Viaţa Capitalei, ianuarie 1950 (Anul 2, nr. 202-225)

1950-01-01 / nr. 202

2 Legea pentru Planul de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1950 Anul 1949 a fost primul an în care economia Repu­blicii Populare Române a pornit pe drumul economiei planificate. Executarea primului plan de Stat al R. P. R. s’a desfă­şurat în condiţiunile ascuţirii luptei de clasă la oraşe şi sate, în condiţiunile creşterii sectorului socialist în toate domeniile activităţii noastre economice şi social-cultu­­rale. Realizările poporului nostru muncitor, în frunte cu clasa muncitoare, succesele pe drumul construirii socia­lismului, precum şi desvolta­­rea noastră viitoare, au la bază, în primul rând, spriji­nul frăţesc, permanent şi sub toate formele, pe care ni l-a acordat şi ni-l acordă Uniu­nea Sovietică şi conducătorul ei, marele Stalin. Ajutorul politic, ajutorul material şi tehnic, folosirea bogatei ex­perienţe în construirea so­cialismului şi în planificare constitue un sprijin de nepre­ţuit din partea Uniunii So­vietice. Acest spri­jin este chezăşia construirii socialismului în ţara noastră. Colaborarea frăţească cu Uniunea Sovie­tică şi celelalte ţări de demo­craţie populară în cadrul Consiliului de Asistenţă Eco­nomică Mutuală constitue un factor esenţial în desvol­­tarea noastră economică. Succesele obţinute până acum de oamenii muncii din ţara noastră, conduşi de Par­tidul Muncitoresc Român, dovedesc avântul cu care aceştia s-au încadrat în ma­rea luptă pentru construirea socialismului, în marea luptă pentru apărarea păcii po­poarelor, întrecerea socialistă orga­nizată de sindicate s-a des­făşurat în ritm crescând, a­­tingând un nivel din ce în ce mai înalt, mai ales întrece­rea desfăşurată în cinstea celei de a 70-a aniversări a zilei de naştere a tovarăşului Stalin, la care a participat cea mai mare parte a mun­citorimii din tara noastră. In cursul anului 1949, sec­torul socialist din economia noastră naţională a crescut şi s’a întărit în toate dome­niile: industrie, agricultură, circulaţia mărfurilor, trans­porturi, h­olto, .­­Ci­­n industrie, prin executa­rea planului în proporţie de 108%, a crescut producţia globală cu peste 40% faţă de anul 1948 şi în acelaşi timp s’a lărgit baza materială în vederea desvolării ulterioare, mai ales în ceeace priveşte industria extractivă şi grea. In agricultură s’a început o muncă mai sistematică pen­tru ridicarea nivelului agro­tehnic şi pentru o justă re­partizare pe culturi a supra­feţelor. S-au luat de asemenea mă­suri pentru desvoltarea cre­şterii vitelor. Ca urmare a creşterii pro­ducţiei de maşini şi utilaj a­­gricol, a utilizării depline a suprafeţelor arabile aparţi­nând sectorului de Stat, cât şi prin alocarea de sume im­portante pentru construcţii, achiziţionări de vite de rasă, sectorul de Stat în agricul­tură a crescut şi s-a întărit considerabil, atât în ceea ce priveşte gospodăriile agri­cole de Stat, cât şi S. M. T.­­urile. Sectorul de Stat a crescut şi prin mărirea suprafeţei în urma exproprierii resturilor moşiereşti, îndrumată de Partidul Muncitoresc Român, cu spri­j­­inul activ al claf cei munci­toare, ţărănimea săracă şi mijlocaşă a trecut în acest an la constituirea primelor gospodării agricole colective, urmând drumul indicat de re­zoluţia C.C. al P.M.R. din 3—5 Martie 1949, singura Art. 1. — Se stabi următorul plan de St cale de a scăpa de mizerie şi de a ajunge la o viaţă îm­belşugată, calea transformă­rii socialiste a agriculturii noastre. In acelaş timp Statul spri­jină pe ţăranii muncitori care continuă să lucreze în gos­podării individuale, luând măsuri să limiteze exploa­tarea chiaburească şi să îmbunătăţească condiţiunile lor de trai şi de muncă d­in sectorul circulaţiei măr­furilor, prin