Viaţa Capitalei, aprilie 1950 (Anul 2, nr. 278-302)

1950-04-01 / nr. 278

AI­UL I, Nr. 27­4 PAGINI, 4 LEI p. Sâmbătă 1 Aprilie 1950 PROLETARI 7)/V TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! Organ al Comitetului Organizaţiei P. M. R. Bucureşti şi al Comitetului Provizoriu Bucureşti _____________________________ _____ * p * . • I Măsuri luate de C. F. R. şi R. A. T. A. pentru o cât mai bună efectuare a transporturilor cu prilejul vacanţei de primăvară In vederea vacanţei de primă­vară, pentru a se preîntâmpina aglomeraţia în trenurile de că­lători şi la ghişeele caselor de bilete, Departamentul C.F.R. a luat următoarele măsuri: In gările care deservesc Ca­pitala precum şi la Biroul Ofi­cial de Voiaj Bucureşti, la cere­rea călătorilor, se vor emite bi­lete de tren valabile pentru orice zi cuprinsă între 1 și 10 Aprilie 1950. Toate trenurile de călători vor fi sporite cu vagoanele necesare, iar în caz de aglomeraţie, se vor îndruma din Gara de Nord tre­nuri suplimentare care vor dubla actualele trenuri din program. Avizarea îndrumării trenurilor suplimentare se va face prin me­­gafoanele staţiei Bucureşti Nord. La trenurile de călători care sosesc în Bucureşti Nord, se vor ataşa vagoane de bagaje supli­mentare pentru transportul cole­­telor mesagerii cu alimente, care la cerere, se vor expedia la do­miciliu prin Serviciul de Ca­­mionaj C.F.R. Călătorii pot cere relaţii amă­­nunţite la Biroul de Informaţii Gara de Nord, telefon nr. 7.07.28, 7.20.30, 7.20.37, 7.20.38, 7.20.39 sau Biroul Oficial de Voiaj Bucureşti, telefon 4.85.69, 4.49.61. Deasemenea pentru a asigura publicului călător care se de­plasează în provincie, cu oca­zia vacanţei de primăvară, locuri suficiente în autobuzele sale, Administraţia Transportu­rilor cu Autovehicule R.A.T.A. din Ministerul Comunicaţiilor a luat o serie de măsuri ce vor intra în vigoare cu începere de mâine 1 Aprilie a. c. La autogările mai aglomera­te şi oriunde va fi necesar, nu­mărul curselor va fi dublat sau chiar triplat. Daca totuşi aceste sporiri ale parcului de autobuze nu vor putea satisface cerinţele publicului, vor fi amenajate au­tocamioane deschise, cu bănci şi prelate, pentru transportul călă­torilor pe distanţe mai mici. De asemenea, autogarile vor pune in vânzare biletele de călă­tori cu autobuzele R.A.T.A. după următoarele norme : Cu trei zile înainte, pentru călătorii care solicită bilete pe întregul parcurs al traseului. Cu 24 ore înainte, pentru că­lătorii care doresc bilete pentru staţii aflate la distanţe situate la mai mult de jumătatea trase­ului. Cu o oră mai înainte, pentru călătorii care solicită bilete pe distanţe mai mici de jumătate din traseu. Aceste măsuri luate de CFR şi Administraţia Trasporturilor cu autovehicule R.A.T.A. sunt de un real folos pentru cei care vor petrece vacanţa de primă­vară în diferite localităţi din provincie. P DRUMUL TRANDAFIRILOR e timpul apusei burghezo-moşierimi gră­dinari vestiţi erau angajaţi să îngrijească de florile scumpe, printre care şi trandafirii minunaţi, care trebuiau să înveselească mesele îm­buibaţilor sau să împodobească saloanele „doam­­nelor din înalta societate”. Mai erau necesari trandafirii şi în alte împre­jurări. Limuzine încărcate de bogăţia gingaşelor flori plecau din faţa florăriilor fastuoase pentru a fi trimise cadou „doamnei”, cine ştie cărui „Şef”. . Pentru cei care priveau uimiţi risipa de tranda­firi, cu preţul cărora trăiau luni de zile, pentru cei săraci, asemenea flori nu puteau exista decât în vitrine. In curţile oamenilor muncii înflorea doar bu­­ruiana neştiinţei şi a mizeriei. Pe străzile mărginaşe se