Viaţa Capitalei, mai 1950 (Anul 2, nr. 303-326)

1950-05-01 / nr. 303

Echipele de tir ale R. P. Ungară şi R.P.R. au bătut recordul mondial de pistol viteză BUDAPESTA.­­ In cadrul matchului de tir R. P. Ungară-R. P. R. echipele celor două ţări au bătut recordul mondial de pistol viteză 60 focuri, care era de 2219 puncte la 239 siluete. Echipa R. P. Ungare a reali­zat 2296 de puncte la 240 siluete, iar echipa R.P.R. 2240 puncte la 240 siluete, stabilind şi un nou record al R.P.R. Iată rezultatul: R.P.U. Takacs 579, Bergzsinyi 577, Kun 572, Silagi 568. R.P.R.: P. Călcâi 567, S. Cantili 567, Cochiliţa 556, I. Sârbu 550. La armă militară 3 poziţii, 20 focuri, R. P. Ungară a realizat 2241 iar R.P.R. 2122 puncte. La această probă, I. Sârbu, a bătut recordul ţării, la poziţie în genunchi 20 focuri realizând 168 puncte (vechiul record : 166 punc­te). Rezultatul final al partidei: R. P. Ungară-R.P.R. 5-1. Duminica dimineaţa pe hipo­­dromul de galop s'au desfăşurat într'un cadru sărbătoresc fim­alele campionatului naţional de cros. Strângând la start pe cei mai buni alergători din ţară finalele campionatului de cros, s'au bucu­rat de un succes de­plin, atât din punct de vedere tehnic cât şi or­ganizatoric. Au alergat fruntaşii acestui sport din fabrici, de pe ogoare, din unităţi militare şi şcoli care s-au înfrăţit în lupta comună a popoarelor pentru pace, împotri­va aţâţătorilor la un nou război. Din punct de vedere sportiv campionatul de cros a scos la iveală noi talente. Surpriza zilei a furnizat-o tâ­năra muncitoare Furnea Irina de la Petroşani, care a câştigat uşor cursa junioarelor, condu­când­ de la plecare până la sosire. Performanţa este foarte bună, ca ■învingând elemente ca Bod­ort, Tayfas, Tălmăceanu. A doua a sosit eleva Miclea M. (Ilfov). Tot o surpriză o consti­tue şi clasarea pe locul doi la senioare, a muncitoarei Carp Elena (Iaşi) care a dispus cu uşurinţă de Dutca, Ceac­aş, Ioana Popescu, Andruţă, etc. La juniori a câştigat cu multă siguranţă Cojocaru Grigore (Progresul­ Timişoara). Pe locul doi un începător: Haghner Fer­dinand (Arad). Cursa seniorilor a fost viu disputată, animatorii ei fiind Victor Firea, Radu Ioniţă, Pri­cop şi Aioanei. Cu condiţie fi­zică bună, Victor Firea a câşti­gat devenind campion naţional. Pe locul doi s-a clasat Atoanei, învingând la sprint pe Radu Io­­niţă. in clasamentul pe grupări a câştigat C.C.A. la băeţi şi C.S.U. Bucureşti la fete, devenind cam­pioni naţionali de cros pe echi­pe. Eforturile concurenţilor au fost răsplătite prin numeroase premii. REZULTATE TEHNICE Junioare 1) Furnea Irina (Petroşani) 2) Miclea M. (Ilfov) 3) Gebnic T. (C. Lung Moldo­venesc). Juniori 1) Cojocaru G. (Timişoara) 2) Hughess F. (Arad) 3) Georgescu I. (Constructori) Senioare . 1) Edith Treybal (Timişoara) 2) Carp Elena (Iaşi) 3) Durcă Geta (Vulcan) Seniori 1) Victor Firea (Dinamo) 2) A­ioanei (C.C.A.) 3) Radu Ioniţă (Locomotiva). St. Mare într-un cadru sărbătoresc Finalele crosului „Să întâmpinăm 1 Mai“ au constituit o puternică manifestare pentru pace Sportul pe scurt PRAGA. — Cursa motociclistă Internaţională care a avut loc pe stadionul Strahov, cu participa­rea concurenţilor din R.P. Ungară, R. Cehoslovaca, Austria, Olanda, Belgia şi Suedia, s-a terminat cu victoria lui Van Dyck (Olanda) urmat de Rosek (R. Cehoslovacă), Killmayeer (Austria) și Stani­slav (R. Cehoslovacă). TEPLICE. — Întâlnirea de football interprașe Teplice-Praga a dat loc unei vii dispute. Sco­­rul a fost 3-3 și oglindește as­pectul partidei în care echipele au fost egale. Campionatul de şah Campionatul de şah al R­­.R. va începe la 10 Mai cu optimile de finală. Se pot înscrie în a­­ceastă fază toţi jucătorii legiti­maţi de Comisia de şah care au obţinut în concursuri anterioare, categoria III. Etapa următoare se va desfăşura între 10-30 Iunie şi vor lua parte ln ea toţi şahiştii de cate­gor­i­a II. Campionatul feminin se va dis­puta între 1 şi 25 Septembrie la Braşov. Vor participa 20 de ju­cătoare dintre care 5 vor fi cele clasate pe locurile 1-5 în cam­pionatul de anul trecut. Restul