preluarea de către Stat a comerţului cu ridicata şi prin lărgirea reţe­lei de desfacere cu amănun­tul, comerţul de Stat s’a în­tărit, limitând astfel sfera de activitate a comerţului par­­ticular. In perioada actuală comerţul particular are posi­bilitatea să lucreze sub con­trolul Statului şi în limitele stabilite de acesta. In acelaş timp s’a trecut la reorganizarea cooperaţiei, care creşte şi se desvoltă atât la sate, cât şi la oraşe, con­tribuind într’o măsură mai mare la o mai bună valorifi­care a produselor ţărăneşti şi la o intensificare a schimbu­lui între oraş şi sat. Transporturile şi-au îmbu­nătăţit munca pentru a co­respunde sarcinilor din ce în ce mai complexe legate de creșterea continuă a econo­miei noastre. Ca urmare a realizării p­oliticii financiare a Parti­­ului Muncitoresc Român și a Guvernului, bugetul anu­lui 1949 a fost excedentar, ceea ce reprezintă un mare succes în înfăptuirea pla­nului de Stat pe 1949. Ca urmare a măririi veni­tului naţional, datorită în primul rând întăririi şi cre­şterii sectorului socialist, ni­velul de trai al celor ce mun­cesc s-a îmbunătăţit. Salariul mediu a crescut cu 30%, la care se mai adau­gă mărirea salariului social, prin posibilităţi sporite de fo­losire a învăţământului şi a mijloacelor culturale în ge­nere, ca şi prin grija deose­bită ce s’a dat sănătăţii oa­menilor muncii. In anul 1949, volumul total al salariului social a fost de lei 22 mi­liarde. Grija pentru sănătatea oa­menilor muncii s’a manifestat prin sporirea numărului in­stituţiilor sanitare, printr’o mai bună îngrijire medicala şi o îmbunătăţire a aprovizio­nării cu medicamente. Dea­­semenea în domeniul învăţă­mântului, numărul celor a­­traşi în şcoli de toate gra­dele a crescut simţitor. Massele muncitoare bene­ficiază din ce în ce mai mult de concediile de odihnă, de cultură şi de sport. Ca urmare a măsurilor luate de Partidul Muncito­resc Român şi de Guvern în domeniul cultural, învăţă­mântul, presa, radio, teatrele, cinematografele, bibliotecile şi alte instituţii culturale devin în tot mai largă măsură un bun al celor ce muncesc. In acelaş timp se duce o largă acţiune de alfabetizare me­nită să rezolve în scurt timp problema analfabetismului la noi în ţară. Anul 1949 a însemnat in acelaş timp o întărire orga­nizatorică a economiei noa­stre în drumul spre socialism. Un pas însemnat în întă­rirea conducerii socialiste a întreprinderilor îl constitue trecerea la gospodărirea chib­zuită socialistă începută în acest an. Au fost introduse primele standarde de Stat pentru pro­dusele industriale, ceea ce a contribuit la ridicarea pro­ductivităţii muncii şi la îm­bunătăţirea calităţii produse­lor. Deasemenea s’au luat o serie de măsuri ducând la adâncirea muncii de plani­ficare, care cuprinde sec­toare din ce în ce mai largi. leşie pentru anul 1950 lit . 3. întărirea şi lărgirea sec­torului socialist în agricultură prin creşterea numărului sta­ţiunilor de­ maşini şi tractoare şi întărirea celor existente, prin înzestrarea gospodăriilor agricole de Stat in vederea ridicării productivităţii lor şi prin sprijinirea ţăranilor muncitori care constitue gos­podării agricole colective. De asemenea ridicarea ran­damentelor la cereale şi a pro­ducţiei agricole în general, prin utilizarea tuturor terenu­rilor arabile, şi prin îmbună­tăţirea structurii repartiţiei pe culturi, în sensul lărgirii cul­turilor de mai mare impor­tanţă pentru economia noa­stră,­ precum şi prin desvoltă­rea creşterii vitelor. 4. Desvoltarea cooperaţiei la oraşe şi sate, atât în ceea ce priveşte cooperaţia de consum şi aprovizionare, cât şi cea de producţie. 