întindea pecinginea­­maidanelor pe care creşteau în voie cucuta şi mă­­sălariţa, praful şi gunoaiele. Vremile acestea au trecut. Au răsărit în casele oamenilor florile speranţei şi-a rodit încrederea în ei şi nn forţa conducă­toare a Partidului. Curţile şi străzile au îmbrăcat, odată cu oamenii, straiul nou al vieţii tinere, adevărate. Maida­nele pline de stufişul buruienilor au devenit, hăr­­nicite de mâna oamenilor, grădini, parcuri şi sa­larii, adevărate oaze de lumină şi odihnă pentru cei ce făuresc viitorul măreţ al Patriei noastre. Pe zi ce trece aspectul Capitalei noastre se schimbă. Zeci de mii de oameni ai muncii, voluntari ai Înfrumuseţării oraşului, gătesc Capitala în haine de sărbătoare. Astfel, mai zilele trecute, pe şoselele Giurgiu şi Olteniţa, cetăţenii au plantat 4000 de trandafiri daţi de Comitetul Provizoriu al Capitalei, pe o distanţă de trei kilometri şi jumătate, pentru a transforma aceste locuri într’o adevărată grădină. Sădiţi de mâna cetăţenilor, miile de arbuşti care vor înmiresma întreg cartierul, sunt acum ai celor ce muncesc. Florile pe care le jinduiau altă­­dată în vitrină, le vor încânta acum ochiul şi le vor prilejui clipe de plăcută odihnă. Iată însă că munca şi bucuria cetăţenilor au fost umbrite de fapta unui element străin de toate eforturile oamenilor muncii pentru o viaţă mai frumoasă. Trei trandafiri au fost smulşi şi­ furaţi de Ioana Alecu din strada Funicularului Nr. 15. Fapta aceasta a trezit indignarea întregului cartier. Şi indignarea are o semnificaţie mai mare decât s’ar crede. Nu e vorba aici de un furt oarecare, ci e un jaf din bunul celor ce muncesc,­ este o pră­­dăciune faţă de o cucerire pentru care massele au luptat. Uriaşa plantaţie din acest cartier al Bucureştiu­­lui, este o dovadă a grijii pe care Partidul şi Gu­­vernul o poartă celor mulţi şi vrednici. Şi ei în­ţeleg s-o apere ca pe orice cucerire pe care au înfăptuit-o în ultimii ani. Drumul trandafi­rilor este al lor şi pentru ei vor înflori miile de plante înmiresmate care vor face din acest car­tier o grădină minunat de frumoasă. I. Dragomirescu Lupta pentru calitate In cadrul consfătuirilor ini­ţiate de Consiliul Judeţean Sin­dical, pentru îmbunătăţirea ca­lităţii produselor a avut loc­eri la fabrica „Octombrie Roşu" o consfătuire la care au partici­pat cumpărători, vânzători din magazinele de Stat şi munci­tori de la diferite fabrici de con­­fecţiuni din Capitală. Consfătuirea a avut ca obiec­tiv calitatea confecţiunilor pen­tru femei. Printre numeroşii cumpără­tori care au participat la con­sfătuire se aflau muncitoare de la diferite întreprinderi care au luat­­ cuvântul şi au arătat defectele constatate de ele la rochiţe, taioare sau pardesiile puse în vânzare în magazinele de Stat. Tovarăşa Elena Bucur, mun­citoare la C.A.M., a arătat lip­surile constatate de ea la un pardesiu confecţionat la „Oc­tombrie Roşu". Printre altele, tovarăşa Bucur a spus : — Când am îmbrăcat parde­toate cusăturile de la subţioară s-au desfăcut. Se vedea bine că era lucrat cu neatenţie. Eu propun ca tova­răşii dela „Octombrie Roşu" să se străduiască să lucreze mai atent. Ar trebui ca să se con­fecţioneze atât pardesie cât şi rochii, de mărimi diferite. Nu toată lumea are aceiaşi sta­tură. La Cooperativa noastră de pildă, toate rochiile care vin, au aceiaşi măsură. Muncitoarea Rădulescu Elena de la „Flamura Roşie" a ară­tat că toate taioarele pe care le-a probat la magazinul „Popu­lar" din calea Victoriei 112, a­­veau mânecile scurte, iar când a întrebat pe vânzător care este cauza, acesta i-a răspuns : — Dacă-ți place, altele nu sunt !... Tovarăşa