participantelor vor avea cel puţin categoria III, al R. P. R. S’au încheiat două etape din cursa Varşovia-Praga C. Şandru l-a întrecut pe Vesely în etapa a doua Duminică s’a dat plecarea în cursa ciclişti Varşovia-Praga la care participă sportivii din 11 ţări. Pr­ima etapă s’a alergat în ju­rul Varşoviei,­­ traseul trecând prin marile centre industriale. Sosirea a avut loc pe stadionul „Wojska Polskiego” (Stadionul Armatei Republicii Polone) din Varşovia. Iată clasamentul primilor 5: Vesely (CSR), Andersen (Dane­marca), Herbala( Franţa), Nilsen (Danemarca), M. Niculescu (RPR) După prima etapă, clasamentul pe naţiuni se prezintă astfel: Danemarca 11; 29 58; Franţa 11; 31; 32; R. Cehoslovacă 11; 32; 53; R.K­.R.; R. P. Ungară; R. Po­lonă; R. P. Bulgaria; Republica Democrată Germană; Finlanda (T.U.L.); Triest. VARŞOVIA, 2. — Eri s’a dat plecarea în etapa II a cursei Varşovia-Praga, stadionul Arma­tei Polone, a fost arhiplin, lar pe parcurs mii de persoane ova­ţionau pe ciclişti. Plecarea propriuzisă s-a dat în afara Varşoviei la ora 16.30, sosirea având loc la Lodz, in jurul orei 20. Cei 183 km. ai etapei secunde au fost parcurţi de Klabinski din echipa polone­zilor din Franţa în 5 ore 12 miri. La kilometrul 15 de la plecare un grup de şase alergători cu şanse mai mici, au făcut prima evadare şi au mărit distanţa din­tre ei şi restul concurenţilor consacraţi surprinşi de acest a­­tac. Ordinea sosirii la Lodz, a fost următoarea: 1. Klabinski (Polonia-Franţa) 5 ore 1 minut 12 sec, timp bo­nificat ; 5 ore 12 sec. 2. Cras­­tev (R. P. Bulgaria) 5.01.13 ; 3. Enborg (Danemarca) 5.01.14; 4. Orvos (R. p. Ungară) 5.01.15; 5. Alix (Franţa 5.02.15; 6. Sa­­lyga (R. Polonă) 5.02.27; 7. Skorepa (R. Cehoslovacă) 5.02.40; 8. Sandru C. (R.P.R.) 5.03.14. Câştigătorul primei etape Ve­sely (R. Cehoslovacă) a sosit în această etapă la locul 17 la ega­litate de timp cu întreaga echipă R.P.R., afară de Şandru. Clasa­mentul pe echipe după etapa Varşovia-Lodz este următorul: 1. Polonia-Franţa. 2. R. P. Bulgaria. 3. R. P. Ungară. Clasamentul general individual după etapa II-a : 1. Klabinski (Polonia-Franţa); 2. Enchorg (Danemarca). Clasamentul general pe echipe: 1. Franţa 26.46.12; 2. Dane­marca 26.46.14; 3. R. Cehoslo­vacă 26.48.06; 4. Polonia-Franţa 26.49.21 ; 5. R.P.R. 26.49.53; 6. R. P. Ungară 27.16.10; 7. R. P. Polonă; 8. R. D. Germană; 9. R. P. Bulgară; 10. Finlanda; 11. Anglia; 12. Triestul Liber. Echipa R. P. Albania a sosit la Varșovia dar va participa neo­ficial în cursă- Sâmbătă a avut loc în toată ţara faza de sector a Campionatelor Na­ţionale de luptă. La Bucureşti s au întâlnit echipele campioane ale ju­deţelor Prahova şi Ilfov, S. M. C. Sinaia şi respectiv Dinamo-Bucureşti. Cu tehnică, eficacitate şi cu o con­diţie fizică bună, Dinamo a învins cu 8-0. De la învingători, cei mai buni au fost Blidaru, Cuc şi Ne­­delcu, iar de la învinşi Stanciu, Macedon şi Orlic. Iată cum s-au desfăşurat disputele. La categoria aer A se întâlnesc Ciosa Dumitru (Dinamo) şi Voicilă Dumitru (S. M. C. Sinaia). Ciosa a fost superior în ceea ce priveşte tehnica şi mai ales tactica. Rezis­tenţa lui Voicilă l-a salvat de la o înfrângere prin tuş, cedând nu­mai la puncte. Categoria aer B o pune pe Bli­daru Teodor (Dinamo) lui Stanciu Ion (S. M. C. Sinaia). Partida în­cepe puternic şi era aşteptată o disputa strânsă. Dar Stanciu slă­beşte curând şi este pus tuş in prima repriză. La categoria cocoş, Horvath Fran­­cisc (Dinamo) obţine tuş in trei mi­nute asupra lui Joaită (S. M. C. Sinaia), care este la prima tul eşira oficială. In tot atâtea minute dis­pune Bătrânu Ion (Dinamo) de Neagu Dumitru (S. M. C. Sinaia), la categoria uşoară. La categoria mijlocie A. Cuc Dumitru (Dinamo) pune tuş in cinci minute pe Creţu Ion (3,­ M. C. Si­­rina), care mai trebue să se antre­neze serios până să poată susţine o adevărată dispută de lupte. La mijlocie B. Popovici Nic. (Di­namo) învinge prin neprezentare. La categoria semi-grea. Tudor Marcu (S. M. C. Sinaia) se pune aproape singur în poziţie de tuş, din cauza unei neatenţii, în