5. Ridicarea continuă a ni­velului de trai al celor ce muncesc, prin punerea la dis­poziţie a unor cantităţi din ce în ce mai mari de bunuri materiale, precum şi prin lăr­girea posibilităţilor de ridicare a nivelului cultural şi îmbu­nătăţirea îngrijirii sanitare a oamenilor muncii. 6. Creşterea acumulărilor socialiste prin o mai bună or­ganizare a muncii, îmbunătă­ţirea indicilor tehnico-econo­­mici, ridicarea productivităţii muncii, precum şi printr’un regim sever de economii. 7. Ridicarea economică a regiunilor rămase în urmă din punct de vedere economic, — datorită politicii nefaste a regimului burghezo-moşie­­resc — prin punerea în valoa­re a bogăţiilor solului şi sub­solului, crearea de noi fabrici şi căi de transport, precum şi prin executarea de mari lu­crări de interes naţional; 8. întărirea independenţei noastre naţionale printr-o po­litică consecventă de priete­nie şi colaborare multilaterală cu U.R.S.S. şi ţările de de­mocraţie populară. Realizarea acestor obiective politico-economice duce la întărirea regimului de demo­craţie populară, la creşterea clasei muncitoare şi întărirea alianţei între clasa muncitoa­re şi ţărănimea muncitoare. CAPITOLUL I Obiectivele politico-econom­ice ale Planului La elaborarea planului pe anul 1950 s’a urmat marele exemplu şi experienţa plani­ficării sovietice şi s’a folosit propria noastră experienţă din primul an de plan. Planul de Stat pe anul 1950 se întemeiază pe realizările şi succesele obţinute în îndepli­nirea planului de Stat pe anul 1949 şi pregăteşte totodată condiţiunile pentru trecerea la planul pe 5 ani 1951—1955. Pe aceste baze se stabilesc ur­mătoarele obiective politico economice : 1. întărirea şi lărgirea in­dustriei energetice şi extrac­tive, în special în sectorul pe­trolului şi cărbunilor, ceea ce constitue o condiţiune esen­ţială a desvoltării industriei şi transporturilor, precum şi în general a întregii noastre economii naţionale. 2. Continuarea desvoltării industriei grele şi în special a industriei construcţiilor de maşini, verigă de bază pentru desvoltarea economică a ţării. In cadrul acestei industrii se va pune accentul pe produc­ţia de maşini-unelte şi maşini electrice. Paralel cu aceasta se va ur­mări creşterea producţiei bu­nurilor de consum printr’o mai completă utilizare a capa­citaţii existente, prin crearea de noi unităţi de producţie şi folosirea resurselor locale, prin extinderea cooperaţiei meşte­şugăreşti, cât şi prin sprijini­rea micilor meseriaşi care prin munca lor pot contribui la mărirea producţiei artico­lelor de larg consum. VIATA CAPITALEI CAPITOLUL II Producţia industrială- A. SARCINI CANTITATIVE In anul 1950 valoarea în preţuri constante a producţiei globale în industrie va creşte cu 37% faţă de aceea a anului 1949. Pentru principalele produse industriale se stabileşte următorul volum de producţie faţă de realizările din 1949, socotite 100%. Industria extractivă Industria electrotehnică Țiței extras . . . „i. • • • • • •­­32,5% Electromotoare . i.i.r. 144 % Gaz metan . . .­.»«p.r.r.i.i... JOB.J-/* Transformatori­­.r.-t.w­.-.T.-. 110 % Cărbune brut .-.tîct.s-i.t.:« m % Minereuri de fier r» • 116 *% Minereuri neferoase­­ • 188 % Industria chimică Industria energiei electrice Sodă, caustică și calcinată . . . . 108,2% Tinerări i­nvirfusă 113 % Coloranți organici ....................... 123,2% Energie electrica produsa............. /0 Acid sulfuric ............ . 116,6% Industria siderurgică Amoniac , r*.­.r.r« 142 % Fontă .................... ... 116 % Anvelope .... 112,2% Oţel . , r.y.x.r* r-3t • U9 % Laminat^ }jjjj # Industria lemnului Industria construcțiilor Mobilă^ ! .‘ .* ! ! ! 155 % de mașini Celuloză ! ! r . 110,4% In industria construcţiilor de maşini, va- Hârtie . . .­...­. ......................... 106.. % Starea producţiei globale în anul 1950 va fi Carton . . .... . . . ... 