Dobre Emilia, sala­riată la C.F.R., a propus ca ro­chiile să aibă rezerve la cusă­turi și la tiv, pentru ca astfel să poată fi ajustate după talia fiecărui cumpărător, pentru femei în ceea ce pri­veşte modelele şi măsurile. To­varăşul Cahanea Anghel, de la magazinul „Popular" din Calea Griviţei 142 a arătat că multe rochii sunt arse pe dos, de la călcat, iar o parte din rochiile de culoare verde, de pildă, sunt cusute cu aţă albă. Salariaţii din comerţul de Stat care au luat cuvântul s-au an­gajat ca pe viitor să-şi revizu­iască atitudinea faţă de cum­părători şi să nu mai vândă mărfuri de calitate inferioară. Tovarăşii de la fabrica de con­fecţiuni Octombrie Roşu şi-au însuşit criticile aduse de cum­părători şi vânzători. Luând cu­vântul tovarăşul Creţu, de la secţia mantouri, a spus, între altele : — Consfătuirile acestea, ne sunt folositoare. Ascultând cri­ticile făcute de cumpărători săptămâna trecută, am putut să înlătur până astăzi o bună par­te din deficienţele care existau la secţia mea. Criticile aduse aci precum şi propunerile fă­cute ne vor folosi şi mai mult la înlăturarea celorlalte lipsuri. Pentru îmbunătăţirea muncii noastre, ne luăm angajamentul ca, la secţia mantouri, să în­fiinţăm, în­ cel mai scurt timp, o brigadă de calitate..." Pentru îmbunătăţirea calităţii confecţiunilor, muncitorii dela secţia de croit rochii au chemat la,întrecere pe cei dela secţia de croit mantouri. Astfel, consfătuirile organi­zate de către Consiliul sindical judeţean, contribue într'o mare măsură la îmbunătăţirea cali­tăţi produselor de larg consum. Colaborarea dintre cumpărători, vânzători şi muncitori se des­voltă şi dă roade. Cumpărătorii nu se mulţumesc să facă numai critici, ci vin şi cu propuneri juste, care sunt de un mare fo­los muncitorilor din fabricile de confecţiuni. Consfătuirea de ori a dovedit acest lucru. O nouă consfătuire între cumpărători, vânzători şi muncitorii din fabricile de confecţiuni 9 5 Propunerile făcute de către cumpărători ajută la îmbunătăţirea calităţii confecţiilor stut, am văzut că are umerii Vânzătorii din comerţul de deplasaţi spre spate şi când Stat, au semnalat faptul că nu am ridicat puţin mâinile în sus, există varietate de confecţiuni Asistenţa la consfătuirea muncitorilor de la fabrica „Octombrie Roşu” cu cumpărătorii şi vânzătorii din magazine ILW.co­f . O interesantă lucrare edilitară în Capitală Conductele de gaz metan sunt montate peste apa Dâmboviței Privirile cetăţenilor cari trec­­pe la Podul Mihai Vodă, sunt atrase de către lucrările ce­­se execută actualmente în acest loc. Muncitorii şi tehnicienii de la „întreprinderea Edilitară de Gaz Metan, au ridicat peste apa Dâmboviţei ,o schelă provizorie şi acum montează conducta de gaz metan, paralel cu podul şi legată de el. Lucrarea ce se execută prezin­tă o deosebită importanţă, con­ducta ce se montează, urmând să asigure alimentarea cu gaze naturale , a Laboratorului Central de Higienă al Capitalei. Lucrarea este a doua de acest hei în Capitală. Prima s-a exe­cutat anul­­trecut la Podul Schi­tul Măgureanu. Se, poate constata azi un progres simţitor în modul de construire a conductelor — tehnica traversării acroşate (con­ducta legată în exterior de pod) prezentând avantagii faţă de traversările anterioare. In primul rând, podul nu mai este perfo­rat, apoi, conducta prezintă a­­vantagii de întreţinere superioa­re, deoarece este vorba de o con­ductă aeriană şi nu de una în­gropată; în fine, lucrarea este deasemeni de 15—20 de or­i mai economică, nemaifiind necesare în executarea ei lucrările de săpături. Echipe de lucrători aşezând ţe­vile de gaz metan peste apa Dâmboviţei PRODUSELE COOPERATIVELOR MEŞTEŞUGĂREŞTI O vizită la expoziţia cooperaţiei din R.P. R. De curând, a fost deschisă în Capitală expoziţia cooperaţiei din R.P.R. Alături de picturi, fotografii şi desene care înfăţişează mo­mente din activitatea celor peste 13.000 cooperative de consum , sunt prezentate, în mai mrin­e standuri, o varietate de produse fabricate de cooperativele de pro­ducţie meşteşugărească, casnică şi de invalizi. De la jucăriile minuscule şi până la aparatele­­ medicale cari, până acum, se importau, există o întreagă gamă de produse ce poartă pecetea muncii harnice şi a iscusinţei celor cari le-au con­fecţionat. Un ascensor în miniatură, lu­crat cu aceeaş atenţie ca şi cel real, e prezentat de cooperativa „Construcţia Modernă" din Bucu­reşti. Lângă, el, o serie de apa­rate de precizie, manometre, a­parate pentru pneumotorax şi di­ferite alte aparate medicale, sunt expuse de cooperativa „Micii Meseriaşi Metalurgişti“. Secţiile de producţie casnică a cooperativelor săteşti expun o se­rie de obiecte de largă ut­ili­tat­e ,­ înfăţişând efortul colectiv pen- tru valorificarea resurselor lo­cale. Nenumăratele obiecte confec­ţionate din rafie de către coo­perativele „Ocsko Tereza“ co­muna Pecicul Nou, judeţul Ti­miş; „Gh. Lazăr“ din Avrig; „Ulmeni” din comuna cu acelaş nume din județul Buzău; pre­cum şi împletiturile de papură lucrate cu măestrie de membrii cooperativei „Strana“, judeţul Putna , arată câte realizări se pot obţine prin valorificarea re­surselor locale, până acum neu­tilizate. Deşeurile pot fi întrebuinţate foarte bine ca materie primă. Cooperativa „Luptătorul“ expune o succesiune de operaţiuni care demonstrează cum se poate ob­ţine săpun de calitate, din res­turile grăsimilor animale. Ba mai mult, cooperativa face un a­­pel către toate gospodinele de a nu arunca aceste resturi, ci de a le aduce acestei cooperative primind în schimb, săpun. Nu lipsesc nici articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte lu­crate cu multă pricepere în ate­lierele cooperativelor de con­fecţii. Pantofii de crep, executaţi de către cooperativa­­„Ciocanul“ din Capitală, ţesăturile confecţionate în atelierul cooperativei „Ţesăto­rul Muncilor“ costumul sau sa­lopeta lucrată la cooperativa „Cromai“ — toate oglindesc gri­ja cooperativelor de a desface o marfă frumoasă şi de calitate, oamenilor muncii. Intr’un stand sunt expuse pro­dusele lucrate de invalizii şi or­bii încadraţi în cooperativei „Drum nou’’ şi „­Munca orbilor“. Ele reflectă transformarea inter­venită în viaţa acestor oameni, socotiţi până mai ieri inutili. Perii, pensule, împletituri, sunt produsele lucrate cu îndemânare de aceşti infirmi, recalificaţi şi redaţi societăţii. Obiectele expuse dau o ima­gine a posibilităţilor de desvol­­tare a cooperaţiei meşteşugă­reşti, cât şi rolul pe care ea îl are ca factor activ în lupta pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la noi, în lupta­ pentru construirea socialis­mului în ţara noastră. Un colţ al „Expoziţiei Cooperaţiei" In noaptea de 2 spre 3 Aprilie a. c. va avea loc o eclipsă totală de lună O eclipsă to­tală de lună va avea loc în noap­tea de 2 spre 3 Aprilie. Ştiinţa astrono­mică a dovedit că aceste feno­mene cereşti se datoresc următoa­relor cauze : cor­purile opace, cum sunt pământul şi­­una, luminate de soare, aruncă’um­bre sub formă de conuri de umbră ș­i penumbră. Dacă' pământul trece prin conul de umbră' arun­cat de lună avem eclipsă de soare. Iar dacă lu­na tre­ce prin conul d­e um­bră aruncat de pământ, avem o eclipsă de lună. Eclipsa de lună nu este vizi­bilă decât odată cu intrarea lunii în conul de umbră. Aprilie, s’a stabilit că va trece prin următoarele faze : Intrarea lunei în penumbră va începe în seara zilei de 2 Aprilie la orele 20 şi 9 minute. Intrarea lunei în umbră va în­cepe la orele 20 şi 9 minute.