faţa lui Popescu C. (Dinamo), la categoria grea, după ce a opus o rezistenţă meri­torie lui Nedelcu Nic. (Dinamo), Orlic V. (S. M. C. Sinaia) este pus tuş în prima repriză. R. Tot la Centrul de antrenament Nr. 2, în deschiderea materialeii de lupte, au avut loc ridicări de haltere. Au luat parte campionii naţionali Oh. Piticaru, Cosma Aurel şi Lefter Virgil, toţi de la Dinamo. Cu această ocazie Piti­caru şi Cosma au doborât — în cinstea lui 1 Mai — două re­corduri naţionale. Cosma Aurel (Dinamo) la ca­tegoria cocoş, stilul împins, ri­dică 72,500 kg, doborind astfel recordul anterior de 63 kg­, de­ţinut tot de el. Piticaru Gh. (Dinamo) la ca­tegoria semi-grea ridică în sti­lul aruncat 117,500 kg, stabilind astfel un nou record naţional. Ve­chiul record îi aparţinea şi era­ de 115 kg. La categoria mijlocie, Leiter Virgil (Dinamo) nu reu­şeşte sa treacă la stilul aruncat de 95 kg., cu toate că a Încercat 100 şi 105 kg. Recordul pe care îl atacase era de 102.500 kg. şi aparţine lui Enciu (Bul. Ofi­cial). In cinstea lui 1 Mai Au fost doborâte două recorduri naţionale de haltere .­ Dinam­o-Bucureşti a învins S. M. C. Sinaia în cadrul Campionat­ului Naţional de lupte . Un succes al R. P. Ungară-R. BUDAPESTA.­­ Jocul de football dintre echipele reprezen­tative ale R.P. Ungară şi R. Ce­hoslovacă disputat Duminică în faţa a 50.000 spectatori s-a ter­minat cu 5-0 (1-0) pentru R. P. Ungară. Oaspeţii au rezistat bine în prima repriză când sistemul WM le-a permis să facă faţă atacurilor maghiare. După pauză însă, cei doi interi ai Învingăto­rilor Kocsis şi Puskas, au reuşit să-şi facă jocul forţând apărarea football-ului maghiar Cehoslovacă 5-0 cehilor, ceea ce a adus apoi la stabilirea scorului. .. A condus bine Ştefan Alessan­­driu (R.P.R.). PRAGA. — Selecţionatele B ale R. P. Ungară şi R. Ceho­slovacă s-au întâlnit Duminică la Praga pe stadionul Sparta. După 90 de minute de joc dârz, cehii au câştigat la limită cu 1-0. Au asistat 40.000 de spectatori. A condus arbitrul Vlcek. R. P. Albania și R. Polona au făcut joc egal: 0—0 Jocul de football, R. V. Albania — R. Formă, disputat ori la Tirana, s-a încheiat la egali­tate: 0-9. „Circuitul Vulcan" pentru motociclete şi automobile Astăzi după amiază se dispută pe traseul dintre şos. Kiseleff şi s­tr. Mănăstirea Caşin circuitul de viteză organizat de gruparea Metalul­ Vulcan. Această compe­tiţie pe circuit închis este prima din acest an. Distanţele pentru fiecare cate­gorie sunt următoarele: Alotociclete: 125 cm.; 14 km.; 250 cm.; 21 km.; 500 cm.; 42 km; 350 cm.; 35 km.; peste 500 cm. sport: 42 km.; clasa ataş (unică) 25 km.; curse: 52 km. Automobile 2. 2 L: 25 km. şi 2 L: 26 km. Probele încep la ora 15:30 şi se sfârşesc la ora 19. Concursul de aeromaderi care urma să ai­be foc Duminică pe aeroportul Giulești, a fost a­­mânat din ceruza vântului pu­ternic. VIATA CAPITALEI P . a • ■ lonierii păşesc spre Acum un an, la­ defilarea de 1 Mai, cu cravatele roşii flutu­rând in vânt, cu privirile lumi­noase, cu nasul sigur, primele detaşamente de pionieri au fost salutate de oamenii muncii cu un entuziasm de nedescris. In pionieri, ei salutau primăvara Patriei noastre, pe constructorii de mâine ai comunismului. In răstimpul unui an, organi­zaţia de pionieri a crescut şi s’a întărit sub îndrumarea părin­tească a Partidului şi înconju­rată de dragostea tuturor oame­nilor cinstiţi din Republica ung*ră T,­viuîn tră Azi, pionierii din toate colţurile ţării îţi trec la revistă împreună cu întreg poporul muncitor, re­zultatele activităţii lor. Şi acest® rezultate sunt dintre cele mai luminoase. Ele stârnesc în suflete nu nu­mai o negrăită bucurie, dar şi o deplini, o cuprinzătoare mncre­­d­ie în viitor. în răst­opul acestui an, nu­mărul pionierilor a crescut la 101.000. Având mereu înainte minuna­­tele pilde ale pionierilor sovie­­tici, pionierii tinerei noastre Re­publici au stat alături de cei mai vârstnici, alături de parinţii, de fraţii şi surorile lor, în rândul Înotătorilor pentru apărarea pă­cii. Fireşte, cea mai mare contri­buţie a pionierilor la