Viaţa Capitalei, ianuarie 1954 (Anul 4, nr. 1431-1454)

1954-01-05 / nr. 1431

I­ n anul 1954, lupta pentru micşorarea încordării existente în relaţiile inter­naţionale constitue preocuparea prin­cipală a oamenilor iubitori de pace din toate ţările lumii. E de la sine înţeles că o asemenea preocupare va continua să existe şi popoarele vor lupta pentru­­reu­şita ei şi în viitor, atâta timp cât între state nu vor exista relaţii normale. Pen­tru bucuria roadelor muncii, pentru liniş­tea lor, popoarele au nevoie de pace, de bună înţelegere. Din această cauză ele îmbrăţişează şi vor îmbrăţişa întotdeau­na orice manifestare sinceră, orice ac­ţiune concretă pusă în slujba idealurilor paşnice ale omenirii. Răspunsurile preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., G. M. Malencov,­­la întrebările domnului Kingsbury Smith, directorul general pentru Europa al a­­genţiei americane International News Service, în ajunul anului nou, reprezintă pentru micşorarea încordării internaţio­­n­ale una din cele mai concludente mani­festări. In atmosfera viciată de propaganda istorică a aţâţătorilor la război, cuvintele preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. răsună ca un preţios mesaj de pace, îmbărbătând inimile oamenilor şi întarindu-le speranţele într’un viitor mai liniştit. Aceste cuvinte precizează încă o­­da­tă poziţia fermă a Statului Sovietic în lavantgarda luptei pentru micşorarea în­cordării internaţionale, cât şi dorinţa de a trăi în bune relaţii cu toate ţările, in­clusiv cu Statele Unite ale Americii Tot­odată, răspunsurile tovarăşului Malencov indică calea cea mai potrivită pentru a feri omenirea de eventualitatea unui război atomic. Răspunzând întrebărilor domnului Kingsbury Smith, tovarăşul G. M. Ma­lencov a urat, cu ocazia anului­­ nou, poporului american, fericire şi viaţă paş­nică, succese în dezvoltarea legăturilor de prietenie cu toate popoarele şi rezul­tate rodnice în nobila acţiune de aparare a păcii împotriva tuturor încercărilor de a o tulbura.­Vorbind despre relaţiile dintre U.R.S.S. şi S.U.A., tovarăşul­ G. M. Ma­lencov a spus: „Eu cred că nu există piedici obiective în calea îmbunătăţirii în noul an a relaţiilor dintre Uniunea So­vietică şi Statele Unite ale Americii şi a întăririi legăturilor tradiţionale de prie­tenie dintre popoarele ţărilor noastre. Şi «sper că,aşa va fi”. Uniunea Sovietică a militat mereu pentru existenţa unor relaţii normale în­tre statele lumii, fie ele mici sau mari. In prezent, între Uniunea Sovietică şi nu­meroase ţări cum ar fi Finlanda, Fran­ţa, Danemarca, India şi alte ţări capita­liste există acorduri comerciale care fo­losesc şi unora şi altora dintre semnatari, în ultimul an numeroase delegaţii cul- turale şi sportive sovietice au vizitat India, Franţa, ţările nordice şi altele, iar delegaţii din aceste ţări au întors vizita Uniunii Sovietice. Legăturile economice, culturale şi sportive dintre U.R.S.S. şi o sere de ţări­ capitaliste devin tot mai strânse şi pentru anul acesta se prevede­­lărgirea lor într’o măsură şi mai mare. Fără îndoială că asemeniea legături ar putea exista într’o măsură largă şi între U.R.S.S. şi S.U.A., dacă bineînţeles o a­­semenea dorinţă ar exista din ambele părţi, dacă anumite cercuri din Statele Unite n’ar ridica bariere artificiale în calea stabilirii unor relaţii normale între toete două ţări. După cum te ştie, în