114,1% in 41,7% mai mare decât in anul 1949. Pe produse importante, se vor realiză ur- , . nătoarele sarcini de producție în compara- materiale de construcții­­le cu anul 1949. ciment ...................................... 124 % UTILAJ INDUSTRIAL Geamuri trase . . .. r. r.-sv­ r.î.i., 109 % Mașini cu aburi.............................. 127,6% Cărămizi refractare . . . . 131,7% Motoare cu combustie internă .t.x. 170,4% Cărămizi de construcţii 191,5% Construcţii metalice ................. 137,6% Maşini unelte . ............................ 853 % . . . . . ... „ Rulmenţi ............................................ 536 % Industria textilă UTILAJ PETROLIFER Ţesături de bumbac 140 % Trolii de foraj .. u. ..... . 112,5% Țesături de lână . . . r. . 121% Mese Rotary . . ... 220 % Țesături de mătase ....103,4% Pompe de noroi . •.r.t.i.T.x.v.i. 125,5% Tricotaje ................... 163 V» Prăjini grele . . . *. •.r.~.­. . .. 132,3% Sape cu trei conuri­­.­.­.r. . . . 537,8% Intermediare . . . 130 % Industria pielăriei Unități de pompaj ...................... 158,1% . MATERIAL RULAN'U ~ pjs^a ..................^ i’&’&’VY'-nj* % Vagoane marfă (în echivalam 4 oSii^^ încălțăminte 'de 'piele .! ! 127 «/o Vagoane cisternă. (în echivalent 4 osii) ..... 110,3% Industria alimentară CONSTRUCȚII NAVALE Zahăr.......................­x. ...... 123,9% Slepuri ...................<-....................... “jjj Produse zaharoase cs.i.i.i.i.m. 145,3% vSTÄ« ::::::: II?:!*': ciTM0"“““1 MAȘINI ŞI UTILAJ AGRICOL ...................1”‘ Tractoare ............................................ 120,2% ‘ ,i2 * *-n-*w*v, 128,2 ° Pluguri pentru tractoare . . . 233 % conserve . .r.r-x.-r. -t.-. 179 % Cultivatoare pentru tractoare . . . 365 % Marmeladă . . .­­.-kh. 1.3.ut. 123 % Semănătoare pentru tractoare . . 285 % Paste făinoase ».­.•* 152 % B. SARCINI CALITATIVE In vederea creşterii pro­ducţiei şi productivităţii mun­cii, nivelul tehnic al indus­triei noastre va trebui să se ridice simţitor în cursul a­­nului 1950. In acest scop, se fixează următoarele sarcini pe ra­muri industriale : 1. In industria petroliferă viteza ciclică lunară pe gra­­nic la forajul de explorare va creşte cu cel puţin 14,6%, iar la cel de exploatare cu cel puţin 8,6%, faţă de anul 1949. Se vor face cercetări şi stu­dii în vederea reactivării son­delor părăsite şi se vor lua măsuri pentru reducerea de­clinului imediu lunar al son­delor vechi cu cel puţin 33%, prin îmbunătăţirea tehnolo­giei, prin dotarea cu trolii mobile, prin organizarea şi raţionalizarea intervenţiilor. Se vor studia şi introduce în practică metode tehnolo­gice noui, folosindu-se expe­rienţa din U.R.S.S., atât la lucrările de foraj şi produc­ţie, cât şi la prelucrarea ţi­ţeiului, pentru mărirea ran­damentului şi ridicarea cali­taţii produselor rezultate. Se va aplica principiul di­viziunii muncii şi al speciali­zării în operaţiunile esenţiale ale forajului. Se vor lua măsuri de ra­ţionalizare a transportului de gaze şi ţiţei, pentru evitarea­­pierderilor pe conducte şi în rezervoare. 2. In sectorul industriei mi­niere se va studia şi stabili raportul optim între lucrările de deschidere, pregătire şi abataje, în funcţiune de zăcă­mânt şi de modul de exploa­­tare, pentru fiecare mină în parte. Se vor face studii, şi cerce­tări în vederea valorificării de noui zăcăminte. Se vor face studii pentru îmbunătăţirea metodelor de preparare a minereurilor, în vederea sporirii randamentu­lui extracţiei de metale. O atenţie deosebită trebue dată înobilării ligniţilor şi fo­losirii lor, pe scară largă, ca sursă de energie. 3. In industria siderurgică, producţia de fontă pe mc. de volum util de furnal în 24 ore va creşte cu cel puţin 12,2% faţă de anul 1949. Producţia de oţel pe oră şi mp. de suprafaţă de vatră a cuptoarelor Martin va creşte cu cel puţin 13,2% faţă de anul 1949. Consumul de cocs pe tonă de fontă produsă va scădea cu cel puţin 6,2% faţă de anul 1949. Se vor introduce procedee tehnologice noui ca: proce­deul de turnare pe bandă a fontei de furnal, după meto­dele sovietice, turnarea lin­­gourilor de oţel pe vagonete şi se va extinde fabricaţia o­­­ţelurilor speciale pentru scule şi construcţii in cuptoarele Martin. Se vor lua măsuri pentru folosirea raţională a gazelor de furnal. 4. In Industria construc­ţiilor de maşini se va îmbu­nătăţi gradul de utilizare a maşinilor-unelte şi în spe­cial a acelora care constitue strâmtorări in procesul de producţie, prin raţionalizarea şi intensificarea utilizării a­­cestora. Se vor studia, se vor întoc­mi proiectele şi se vor con­strui prototipurile d­in pri­ma parte a anului 1950­­ pentru a asigura trecerea la fabricaţie chiar în cursul a­­nului de plan, pentru urmă­­toarele produse: vagoane grele de tipuri nouă, vagoane refrigerente, maşini univer­sale de ascuţit scule, discul­­toare,­ secerători-legători şi alifie. Deasemenea se vor exe­cuta prototipurile şi se va trece la fabricaţia de serie a următoarelor produse noui: strunguri universale mijlocii, maşini orizontale de găurit şi alezat, maşini de rectificat, cazane de aburi de 35 atm., maşini cu aburi de 1.000 HP şi altele. Se va studia şi pregăti fa­­bricaţia cu sprijinul tehnic al U.R.S.S., a următoarelor maşini-unelte : strunguri ca­rusele, freze portale, rabote­­ze, maşini de frezat roţi din­ţate, sondeze mecanice şi altele. 5. In industria energiei e­­lectrice, numărul orelor de utilizare pe an a puterii in­stalate a centralelor termo şi hidroelectrice care depind de Ministerul Energiei Electrice, va creşte cu cel puţin 8,3% faţă de anul 1949. In vederea unei cât mai in­tense şi raţionale utilizări a energiei electrice se vor stu­dia şi se vor face conectări între Centralele Ministerului Energiei Electrice şi centra­lele întreprinderilor. Deasemenea se va urmări întrebuinţarea raţională a pu­terii electrice pentru atenua­rea vârfurilor de sarcină şi crearea rezervelor de putere, necesare asigurării la timp a reviziilor grupurilor electro­gene. 6. În industria electroteh­nică se va pregăti şi începe fabricarea de electromotoare de mare putere, de utilaj e­­lectric greu şi se va tipiza şi trece la fabricaţia de serie a aparatajului de joasă ten­siune. Deasemenea se va pregăti fabricarea de piese detaşate de radio şi de noui modele de aparate de radio. 7. In industria chimică se vor îmbunătăţi indicii de uti­lizare a agregatelor, precum şi indicii de consum de ma­terii prime, in special pentru soda calcinată şi acid sulfuric. Se va da o deosebită im­portanţă lucrărilor de studii şi cercetări, în vederea des­voltării industriei noastre chi­mice pe bază de gaz metan, petrol şi cărbune. Se vor face deasemeni stu­dii şi cercetări pentru extra­gerea aluminei din bauxită, precum şi pentru producerea materiilor de bază necesare fabricaţiei de produse chimice de sinteză ca : răşini sinte­tice, coloranţi şi medica­mente. In industria chimico-far­­maceutică se vor fabrica pe scară industrială medicament­­te până acum importate, în special sulfamide, antisifilitice şi antinevralgice. Se va studia şi extinde fa­bricaţia vitaminelor. Se vor lua măsuri în vederea valo­­rificării florei indigene, pen­tru fabricarea de produse chimico-farmaceutice. 8. In industria hârtiei se va pregăti şi pune în fabrica­­­ţie hârtie pergaminată pentru monotipuri şi cartonul pentru garnituri cu bază de asbest. Deasemeni, se va studia şi pregăti fabricaţia hârtiilor în­trebuinţate pentru producerea de materiale electroizolante şi a hârtiei fotografice. 1. In cursul anului 1950 su­prafaţa cultivată cu cereale va creşte cu 2% faţă de 1949, din care suprafaţa însămân­ţată cu cereale panificabile va fi de 3.050.000 ha. Suprafaţa plantată cu orez se va mări cu 34,8%, iar su­prafaţa principalelor culturi industriale­ şi oleaginoase va creşte, precum urmează: Sfeclă de zahăr. . cu 6 % Tutun ......................cu 18 »/« Plante oleaginoase. cu 9,7% din care: Floarea soarelui... cu 7,7»/« Bumbac..................cu 50 % in pentru fuior . . cu 37 % Se va pune accentul deose­bit pe lărgirea suprafeţelor însămânţate cu leguminoase pentru boabe, cartofi şi ier­buri perene. Suprafeţele se vor mări: La mazăre­ , cu 68 % La fasole . . .. . . cu 23,8% La cartofi cu 20 % La lucernă cu 38 % La trifoi ...... cu 37,3% La borceag .... cu 8,6% Deasemenea se va mări cu 9,5% suprafaţa cultivată cu legume şi zarzavaturi. In a­­cest cadru se va urmări ex­tinderea acestor culturi în ju­rul oraşelor şi centrelor in­dustriale importante. O atenţie deosebită se va acorda măririi producţiei la hectar a culturilor agri­cole. In acest scop se vor lua măsuri pentru condiţionarea şi tratarea tuturor seminţelor pentru în­­sâmânţare cu cereale, pentru lărgirea suprafeţelor desmi­­riştite imediat după recolta­re, astfel încât suprafaţa des­miriştită să fie de cel puţin 60% din suprafaţa cultivată cu cereale; deasemenea se vor face până la 1 Decembrie 1950 ogoare de toamnă astfel încât cel puţin 35% din su­prafaţa arabilă a ţării să fie ogorită. Se vor lua măsuri ca însă­mânţârile de primăvară şi de toamnă să se facă la terme­nele optime pentru fiecare cultură, iar treeratul pâioa­­selor să fie terminat intr’un termen scurt după­ recoltare, pentru a se preveni astfel pierderile de recoltă şi să se mărească posibilitatea de a se face la timp lucrările de desmiriştire şi de însămânţa­re de toamnă. In domeniul zootehnicii se stabilesc următoarele sarcini de creştere a numărului de animale : Cabaline ...............cu 9,9% Bovine ....... cu 11,3% Oi cu lână fină şi semifină .... cu 20,5% Porcine ...... cu 43 % Păsări . . ..... cu 100 % Pentru a se asigura creşte­rea numărului animalelor de tot felul, se va organiza, în special, combaterea preventi­vă a bolilor, asigurându-se din timp şi in cantităţi sufi­ciente produsele biologice şi medicamentele necesare. Până la sfârşitul anului 1950, numărul de oi cu lână fină şi semifină va creşte ast­fel, încât să reprezinte cel puţin 30% din numărul total de ovine. 2. Gospodăriile Agricole de Stat vor lărgi suprafeţele însămânţate cu leguminoase pentru boabe, culturi furaje­re, orez, cartofi, legume şi culturi pentru seminţe. Una din sarcinile de bază ale Gospodăriilor Agricole de Stat este mărirea prin toate mijloacele a culturilor agri­cole şi a recoltelor globale, lărgirea creşterii animalelor şi mărirea productivităţii în sectorul zootehnic, precum şi intensificarea muncii de spri­jinire a ţăranilor muncitori din satele învecinate. Gospodăriile Agricole de Stat trebue să obţină recolte medii la culturi agricole mai mari decât recolta medie la gospodăriile ţăranilor indivi­duali, cu cel puţin: 27% la grâu. 20% la secară. 23% la orz. 33% la porumb. 17% la floarea soarelui. Pentru îndeplinirea acestei sarcini, Gospodăriile Agrico­le de Stat vor îmbunătăţi calitatea arăturii, iar semă-■. .403.000 hantri r r.­. . 1.056.000 „ .......................... 983.000 ulei în proporţie de 9% fa­ de consumul de motorină. Numărul tractoriştilor v creşte cu 207% faţă de ani 1949, ajungându-se la 20.00 tractorişti. 