lupta pen­tru pac® a fost învăţătura. Astfel in calasa TV-a » liceului Nr. 1 de fete din Bucureşti toate cele 14 pioniere din clasă au dat examene excepţionale, iar la exa­­menul de limba română toate au luat nota 10. La clasa V-a » şcolii nr. 9 de fete din Bucureşti nici o­io­nier? nu are note sub 1. Dar pionieri' nu numai că au fost fruntaşi la învăţătură, dar au reuşit să antreneze şi pe ceilalţi colegi maî slabi '?, carte prin grupe de învăţătură şi cercuri de meditaţie. Astfel, au fost organizate sub îndrumarea profesorilor 347 gru­­pe de învăţătură, 124 cercuri de meditaţie, 129 cercuri pe materii şi numeroase cercuri ştiinţifice. O altă contribuţie a pionierilor adusă la lupta pentru­ pace, la lupta pentru construirea socia­lismului, a fost asigurarea unei mai desăvârşite discipline şco­lare. Pionierii din judeţele Satu- Mare, Ceriş, Gravita şi altele se pot mândri a fi reuşit să facă şi domnească o deplină disciplină in rândurile tuturor şcolarilor din acele judeţe, ei fiind cei dintâi care dau pildă de purtare­ disciplinată şi de respect faţă de părinţi şi de profesori. Dar contribuţia pionierilor la luptă pentru pace şi socialista noi succese s’a manifestat nu numai prin sâ,Tguinţă în învăţătură şi pri'n purtare disciplinată. Ea s’a ma­nifestat printr'o grijă deosebită faţă de locul de muncă, faţă de şcoală. Numeroase au fost înfăptuirile harnicilor pionieri prin partici­parea lor­­la acţiuni de muncă , voluntară pusă în slujba Patriei. Pionierii detaşamentului nr. 5 din Iaşi au văruit clasele, le-au , curăţat, au plantat şi îngrijit grădina şcolii. Numeroşi pionierii participă in Bucureşti la munca voluntară pentru ridicarea car­tierelor, pentru ridicarea oraşu­lui. In timpul vacanţei, în multe judeţe, pionierii şi şcolarii au a­­jutat la strângerea recoltelor de pe ogoarele Gospodăriilor Agri­cole de Stat şi Gospodăriilor A­­gricole Colective. La Gospodăria, Agricolă de Stat „Gheorghe Co­buc“ din Târnava Mare, grupe formate din pionieri şi şcolari au strâns peste 390 de kg, cereale rămase de pe urma secerişului. Apoi, ei au luat parte la concursuri de dansuri, cân­tece, declamaţii, sport, desen, lucm manual. Ei au participat activ la vor-bato­cu superstiţii­lor, analfabetismului. Prin felul de a învăţa, de a s® purta, ei au reuşit să creiere o adevărată emulaţie în rândul celor de-o seamă cu ei. Ei păşesc senini către un vii­tor din ce in ce mai luminos pe care-l asigură nunca avân­tată, a părinţilor lor care cons­trues®, sub flamura de luptă a Partidului, socialismul în ţara noastră. Dar, in timp ce in Marea Tară a Socialismului si a celor de democraţie populară copiii trăesc o viaţă feri­cită, copiii oa­menilor muncii din ţăriie capi­­taliste sunt măcinaţi de foa­mete, mizerie, boli, cer s­cosesc milioane de fragede vieţi. Insă hidoaselor fiare capita­liste nu le ajung aceste victime. Ei vor ră asvârl« omenirea, pe rugul »nor p«­ războaie. Demen­ţii aţâţători la, război anglo-ame­­ricani au şi făcut planul cum să ucidă cu bombe atomice milioa­ne de corii Ei vor să pustiască suflete şi cămiourî. Ei vor să pusească viaţa. Dar oameni r­einstiti de pretu­tindeni ridică in faţa acestor hiene zidul de granit al voinţei lor de a lupta pentru pace. Pionierii, primăvara Patriei noa­stre, ca toţi copiii din lume, vor fi apăraţi de această neşovăiel­­nică voinţă. Milioane şi milioane de oameni cinstiţi semnează A­­pelul de la Stockholm, se înca­drează cu gândurile lor, cu fap­tele lor, în marele front al păcii. Şi frontul păcii va învinge, fiindcă in fruntea lui se află in­vincibila Uniune Sovietică şi marele Stalin. Ion Istrăteanu In sala Teatru­lui C. G. M. a avut loc Sărbătorirea unui an de la înfiinţarea primelor detaşamente de pionieri Sâmbătă după amiază, a avut loc la teatrul G.G.M., într-un ca­­dru festiv, sărbătorirea unui an, de la înfiinţarea primelor detaşa­­mente de pionieri din Republica Populară Română. Au luat parte la această festi­vitate, tovarăşii Gh. I­ţorescu, membru al CC­ al P. M. R., se­cretar al C.C. al U.T.M., paul Cornea, I. Fazekaş şi