cursul ultimilor ani, unele cercuri din­­Statele Unite ale Amendi interesate în promovarea unei politici de neînţelegeri între state şi de aţâţare la un nou război mondial au căutat să blocheze din punct­­de vedere economic, U.R.S.S. celelalte ţări din lagărul democratic ş­i tulbure relaţiile normale dintre U.R şi ţă­rile lagărului capitalist. Acţiunile acestor cercuri ru reuşit Insă să-şi atingă scopul Bloca î eco­n­­mică îndreptată împotriva U.R .S.S. n’a­­dus la un rezultat favorabil pentr­u ini­ţiatorii ei ci dimpotrivă ea s’a întors mai degrat­ă împotriva lor. In ciuda presiu­nilor şi şantajului, o serie de cercuri co­merciale din ţările capitaliste au înţeles că este în interesul lor de a avea legă­turi cu ţările lagărului democratic şi în primul rând cu U.R.S.S., legături ce e­­xistă şi în prezent şi care se lărgesc mereu. De importanţa unor relaţii normale cu U.R.S.S. se conving în momentul de faţă pături tot mai largi ale poporului ameri­can, asemenea relaţii fiind în interesul său, mai cu seamă că în stabilirea lor nu există deloc piedici obiective. Cu pri­lejul anului nou, poporul sovietic, prin glasul preşedintelui Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S., tovarăşul G. M. Ma­lencov, a întins încă oda­tă mâna poporu­lui american pentru îmbunătăţirea rela­ţiilor existente între cele două ţări, de lupta acestuia din urmă depinzând în mare măsură acest lucru. In răspunsurile sale, tovarăşul Maten­­cov a arătat că există posibilităţi favo­rabile pentru slăbirea continuă a încor­dării internaţionale în anul 1954 şi că guvernele şi în primul rând guvernele marilor puteri nu pot să nu-şi plece ure­chea la glasul popoarelor şi nu pot să nu ţină seama de năzuinţa lor crescândă spre o pace trainică. ’Bilanţul anului 1953 arată existenţa unor evenimente care fără îndoială con­­stituesc paşi spre micşorarea încordării internaţionale. După mai mult de trei ani de lupte, în urma acţiunii hotărîte a popoarelor, focul a încetat în Coreea şi armistiţiul a fost încheiat pe calea tra­tativelor. Acest lucru a arătat în mod practic posibilitatea rezolvării probleme­lor internaţionale litigioase pe calea tra­tativelor. După încheierea armistiţiului în Coreea, s’a vădit că şi războiului din Vietnam i s’ar putea pune capăt în urma tratativelor directe între guvernele R. D. Vietnam şi Franţei. In cursul anului ce a trecut guvernee marilor puteri S.U.A., Anglia, Franţa şi U.R.S.S. au căzut de acord asupra ţi­nerii unei conferinţe a miniştrilor de ex­terne. Deasemeni, U.R.S.S. s-a declarat de acord să ducă tratative deschise sau confidenţiale cu S.U.A. în problemele e­­nergiei atomice. Toate aceste evenimente ale anului 1953, care şi-au adus contri­buţia lor în vederea micşorării încordării internaţionale, lasă să se întrevadă noi posibilităţi de înţeegere pe plan inter­naţional în cursul anului 1954, în inte­resul păcii şi al îmbunătăţirii relaţiilor dintre state. Pasul cel mai important care ar putea fi întreprins în interesul păcii în întreaga lume în anul 1954, ar fi — după cum a arătat tovarăşul G. M. Malencov — încheierea unui Acord în­tre state, în virtutea căruia semnatarii Acordului să-şi ia angajamentul solemn şi necondiţionat de a nu folosi arma a­­tomică, arma cu hidrogen şi alte arme de exterminare în massă. Un astfel de Acord ar uşura posibilitatea de a se a­­junge la o înţelegere cu privire l­a inter­zicerea complectă a armei atomice şi cu privire la instituirea unui strict control internaţional asupra înfăptuirii interzi­cerii de a se folosi energia­ atomică în scopuri de război. In răspunsurile sale tovarăşul G. M. Malencov arată că: „In acelaş timp, Gu­vernul Sovietic ar considera necesar să se ajungă la o înţeegere cu privire la reducerea considerabilă a tuturor celor­lalte tipuri de armament şi a forţelor armate”. Este mai presus de orice îndoială că toate acestea ar micşora cheltu­ieiile de stat pentru nevoile militare şi ar uşura situaţia economică a populaţiei din toate ţările lumii. Popoarele iubitoare de pace sprijină din toată inima politica externă a U.R.S.S., politică pusă în slujba intere­selor lor cele mai arzătoare, apreciind răspunsurile tovarășului Malencov la în­trebările domnului Kingsbury Smith, ca expresie puternică a hotărârii Statului So­vietic de a milita în continuare în folo­sul apărării păcii, al micşorării încordării internaţionale şi al normalizării relaţii­lor dintre ţări. Poporul român, luptător hotărît în marea armată a oamenilor iubitori de pace, salută cu entuziasm cuvintele şe­fului Guvernului Sovietic, gata de a con­tinua alături de marea sa prietenă Uni­unea Sovietică şi de toate celealte forţe ale păcii, lupta în vederea obţinerii unei destinderi a situaţiei internaţionale. In scopul micşorării încordării internaţionale ANUL IV Nr. 1431 4 PAGINI 20 BANI MARTI 5 IANUARIE 1954 IN ACEST N . C. Chiriţă: „Revizorul” lui Gogol pe — ecran. (Pag. 2-a) _ — Succese în acţiunea de culturalizare a imasselor în regiunea noastră. (Pag. 2-a) — Foileton —­ Bucureşti-Mozăceni şi — retur. (Pag. 2-a) — Bota Aurel: Regulile de circulaţie tre­buiesc larg popularizate printre elevii şcolilor din Capitală. (Pag. 2-a) Sport. .(Pag. 2-a)] M. Vizeş: Pentru­ îmbunătăţirea acti­vităţii întreprinderilor industriei locale. (Pag. 3-a) PENTRU DEZVOLTAREA CREŞTE­RII ANIMALELOR IN ANII 1954— 1956 IN R.P.R.: Gheorghe Ungureanu: Un îndrumar de cea mai mare va­loare. Gheorghe Ghiveci: Avantaje pentru creşterea animalelor. (Pag. 3-a) — Iorj Macarie: Note de drum — Iarna printre pescari... (Pag. 3-a)]­­ Ecouri la răspunsurile lui G. M. Ma­­lencov, Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., la întrebările domnului Kingsbury Smith. (Pag. 4-a)' — Ilva Ehrenburg: S­pre pace! (Pag. 4-a) —­ Sărbătorirea celei de a 78-a aniversări a nașteri lui Wilhelm Pieck. (Pag. 4-a)] i ! Armatei va prezenta un supla din Bulevardul Magheru cea de a săta stagiune. Este vorba de o valoroasă, lucrare din dramatur­­djcu Vodă", dramă în cinci, acte, in versuri, de Al. Davila. Im­e­scenă (U* „Violai lWort ” &j.oct. jpj Tricotaje mai multe In fiecare sector de activitate din între­prinderea „Bela Brainer” munca se desfă­şoară par­că mai însufleţită în aceste prime zile de lucru din noul an. In­că nu se terminase primul schimb de lucru al zilei de 4 ianuarie în secţia strickuri automate, când muncitoarele din schimbul al doilea au venit la lucru, mai devreme ca de obi­cei, pentru a-şi pregăti şi prelua schimbul din mers, după metoda sovietică Antonina Jandaro­va. In fața grupului de strickuri automate, stahanovista Elisabeta Crăiniceanu şi schimbul său Eugenia Za­­nea şi-au strâns mâna tovărăşeşte şi au în­ceput a discuta despre mersul cel­or şapte maşini automate pe care le deservesc. Cu zâmbetul pe