­Luna va intra în eclipsă totală in aceeaşi seară, la orele 22 şi 29 minute. Mijlocul eclipsei totale va fi la orele 22 şi 44 minute. Sfârşitul eclipsei totale va fi la orele 22 şi 59 secunde. Ieşirea lunei din umbră se va produce după miezul nopţii (3 A­­prilie) la ora 0 şi­­19 minute. Ieşirea lunei din penumbră va fi la orele 1 şi 19 minute (3 Apri­lie). Mărimea eclipsei este de 1,039 diametri lunari şi se poate urmări cu ocheiul liber dela intrarea lunei în umbră, adică dela orele 21 şi 9 minute. (In pag. 2-a: Eclipsele de lună — Dela superstiţii la ştiinţă). La observatorul astronomic din Capitală Cu privire la eclipsa ce va a­­vea loc în noaptea de 2 spre 3 Concediile de odihnă, un drept câştigat prin elanul şi efortul oamenilor muncii * L­a 12 Aprilie toate staţiunile balneo-climaterice vor fi gata amenajate spre a-şi primi oaspeţii din toate colţurile ţării. 150.000 oameni ai muncii de toate vârstele, de toate categoriile se vor putea întrema anul acesta la munte, sau la mare şi în sanatorii speciale prin grija Partidului şi a Guvernului şi sub supravegherea Confederaţiei Generale a Muncii. Pentru ca concediile să-şi atingă cât mai bine scopul urmărit, Confederaţia Generală a Muncii a luat măsuri din vreme pentru amenajarea şi buna înzestrare a caselor de odihnă şi pentru mărirea capacităţii lor de cazare. Uniunile Sindicale au primit ca sarcină să participe activ la munca de conducere şi de administrare a staţiu­nilor de odihnă, pentru ca acestea să ofere cât mai bune condiţiuni salariaţilor plecaţi la odihnă. In anul acesta concediile de odihnă n’au fost în­grădite numai la cele câteva luni de vară. Staţiuni spe­cial organizate pentru a putea primi oaspeţi în tot cursul anului au funcţionat la munte. Făcându-şi con­cediul la Sinaia, Letca Vasile, de la Cariera Sibioara, împreună cu un grup numeros de muncitori depe şan­tierele Canalului Dunărea-Marea Neagră, vroia să aştear­nă o scrisoare pe care, după cum plastic s’a exprimat — ar fi dorit s’o adreseze lumii întregi, pentru a-şi arăta marea bucurie ce o simte petrecând astfel de zile fericite. Alături de el moş Sava Faur, de 61 de ani, artificier, complectă vorbele tovarăşului său, adăugând că în trecut nici măcar nu visa că ar putea el, om trudit, să simtă plăcerea unei odihne sub straja munţilor, — e drept mai cărunţiţi decât el iarna — loc pe care îl credea exclusiv rezervat bo­erilor. Grija Partidului, a Guvernului şi a Confederaţiei Generale a Muncii, pentru odihna întremătoare a salaria­ţilor din întreprinderi, instituţii şi şcoli, se reflectă în cifrele din bugetul Asigurărilor Sociale. Pentru realizarea planului de organizare a od­iinei pe anul 1950, este prevăzută suma de aproape 1 miliard 200 de milioane, faţă de circa 308 milioane din 1949. Numărul oamenilor muncii care se vor bucura de odihnă în staţiunile balneo-climaterice va fi anul acesta cu 65 la sută mai mare decât cel din 1949. E un drept al tuturor salariaţilor din întreprin­deri şi instituţii pe baza muncii depuse în cursul unui an. Oamenii lucrează cu şi mai mult drag, ştiind că rezultatul acestei munci se întoarce în fo­losul întregului popor muncitor, care, astfel, se poate împărtăşi din ce în ce mai mult de bucuriile vieţii. Nu se poate gândi la aşa ceva acel metalurgist din Liege de pildă, care, după cum scrie, a rămas „8 zile fără cele necesare traiului”, fiindcă, bolnav