P. Ciocan, secretari ai C. C. al U. T. M. Mai erau de faţă numeroşi activişti ai U.T.M. pionieri şi elevi. La deschiderea festivităţii a vorbit din partea C.C. al U.T.M. tov. Prunea Teodor, care a adus un călduros salut pionierilor, şi a arătat succesele pe care le-au obţinut organizaţiile de pionieri bucurându-se de grija părinteas­că a Partidului şi îndrumate de U.T.M. Sala Teatrului C.G.M. cunoaşte un freamăt de tinereţe biruitoare, fericită. Sunt sute şi sute de pio­nieri car­e s’au adunat să sărbă­torească în cadru festiv, aniver­sarea unui an, de când în viaţa elevilor din ţara noastră, s’a pro­dus un mare eveniment: acum un an, au luat fiinţă primele deta­şamente de pionieri. Acum, în faţa pionierilor din sală, se prezintă cele mai bune echipe pioniereşti, c­e cântece, recitări, dansuri, executate cu o admirabilă măiestrie, cu un im­presionant avânt tineresc. Privind la pionierii de pe sce­nă, ascultându-i, te minunezi de roadele îmbelşugate pe care le-a dat într-un răstimp atât de scurt, organizaţia de pionieri, de rolul covârşitor, pe care ea îl are zi de zi, în viaţa celor mai tineri dintre copiii poporului no­stru muncitor. Aceasta explică entuziasmul, înflăcărarea, cu care se intonează ,,Marşul Pionierilor din R.P.R.”, „Cântecul Pionierilor sovietici”, sau „Cântec pentru Stalin”, de Blanter, cântec pentru cel mai iu­bit prieten al copţilor, pentru marele Stalin, conducătorul po­poarelor în lupta lor pentru pace şi libertate. Au urmat apoi, dansuri exe­cutate de echipele şcolii elemen­tare nr. 7, exerciţii de gimnas­tică ritmică, executate de pio­nierii din comuna Militari, lumânarea cravatelor roşii la şcoala elementară de hăeţi Nr. 3B Azi la posturile noastre de radio CONCERT DE MUZICĂ SOVIETICĂ Posturile de radio România şi Bucureşti­­ transmit azi Marţi 2 Mai între orele 21 — 22, un concert de muzică sovietică, cu următorul program: „Uvertură tinerească“ de Talicov, executată de orchestra de Instrumente popu­lare, dirijată de Osipov ; suită din baletul „Şapte frumuseţi“ (nr. 4 şapte portrete) de Kara Karaev, executată de marea orchestră sim­fonică dirijată de M­azi­­arie din piesa „Moldoveanca şi ţiganca“ de Glinka, interpretată de Dolu­­haîiova, acompaniată de corul şi orchestra Comitetului de radio al Uniunii Sovietice, dirijate de Kovalev ; melodia „Stânca“ de Katz, interpretată de ansamblul Armatei Sovietice, solist Baceev; aria lul Valco din opera „Tânăra Gardă“ de Nejtus, interpretată de Omarta, acompaniată de orchestra Operei de Stat din Kiev, dirijată de Tolbi; „Fii slăviă Patrie“ de lukovski, executată de ansamblul academic Dumka, cu concursul soliştilor Simiris, Duma şi al or­chestrei simfonice de Stat a Uniunii Sovietice, dirijată de lu­­kovski. Festivitatea înmunirii decoraţiilor fruntaşilor în producţie şi evidenţiaţilor cu prilejul zilei de 1 Duminică dimineaţă a avut loc, I« palatul Prezidiului Ma­rii Adunări Naţionale, l*»tivi­tatea înmânării decoraţiilor fruntaşilor în producţie şi evi­denţiaţilor cu prilejul zilei de 1 Mai. Au fost de faţă: acela­ prof. dr. C. I. Parhon, Mihail Sado­­veanu, P. Constant­inscu-Iaşi, Marin Florea Ionescu, general maior Emil Popa, Mihail Mo­­rariu, din partea Prezidiului Marii Adunării Naţionale. Au luat parié tov. Chivu Stoica, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, ministrul Metalurgiei şi Industriei Chi­mice; Gh. Apostol, preşedintele Confederaţiei Generale a Mun­cii; Ion Vinţe, ministrul Indus­triei Alimentare. Deasemeni, au mai fost de faţa delegaţiile străine care au participat la sărbătorirea zilei de 1 Mai, în frunte cu delega­ţia sovietică. Acad. prof. dr. C­ I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a urat de­coraţilor spor la muncă în lup­­ta pentru realizarea şi depăşi­rea Planului d® Stat pe anul 1950, în lupta pentru pace şi socialism. Numeroşi decoraţi au luat cuvântul, angajându-se să-şi intensifice eforturile în lupta pentru înflorirea Patriei noastre scumpe, Republica Populară Română, factor activ în frontul păcii, democraţiei şi socialis­mului. (Agerpres). Mai Cu un nestăvilit