buze, stahanovista Elisabeta Crăiniceanu spuse tovarăşei sale de schimb: „Şi in această zi am reuşit să «trec cu mult sarcinile ce-mi reveneau. Maşinile au rters bine. Nici nu se putea altfel atu­nci când le conduci şi le îngrijeşti atent. Gân­dul meu în acest nou an — spuse stahano­vista tovarăşei sale de lucru, — este să în­deplinesc sarcinile de plan ce îmi revin pe cele şapte maşini, înainte de termen, să în­trec rezultatele obţinute în cursul anului trecut“. Pe graficul său de producţie, stahanovista Elisabeta Crăiniceanu înscrisese in prima zi de lucru a anului o depăşire de 30 la sută. Deasemeni, ea a reuşit, după metoda sovie­tică Ciurchih, să ridice indicele de calitate a ţesăturilor pentru fulare şi pulovere de lână, la 96 la sută. Cu 25 la sută şi-a depăşit sarcinile de producţie în prima z­i de lucru şi Eugenia Za­nea. La fel ca aceste harnice tricotere, depăşiri importante au obţinut majoritatea muncitoarelor din secţia strick, care au fă­cut ca secţia să producă cu 12 la sută mai multe tricotaje de lână. Cu aceeaşi Însufleţire au pornit munca in acest început de an şi muncitoarele din secţia rundstuhl. Lucrând la 7 şi 10 maşini rotative, tricoterele Ana Segal, stahanovista şi Alexandrina Şomai, fruntaşă în producţie, au reuşit în urma folosirii metodelor sovie­tice în muncă, să depăşească sarcinile de producţie cu 10 şi respectiv 8 la sută. In acelaş timp, cele două tricotere au dat tri­cotaje de calitate superioară. Succese deosebite au obtin­ut in prima zi de lucru din noul an şi stahanovista Efti­­miade Maria, Anca Florentina, din secţia Raschel, precum şi muncitoarele din bri­găzile conduse de Mainciulescu Maria şi Pă­­truţescu Evdochia, din secţia confecţii, care şi-au întrecut cu mult sarcinile de producţie. ­ Din viaţa nouă a satului t­renul înghiţea cu lăcomie kilometri după kilometri, lăsând în urmă dâre groase de fu­m albicios. Din când in când, câte un fluerat de locomotivă stră­­bătea prin dimineaţa azurie. Staţiile şi haltele trec una după a­lta şi, la­­fiecare, trenul lasă şi la numeroşi pa­sageri. Am ajuns în halta Drăgăneşti. Locuitorii comunei plecaţi la oraş după treburi se întorceau la casele lor. Pe colinele ce străjuesc comuna Drăgă­­neşti, se întind arăturile ce ascund bogăţia de mâine a recoltelor. Raze palide de soare se strecurau printre nori. Totul s’a trezit la viaţă. LA ŞCOALA I n sat e forfotă mare. Unii gospodari tre-i băluesc prin ogrăzi, alţii duc grâul la măcinat, cu mânecile suflecate şi poala plină de boabe, femeile hrănesc orătăniile curţii, iar copiii, încă somnoroşi, se pregă­tesc de şcoală. O clădire proaspăt văruită, înconjurată de o curte în care sunt sădiţi poeţi aproape tot a­tât de tineri ca şi grădinarii, îţi zâm­­­beşte prietenoasă. Este şcoala elementară mixtă din comuna Drăgăneşti. Pe poartă, intră în fugă o fetiţă cu părul prins în cozi aurii şi cravată roşie, mai-mai să se izbească de învăţătoare. — Ce-i cu tine Eleonora, de ai venit aşa devreme ? — Sunt de serviciu, tovarăşe învăţătoare! învăţătoarea Ivănică Paula o urmări pu­ţin cu privirea, apoi zâmbind trecu mai de­parte. In clasa spaţioasă şi puternic luminată, pioniera Hie Eleonora ştergea cu hărnicie tabla. „Până vin ceilalţi, totul trebue să fie gata“ îşi spuse ea. Nu trecu m­ult timp şi clasa răsună de glasurile vesele ale micilor şcolari. Apoi, uşa se deschise şi în prag se ivi învăţă­toarea. Totul