Viaţa Capitalei, februarie 1954 (Anul 4, nr. 1455-1477)

1954-02-02 / nr. 1455

Să luptăm pentru o producţie ritmică S­ub conducerea partidului, oamenii muncii din patria noastră obţin vic­torii însemnate în o­pera de con­struire a bazei economice a socialismului.­­Antrenaţi în întrecerea socialistă, colec­­tivele de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari, din întreprinderile industriale din Capitală şi regiunea Bucureşti au pornit cu avânt lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan ce le revin în anul 1954. Planul pe 1954 pune în faţa poporului muncitor din ţara noastră sarcini măreţe. Va trebui să producem, aşa după cum arată Hotărîrea plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953, mai mul­te ţesături de bumbac, mai multe unelte agricole, să clădim mai multe locuinţe muncitoreşti decât până acum, etc. In lupta pentru traducerea în viaţă a acestor sarcini, o deosebită importanţă o are organizarea îndeplinirii ritmice a p­a­­irului de producţie, lichidarea metodei de lucru în „asalt” în activitatea întreprin­derilor. A munci ritmic înseamnă a îndeplini planul în mod uniform în fiecare trimes­tru, lună, decadă, în fiecare zi, la toate locurile de muncă. O producţie ritmică permite întotdeauna respectarea tuturor indicilor de plan (cantitate, calitate, pro­ductivitate, preţ de cost, etc.), încărcarea normală a utilajului, buna organizare a întrecerii socialiste, creşterea necontenită a câştigului muncitorilor. In anul care a trecut, industria noastră­­socialistă a obţinut victorii în realizarea desfăşurării ritmice a producţiei. Condu­cerile tehnico-administrative din unele în­treprinderi, colaborând cu comitetele de întreprindere, şi având îndrumarea per­manentă a organizaţiilor de bază, au dus o muncă susţinută pentru eliminarea „gâtuirilor” în producţie, pentru asigura­rea unei mai bune aprovizionări cu ma­terii prime, materiale, scule, etc., pentru creşterea continuă a calificării muncitori­lor, introducerea metodelor sovietice de muncă precum şi a iniţiativelor patriotice ale stahanoviştilor din ţara noastră, etc., din factori ce contribue în mod efectiv la obţinerea unei producţii ritmice. Printre unităţile care au obţinut în a­­ceastă direcţie succese însemnate se află fabrica de confecţii „Ghieorghiu-Dej”, în­treprinderile „Tricotajul Roşu“, „7 No­­embrie“, „Zorile Jilava“ şi „Textila­­Griviţa" din Capitală. Aceste întreprin­deri au reuşit să obţină succese în coor­donarea diferitelor servicii şi secţii, în respectarea disciplinei de plan, în exploa­tarea raţională şi îngrijirea minuţioasă a utilajului, etc. Drept rezultat, în aceste întreprinderi s-au realizat succese de sea­mă în îndeplinirea planului la toţi indicii. Cu toate succesele obţinute în direcţia îndeplinirii în mod ritmic a planului de producţie, fenomenul nesănătos al „asal­turilor” de la sfârşit de perioadă a conti­nuat să se manifeste într’o serie întreagă de întreprinderi. De pildă, în întreprin­derile ,,Bela Brainer”, „Quadrat”, „In­dustria Bumbacului“ şi „Bumbăcăria Ji­lava“, „asalturile“ de la sfârşit de lună au devenit o practică permanentă de lu­cru. Lipsa de uniformitate în îndeplinirea planului, „asaltul” la sfârşitul perioadei de plan, au consecinţe economice cât se poate de dăunătoare, o influenţă negativă atât asupra rezultatelor obţinute de între­prinderea în care se practică „asaltul”, cât şi asupra întregii economii naţionale. Experienţa a arătat că îndeplinirea neu­niformă a planului de producţie şi practi­carea metodei lucrului în „asalt” au drept rezultate crearea de timpi morţi în exploatarea utilajului, folosirea incom­­plectă a forţei de muncă, obţinerea de produse de calitate inferioară, mărirea procentului de rebuturi şi creşterea chel­tuielilor — deficienţe care în condiţiile unei organizări uniforme ar fi fost evitate. Astfel, la întreprinderea ,,Bela Brainer” în trimestrul IV din anul 1953, s-a prac­ticat cu regularitate metoda ,,asalturilor” la sfârşitul fiecărei luni, fapt ce a dăunat calităţii produselor, a dus la supra­soli­citarea utilajului şi, în ultimă analiză, a determinat o creştere a preţului de cost. Pentru a se obţine o producţie ritmică trebuie luate din vreme măsuri tehnico­­organizatorice, măsuri care îmbinate cu e­­forturile oamenilor muncii antrenaţi în întrecere socialistă, să ducă la o desfă­şurare uniformă, fără încetiniri şi creşteri brusce a procesului de producţie. Una din principalele cauze care împie­dică îndeplinirea ritmică a planurilor este modul defectuos în care se efectuiază ac­tivitatea de aprovizionare tehnico- mate­rială a întreprinderilor și a verigilor lor. In acest scop, preocuparea de seamă a conducerilor trebue să fie aprovizionarea cu materii prime, materii auxiliare, scule și utilaj a fiecărui loc de muncă. Tocmai de aceea conducerile trebue să încheie din vreme contractele economice cu unităţile furnizoare, ale căror clauze trebuesc res­pectate întocmai. Nerespectarea discipli­nei contractuale în ceea ce priveşte terme­nele de livrare face ca întreprinderile beneficiare să nu poată folosi din plin ca­pacitatea lor de producţie în prima pe­rioadă a planului şi ca urmare să fie o­­bligate la sfârşitul lunii sau trimestrului să lucreze în asalt pentru a îndeplini în mod necondiţionat sarcina de plan lunară sau trimestrială. Orice abatere de la clau­zele contractuale provoacă greutăţi în realizarea planului la o serie de alte în­treprinderi. De pildă, anul trecut „Indus­tria Bumbacului A“ din Capitală a con­tribuit la desfăşurarea unei munci în „asalt” în multe întreprinderi beneficiare cărora nu le-a livrat la timp produsele prevăzute în contractele economice înche­iate. Dar aprovizionarea la timp depinde, şi de munca desfăşurată de către condu­cerile întreprinderilor în ceea ce priveşte buna repartizare a materiilor şi materia­lelor în interiorul lor, pe sectoare de pro­ducţii, secţii, etc. Un factor ce duce la îndeplinirea în mod ritmic a planului de producţie este modul în care se fac planificarea internă pe întreprindere, stabilirea decalajului ne­cesar între secţii, defalcarea planului până la om şi maşină. Nenumărate între­prinderi cum sunt „Tânăra Gardă”, „Tex­tila Griviţa“, „N­ie Pintilie“, „Clement Gottwald”, etc., defalcând la timp sarci­nile de plan ce le-au revenit în trimes­trul IV.1953, au reuşit ca să-şi îndepli­nească planul anual înainte de termen. In lupta dusă de întreprinderile noa­stre socialiste pentru descoperirea şi fo­losirea inepuizabilelor rezerve interne, pentru realizarea ritmică şi uniformă a producţiei, graficul ocupă un loc deosebit şi are un rol important în îndeplinirea planului. Deasemenea în lupta pentru obţinerea unei producţii ritmice trebuie acordată o atenţie deosebită îndeplinirii la timp a planului de revizuire şi reparaţie a utila­jului necesar procesului de producţie. Realizarea unei producţii ritmice mai depinde în bună măsură şi de munca po­litică. Organizaţiile de partid trebuie să desfăşoare o susţinută muncă politică şi organizatorică de îndrumare a comitetelor de întreprindere, de mobilizare a maselor de oameni ai muncii în vederea desfăşu­rării cât mai largi a întrecerii socialiste şi a mişcării stahanoviste pentru îndepli­nirea ritmică a planului de producţie. De asemenea, trebue combătute cu hotărîre absenţ­e şi întârzierile, neglijenţa în muncă, risipa , manifestări care consti­tuie piedici serioase în asigurarea unei producţii ritmice. Comitetele de întreprindere au sarcina să stimuleze şi să popularizeze tot ceea ce este nou şi înaintat în întrecerea socia­listă şi să lupte permanent pentru extin­derea metodelor avansate de muncă ale stahanoviştilor sovietici, precum şi a Ini­ţiativelor patriotice ale celor din ţara noastră, pentru ridicarea necontenită a nivelului tehnico-­profesional al muncito­rilor. La fel, membrii cercului A.S.I.T. şi ai cabinetelor tehnice, precum şi comisiile de invenţii şi inovaţii trebuie să sprijine intens toate propunerile muncitorilor,­ teh­nicienilor, inginerilor, cu privire la îmbu­nătăţirea procesului de producţie şi înde­plinirea ritmică a planului. Multiple sunt mijloacele prin care se poate realiza o producţie ritmică. Pentru aceasta oamenii muncii în frunte­ cu co­muniştii trebue să ducă o muncă susţi­nută în scopul descoperirii şi folosirii re­zervelor interne ale întreprinderilor noa­stre socialiste. Numai printr-o producţie ritmică se poate obţine o creştere însem­nată a productivităţii muncii, o reducere a cheltuielilor de fabricaţie şi o creştere a câştigurilor oamenilor muncii. Să muncim astfel încât fiecare zi să ne aducă noi victorii în lupta pentru rea­lizarea planului la toţi indicii, şi în mod firnic, contribuţie preţioasă în lupta pen­tru îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. 4 Cetăţeni, curăţaţi la timp zăpada şi gheaţa de pe trotuare şi rigole! Ninsoarea abundentă căzută zilele acestea a acoperit Capitala cu un strat gros de ză­padă, iar viscolul care a suflat cu putere în tot cursul zilei de Duminică, a provocat troienirea drumurilor şi arterelor de comu­nicaţie, îngreunând aprovizionarea oamenilor muncii şi împiedecând o normală desfăşu­rare a circulaţiei. Numeroase echipe de la I.C.A S. şi I.T.B. au muncit fără încetare pentru descongestio­narea drumurilor, reuşind să redea circula­ţiei o bună parte din arterele importante de comunicaţie. Acţiunea de curăţire a străzilor şi trotua­relor nu poate fi insă dusă la bun sfârşit, fără un sprijin activ din partea cetăţenilor Capita­lei. Comitetul executiv al sfatului popular al Capitalei, care a mai dat o decizie la căde­rea primei zăpezi din iarna aceasta, prin care arăta obligativitatea pentru cetăţenii oraşului de a curaţi zilnic şi chiar de mai multe ori pe zi, zăpada, a dat acum un nou comunicat. Se arată din nou cetăţenilor Capitalei,­ proprietari, chiriaşi sau deţinători de imobile sub orice titlu, administratorii de Imobile şi personalul de serviciu al imobilelor,­­ că sunt obligaţi de îndată să asigure curăţirea zăpezii şi gheţei de pe trotoarele şi rigolele din dreptul imobilelor respective. Depozitarea zăpezii şi a gheţei ridicate de pe trotoare şi rigole, se va face pe lângă bordura trotoarelor, astfel încât circulaţia vehiculelor să nu fie stânjenită, iar rigolele, gurile de canal şi gurile de apă să rămână complet libere. Aruncarea zăpezii peste liniile de tramvai sau scoaterea ei din curţi pe stradă, este de­­a­semen­ea interzisă. Aceloraşi dispoziţiuni sunt obligate să se conformeze cu stricteţe şi instituţiile, între­prinderile şi organizaţiile de orice fel. . Noul comunicat dat de comitetul executiv al sfatului popular al Capitalei în privinţa obligativităţii descongestionării oraşului de zăpada căzută, trebue respectat întocmai. Numai astfel se va putea asigura o normală aprovizionare a oraşului, circulaţia vehicu­lelor şi a pietonilor nu va fi stânjenită, iar pericolul accidentelor va putea fi înlăturat. Cetăţeni ai Capitalei, curăţaţi la timp ză­pada şi ghiaţa de pe jumătatea carosabilă a străzii ! Proletari din toate ţările, uniţi-vă !­a ANUL IV Nr. 1455 4 PAGINI 20 BANI MARȚI 2 FEBRUARIE 1954 Au reparat atelajele Ţăranii muncitori din comuna Beiu, raio­nul Giurgiu, se preocupă intens în vederea pregătirii atelajelor şi uneltelor agricole pentru campania de primăvară. