Viaţa Capitalei, ianuarie 1954 (Anul 4, nr. 1431-1454)
1954-01-05 / nr. 1431
I n anul 1954, lupta pentru micşorarea încordării existente în relaţiile internaţionale constitue preocuparea principală a oamenilor iubitori de pace din toate ţările lumii. E de la sine înţeles că o asemenea preocupare va continua să existe şi popoarele vor lupta pentrureuşita ei şi în viitor, atâta timp cât între state nu vor exista relaţii normale. Pentru bucuria roadelor muncii, pentru liniştea lor, popoarele au nevoie de pace, de bună înţelegere. Din această cauză ele îmbrăţişează şi vor îmbrăţişa întotdeauna orice manifestare sinceră, orice acţiune concretă pusă în slujba idealurilor paşnice ale omenirii. Răspunsurile preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., G. M. Malencov,la întrebările domnului Kingsbury Smith, directorul general pentru Europa al agenţiei americane International News Service, în ajunul anului nou, reprezintă pentru micşorarea încordării internaţionale una din cele mai concludente manifestări. In atmosfera viciată de propaganda istorică a aţâţătorilor la război, cuvintele preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. răsună ca un preţios mesaj de pace, îmbărbătând inimile oamenilor şi întarindu-le speranţele într’un viitor mai liniştit. Aceste cuvinte precizează încă odată poziţia fermă a Statului Sovietic în lavantgarda luptei pentru micşorarea încordării internaţionale, cât şi dorinţa de a trăi în bune relaţii cu toate ţările, inclusiv cu Statele Unite ale Americii Totodată, răspunsurile tovarăşului Malencov indică calea cea mai potrivită pentru a feri omenirea de eventualitatea unui război atomic. Răspunzând întrebărilor domnului Kingsbury Smith, tovarăşul G. M. Malencov a urat, cu ocazia anului nou, poporului american, fericire şi viaţă paşnică, succese în dezvoltarea legăturilor de prietenie cu toate popoarele şi rezultate rodnice în nobila acţiune de aparare a păcii împotriva tuturor încercărilor de a o tulbura.Vorbind despre relaţiile dintre U.R.S.S. şi S.U.A., tovarăşul G. M. Malencov a spus: „Eu cred că nu există piedici obiective în calea îmbunătăţirii în noul an a relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Americii şi a întăririi legăturilor tradiţionale de prietenie dintre popoarele ţărilor noastre. Şi «sper că,aşa va fi”. Uniunea Sovietică a militat mereu pentru existenţa unor relaţii normale între statele lumii, fie ele mici sau mari. In prezent, între Uniunea Sovietică şi numeroase ţări cum ar fi Finlanda, Franţa, Danemarca, India şi alte ţări capitaliste există acorduri comerciale care folosesc şi unora şi altora dintre semnatari, în ultimul an numeroase delegaţii cul- turale şi sportive sovietice au vizitat India, Franţa, ţările nordice şi altele, iar delegaţii din aceste ţări au întors vizita Uniunii Sovietice. Legăturile economice, culturale şi sportive dintre U.R.S.S. şi o sere de ţări capitaliste devin tot mai strânse şi pentru anul acesta se prevedelărgirea lor într’o măsură şi mai mare. Fără îndoială că asemeniea legături ar putea exista într’o măsură largă şi între U.R.S.S. şi S.U.A., dacă bineînţeles o asemenea dorinţă ar exista din ambele părţi, dacă anumite cercuri din Statele Unite n’ar ridica bariere artificiale în calea stabilirii unor relaţii normale între toete două ţări. După cum te ştie, în cursul ultimilor ani, unele cercuri dinStatele Unite ale Amendi interesate în promovarea unei politici de neînţelegeri între state şi de aţâţare la un nou război mondial au căutat să blocheze din punctde vedere economic, U.R.S.S. celelalte ţări din lagărul democratic şi tulbure relaţiile normale dintre U.R şi ţările lagărului capitalist. Acţiunile acestor cercuri ru reuşit Insă să-şi atingă scopul Bloca î econmică îndreptată împotriva U.R .S.S. n’adus la un rezultat favorabil pentru iniţiatorii ei ci dimpotrivă ea s’a întors mai degrată împotriva lor. In ciuda presiunilor şi şantajului, o serie de cercuri comerciale din ţările capitaliste au înţeles că este în interesul lor de a avea legături cu ţările lagărului democratic şi în primul rând cu U.R.S.S., legături ce există şi în prezent şi care se lărgesc mereu. De importanţa unor relaţii normale cu U.R.S.S. se conving în momentul de faţă pături tot mai largi ale poporului american, asemenea relaţii fiind în interesul său, mai cu seamă că în stabilirea lor nu există deloc piedici obiective. Cu prilejul anului nou, poporul sovietic, prin glasul preşedintelui Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., tovarăşul G. M. Malencov, a întins încă odată mâna poporului american pentru îmbunătăţirea relaţiilor existente între cele două ţări, de lupta acestuia din urmă depinzând în mare măsură acest lucru. In răspunsurile sale, tovarăşul Matencov a arătat că există posibilităţi favorabile pentru slăbirea continuă a încordării internaţionale în anul 1954 şi că guvernele şi în primul rând guvernele marilor puteri nu pot să nu-şi plece urechea la glasul popoarelor şi nu pot să nu ţină seama de năzuinţa lor crescândă spre o pace trainică. ’Bilanţul anului 1953 arată existenţa unor evenimente care fără îndoială constituesc paşi spre micşorarea încordării internaţionale. După mai mult de trei ani de lupte, în urma acţiunii hotărîte a popoarelor, focul a încetat în Coreea şi armistiţiul a fost încheiat pe calea tratativelor. Acest lucru a arătat în mod practic posibilitatea rezolvării problemelor internaţionale litigioase pe calea tratativelor. După încheierea armistiţiului în Coreea, s’a vădit că şi războiului din Vietnam i s’ar putea pune capăt în urma tratativelor directe între guvernele R. D. Vietnam şi Franţei. In cursul anului ce a trecut guvernee marilor puteri S.U.A., Anglia, Franţa şi U.R.S.S. au căzut de acord asupra ţinerii unei conferinţe a miniştrilor de externe. Deasemeni, U.R.S.S. s-a declarat de acord să ducă tratative deschise sau confidenţiale cu S.U.A. în problemele energiei atomice. Toate aceste evenimente ale anului 1953, care şi-au adus contribuţia lor în vederea micşorării încordării internaţionale, lasă să se întrevadă noi posibilităţi de înţeegere pe plan internaţional în cursul anului 1954, în interesul păcii şi al îmbunătăţirii relaţiilor dintre state. Pasul cel mai important care ar putea fi întreprins în interesul păcii în întreaga lume în anul 1954, ar fi — după cum a arătat tovarăşul G. M. Malencov — încheierea unui Acord între state, în virtutea căruia semnatarii Acordului să-şi ia angajamentul solemn şi necondiţionat de a nu folosi arma atomică, arma cu hidrogen şi alte arme de exterminare în massă. Un astfel de Acord ar uşura posibilitatea de a se ajunge la o înţelegere cu privire la interzicerea complectă a armei atomice şi cu privire la instituirea unui strict control internaţional asupra înfăptuirii interzicerii de a se folosi energia atomică în scopuri de război. In răspunsurile sale tovarăşul G. M. Malencov arată că: „In acelaş timp, Guvernul Sovietic ar considera necesar să se ajungă la o înţeegere cu privire la reducerea considerabilă a tuturor celorlalte tipuri de armament şi a forţelor armate”. Este mai presus de orice îndoială că toate acestea ar micşora cheltuieiile de stat pentru nevoile militare şi ar uşura situaţia economică a populaţiei din toate ţările lumii. Popoarele iubitoare de pace sprijină din toată inima politica externă a U.R.S.S., politică pusă în slujba intereselor lor cele mai arzătoare, apreciind răspunsurile tovarășului Malencov la întrebările domnului Kingsbury Smith, ca expresie puternică a hotărârii Statului Sovietic de a milita în continuare în folosul apărării păcii, al micşorării încordării internaţionale şi al normalizării relaţiilor dintre ţări. Poporul român, luptător hotărît în marea armată a oamenilor iubitori de pace, salută cu entuziasm cuvintele şefului Guvernului Sovietic, gata de a continua alături de marea sa prietenă Uniunea Sovietică şi de toate celealte forţe ale păcii, lupta în vederea obţinerii unei destinderi a situaţiei internaţionale. In scopul micşorării încordării internaţionale ANUL IV Nr. 1431 4 PAGINI 20 BANI MARTI 5 IANUARIE 1954 IN ACEST N . C. Chiriţă: „Revizorul” lui Gogol pe — ecran. (Pag. 2-a) _ — Succese în acţiunea de culturalizare a imasselor în regiunea noastră. (Pag. 2-a) — Foileton — Bucureşti-Mozăceni şi — retur. (Pag. 2-a) — Bota Aurel: Regulile de circulaţie trebuiesc larg popularizate printre elevii şcolilor din Capitală. (Pag. 2-a) Sport. .(Pag. 2-a)] M. Vizeş: Pentru îmbunătăţirea activităţii întreprinderilor industriei locale. (Pag. 3-a) PENTRU DEZVOLTAREA CREŞTERII ANIMALELOR IN ANII 1954— 1956 IN R.P.R.: Gheorghe Ungureanu: Un îndrumar de cea mai mare valoare. Gheorghe Ghiveci: Avantaje pentru creşterea animalelor. (Pag. 3-a) — Iorj Macarie: Note de drum — Iarna printre pescari... (Pag. 3-a)] Ecouri la răspunsurile lui G. M. Malencov, Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., la întrebările domnului Kingsbury Smith. (Pag. 4-a)' — Ilva Ehrenburg: Spre pace! (Pag. 4-a) — Sărbătorirea celei de a 78-a aniversări a nașteri lui Wilhelm Pieck. (Pag. 4-a)] i ! Armatei va prezenta un supla din Bulevardul Magheru cea de a săta stagiune. Este vorba de o valoroasă, lucrare din dramaturdjcu Vodă", dramă în cinci, acte, in versuri, de Al. Davila. Imescenă (U* „Violai lWort ” &j.oct. jpj Tricotaje mai multe In fiecare sector de activitate din întreprinderea „Bela Brainer” munca se desfăşoară parcă mai însufleţită în aceste prime zile de lucru din noul an. Incă nu se terminase primul schimb de lucru al zilei de 4 ianuarie în secţia strickuri automate, când muncitoarele din schimbul al doilea au venit la lucru, mai devreme ca de obicei, pentru a-şi pregăti şi prelua schimbul din mers, după metoda sovietică Antonina Jandarova. In fața grupului de strickuri automate, stahanovista Elisabeta Crăiniceanu şi schimbul său Eugenia Zanea şi-au strâns mâna tovărăşeşte şi au început a discuta despre mersul celor şapte maşini automate pe care le deservesc. Cu zâmbetul pe buze, stahanovista Elisabeta Crăiniceanu spuse tovarăşei sale de schimb: „Şi in această zi am reuşit să «trec cu mult sarcinile ce-mi reveneau. Maşinile au rters bine. Nici nu se putea altfel atunci când le conduci şi le îngrijeşti atent. Gândul meu în acest nou an — spuse stahanovista tovarăşei sale de lucru, — este să îndeplinesc sarcinile de plan ce îmi revin pe cele şapte maşini, înainte de termen, să întrec rezultatele obţinute în cursul anului trecut“. Pe graficul său de producţie, stahanovista Elisabeta Crăiniceanu înscrisese in prima zi de lucru a anului o depăşire de 30 la sută. Deasemeni, ea a reuşit, după metoda sovietică Ciurchih, să ridice indicele de calitate a ţesăturilor pentru fulare şi pulovere de lână, la 96 la sută. Cu 25 la sută şi-a depăşit sarcinile de producţie în prima zi de lucru şi Eugenia Zanea. La fel ca aceste harnice tricotere, depăşiri importante au obţinut majoritatea muncitoarelor din secţia strick, care au făcut ca secţia să producă cu 12 la sută mai multe tricotaje de lână. Cu aceeaşi Însufleţire au pornit munca in acest început de an şi muncitoarele din secţia rundstuhl. Lucrând la 7 şi 10 maşini rotative, tricoterele Ana Segal, stahanovista şi Alexandrina Şomai, fruntaşă în producţie, au reuşit în urma folosirii metodelor sovietice în muncă, să depăşească sarcinile de producţie cu 10 şi respectiv 8 la sută. In acelaş timp, cele două tricotere au dat tricotaje de calitate superioară. Succese deosebite au obtinut in prima zi de lucru din noul an şi stahanovista Eftimiade Maria, Anca Florentina, din secţia Raschel, precum şi muncitoarele din brigăzile conduse de Mainciulescu Maria şi Pătruţescu Evdochia, din secţia confecţii, care şi-au întrecut cu mult sarcinile de producţie. Din viaţa nouă a satului trenul înghiţea cu lăcomie kilometri după kilometri, lăsând în urmă dâre groase de fum albicios. Din când in când, câte un fluerat de locomotivă străbătea prin dimineaţa azurie. Staţiile şi haltele trec una după alta şi, lafiecare, trenul lasă şi la numeroşi pasageri. Am ajuns în halta Drăgăneşti. Locuitorii comunei plecaţi la oraş după treburi se întorceau la casele lor. Pe colinele ce străjuesc comuna Drăgăneşti, se întind arăturile ce ascund bogăţia de mâine a recoltelor. Raze palide de soare se strecurau printre nori. Totul s’a trezit la viaţă. LA ŞCOALA I n sat e forfotă mare. Unii gospodari tre-i băluesc prin ogrăzi, alţii duc grâul la măcinat, cu mânecile suflecate şi poala plină de boabe, femeile hrănesc orătăniile curţii, iar copiii, încă somnoroşi, se pregătesc de şcoală. O clădire proaspăt văruită, înconjurată de o curte în care sunt sădiţi poeţi aproape tot atât de tineri ca şi grădinarii, îţi zâmbeşte prietenoasă. Este şcoala elementară mixtă din comuna Drăgăneşti. Pe poartă, intră în fugă o fetiţă cu părul prins în cozi aurii şi cravată roşie, mai-mai să se izbească de învăţătoare. — Ce-i cu tine Eleonora, de ai venit aşa devreme ? — Sunt de serviciu, tovarăşe învăţătoare! învăţătoarea Ivănică Paula o urmări puţin cu privirea, apoi zâmbind trecu mai departe. In clasa spaţioasă şi puternic luminată, pioniera Hie Eleonora ştergea cu hărnicie tabla. „Până vin ceilalţi, totul trebue să fie gata“ îşi spuse ea. Nu trecu mult timp şi clasa răsună de glasurile vesele ale micilor şcolari. Apoi, uşa se deschise şi în prag se ivi învăţătoarea. Totul se linişti ca prin farmec- A * ws*î*5 autor* de iectură. învăţătoarea citi elevilor un fragment din cartea „Ce să fii“ a scriitorului sovietic I. Permiac. Raicu Viorel asculta cu atenţie. — Da, a găsit, se va face învăţător ! Cu bucuria celui ce a aflat ce căuta, el împărtăşi gândurile sale colegului de bancă Jianu Marin care vrea să se facă tractorist. Şi astfel micuţii elevi se gândesc la viitor. Da, au tot dreptul să se gândească, doar ei sunt viitorul, iar viitorul este al lor ! DISPENSARUL In sala cufundată in întuneric, un tânăr , cu ochii ascunşi sub ochelari, priveşte cu atenţie plămânii lui Stroe Ion ce-i apar pe ecranul aparatului. Ochii medicului Rogoz Ion strălucesc în întuneric... Da ! Datorită tratamentului făcut la timp, viaţa copilului a fost salvată. Din curte se aud chiote şi strigături. Sunt mai mul{i tineri care în aşteptarea examenului radioscopic au încins o horă cum numai ei ştiu să joace. Astăzi în dispensarul clădit de curând în comuna Drăgăneşti, zeci şi zeci de ţărani muncitori vin să-şi controleze, ^sănătatea, dându-şi seama că nu descântecele şi, buruienile doftoroaiei satului îi vindecă, ci numai ştiinţa adevărată pusă in slujba omului. * ■«“, e * IN GOSPODARIA AGRICOLA COLECTIVA . a trecut doar trei ani de când câteva familii de ţărani muncitori din comuna Drăgăneşti şi-au lipit pământurile lor, trăgând brazde peste haturi şi înjghebând o gospodărie colectivă. In 1952 când Marin Burtea, preşedintele gospodăriei agricole colective, s’aîntors din U.R.S.S. unde vizitase colhozurile sovietice ca membru al delegaţiei de ţărani, români, el a căutat să folosească în gospodărie cele mai înaintate metode de lucru întrebuinţate în colhozurile din Uzbechistap. De atunci munca a mers mai bine, roadele au fost mai bogate. Şi iată că astăzi .In gospodăria este sărbătoare. Se împart veniturile. In curte, fete şi flăcăi prinşi în hore, cinstesc cu bucurie acest eveniment. Pe prispă, un bătrân cu plete albe şi sprâncene şi stufoase, priveşte râzând la tinerii dănţuitori, răsucindu-şi de zor mustaţa. Cum ar mai sălta şi el ! Din când în când, arunca câte o căutătură spre nepotul lui, Vasile, care n’o slăbea din priviri pe Maria. — Tinereţe, ce să-i faci! exclamă moşul, nu poci juca eu acum, dar la nuntă... apăi nu mă las ! —Alături de ceilalţi membri ai familiei, un tânăr admira jocul plin de voioşie al dănţuitorilor. Este Sandu Dogaru care abia a împlinit 16 ani, dar care e tare mândru când i se spune colectivist. A muncit cu multă tragere de inimă şi pentru cele 276 zie muncă, iar a primit bogăţie de bucate Ochii îi sclipesc de bucurie. Niciodr n’a avut familia lui atâtea bucate! Şi Dogaru e tânăr, dar dragostea lui deacă e mare. Va munci mai mult bine, pentru ca şi el să contribuerirea şi desvoltarea gospodăriei kr CINEMATOGRAFUL ■ Imbrele serii au învăluit de. Pe uliţe, becurile se’ licurici în noapte, şi bătrâni se îndreaptă ! Este cinematograful locuitorilor cor tr Deşi funcţie cinematograful laritate în rând „Spre cer”, stârnit intere: comuna Drăg Cinematogr electrică... N. cut ţăranilor toate acestea lîzările obneşti vor înainte. ./ în primele zile ale noului an La uzinele „Mao Tze-dun" însufleţirea cu care s’a început prima zi de muncă a noului an, este o dovadă a dragostei cu care muncitorii şi tehnicienii uzinelor metalurgice „Mao Tze-dun“ au păşit la luptă pentru obţinerea de noi succese pe 1954. In prima zi de lucru a noului an, muncitorii şi tehnicienii uzinei, în frunte cu stahanoviştii şi fruntaşii în producţie, au păşit în uzină însufleţiţi de dorinţa de a munci şi mai bine decât până acum, pentru a aduce o contribuţie mai mare la înflorirea patriei. Pretutindeni, muncitorii din secţiile uzinei au luptat cu elan patriotic, reuşind să depăşească cu mult normele de lucru. Renumitul stahanovist Căpătând Ştefan ca mulţi alţi muncitori a venit în această zi mai devreme ca oricând, pregătindu-şi cu multă grije locul de muncă. Stahanovistul strungar Căpăţână Ştefan, lucrând la filetatul tamburilor pentru pisicile de poduri rulante, a reuşit să depăşească norma cu 170 la sută. La fel şi echipa de fierari din atelierul forte, condusă de stahanovistul Ghiţă Tudor, a depăşit norma cu 100 la sută. Prin buna organizare a locului de muncă, după metoda sovietică Voroşin, şi tinerii fierari fruntaşi în producţia Niţu Ioan şi Ivan Gheorghe, s’au străduit ca în prima zi de muncă a noului an să înscrie succese pe graficul de producţie. Astfel, lucrând la confecţionarea niturilor pentru morile de ciment, au realizat o depăşire de 250 la sută fiecare, dând rituri de buna calitate. E prima zi de lucru din noul fan. In pragul întreprinderii „Electroaparataj” s’au întâlnit o seamă de muncitori şi tehnicieni, care şi-au urat în aceste clipe de plăcută revedere ,,Noroc bun” şi „spor la muncă în 1954”. Cu toţii şi-au strâns călduros mâinile şi în vorbele lor simple de urare se citea toată dragostea, tot entuziasmul, ca din aceste prime ore de muncă, să înceapă să culeagă şi primele succese. Insecţii şi ateliere au pătruns primele raze de lumină ale dimineţii. Strungurile, presele, frezele strălucesc de curăţenie. Din joc în loc, panouri şi lozinci mobilizează colectivele secţiilor, brigăzile şi echipele la noi şi noi succese în muncă, în îndeplinirea angajamentelor. Deasemeni locurile de muncă sunt dinaote pregătite pentru desfăşurarea în bune condiţiuni cerii socialiste. Rând pe rând, maşinile au început a prinde viaţă, şi un clocot viu de muncă a cuprins întreaga fabrică. In faţa strungului, muncitorul a mai privit încă odiaită faţa desenului tehnic, şi apoi aplecându-se deasupra maşinii prinde axul de oţel în mandrină, 600, 700, 800 ture.. Cuţitul prinde cu curaj să netezească suprafaţa masei de oţel, care a început să arunce reflexe argintii. Cu mâini vânjoase, cu mişcări sigure, turnătorul prinde lingura cu care scoate din cuptorul înroşit metalul incandescent. Şi peste tot domneşte acelaş suflu viu al întrecerii. IN ANUL 1958... 15.000 lei economii. Scule recondiţionate după metoda stahanovistului sovietic Cuzneţov, in valoare de peste 2.000 lei. 6 lunii, zi de zi, piese lucrate din oţel recuperat. Inovaţii şi realizări: crearea unei matriţe care sporeşte productivitatea cu sută la sută şi a unui dispozitiv care îmbunătăţeşte securitatea muncii. Cu acest bilanţ bogat brigada Istahanovistă de la secţia matriţerie a păşit odată cu sosirea anului nou, în ziele lui 1958. In prima zi de lucru a anului nou aceşti brigadieri, au înscris o nouă depăşire a sarcinei de producţie, dând noi produse în contul lunii februarie 1958. Matriţienii Tănase Gheorghe şi Iohan Homner sunt mândria brigăzii Şi în această zi, ei au repurtat un nou succes, dând trei norme. Zi de zi, metodele sovietice Voroşin, Cuzneţov, Corabelnicova vor cunoaşte o tot mai largă folosire din partea acestui colectiv fruntaş AU ÎNTÂMPINAT DE MULT ANUL 1954 Secţia cazangerie. Zeci de aparate de sudură şi polizat aruncă buchete de scântei care luminează feţele hotărîte ale muncitorilor. Dragomir Gheorghe, fruntaş în producţie, mâoneşte cu multă îndemânare aplanatul de sudură. In această zi, încă în primele ore de lucru, er a sudat de trei ori mai multe piese. Exemplul lui a fost urmat şi de ceilalţi muncitori din secţie, fapt care a făcut ca la sfâr nul rodnic se cunoaşte din prima zi de muncă întresitul primului schimb întreaga secţie să îndeplinească sarcina de producţie în proporţie de 300 la sută. Cu toţi sunt mândri, pentru că încă din luna decembrie ei au păşit în zilele anului 1954, dând produse în contul lunii februarie. Dumitru Bojin netezeşte cu multă atenţie piesele la polizor. In această dimineaţă, a venit la lucru mai devreme ca de obicei pentru a-şi aranja locul de muncă. După ce a controlat un automat electric, el ne-a spus: Sunt mândru că toate angajamentele anului 1953 au fost îndeplinite, iar în anul 1954 mă voi strădui să transform în fapte noul angajament, de a da piese de cea mai bună calitate.. Dealtfel, graficul secţiei noastre va oglindi acest lucru AZI 180 LA SUTA ! Stabanovestu! Ion Muşină şi-a îndemnat din nou brigada să-şi sporească chiar din prima zi de lucru pe 1954, eforturile în muncă. De abia au trecut câtevaore şi avântul brigăzii a început să-şi arate roadele. In aceeiaş perioadă de timp, în loc de o piesă, brigadierii stahanovişti au strunjit două şi trei piese. Simion Angheluţă este un tânăr strungar care face cinste brigăzii sale. Ca întotdeauna, el a aplicat şi astăzi complexul Colesov-Râjcov şi după 480 minute de lucru, el a dat piese de aproape trei ori mai mult față de plan. Brigada condusă de strungarul stahanovist Ion Muşină este primul colectiv care a folosit cu succes complexul Colesov-Râjcov, care a ajutat brigada să depăşească sarcinile de pian, săltând săgeata graficului brigăzii către sfârşitul zilelor anului 1957. ★ Freamătul muncii a cuprins întreg colectivul fabricii. In sectoare, secţii şi ateliere se simte pulsând tot mai viu munca. Harnicii brigadieri şi muncitori întâmpină primele zile ale anului 1954 cu noi şi deosebite înfăptuiri. Şi dacă în această zi te-ai opri o clipă în faţa succeselor realizate de colectivele tuturor secţiilor, gândurile îţi vor sbura înainte, cuprinzând viitoarele succese ale întregului colectiv, care trăiesc în trăinicia angajamentelor luate, CALIN POPESCU Fruntaşul în producţie Gheorghe Dragomir de la secţia cazangerie a întreprinderii „Electroaparataj“ a reuşit ca în prima zi de lucru a anului 1954, să depăşească sarcina de producţie în medie cu 180 la sută. In clişeu, Gheorghe Dragomir în timpul lucrului. La Complexul „Griviţa Roşie" Anul 1953 a fost pentru muncitorii ceferişti de la Complexul „Griviţa Roşie“ din Capitală un an de noi realizări în producţie. Colectivul de muncă de aici şi-a îndeplinit sarcinile de plan încă de la 16 moembrie, a realizat economii în valoare de peste 12.000.000 lei şi a obţinut o reducere a preţului de cost cu 5,8 la sută faţă de plan. însufleţiţi de aceste rezultate muncitorii, inginerii şi tehnicienii Complexului „Gri- viţa Roşie“ au pornit munca în noul an, hotărîţi să lucreze mai bine, să obţină victorii mai importante. In dimineaţa zilei de 4 ianuarie secţiile şi atelierele erau pregătite pentru începerea muncii. Lângă fiecare maşină şi loc de muncă se găseau aşezate în ordine piesele care urmau să fie prelucrate. In primele ore ale dimineţii brigada sta- banovistă, condusă de Miarta Bănilă delii secţia strungărie, şi-a depăşit norma cu 90 la sută. Deasemeni, stahanoviştii Toma Teodorescu şi Florea Bişu şi-au depăşit norma cu 110 la sută şi respectiv cu 50 la sută. Peste tot, în fiecare secţie şi sector de la Complexul „Griviţa Roşie", prima zi de lucru din noul an a fost o zi de noi succese. Lucrează după metoda stahanovistului *. sovietic Bugaciev (Dela corespondentul nostru). Suntem în primele zile ale noului an. Tractoriştii şi mecanizatorii de la S.M.T. Slobozia au terminat cu mult înainte ultimele arături adânci de toamnă. Acum, ei se pregătesc intens pentru repararea maşinilor şi tractoarelor în vederea începerii muncilor a-gricole de primăvară. Pentru începerea re-eparaţiilor, conducerea staţiunii s-a îngrijit din timp şi astfel au fost construite 4 remize noi pentru adăpostirea tractoarelor, maşinilor şi uneltelor agricole. Astfel, condiţiile fiind create, tractoriştii au început reparaţiile. La atelierul mecanic colectivul de muncă este organizat pe echipe, care muncesc după metoda stahanovistului sovietic Bugaciev. Initr’unna din secţiile atelierului mecanic, o echipă formată din şase tineri şi cont dusă de tânărul Milea Ivăncioiu lucrează cu multă atenţie la demontarea tractoarelor şi curăţirea fiecărei piese. întreagă muncă de la atelierul mecanic se desfăşoară organizat, pe ansamble, adică întregul colectiv este împărţit în patru echipe. Fiecare echipă execută o anumită operarie din munca necesară reparării unui tractor sau a unei maşini. Felul cum se desfăşoară activitatea la staţiunea de maşini şi tractoare din Slobozia, arată dragostea şi priceperea cu care tractoriştii şi mecanizatorii lucrează pentru a face reparaţiile la timp şi de bună calitate. Până în prezent au fost reparate trei tractoare I.A.R., două tractoare R.D., asemănătoare, 2 cultivatoare, 4 pluguri şi 10 grape. Noi locuinţe muncitoreşti la G. A. S. Afumaţi (De la corespondentul nostru). Au trecut doar câteva zile de când gospodăria agricolă de stat din comuna Afumaţi, raionul Brăneşti, şi-a încheiat un an de muncă rodnică. Cu fondurile puse la dispoziţie de stat şi prin folosirea resurselor locale existente, la această gospodărie s-au făcut în ultima vreme serioase îmbunătăţiri. Astfel, numai în ultimul an au fost date în folosinţă circa 800 m.p. locuinţe. Deasemenea au fost amenajate noi ateliere pentru sectorul mecanic, săli mese, cluburi, etc. La secţia Belciugatele au fost late un dormitor comun pentr persoane şi o bucătărie more timp în urmă şi la secta gospodăriei din Afumai nate construcţiile la mente noi făcute , care apartament dormitr şi o fi mai fost termic dividuale şi a tăţii sportive. O a ştiinţei Intr’o bună zi tânăra Maria Dir., naştere — comuna nea Bucureşti şi avede o meserie. Ar strungar sau sudor, ascultător, din mâinile modelat sau lipit, după La examenul medical : intrarea în serviciu bolnavă muncă încasat ani a Centru Buci”1