4. Producţia de seruri vaccinuri pentru combatere epizootiilor va creşte în curşi anului 1950 cu 25% faţă d anul­­1949. In cadrul acestei creste­ generale producţia serur antipestos va creşte cu 90"/ 5 In cursul anului 1950,­­ vor continua lucrările de ca­­astrare­­a teritoriului agrico al R.P.R, începute în 1949. I acest scop, se vor întocmi pla­nuri topometrice noui pe suprafaţă de 500.000 ha. 6. Se vor executa lucrări d îmbunătăţiri funciare pe­­ puţin 40.400 ha. Prin aceasta se vor red agriculturii 7.000 ha. terenul neproductive şi se vor îmbu­nătăţi 33.400 ha terenuri i­nundabile cu o productivitat scăzută, sau parţial degra­date. De asemenea, se vor executa lucrări de îmbunătăţire a te­renurilor din regiunea Cana­lului Dunăre-Marea Neagră pe o suprafaţă de 15.000 ha Se vor continua lucrările de amenajare a 5.000 ha. orezări pe suprafeţele Gospodăriilor Agricole de Stat. Agricultura şi silvicultura Cabaline ................................... Bovine ........... Suprafeţele vor creşte la: Fasole CU 26 % Soia . , [.j,*.-2 „ 62 0/6 Mazăre •» 64,7% Linte ...... . ,r.3i.r.K.jr.ie.i » 141 % Cartofi ...... .T-?--(-tre (•*■ r..­.Jr.X.7W • [•*•«•5 ,, 66 % Plante de nutreţ . • -r.'r.7«.T-3r*-t.aME*X':r*tr*x*R.iK«j a, 108,4% Grădini de zarzavat • . «s*i ,, 36,6% Cânepă pentru sămânţă „ 198 % Seminţe de legume . . . . ror.r.T.x.x.r.a.K. ioro „ 272 % Lucerna pentru sămânţă ,r„ „ 98 % natul se va face în majori­tate, cu ajutorul semănătoa­relor. Desmiriştirile se vor face pe o suprafaţă de cel puţin 85% din suprafaţa recoltată, iar ogoarele de toamnă pe 85%/% din suprafaţa destinată cul­turilor din primăvara 1951. Se va îmbunătăţi îngrijirea semănăturilor, mai ales a culturilor industriale, se va lărgi aplicarea îngrăşăminte­lor şi se vor lua măsurile a­­gro­tehnice menite să ducă la mărirea productivităţii. Pentru combaterea inamici­lor vegetali şi animali ai li­vezilor şi viilor se va face stropirea lor cu insecto-fun­­gicide pe întreaga suprafaţă. Numărul animalelor Gos­­podăriilor Agricole de Stat, va creşte în anul 1950, după cum urmează: • • • ,i«j. , i*23,6% • • • • r.i.i.i.x.i.xfl 9,8% răsilă) r.T* -T»î-t-5 53% ă . . ..... ____ 26% mare socialistă a agricultu­rii, se fixează următoarele sarcini: Numărul Staţiunilor de Ma­şini şi Tractoare va creşte cu 34%, ajungând la un număr total de 137. Volumul total al lucrărilor efectuate de S.M.T., în cursul anului de plan, se stabileşte la echivalentul de 2.447.000 ha. de arătură normală (han­ tri), repartizate după cum urmează: Porcine (vieri şi animale de­­ ovine cu lână fină şi semifir Producţia de lapte pe cap de vacă furaj­ata va fi de 1.800 litri anual, producţia de lână pe cap de oaie va fi de 2,4 kg. Se va da o deosebită aten­ţiune îmbunătăţirii raselor a­­nimalelor. 3. Pentru aducerea la înde­plinire a directivelor trasate de către Partidul Muncitoresc Român şi Guvernul R.P.R. Staţiunilor de Maşini şi Trac­toare, in opera de transfer­ In campania de primăvară In campania de vară . . . In campania de toamnă . . Pe terenurile ţăranilor în­tovărăşiţi, Staţiunile de Ma­şini şi Tractoare vor efectua lucrări, care vor Întrece în volum pe cele din 1949 cu 119%. De asemenea, Staţiunilor de Maşini şi Tractoare le revine importanta sarcină de a da tot sprijinul gospodăriilor a­­gricole colective.­ In vederea realizari,­aceste­ sarcini, parcul­­de i*»,sini si tractoare la S.M.T. va spori după cum urmează : Tractoare cu 2.031 bucâU adică cu 50% mai mult ca în 1949. Batoze cu 620 bucăţi, adică cu 19% mai mult ca în 1949. Pluguri de tractoare cu 2.100 bucăţi, adică cu 60% mai mult­ ca in 1949. Cultivatoare cu 1.000 bucăţi, adică cu 458% mai mult ca în 1949, precum şi cu 1300 discuitoare, adică cu 558% mai mult ca în 1949. Deasemenea, S. M. T.