se linişti ca prin farmec- A * ws*î*5 aut­or* de iectură. învăţătoarea citi ele­vilor un fragment din cartea „Ce să fii“ a scriitorului sovietic I. Permiac. Rai­cu Viorel asculta cu atenţie. — Da, a găsit, se va face învăţător ! Cu bucuria ce­lui ce a aflat ce căuta, el împărtăşi gându­rile sale colegului de bancă Jianu Ma­rin care vrea să se facă tractorist. Şi ast­fel micuţii elevi se gândesc la viitor. Da, au tot dreptul să se gândească, doar ei sunt viitorul, iar viitorul este al lor ! DISPENSARUL I­n sala cufundată in întuneric, un tânăr , cu ochii ascunşi sub ochelari, priveşte cu atenţie plămânii lui Stroe Ion ce-i apar pe ecranul aparatului. Ochii medicu­lui Rogoz Ion strălucesc în întuneric... Da ! Datorită tratamentului făcut la timp, viaţa copilului a fost salvată. Din curte se aud chiote şi strigături. Sunt mai mul{i tineri care în aşteptarea examenu­lui radioscopi­c au încins o horă cum numai ei ştiu să joace. Astăzi în dispensarul clă­dit de curând în comuna Drăgăneşti, zeci şi zeci de ţărani muncitori vin să-şi controleze, ^sănătatea, dându-şi seama că nu descântecele şi, bu­ruienile doftoroaiei satului îi vindecă, ci numai ştiinţa adevărată pusă in slujba omului. * ■«“, e * IN GOSPODAR­IA AGRICOLA COLECTIVA . a trecut doar trei ani de când câteva­­­ familii de ţărani muncitori din co­muna Drăgăneşti şi-au lipit pămân­turile lor, trăgând brazde peste haturi şi înjghebând o gospodărie colectivă. In 1952 când Marin Burtea, preşedintele gospodăriei agricole colective, s’a­­întors din U.R.S.S. unde vizitase colhozurile sovietice ca mem­bru al delegaţiei de ţărani­, români, el a cău­tat să folosească în gospodărie cele mai înaintate metode de lucru întrebuinţate în colhozurile din Uzbechistap. De atunci mun­ca a mers mai bine, roadele au fost mai bogate. Şi iată că astăzi .In gospodăria este sărbătoare. Se împart veniturile. In curte, fete şi flăcăi prinşi în hore, cinstesc cu bucurie acest eveniment. Pe prispă, un bătrân cu plete albe şi sprâncene ş­i stufoase, priveşte râzând la tine­rii dănţuitori, răsucindu-şi de zor mustaţa. Cum ar mai sălta şi el ! Din când în când, arunca câte o căută­tură spre nepotul lui, Vasi­le, care n’o slăbea din priviri pe Maria. — Tinereţe, ce să-i faci! exclamă moşul, nu poci juca eu acum, dar la nuntă... apăi nu mă las ! —Alături de ceilalţi membri ai familiei, un tânăr admira jocul plin de voioşie al dănţuitorilor. Este Sandu Dogaru care abia a împlinit 16 ani, dar care e tare mândru când i se spune colectivist. A muncit cu multă tragere de inimă şi pentru cele 276 zie­ muncă, iar a primit bogăţie de bucate Ochii îi sclipesc de bucurie. Niciodr n’a avut familia lui atâtea bucate! Şi Dogaru e tânăr, dar dragostea lui de­a­că e mare. Va munci mai mult bine, pentru ca şi el să contribue­­­rirea şi desvoltarea gospodăriei kr CINEMATOGRAFUL ■ I­mbrele serii au învăluit de­­. Pe uliţe, becurile se’ licurici în noapte, şi bătrâni se îndreaptă ! Este cinematograful­­ locuitorilor cor tr Deşi funcţie cinematograful lari­ta­te în rând „Spre cer”, stârnit intere: comuna Drăg Cinematogr electrică... N. cut ţăranilor toate acestea lîzările ob­­neşti vor înainte. ./ în primele zile ale noului a­n La uzinele „Mao Tze-dun" însufleţirea cu care s’a început prima zi de muncă a noului an, este o dovadă a dragostei cu care muncitorii şi tehnicienii uzinelor metalurgice „Mao Tze-dun“ au păşit la luptă pentru obţinerea de noi succese pe 1954. In prima zi de lucru a noului an, mun­citorii şi tehnicienii uzinei, în frunte cu stahanoviştii şi fruntaşii în producţie, au păşit în uzină însufleţiţi de dorinţa de a munci şi mai bine decât până acum, pentru a aduce o contribuţie mai mare la înflori­rea patriei. Pretutindeni, muncitorii din sec­ţiile uzinei au luptat cu elan patriotic, reuşind să depăşească cu mult normele de lucru. Renumitul stahanovist Căpătând Şte­fan ca mulţi alţi muncitori a venit în a­­ceastă zi mai devreme ca oricând, pregă­­tindu-şi cu multă grije locul de muncă. Stahanovistul strungar Căpăţână Ştefan, lucrând la filetatul tamburilor pentru pisi­cile de poduri rulante, a reuşit să depă­­­şească norma cu 170 la sută. La fel şi echipa de fierari din atelierul forte, condusă de stahanovistul Ghiţă Tudor, a depăşit norma cu 100 la sută. Prin buna organizare a locului de muncă, după metoda sovietică Voroşin, şi tinerii fierari fruntaşi în pro­ducţia Niţu Ioan şi Ivan Gheorghe, s’au străduit ca în prima zi de muncă a noului an să înscrie succese pe graficul de pro­ducţie. Astfel, lucrând la confecţionarea niturilor pentru morile de ciment, au rea­lizat o depăşire de 250 la sută fiecare, dând rituri de buna calitate. E prima zi de lucru din noul fan. In pragul între­prinderii „Electro­­aparataj” s’au în­tâlnit o seamă de muncitori şi teh­nicieni, care şi-au urat în aceste cli­­pe de plăcută re­vedere ,,Noroc bun” şi „spor la muncă în 1954”. Cu toţii şi-a­u strâns călduros mâinile şi în vor­­bele lor simple de urare se citea toa­tă dragostea, tot entuziasmul, ca din aceste prime ore de muncă, să în­ceapă să culeagă şi primele succese. In­secţii şi ate­liere au pătruns primele raze de lu­mină ale dimineţii. Strungurile, pre­sele, frezele strălu­cesc de curăţenie. Din joc în loc, panouri şi lozinci mobilizează colecti­vele secţiilor, bri­găzile şi echipele la noi şi noi suc­cese în muncă, în îndeplinirea anga­jamentelor. Dea­­semeni locurile de muncă sunt dina­­ote pregătite pen­tru desfăşurarea în bune condiţiuni cerii socialiste. Rând pe rând, maşinile au început a prin­de viaţă, şi un clocot viu de muncă a cu­prins întreaga fabrică. In faţa strungului, muncitorul a mai privit încă odiaită faţa de­­senului tehnic, şi apoi aplecându-se deasu­pra maşinii prinde axul de oţel în mandrină, 600, 700, 800 ture.. Cuţitul prinde cu curaj să netezească suprafaţa masei de oţel, care a început să arunce reflexe argintii. Cu mâini vânjoase, cu mişcări sigure, tur­nătorul prinde lingura cu care scoate din cuptorul înroşit metalul incandescent. Şi pes­te tot domneşte acelaş suflu viu al întrecerii. IN ANUL 1958... 15.000 lei economii. Scule recondiţionate după metoda stahanovistului sovietic Cuzne­­ţov, in valoare de peste 2.000 lei. 6 lunii, zi de zi, piese lucrate din oţel recuperat. Ino­vaţii şi realizări: crearea unei matriţe care sporeşte productivitatea cu sută la sută şi a unui dispozitiv care îmbunătăţeşte securita­tea muncii. Cu acest bilanţ bog­at brigada I­stahano­vistă de la secţia matriţerie a păşit odată cu sosirea anului nou, în ziele lui 1958. In pri­ma zi de lucru a anului nou aceşti briga­dieri, au înscris o nouă depăşire a sarcinei de producţie, dând noi produse în contul lu­nii februarie 1958. Matriţienii Tănase Gheor­ghe şi Iohan Homner sunt mândria brigăzii Şi în