Viaţa Capitalei, februarie 1950 (Anul 2, nr. 227-249)

1950-02-01 / nr. 227

CONCURSURILE ECHIPELOR CĂMINELOR CULTURALE IN TOATA TARA BRAŞOV. *— Concursul de dansuri şi coruri ce a avut loc în sala cinematografului „Ma­xim Gorki", s'a desfăşurat în faţa uneii asistente entuziaste care a aclamat cu căldură e­­chipele bine instruite. Cele 19 echipe au executat cu multă vioiciune frumoase dansuri naţionale. Deasemeni, au plăcut mult bucăţile de cor, mai ales cele executate de echipele Căminelor Culturale, din Intorsura Buzăului, Butila şi Feldioara, care au fost pre­miate. BACAU. — Numeros şi ent­­uziiast a fost publicul care a participat la finalele concursu­lui pe judeţ între echipele Că­minelor Culturale din comunele Oneşti, Traian, Iteşti, Grigoreni, Soci, Fărăoani, Cotomba, Tuta, Târgul Trotuş, Călugăra, He­­legiu, Vişineşti, Scorjeni şi Ta­­maşi, formate din 610 ţărani muncitori. Publicul numeros venit să a­­siste la desfăşurarea concursu­lui, a întâmpinat cu aplauze a­­pariţia echipelor îmbrăcate în pitoreşti costume naţionale. Pro­gramele prezentate au dovedit temeinica pregătire a echipe­lor şi au scos la iveală o se­rie de talente tinere. La sfârşit, Comitetul Provizo­riu judeţean a oferit premii e­­chipelor care au prezentat cele mai bine executate dansuri sau cântece. ORADEA. — In sala Ateneu­lui Popular „A. S. Puşkin" a avut loc concursul dintre cele 25 echipe culturale, cu forma­ţiuni de dansuri româneşti şi maghiare care au prezentat programe variate, executate cu talent şi însufleţire. Spectatorii români şi maghiari au urmă­rit cu interes tot programul, a­­plaudând echipele în minuna­tele lor dansuri şi coruri. La sfârşitul concursului juriul a acordat numeroase premii e­­chipelor Căminelor Culturale, pentru dansuri, coruri, piesete şi recitări. ROMAN. — In sala teatrului Trianon, a avut loc concursul de coruri şi dansuri, la care au participat echipele Cămine­lor Culturale din judeţul Ro­man. Oamenii muncii veniţi în nu­măr mare să asiste la acest concurs, au aplaudat puternic echipele formate din tineri ti­rani muncitori, care au prezen­tat coruri şi dansuri foarte fru­mos executate. FOCŞANI. — In sala Teatru­lui Popular „Gh. Dimitrov" s-a desfăşurat Duminică concursul de coruri şi dansuri populare, între cele mai bune echipe ale Căminelor Culturale din jude­ţul Putna, evidenţiate cu oca­zia întrecerilor pe plăşi. La concurs au participat 12 echipe cuprinzând peste 400 ti­neri ţărani muncitori, care au executat dansuri naţionale ro­mâneşti şi sovietice. Programul a mai cuprins coruri şi recitări. După terminarea concursului au fost distribuite următoarele premii: premiul I constând din­­tr'un aparat cinematografic, e­­chipei Căminului Cultural din Călimănești. Premiul al doilea un aparat de radio, echipei Că­minului Cultural din Simionești, iar premiul al treilea, corului echipei Căminului Cultural din comuna Vizantea. IN JUDEŢUL DAMBOVIŢA AU LUAT FIINŢA 1059 CENTRE DE ALFABETIZARE Datorită îndrumărilor Parti­dului, munca de alfabetizare în judeţul nostru face frumoase progrese. Astfel, prin eforturile de zi cu zi ale salariaţilor din învăţă­mânt şi ai Comitetelor Provizo­rii s-a organizat în judeţul nos­tru un număr de 1059 centre la care predau lecţii 1494 în­văţători şi profesori, precum şi un număr de 190 tovarăşi res­ponsabili din organizaţiile de massa. In acest fel s-a asigurat par­ticiparea la aceste cursuri a unui număr de 31.268 de anal­fabeţi, obţinându-se un procent de peste 88 la sută din progra­marea Ministerului învățămân­tului Public. In Capitală se fac ultimele pregătiri in vederea Campionatului Popular de cros pe ski Datorită timpului favorabil pentru sporturile de iarnă, Judeţeană Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport face ultimele pregătiri pentru or­ganizarea „ Campionatului Popular de cros pe ski”, în Capitală. In vederea acestui scop, responsabilii şi resoartele sportive din diferitele unităţi de muncă vor trebui să gră­­be­sca întocmirea listelor şi depunerea lor la judeţeană, asigurarea u­nei cât mai bune organizări. Totodată au fost fixate tra­seele pe care se vor desfăşura probele Campionatului Popu­lar de cros pe ski. Aceste trasee sunt urmă­toarele: I. împrejurimile Arcului de Triumf. II. Platoul din spatele Uzi­nelor Republica. III. Platoul Ghencea. , IV. Platoul Colentina. V. Cartierul Cotroceni. După Cupa oraşelor la h­och­e­ia filiala 9 Turneul pentru Cupa ora­şelor a demonstrat că hocheiul nostru a înregistrat în acest an un progres tehnic şi tactic. Echipele având o perioadă de antrenament de mai bine de o lună de zile, au putut învăţa multe lucruri noui. Este lim­pede că dacă jucătorii ar pa­tina trei luni pe an, rezulta­tele ar fi cu mult mai bune şi clasa hocheiului nostru ar creşte şi mai mult. fi Din acest punct de vedere Miercurea Ciuc este avantajată căci la Ciuc, ghiaţa durează mai mult ca în orice altă parte a ţării. Din aceiaşi cauză, Ciu­­cul creşte cadre tinere, are e­­chipe de rezervă, juniori şi pi­tici şi poate prezenta formaţii bine antrenate. „ In situaţia cea mai grea este Capitala care în ultimii opt ani nu a avut ghiaţă mai mult de 10 zile. Aceasta este explicaţia pentru care avem în Bucureşti numai jucători bătrâni şi nici un ju­nior. Până nu vom avea un pati­noar artificial, nu poate fi vor­ba de creşterea unor cadre noi. „ Cel mai tânăr jucător al Cupei oraşelor este Fenke II de la Ciuc. Are 16 ani şi este elev. Cei mai bătrâni sunt Vă­car (40 ani) antrenorul Ciucu­­lui şi F. Marinescu (Bucureşti). Cel mai tânăr jucător bucu­­reştean este Dlugoş, care are 26 ani. „ Darcă timpul se va men­ţine rece, în cursul acestei săp­tămâni vom mai avea jocuri de hochei în Capitală. g' Campionatul de şah al oraşului Moscova MOSCOVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: De curând a început cam­piona­tul de şah pe echipe al oraşu­lui Moscova. Fiecare echipă este formată din 30 jucători (25 ju­cători şi 5 jucătoare). Printre componenţii echipelor figurează şi maeştrii Vass­il Smâslov, Alexandru Kotov, Da­vid Bronstein, Flohr și Elisabeta Bucova. Tenis de masă Două noui victorii ale echipei R.P.R., la campionatele mondiale Echipa de tenis a R.P.R. a obţinut eri la Budapesta două noui victorii: asupra Scoţiei şi Ţării Galilor. întâlnirea cu Secţia a fost aşteptată cu mult interes de­oarece în formaţia scoţiană se afla Miss Elliot, o jucătoare foarte bună. Angelica Rozeanu a întâl­nit din primul joc pe Pithie. Jucătoarea noastră a obținut o strălută victorie: 21—14, 21—15. Elliot a învins însă pe Sam­ Saas (R.P.R.) cu 21—13, 22— 20. Reprezentanta noastră a jucat bine în al doilea set. Jocul de dublu fete dintre A. Rozeanu, Luci Slăvescu şi Elliot - Pithie a revenit echipei române, cu 21—14, 21—14. Fab­ida mult aşteptată din­tre A. Rozeanu şi Elliot a fost jucată de reprezentanta noa­stră în mod excepţional. Ea a învins cu 21—9, 21—15, adică mai sever decât pe Pithie care este a doua jucătoare a Sco­­ţiei, întâlnirea cu Ţara Galilor s’a soldat tot cu o victorie a echipei noastre care a învins cu 3-0. Da­torită acestei noui victorii echipa R. P. R. s’a calificat în finala Campionatului mondial de tenis de masă. Rezultatele jocului cu Ţara Ga­lilor sunt: Angelica Rozeanu —­ Bates 21-5; 21-13, -----— Szász — Evans 21-7; 22-20. Rozeanu, Slăvescu — Bates, Evans 21-14; 19-21; 21-18. Atletism 9 150 de atleţi au participat Duminică la crosul de antrena­ment oragnizat de Comisia locală de atletism In Parcul Naţional. Atleţii reprezentau clubul Vul­can, Sind, Constructori, CFR, Dinamo şi Godeanu. • IN CADRUL campionatului de box al R.P.R., CFR (Lugoj) a întrecut Oţelul Roşu cu 4—3. L . SIBIUL a învins Sighi­şoara la box cu 13-3. 0 LA CLUJ s’a doborât Du­minică un record de patinaj vi­teză pe 3000 m. de către Farca T. (Ferar) in timpul de 6’27”. Campion regional la seniori a devenit Boldiş V. (Ferar) în 6’33”4/10. 9 IPEIL XI a susţinut un joc de hochei la Miercurea Ciuc, cu „Gheorghieni” pe care a în­vins-o cu 8-4 (2-2; 4-2; 2-0). 0 JOI la Comisia locală de Ciclism va conferenţia alergă­torul E. Norhadian despre „Aler­gările de lung kilometraj”. 0 FORMAŢIA cehoslovacă de hochei „Vitkovice” a jucat pri­ma partidă în R. Polonă, la Katovice, unde a învins se­lecţionata oraşului cu 11-4 (4-1; 1-0; 6-3). 9 R. P. UNGARA şi R. Pe­leim au înscris echipele de te­nis in Cupa Davis ediţia 1950. ★ MOSCOVA, 31 (Agerpres). — TASS transmite : Recent a apărut cartea cam­pionului mondial de şah, Mihai Botvinik, intitulată „Partide Iese”. Volumul cuprinde 100 din cele mai interesante partide de şah jucate de Botvinik din 1926 ţ Srii în 1916. Împreună cu 6 stu­dii şi un tablou al tuturor re­zultatelor din turneele interna­ţionale şi marile competiţii de şah la care a participat. Deasemeni, Mihail Botvinik descrie, într’unul din capitolele cărţii cei 25 ani ai carierii sale­­ de şahist, începând de la vârsta­­ de 12 ani, până când a devenit­­ campion de şah al U.R.S.S. DESCHIDEREA CĂMINULUI DE ZI C. F. R. BRAŞOV Intr'un cadru festiv a avut loc deschiderea Căminului de zi C. F. R. din str. //de Pinti­­lie Nr. 9. In acest cămin pot fi găzduiţi 80 de copii şi ulterior vor pu­tea fi primiţi 100 de copii. Alo­caţia asigură copiilor o bună îngrijire. Maria Isakova campioana naţionala la patinaj viteza MOSCOVA 31 (Agerpres). — Tass transmite: Pe patinoarul stadionului „Dinamo” din localitate, a în­ceput Sâmbătă 28 Ianuarie disputarea Campionatului u­­nional femenin de patinaj vi­teză. Campionatul a întrunit cele mai bune patinatoare din U.R.S.S. in frunte cu cam­pioanele Maria Isakova (Mos­cova), Zoia Holscevnikova (Moscova), Rimma Jukova (Sverdlovsk) şi Tatiana Ka­­retina (Sverdlovsk). Proba de 500 m. viteză a fost foarte disputat­ă, fiind câştigată de Maria Isakova şi Sofia ICondacova (Leningrad), care au obţinut acelaş timp. Titlul de campioană a ţării pe distanţa de 3000 m. a fost cucerit de Rimma Jukova (Sverdlovsk) care a demon­­strat că rămâne una din cele mai bune patinatoare din U.R.S.S. Campionatul continuă cu desfăşurarea probelor de 1500 m. şi 5000 m. VIAȚA CAPITALEI „Situaţia internaţională“ Conferinţa tovarăşului I. P. Puţuri Tov. I. P. Puţuri, directorul Agenţiei Române de Presă „Ager­pres“ a conferenţiat Luni seara, în sala Dalles, în ciclul de con­ferinţe despre „Situaţia Interna­ţională“, organizat de Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii. Analizând situaţia internaţio­nală la sfârşitul anului 1949, conferenţiarul a subliniat că ea este caracterizată prin împărţirea lumii în două lagăre, lagărul im­perialist şi anti-democratic şi la­gărul anti-i­mperi­alist şi demo­cratic, a căror luptă are loc în condiţiile continuei ascuţiri a criza­ generale a capitalismului, a slăbirii forţelor imperialismului şi a întăririi forţelor socialismu­lui şi democraţiei. Bazându-se pe datele cuprinse în mesagiile trimise de Truman Congresului american, la începu­tul anului 1950, conferenţiarul a dovedit cu cifre şi fapte concrete eşecul total al politicii interne şi externe americane. Pentru a ocoli prăpastia crizei care se deschide tot mai largă în faţa lor, Truman şi acoliţii săi intensifică pregătirile de razboi­ şi caută să subjuge alte ţări. In acest scop, imperialismul ameri­can se serveşte de planul Mar­shall. Conferenţiarul a evidenţiat pe larg lupta dârză a muncitorimii din Italia şi Franţa împotriva mi­zeriei crescânde şi a politicii de­ provocare la războiu a guvernelor respective, aservite imperialismu­lui an­erican, care întrebuinţează teroarea. In Anglia de asemenea, criza este din ce în ce mai acută, şomajul se întinde, preţurile cresc vertiginos, în timp ce gu­vernul laburist stăruie în politica sa antimuncitorească de îngheţare a salariilor. Trecând la­ examinarea situa­ţiei din lagărul anti-imperialist şi democratic, tov. I. P. Puţuri a arătat că anul 1949 a fost pen­tru U.R.S.S. şi pentru ţările de­­mocraţiilor populare, un an de nouă victorii. Planul de producţie al URSS pe 1949, plan mărit faţă de cel iniţial, a fost îndeplinit cu 103 la sută pe întreaga industrie. Bunăstarea oamenilor sovietici e în continuă creştere. In continuare, conferenţiarul a subliniat succesele ţărilor d­e de­mocraţie populară care, mergând pe drumul învăţăturii lui Lenin şi Stalin, folosesc experienţa mă­reaţă a URSS în construirea so­cialismului. In ultima parte a conferinţei, tov. I. P. Puţuri a ilustrat pe larg succesele obţinute de Repu­blica noastră Populară în cursul anului 1949 şi a subliniat că oa­­­menii muncii din ţara noastră, sub îndrumarea Partidului Mun­citoresc Român, pornesc cu el an în noul an de muncă, pentru în­deplinirea și depășirea Planului de Stat pe 1950, pentru întărirea frontului păcii. BUGETUL PE 1950,­FACTOR PUTERNIC DE PACE SI CONSTRUCTIE (Urmare din pag. 1-a) Expresia grijei pe care regimul nostru de democraţie populară o poartă lichidării cât mai grabnice a înapoierii culturale şi sociale a populaţiei, o constitue fondurile însem­nate prevăzute în buget, pentru finanţarea acţiunilor social, culturale. Din cele 87 miliarde prevăzute pentru aceste ac­ţiuni, 20 miliarde sunt destinate Asigurărilor Sociale de Stat, doar 67 miliarde pentr­u învăţământ, promovarea ştiinţei, arte­lor, presei, sportului, sănătatea publică, asistenţa socială şi,— pentru prima dată — sprijinirii familiilor cu mulţi copii. Această din urmă acţiune e dusă şi ea pe linia consolidării aşezărilor noastre socialiste. Acest lucru e profund semnificativ în ce priveşte grija pentru om, o sarcină centruală în regimurile socialiste. Sta­tele capi­aliste, având alte preocupări, printre care cea mai de căpetenie e aceea de a pregăti războiul şi a reprima miş­cările de eliberare ale popoarelor din colonii, precum şi de a înăbuşi lupta clasei muncitoare pentru un trai mai bun, buge­tele lor au cu totul altă compoziţie şi altă destinaţie. Astfel Statele Unite înscriu, in ultimul buget alocaţii militare repre­zentând^ 71*/» din total, iar pentru sănătatea publică l"/o, pen­tru învăţământ 1*/o, pentru asigurări sociale 3"/». In bugetul nostru pe 1950 s’a prevăzut o sumă de II ori mai mare decât in bugetul trecut pentru organizarea odihnei salariaţilor. Un miliard 141,7 milioane lei sunt astfel puşi la­­ dispoziţie pentru odihna salariaţilor, studenţilor şi copiilor. Toate aceste prevederi pe teren economic, social şi cul­tural sunt cu putinţă numai datorită creşterii „permanente şi continui a venitului naţional intr’un ritm necunoscut sub regimul burghezo-moşiereskc” — aşa cum a spus tov. Vasile Luca în expunerea făcută în faţa M­a­rii Adunări Naţionale. Iar creşterea venitului nostru naţional e determinată de felul cum poporul îşi duce munca, de felul cum realizează şi traduce în fapt sarcinile zi de zi, în uzină, în laborator, in birou, pe ogor. De calitatea şi cantitatea produselor, de eco­nomiile realizate, de ridicarea productivităţii muncii, se leagă succesele oamenilor muncii în îndeplinirea Planului de Stat, d­inda o­­re de căpetenie a întregii clase muncitoare. O legă­tură indisolubilă e între Buget şi noul Plan de Stat. Din această sumară analiză reese că bugetul R.P.R. pe 1959 este în adevăr un buget al păcii şi al construcţiei so­cialiste. Lupta pentru pace a poporului nostru alături de celelalte popoare din uriaşul front al Păcii condus de Marea Uniune Sovietică este astfel şi mai întărită. Bugetul e azi o sarcină a fiecărui om al muncii, interesat în buna lui desfăşurare şi executare, deoarece de îndeplini­­rea acestor obiective depinde ridicarea stării sale materiale şi încununarea eforturilor un­e pentru întărirea și înflorirea Patriei. INFORMAŢII In ziua de 29 ianuarie, tov. Teodor Rudenco, ambasadorul Republicii Populare Române în Republica Populară Chine­ză, a părăsit Capitala, însoţit de personalul misiunii, pentru a-şi lua postul în primire. D-na a fost salutat la gară de tovarăşii : Grigore Preotea­sa, ministru adjunct al Afa­cerilor Externe, Ana Tom­a, consilier ministerial, Ecaterina Chivu, George, Macovescu, Cristina Luca, directori în Mi­nisterul Afacerilor Externe, etc. (Agerpres), A.R.L.U.S.—Filiala Bucureşti şi revista „Vene Nou” anunţă pentru astăzi Marţi 31 Ianua­rie, orele 18, la Casa Priete­niei Româno-Sovietice din Str. Batiştei nr. 14, „Marţea I­­novatorilor”, cu subiectul: „Metoda Marşrui". Vor lua cuvântul: Assan A­­lexandru de la „Veac Nou” şi inovatorii în producţie: Şer­­bănescu Dumitru, maistru prim la „Industria Bumbacu­lui B”, evidenţiat în muncă ; Matei Paraschiva, ţesătoare la „Industria Bumbacului B”, de­corată cu „Ordinul Muncii” cl. IlI-a şi „Medalia Muncii”, şi Boghină Ana, ţesătoare la „Industria Bumbacului B”, de­corată cu „Medalia Muncii”. Azi la orele 18, la Casa de Cultură a Filialei A.R.L.U.S. din Calea Victoriei Nr. 42, va avea loc conferinţa tov. Ho­­ria Maicu, director la Insti­tutul de proectări al con­strucţiilor despre: „Aspecte din Moscova”. Urmează un film sovietic. Ieri dimineaţă s-a deschis şe­dinţa plenară a Comitetului Cen­tral al Confederaţiei Generale a Muncii. Au luat parte tovarăşii Gh. Apostol, preşedintele C. G. M., Liuba Chişinevschi, vicepreşedin­tele C. G. M­, Gh. Stoica, secre­tar al C. G. M., precum şi cei­lalţi membri ai Comitetului Cen­tral C. G. M. Au mai asistat deasemeni: to­varăşii Dumitru Petrescu, mem­bru al C. C. al P. M. R., Gh. Gas­ton Marin, ministrul Energiei E­­lectrice, Al. Sencovici, ministrul Industriei Uşoare, Miron Dumi­tru, ministru adjunct al Industriei Uşoare şi C. Lepădatu, ministru adjunct al Sănătăţii. După ce­ a amintit,că prima pr­­.ciară a Comitetului Central C- G. M. din acest an coincide cu împlinirea a cinci ani de la primul Congres al mişcării sin­dicale din ţara noastră, după eli­berarea ei de către Armatele So­vietice, tov. Gh. Apostol a des­­voltat raportul despre : „Sarci­nile sindicatelor pentru realizarea Planului de Stat pe anul 1950". Una din pârghiile importante care a pus în mişcare masele de muncitori din ţara noastră în lupta pentru îndeplinirea şi de­păşirea Planului, a fost întrece­rea socialistă care a căpătat un caracter de masă. Prin însuşirea metodelor sovietice de lucru, prin realizări de inovaţii, al că­ror număr s'a urcat în anul 1949 la 2000, prin extinderea lucrului la mai multe maşini, prin desvol­­tarea brigăzilor complexe şi de calitate, producţia şi productivi­tatea muncii a crescut simţitor. Un rol important în realizarea şi depăşirea Planului de Stat l-au avut noul sistem de salarizare cât şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale muncitorilor. Printre lipsurile observate, trebuie puse nejusta folosire a materiilor prime, nerespectarea sortimentelor de produse planifi­cate, folosirea fondurilor pentru alte scopuri decât cele prevăzute în Plan, nedefalcarea Planului pe locurile de muncă la unele între­prinderi, subaprecierea rolului maiștrilor, tehnicienilor și ingi­nerilor în organizarea şi condu­cerea procesului muncii, ca şi necuprinderea de către Uniuni a tuturor sindicatelor în organiza­rea întrecerii socialiste. Tov. Gh. Apostol a arătat apoi că pentru realizarea Planului de Stat este necesar ca ni­velul teh­nic al Industriei noastre să fie ridicat simţitor, să se asigure o mai bună folosire a capacităţii reale de producţie, a utilajului in­dustrial şi a imenselor resurse nefolosite încă. Lupta pentru rea­lizarea Planului este în acelaş timp lupta pentru pace, lupta îm­potriva imperialismului aţâţător la război. Sindicatele, a arătat vorbitorul, trebuie să se preo­cupe deasemeni de asigurarea unei discipline serioase în muncă, de întărirea autorităţii conduce­rii unice în întreprinderi, de în­tărirea răspunderii personale a fiecărui muncitor, tehnician. In­giner şi funcţionar pentru munca şi calitatea muncii sale, ca şi de Introducerea unui regim sever de economii şi de înlăturarea risipei şi cheltuelilor inutile. Tov. Gh. Apostol s’a ocupat apoi de măsurile ce trebuesc luate tin aplicarea sistemului premiat, ca şi de problema pregătirii ca­drelor , calificate pentru econo­mia naţională, întrecerea socialistă trebue des­voltată în cursul anului 1950. Ei trebuie să cuprindă cea mai mare parte a muncitorilor, tehnicieni­lor, inginerilor şi funcţionarilor. Trebuie organizat deasemeni schimbul de experienţă în între-­ prinderi şi între întreprinderi. întrecerea socialistă trebuie să contribue deasemenea la creşte­rea calificării profesionale a mun­citorilor. O sarcină importantă a sindicatelor o constitue deasemeni crearea unei legături strânse şi permanente de colaborare între muncitorii din întreprinderi şi oa­menii de ştiinţă. Uneltirilor duşmanilor de clasă noi trebuie să-l răspundem, a în­cheiat tov. Gh. Apostol, printr-o şi­­mai mare întărire a unităţii clasei muncitoare atât pe plan na­ţional, cât şi pe plan internaţio­nal. Lupta noastră face parte din lupta oamenilor muncii din lumea întreagă pentru pace şi o viaţă mai bună. In fruntea acestei lupte se află marea Uniunea Sovietică condusă de marele învăţător al oamenilor muncii din lumea în­treagă, Iosif Vissarionovici Stalin. In cadrul discuţiilor la raport care au avut loc în cursul şedinţei de după amiază, au luat cuvântul to­varăşii Gh. Roman, preşedintele Uniunii Constructori, Gh. Bratu, preşedintele Sindicatului salaria­ţilor canalului Dunăre — Marea Neagră, Alexandru Ion, preşedin­tele Uniunii Petrol şi Gaz Metan, Covaci Francisc, preşedintele Uniunii Metalo-Chimice, Ichim Rusu, preşedintele Uniunii Sin­dicatelor de Salariaţi Agricoli, v­anghele Panait preşedintele Uniunii Lemn Forestier, Stelian Moraru, preşedintele Uniunii C. F. R., Elena Stoia, preşedinta Uniunii Textile, etc. după care tov. Gh. Apostol a tras concluziile la discuţii. 3 Şedinţa plenară a Comitetului Central al Confederaţiei Generale a Muncii » — Raportul tovarâşului Gh. Apostol — CORESPONDENTE Cursurile de alfabetizare in Popeşti Leordeni In urma muncii de lămurire dusă de activiştii organizaţii­lor de massă din Popeşti Le­ordeni, a luat fiinţă un curs de alfabetizare la, care sunt înscrişi 70 de neştiutori de carte. Cursiştii au fost îm­părţiţi pe grupe, care partici­pă prin rotaţie la cursurile ţi­nute în fiecare seară de învă­ţătoarea Maria Popescu de la şcoala No. 1. Printre cursişti se află şi oameni mai vârstnici, ca de pildă Ruxandra Scripcaru, tre­cută de 60 de ani. Este de subliniat faptul că setea de lumină face ca, odată lămu­riţi, cei înscrişi la cursurile de alfabetizare să nu lipsească de la nici o lecţie. După ter­minarea Ciclului I şi II cursiş­­tii se vor prezenta la exame­ne. Lupta pentru înlăturarea analfabetismului, grea moşte­nire a trecutului de exploa­tare, este dusă astfel: în fie­care colţ de ţară cu toată ho­­tărîrea. PANTELIMONESCU MIRELA coresp. voluntară Activitatea cercului de broşuri din Str. G-ral Culcer 7 Zilele trecute a avut loc şe­dinţa cercului de broşuri care funcţionează în cadrul UFDR- ului, în str. General Culcer No. 7. La această şedinţă au par­ticipat peste 70 de persoane. Tov. Prederer a făcut o pre­lucrare asupra raportului dat de tov. Constanţa Crăciun cu privire la lucrările sesiunei Comitetului Federaţiei Inter­naţionale a Femeilor Demo­crate care a avut loc la Mos­cova. Asistenţa a cerut ca astfel de şedinţe să fie cât mai des repetate, STANCU CONSTANTIN coresp. voluntar Deschiderea unei şcoli de corespondente în sectorul IV Roşu U.F.D.R. Zilele trecute a avut loc des­chiderea cursului in corespondente pentru activistele organizaţiilor din Sect. IV Roşu­ U.F.D.R. La acest curs participă toate responsabilele de presă din cir­cumscripţiile sectorului nostru şi corespondenţele evidenţiate — în total 36 de persoane. La deschidere au participat din partea Comisiei Presei — de pe lângă judeţeană, tov. Petrescu Elena, şi tov. Farca. Tov. Gagea Lygia din partea sectorului IV Roşu a rostit un cuvânt intro­ductiv, după care tov. Davidescu Emilia a ţinut prima lecţie despre: „Presa, ca armă de luptă şi edu­care a poporului muncitor". După cursuri vor avea loc semi­­narii, pentru ca participantele la curs să-şi însuşească şi mai te­meinic cunoştinţele căpătate. De­asemeni se vor ţine şi lecţii prac­tice. SPERLEA ELENA coresp. voluntară STAREA TIMPULUI In ultimele 24 de ore, cerul a fost mai mult acoperit. A nins în Banat, Oltenia, Muntenia și Dobrogea. Temperatura maximă înregis­trată ieri în Capitală a fost de minus 7 grade, iar cea minimă de minus 11 grade. Azi, dimi­neață la ora 8, temperatura în Capitală a fost de minus 10 grade.­­ In următoarele 24 de ore timpul va rămâne neschimbat, cu cerul mai mult acoperit în jumătatea de Sud a tării. In următoarele trei zile tim­pul se va menţine geros cu ninsoare intermitentă. Răspunsuri pentru corespondenţi ^ 9 PANTELIMONESCU MI-­­RELA. — Corespondenţa tri­­ measă de dvs. ne-a sosit cu în­­târziere. Ea n'a mai put ut fi u- , tiiizată, deoarece faptul reia ai' îşi pierduse actualitatea. In coresponden ele viitoare vă rugăm să ne înfă işaţi viaţa ‘ cartierului, felul în care îşi duc munca delegaţii de stradă şi­ comitetul gospodăresc şi să ne faceţi o prezenare totodată şi critică a realizărilor de până­­ acum. 9 CLIPER ELENA. — Cores­pondenţa are un caracter oare­cum personal. Lipsurile ară­ate nu sunt ilustrate şi cu alte fap­te. Este necesar ca­­ aceste co-­ respondenţe să fie făcute în spirit critic, fiindcă numai în , felul acesta putem contribui la înlăturarea lipsurilor. Criticile trebuesc făcute însă în mod just, faptele riguros controlate,­ cercetate cauzele în adâncime, pentru ca acei cărora li se face­­ critica să şi-o însuşească, să-şi poată da seama de greşeli şi să lupte pentru înlăturarea lor. In corespondenţele viitoare , vă rugăm să ţineţi seama de aceste indicaţiuni. 9 SOFIA NEDELEANU. — Este bine ca realizările comite­tului gospodăresc din cartier să­­ fie popularizate, pentru ca ast­fel să constitue un exemplu şi un stimulent pentru alte com­i-­­ tete gospodăreşti. Insă nu tre­bue să neglijaţi aspectul critic. Corespondenţa trimeasă va fi utilizată. SERVICIUL SPECIAL DE STUDII DIN DEPARTAMENTUL C. F. R. CUMPĂRĂ de urgență TRUSE DE CURBE (JOCURI DE CURBE) cu raze variind 50—500 m, la Scara de 1:1000. Posesorii celor de mai sus se pot adresa în fiecare zi de lucru între orele 12—15 direct Serviciul Special de Studii, situat în Palatul Administrativ CFR din B-dul Dinicu Golescu Nr. 38, Etaj 7, camera 19.

Next