de piept, a trebuit să plătească doctorul şi medicamentele. In Franţa, în Bel­gia, Italia, şi alte ţări capitaliste, când e vorba de A­­sigurări Sociale şi de concediu, milioanele de munci­tori cunosc doar concediile forţate, provocate de şo­majul ce creşte mereu în statele marshallizate. Gu­vernul laburist a respins anul trecut proiectul deputa­tului comunist Piratin, care cerea asigurarea salariaţi­lor împotriva accidentelor muncii. Promiţând că va prezenta proiectul lui, guvernul laburist a rămas doar la promisiuni. In Statele Unite, sistemul Asigurărilor Sociale nici nu se cunoaşte. Staţiuni de odihnă încântătoare, ca cele din Uniunea Sovietică şi cele care se organizează tot mai temeinic la noi şi în celelalte ţări prietene, sunt rezervate în statele capitaliste numai celor ce, nemuncind tot anul, au pretenţia să se odihnească vara! ______________(Continuare în par­. 3) I. Păcurarii Eu fabrica TECHNOM­ARIN­A Au fost inaugurate ori o creşă şi un cămin de zi Sala de festivităţi inaugurată ori la fabrica „Technomarina", împreună cu creşa şi căminul de zi (Darea de seamă în pag. 3-a) SĂ-I ZICEM PE NUMELE EI! B­ufetul nr. 1, din piaţa Bâl­­cescu, este bine organizat cu tot ce-ţi pofteşte inima la ora mesei. De aceea are şi foar­te mulţi clienţi. Până nu de mult, mâneam acolo o brânză bună. Bună şi ieftină. Albă. Dar a dispărut. — Să-mi dai, te rog, o porţie de brânză! am cerut eu acum două zile. — Brânză n’avem. Am cerut altceva. Până să-mi aducă, mi-am rotit ochii pe la celelalte mese. Ia te uită, tova­rășii dela masa de colo, mănân­că brânză ! — Ați adus-o de-acasă? — Dece să aducem de-acasă ? N’au aici de toate? Mai încolo, altul cu brânză. Și altul. — Tovarășe ospătar, de ce nu-mi dai şi mie brânză? — Nu v’am spus că n’avem brânză? — Dar aia de colo ce este? — Aia? Aia e fromat, dacă nu vă supăraţi! — Aha, fromage ? !... Nu, nu mă supăr. Da’mi poţi da şi mie o porţie? — Vă dau şi cinci ! •— E destul una. Mi-a dat. — Dar de ce-i ziceţi fromage? Nu e tot brânză? — E brânză, da’ e altfel! — Şi cum îi zice în franţu­zeşte acestei brânze, ştii? — De unde să ştiu? Eu nu ştiu franţuzeşte ! — Atunci să-ţi spun eu : în franţuzeşte îi zice: fromage ! — Exact ca în româneşte. Cum v’am spus şi eu ! — Dar brânzei, brânzei noas­tre, româneşti, ştii cum îi zice în franţuzeşte? — Nu v’am spus că nu ştiu franţuzeşte? — Atunci să-ţi zic tot eu , îi zice „fromage”. — Tot f­romaje? Păi e altfel! — Fromage înseamnă brânză. — Atunci­­de ce îi zicem noi fromaj, când putem să-i zicem brânză? — Asta te întrebam şi eu !... O fi altfel brânza asta, nu zic ba. Poţi să-i mai adaugi atunci un pronume ,dacă vrei, pe lângă nu­mele de familie care este brân­ză, aşa cum d-tale iţi zice, sa spunem, Alexandrescu... — Pardon, Ionescu! — Bine, Ionescu. Te deosebeşti de fratele sau de fiul d-tale, prin faptul că iţi spune Ionescu Mihai, de exemplu... — Pardon, Victor ! — Ionescu Victor. Ţi-ar trece vreodată prin cap să-ţi spui, in loc de Ionescu, Ionesco, aşa cum se maimuţăreau, pe vremuri, ăia... Nu? Atunci de ce să-i zici aces­tei biete brânze, fromage? Ce ţi-a făcut? A doua zi am păţit-o la fel, la acelaş bufet. Numai cu alt os­pătar. Nu ştiu cine i-a învăţat, aşa deodată, pe toţi, să zică fro­mage în loc de brânză! Ba şi biletul pe care scrie preţul, poartă această indicaţie: Fro­mat. L-am lămurit şi pe al doilea ospătar. Dar tocmai cănd l-am lămurit, s’au aşezat alături de masa mea, doi domni gravi. — Ce luăm, M-sieur Popescu? l-a întrebat unul pe celălalt. Celălalt s’a adresat direct os­pătarului : — Ia să ne dai niște brânză de fremat ! Marius Mircu

Next