această zi, ei au repurtat un nou suc­ces, dând trei norme. Zi de zi, metodele sovietice Voroşin,­ Cuz­­neţov, Corabelnicova vor cunoaşte o tot mai largă folosire din partea acestui colectiv frun­taş AU ÎNTÂMPINAT DE MULT ANUL 1954 Secţia cazangerie. Zeci de aparate de su­dură şi polizat aruncă buchete de scântei care luminează feţele hotărîte ale muncitori­lor. Dragomir Gheorghe, fruntaş­ în producţie, mâoneşte cu multă îndemânare aplanatul de sudură. In­ această zi, încă în primele ore de lucru, er a sudat de trei ori mai multe piese. Exemplul lui a fost urmat şi de ceilalţi mun­citori din secţie, fapt care a făcut ca la sfâr­­ ­nul rodnic se cunoaşte din prima zi de muncă între­situl primului schimb întreaga secţie să în­deplinească sarcina de producţie în proporţie de 300 la sută. Cu toţi sunt mândri, pentru că încă din luna decembrie ei au păşit în zi­lele anului 1954, dând produse în contul lu­nii februarie. Dumitru Bojin netezeşte cu multă atenţie piesele l­a polizor. In această dimineaţă, a ve­nit la lucru mai devreme ca de obicei pentru a-şi aranja locul de muncă. După ce a con­trolat un automat electric, el ne-a spus: Sunt mândru că toate angajamentele anu­lui 1953 au fost îndeplinite, i­ar în anul 1954 mă voi strădui să transform în fapte noul an­gajament, de a da piese de cea mai bună calitate.. Dealtfel, graficul secţiei noastre va oglindi acest lucru AZI 180 LA SUTA ! Stabanovestu! Ion Muşină şi-a îndemnat din nou brigada să-şi sporească chiar din prima zi de lucru pe 1954, eforturile în muncă. De a­­bi­a au trecut câteva­­ore şi avântul brigăzii a început să-şi arate roadele. In aceeiaş pe­rioadă de timp, în loc de o piesă, brigadierii stahanovişti au strunjit două şi trei piese. Simion Angheluţă este un tânăr strungar care face cinste brigăzii sale. Ca întotdeauna, el a aplicat şi astăzi complexul Colesov-Râj­­cov şi după 480 minute de lucru, el a dat piese de aproape trei ori mai mult față de plan. Brigada condusă de strungarul stahanovist Ion Muşină este primul colectiv care a folo­sit cu succes complexul Colesov-Râjcov, care a ajutat brigada să depăşească sarcinile de pian, săltând săgeata graficului brigăzii că­­tre sfârşitul zilelor anului 1957. ★ Freamătul muncii a cuprins întreg colecti­vul fabricii. In sectoare, secţii şi ateliere se simte pulsând tot mai viu munca. Harnicii brigadieri şi muncitori întâmpină primele zile ale anului 1954 cu noi şi deosebite înfăptuiri. Şi dacă în această zi te-ai opri o clipă în faţa succeselor realizate de colectivele tuturor sec­ţiilor, gândurile îţi vor sbura înainte, cuprin­zând viitoarele succese ale întregului colec­tiv, care trăiesc în trăinicia angajamentelor luate, CALIN POPESCU Fruntaşul în producţie Gheorghe Dragomir de la secţia cazangerie a întreprinderii „Electroaparataj“ a reuşit ca în prima zi de lucru a anului 1954, să depăşească sarcina de pro­ducţie în medie cu 180 la sută. In clişeu, Gheorghe Dragomir în timpul lucrului. La Complexul „Griviţa Roşie" Anul 1953 a fost pentru muncitorii ce­ferişti de la Complexul „Griviţa Roşie“ din Capitală un an de noi realizări în pro­ducţie. Colectivul de muncă de aici şi-a îndeplinit sarcinile de plan încă de la 16 moembrie, a realizat economii în valoare de peste 12.000.000 lei şi a obţinut o re­ducere a preţului de cost cu 5,8 la sută faţă de plan. însufleţiţi de aceste rezultate muncitorii­, inginerii