entuziasm IN ORAŞELE $1 SATELE REPUBLICII POPULARE MANE, APROAPE 5 MILIOANE DE OAMENI AI MUNCII AU ISCĂLIT APELUL SESIUNII DE LA STOCKHOLM Toţi oamenii cinstiţi continuă a-şi manifesta voinţa lor de a lupta pentru apărarea păcii, împotriva folosirii armei atomice ca armă de agresiune şi exterminare în masă Sutele de mii de oameni din Capitală, care, în fabricile, uzinele, birourile, şcolile ţi­­n casele iar au semnat, cu entuziasm, cu h­otărâre, Apelul pentru interzicerea armei atomice ca armă de­ agresiune, au întărit semnăturile lor, la grandioasa manifestaţie de 1 Mai, demonstrând voinţa lor fărgă de a apăra pacea împotriva aţâţătorilor la război. Peste tot în ţară, ziua de 1 Mai a fost însufleţită de sentimentele înălţătoare ale milioanelor de oameni pentru care pacea este legată de locul lor de muncă, de căminul lor, de Patria lor scumpă. La noi in ţară, numărul semnăturilor a crescut, in preajma mărei sărbători a muncii, la aproape 5 milioane; alte milioane de oameni cinstiţi aşteaptă să răspundă la Apelul sesiunii de la Stockholm, inscriindu-se in frontul de luptă împotriva arătătorilor la război, front care cuprinde în toată lumea 800 milioane de combatanţi, şi­ care, condus de invincibila Uniune Sovietică, in frunte cu marele STAhIN, va asigura pacea. ■ Popasul sărbătoresc de 1 Mm in desfăşurarea lui măreaţă de voinţă unanimă a oamenilor muncii, călită in avântul înflăcărat al întrecerilor ,a fost momentul solemn al armonizării sentimente­lor noastre — ale tuturor cetăţenilor cinstiţi — cu sutele de milioane de oameni de pretutindeni şi de la noi ,care, in aceeaşi zi, au aratat că sunt mulţi, foarte mulţi şi tot atât de tari pentru a apăra pacea, bunul suprem al omenirii. Pe una din listele Departament Petre, eurelar; Ionescu Gogu, director; Pirăscu Constantin, titlul Gospodăriilor Locale din muncitor harnaşament­; Ursan profesor; Raţiu Mihail profesor; Ministerul Afacerilor Interne au Elena, maşinistă; Orhişor Const., Claudian Virgil, profesor; Griin­­semnat ; Tănăsescu Stelian, ml- cizmar inovator; Nuțui Gheorghe, berg Ludwig, elev; Faub Neglist, nistru-adjunct ; C. Bordeianu, curelar; Theodor Gh., cizmar, elev; Rabinovici Solomon, subdi­­director, distins cu medalia „EU- Crataru Const., funcţionar; di­­rector; Popescu Florin, bibliotes­perarea de sub jugul fascist ‘; chigiu Georgeta, şiepuitoare ; car; Borănescu Miltiade, peda- Sfetcu Aurel, director-adjunct Mărdăşan Ion, cizmar; Dumitru gog; Milea Ioana, femee de ser- C­heorghe Apostol, șef serviciu; Ion, cizmar; Nicolaf Petre, s­er­viciu; Podaru Ion, administra- Prănicel ,, dactilografă; V. Dl­­puitor; Dungă Thereza, tăbăcărie; tor. Vasilescu Magda, profesoară; miticu, dactilografă; Eugenia Ră­ Borean Ion, strungar; Dumitru Nichita Silvia, profesoară; Vicol­dulescu, funcţionară; Zilberstein Ion, ajustor; Moscovici Jean, I°n, profesor; Dumitraş Cme I, şef de secţie; Mihail Hanganu, electrician; Vasoti Teodora, func-­tache, profesor ; Apostolescu şef serviciu; Cicea Gh., şef sec­­ţionar; Vladuiescu Aneta, si apoi- Elena, profesoară ; Fonaca Ion,­ viciu; Guţă Dumitru, contabil; loare; Petrescu Elena, stepuitoare; el®v; Focşa Ion, elev; Mari- Meridonian Grigore, şef serviciu; Diaconu Vasile, croitor; Ionaşeu­nescu Gheorghe, elev; Prunescu Ralchman Mundi, şef de secţie; Raveica, şerpuitoare; Dinu Elena, Valentin, profesor; Balog Ardelea Valentina, referent-şeî; richiuitoare; Ion Maria Ilehtui­­fern»« de serviciu; Tudor Aiexan- Marcovici Solomon, referent şei; loare; Secăţeanu Elisabeta, ste­­diu, magazioner; Mocanu Constan- Wilhelm Lucreţia, dactilografă, puitoare; Oarga Nichifor, cizmar;­tin, secretară; Sini Ionescu Lucia, Bianu Petre, Inspector general; Sava Marin, tăbăcar; Raspopa Iile, profesoară; Amza Tache, eroilor; Crăciunescu Lucreţia, referent tăbăcar; Clapa Nicolaie, cizmar; Statuate Alexandru, casier; Capl­­şef; Oprescu Ortansa, desenatoare; Cerminschi Emilia, muncitoare; Ianopol Tarsiţa, referentă; Moraru Constantin Niculae şef secţie; Fulger Ion, cizmar; Totoreanu Ro- Maria responsabila Internatului; Petrescu