-urile vor fi înzestrate cu 35 ateliere noui. Volumul lucrărilor efectuate de un tractor convenţional (15 H. P.), in cursul anului 1950, va fi cel puţin 325 ha arătură normală. Consumul de carburanţi pen­tru un hectar de arătură nor­mala va fi de cel mult 21 kg­ ha de motorină, si ce­ de (Continuare în pag. 3) 9. In industria materialelor de construcţie, producţia de klinker pe mc., al cuptorului în 24 ore va fi cu cel puţin 9,3% mai mare decât în 1949. Producţia de geamuri (in echivalent de 2 mm.) pe mp. de suprafaţă de topire a cup­torului în 24 ore, va fi cu cel puţin 5% mai mare decât în 1949. In cursul anului 1950, se va pregăti şi începe fabricarea de nouă materiale de cons­trucţii ca: cimenturi pentru baraje, cimenturi maritime, cimenturi aluminoase, tuburi de asbociment, vată de zgură pentru izolaţii,­ cărămizi spe­ciale pentru planşee, pardo­seli şi faţadă. Se vor intensifica cercetă­rile tehnico-ştiinţifice, în ve­derea punerii la punct a pro­cedeelor de fabricare a cără­mizilor suprarefractare, a va­selor şi sticlăriei de labora­tor, a izolatorilor de înaltă tensiune (peste 25.000 volţi) şi a prefabricatelor pentru construcţii. 10­. In industria lemnului, debitul de lemn rotund de ră­­şinoase prelucrat pe ţol de gater şi pe oră va creşte cu cel puţin 7,8%. Printr-o mai bună selecţionare a materia­lelor, volumul lemnului de lucru la esenţele de foioase, se va majora cu 35% faţă de anul 1949. In procesul de exploatare a lemnului se va pregăti me­canizarea manipulării, încăr­cării şi descărcării buşteni­lor. 11. In industria textilă pro­ducţia de fire de bumbac ra­portată la număr mediu 34 metric pe 1.000 tuse şi pe oră, va creşte cu cel puţin 12,7 m/i) faţă de anul 1949. In industria mătăsii se va experimenta filarea viscozei prin procedeul continuu. Pentru asigurarea sectoru­lui de tricotaje cu ace de tri­cotaj, se va pune la punct producția în serie a acelor de tricotaj. In ramura confecțiunilor se va extinde lucrul pe bandă. 12. In industria pielăriei se vor studia metode noui de tăbăcire în vederea reducerii ciclului operaţiunilor de tă­băcire şi a întrebuinţării ta­­nanţilor de fabricaţie indi­genă. 13. Industria alimentară îşi va îmbogăţi sortimentele pro­duselor, îmbunătăţindu-se în acelaşi timp calitatea lor. Se va da o deosebită atenţie va­lorificării fructelor şi legume­lor, precum şi fabricării con­servelor şi a brânzeturilor. In vederea conservării şi valorificării cât mai bune a produselor alimentare, se va da o deosebită atenţie pro­cedeelor de condiţionare, pă­strare şi conservare, punân­­du-se în practică procedee noui de uscare şi congelare, urmărindu-se păstrarea unui conţinut cât mai bogat în ele­mente nutritive şi vitamine. Deasemenea se va intensifica valorificarea subproduselor la marile abatoare. 14. Se va continua standar­dizarea produselor și in spe­cial a celor fabricate de in­dustria siderurgică, metalur­gia prelucrătoare, electroteh­nică, materiale de construc­ţie, precum şi a produselor de larg consum cât şi a celor destinate exportului. 15. Ca urmare a realizării investiţiilor înscrise în plan, a introducerii noului sistem de salarizare, a pregătirii ca­drelor calificate de muncitori şi tehnicieni şi întăririi dis­ciplinei in muncă, precum şi ca urmare a organizării mai bune a procesului de produc­ţie prin raţionalizarea lui, prin introducerea de noui standarde de Stat şi prin în­deplinirea sarcinilor date cu privire la indicii tehnico-eco­­nomici, productivitatea mun­cii va trebui să crească în anul 1950 cu 20% faţă de anul 1949. 16. Legat de creşterea pro­ductivităţii muncii, de redu­cerea cheltuielilor de fabri­caţie şi administrative, se fi­xează pentru întreaga indu­strie o reducere medie a pre­ţului de cost cu cel puţin 10% faţă de nivelul mijlociu al a­­nului 1949. Aceeaşi reducere se va aplica şi cheltuielilor de circulaţie în comerţ. CAPITOLUL III

Next