şi tehnicienii Complexului „Gri-­ viţa Roşie“ au pornit munca în noul an, hotărîţi să lucreze mai bine, să obţină victorii mai importante. In dimineaţa zi­lei de 4 ianuarie secţiile şi atelierele erau pregătite pentru începerea muncii. Lângă fiecare maşină şi loc de muncă se găseau aşezate în ordine piesele care urmau să fie prelucrate. In primele ore ale dimineţii brigada sta-­ banovistă, condusă de Miarta Bănilă delii secţia strungărie, şi-a depăşit norma cu 90 la sută. Deasemeni, stahanoviştii To­ma Teodorescu şi Florea Bişu şi-au de­­păşit norma cu 110 la sută şi respectiv cu 50 la sută. Peste tot, în fiecare secţie şi sector de la Complexul „Griviţa Roşie", prima zi de lucru din noul an a fost o zi de noi succese. Lucrează după metoda stahanovistului *. sovietic Bugaciev (Dela corespondentul nostru). Su­ntem în primele zile ale noului an. Tractoriştii şi mecanizatorii de la S.M.T. Slobozia au terminat cu mult înainte ultimele arături adânci de toamnă. Acum, ei se pregătesc intens pentru repararea maşinilor şi trac­toarelor în vederea începerii muncilor a-­­gricole de primăvară. Pentru începerea re-e­paraţiilor, conducerea staţiunii s-a îngrij­­it din timp şi astfel au fost construite 4 remize noi pentru adăpostirea tractoa­relor, maşinilor şi uneltelor agricole. Astfel, condiţiile fiind create, tractoriştii au început reparaţiile. La atelierul meca­nic colectivul de muncă este organizat pe echipe, care muncesc după metoda sta­hanovistului sovietic Bugaciev. Initr’unna din secţiile atelierului mecanic, o echipă formată din şase tineri şi con­t dusă de tânărul Milea Ivăncioiu lucrează cu multă atenţie la demontarea tractoare­lor şi curăţirea fiecărei piese. întreagă muncă de la atelierul mecanic se desfă­şoară organizat, pe ansamble, adică în­­treg­ul colectiv este împărţit în patru echi­pe. Fiecare echipă execută o anumită o­­perarie din munca necesară reparării unui tractor sau a unei maşini. Felul cum se desfăşoară activitatea la staţiunea de maşini şi tractoare din Slo­bozia, arată dragostea şi priceperea cu care tractoriştii şi mecanizatorii lucrează pentru a face reparaţiile la timp şi de bună calitate. Până în prezent au fost reparate trei tractoare I.A.R., două trac­toare R.D., a­­semănătoare, 2 cultivat­­oare, 4 pluguri şi 10 grape. Noi locuinţe muncitoreşti la G. A. S. Afumaţi (De la corespondentul nostru).­­ Au trecut doar câteva zile de când gospo­dăria agricolă de stat din comuna Afu­maţi, raionul Brăneşti, şi-a încheiat un an de muncă rodnică. Cu fondurile puse la dispoziţie de stat şi prin folosirea resurselor locale existente, la această gospodărie s-au fă­cut în ultima vreme serioase îmbunătă­ţiri. Astfel, numai în ultimul an au fost date în folosinţă circa 800 m.p. locuinţe. Deasemenea au fost amenajate noi ate­liere pentru sectorul mecanic, săli mese, cluburi, etc. La secţia Belciugatele au fost late un dormitor comun pentr persoane şi o bucătărie more timp în urmă şi la secta gospodăriei din Afumai­ nate construcţiile la mente noi făcute , care apartament dormit­­r şi o fi mai f­ost termic di­vi­du­ale şi a tăţii s­portive. O a ştiinţei Intr’o bună zi tânăra Maria Dir., naştere — comuna nea Bucureşti şi a­vede o meserie. Ar strungar sau sudor, ascultător, din mâinile modelat sau lipit, după La examenul medical :­ intrarea în serviciu bolnavă muncă încasat ani a Centru Buci”1

Next