Valentina, referent şef ; zalla, resp. brigade­ calitate •— Vasiliu Maxim, profesor; Dorvoagă Eufrosina, referent-şef; femei ; Tera Ion, ştănţar; Punguţa La Ministerul Energiei Alse“ Ion Stelian, muncitoare; Ionescu Alexandru, ştănţar; Gheorghiu Irice au semnat printre alţii : Rudolf, contabil-revizor; Dănăche­ Alexandru, tâmplar; Goznea Fio- Adrian Grigoriu, inginer,, fruntaş seu Nicolae, şef serviciu; Stoian J­an, electrician; Niţă Ion, strun­­in producţie; Nahiilas Nadia, liti Ludmila, dactilografă-şef; Cape­­gar; Tudorache D-tru, muncitor, giner; Trifu Radu, muncitor; Jeanu Gabriela, referent-sd; Stănescu Z„ muncilor; Alexiu Gheorghiu Nicolae, director, de­corau Gheorghe, contabil; loanid Angela, dactilografă; State Gr­­­eorat cu Ordinul Muncii eV Ul­a Elisabeta, statistician­; Messier gore, paznic; Pandea ,„ cizmar; Ana Lázár, funcţionară; Marele Denisa, curier; Ernestina Iosipo- Popescu Caranfil, curelar; Ursu Nicolae, şef dp, serviciu, preşedin­­ţiei, dactilografă principală; Ta­ Constantin, paznic; Motocia V., fete Comitetului de luptă pentru tani Teodor, referent-şef; losub paznic; Aldea Ştefan, muncitor, pace; Tobias Cotcn, desenator; Nicolae, director-adjunct; Pădu- Zorina Sofia, muncitoare; Con- Ionescu Paraschiva, contabilă; Iaru Victoria, muncitoare; Auss­­stantin I., tăbăcar; Drăgoi Const., Krunholtz Marcel, contabil; Răduț lander Alexandru, șef serviciu , curelar; V. Lâsenco, paznic; N. Ilinca, muncitoare; Auseh Artur; Popa Marin, director-adjunct, Ciocoioiu, paznic; Nicoia® Gh. N­, muncitor; Vişoianu Sorin, func­­distins cu Medalia Muncii; Ma- paznic; Nicu Cârjalia, paznic ;­ţionar; Păun Ion, preşedintele sim­­­in Marin, referent-șef, distinsă Veşu Const., paznic; Bicni Ion, dicatulu', M. E. E.; Filip Gheor­­cu Medalia Muncii; Dina Ștefan, portar; Zelescescu I., muncitor; lerie, inginer, decorat cu Steaua director, distins cu medalia G. Marinescu Gh. cizmar; Alun­ Republicii Populare . Române el­­„Eliberarea de sub jugul fascist”; gulesei Mihai, muncitor; Gheor­ III; Marinescu Florica, munci* Schweitzer Victor, şofer, eviden- ghe Zăman, tăbăcar; Called Oh., Ioane, evidenţiată în producţie*; ţiat în muncă; Apian­u Vasile, muncitor; Rut Contantin, funcţie- Ghiţă Constantin, muncitor, cul­­sater, evidenţiat în muncă; Ta­­nar; Fl. Cristescu, funcţionar, denţiat în producţie; Gheorghe Jiana Georgescu, dactilografă; Viorescu !„■ funcţionar; Sc. Spi- Ion, funcţionar; Jeny Rozenthaly preşedintele Comitetului de luptă neam­, funcţionar; I. Teodosiu, funcţionară; Postolache Ion, şef pentru pace; Motoc Constantin, funcţionar; Vaschitz Jeanina, de serviciu; Gherson Aurel, man­­referent tehnic; Filimon Niculae, desenatoare, ci­­or; Constantinovici Aurelia, inspector şef; Raţiu Niculae, ins- Pe una din listei® de la liceul funcţionară; Damian Gabriela, pector; Marin D. Marin, funcţie­ de băieţi Nr. 3 au semnat: Ro- desenatoare; Olaru D-tru, mar­­nar; Sind­« Alexandru, şef de man Tiberiu, director; Dintru cjtor distins cu Medalia Muncii;’ serviciu; Barbu Victoria, statis- Grigore, portar; Munteanu Hara- Nemeş Traian, muncitor; Algazl­ib­iană şef, lambie, profesor; Nicolae Ion, Mircea, subinginer, distins cu La fabrica „Flacăra Roşie“ au învăţător; Gabor Petre, om de Medalia Muncii; Josefsohn Jean, semnat printre alţii; Gheorghe serviciu; Ciorea Maria, spălare- subinginer; Loeb Adalbert, in-* Nicuiescu, cittolar; loan Ștefan, reasi; Hangiu Ion, secretar; Scăr-­giper; Dobrescu Romulus, funct director; Sovaş Gheorghe, me­­lătescu Maria, secretară; Popescu Vionar; Dineanu Alexandru, Inglo canic; Urucu Haralambie, cute- Pamfil, profesor; Rădulescu Sto­­ner, distins cu Medalia Muncii;­ Iar; Catena Nicolae, curelar; fan, profesor; Papahage Valeriu, chivăran Dumitru, muncitor; Oprișa Marin, mecanic; Pană profesor; Dabija Alexandru, sub- Marinescu Virgil, muncitor. Duminică la­­Arenele Libertăţii a avut loc Festivitatea de închidere a celui de al doilea concurs pe ţară de coruri şi echipe de joc ale sindicatelor Festivitatea de închidere a celu­lui de al doilea concurs pe ţară de coruri şi echipe de joc ale sindicatelor, concurs organizat de Confederaţia Generală a Mun­cii în cinstea zilei de 1 Mai, s-a desfăşurat Duminică după amiază pe Arenele Libertăţii. La sărbătorescul spectacol au luat parte tovarăşii Gh. Gheor­­ghiu-Dej, Gh. Apostol, Liuba Chişinevschi, L. Răutu, Petre Bo­­il­ă, şi alţi membri a­ C. C. al P.M.R. şi ai Guvernului. Au luat deasemeni parte re­prezentanţi ai Confederaţiei Ge­nerale a Muncii, numeroşi mun­citori, muncitoare, fruntaşi în producţie, reprezentanţi ai vieţii culturale şi artistice. Au mai participat delegaţiile străine sosite in ţara noastră cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai. Din partea Comitetului Exe­cutiv al C. G. M., a vorbit tov. Stelian Moraru, care a arătat că participarea la acest concurs a celor aproape 100.000 de munci­tori şi funcţionari din toate ra­murile de producţie, constitue o dovadă a creşterii avântului cul­tural în ţara noastră, cât şi a caracterului de ma­să pe care l-a luat activitatea culturală a sin­dicatelor. Vorbitorul a arătat mai departe că echipele de amatori ale sin­dicatelor au dat la iveală zeci de talente artistice din sânul clasei muncitoare şi au pus la valoare numeroase bucăţi muzicale din folklorul nostru. Minunatele cân­tece sovietice au fost învăţate şi răspândite în massele largi de ascultători. Concursul — a spus dânsul in continuare — a dovedit o creş­tere «imţitoare a calităţii coru­rilor »indicatelor. Numeroase for­maţiuni au început să prezinte coruri din opere, de compozitori clasici. Dar creşterea calitativă a cos­turilor pune în faţa compozito­rilor şi a dirijorilor probleme nouă. Trebuiesc cântece mai multe şi mai bune. Trebuiesc mai multe cântece care să ilus­treze eroismul masselor munci­toare în lupta pentru construirea socialismului. Trebuiesc cântece care să prezinte mai puternic ura înverşunată împotriva impe­rialiştilor care ameninţă omeni­rea cu distrugerea în massă prin bomba atomică, ura împotriva a­­genţilor imperialismului Împo­triva elementelor exploatatoare, chiabureşti, titoiste, duşmani de moarte ai poporului nostru mun­citor, încheind, tov. Stelian Moraru a adus, în numele Comitetului Executiv al Confederaţiei Gene­rale a Muncii, cele mai calde fe­licitări şi mulţumiri sutelor de mii de muncitori şi funcţionari care prin munca lor de fiecare zi au făcut posibilă organizarea ce­lui de al doilea concurs pe ţară de coruri şi echipe de joc. De a­­semenea, a adus cele mai vii mulţumiri compozitorilor, poeţi­lor, dirijorilor, instructorilor de joc care au ştiut să-şi pună cu­noştinţele şi talentul lor în srij­ba clasei muncitoare şi a poporu­lui muncitor, în slujba progresu­lui, culturii şi luptei hotărâte pentru apărarea păcii­. Pe scena mare a Arenelor Li­bertăţii au luat loc apoi nume­roase coruri, care laolaltă au cân­­tat la deschiderea festivalului Imnul R.P.R. şi Imnul Sovietic. Rând pe rând, apoi, au fost prezentate diferite programe ar­tistice. Corul C.F.R. Iaşi a In*­ionat cu mult elan „Slavă Iul Stalin” după care corul sindica­­tului „23 August” a executat o bucată populară. Munca lor, lupta lor, au e x*­primat-o ceferiştii de la Griviţa Roşie în cântecul „Pe drum de fier”. Din bogatul program pre-­­zentat n’au lipsit alaturi de jocu­­rile populare româneşti, dansurile naţionalităţilor conlocuitoare şi jocurile popoarelor vecine şi prietene. Corul sindicatului miner din Petroşani s’a prezentat cu cânte­cul „Noi minerii vrem pace’’ şi un cântec în limba maghiară.­ Programul s’a încheiat cu „Cântec lui Stalin” şi „Veniţi cu toţii la luptă pentru pace”, ambele de compozitorul Anatol Vieru. Ca un singur glas au ră­­sunat din miile de piepturi de pe scenă şi din tribune, cântecele de atace şi de slavă marelui con­ducător al popoarelor, în lupta pentru pace, Iosif Vissarionovici Stalin. I* A urmat apoi împărţirea pre­­miilor câştigătorilor concursului Festivitatea închiderii celui de al doilea concurs pe ţară al echipelor de cântece şi jocuri ale sindicatelor a luat sfârşit prin intonarea „Internaţionalei”, (A­­gerpres).

Next