui să crească în anul 1950 cu 20% faţă de anul 1949. 16. Legat de creşterea productivităţii muncii, de reducerea cheltuielilor de fabricaţie şi administrative, se fixează pentru întreaga industrie o reducere medie a preţului de cost cu cel puţin 10% faţă de nivelul mijlociu al anului 1949. Aceeaşi reducere se va aplica şi cheltuielilor de circulaţie în comerţ. CAPITOLUL III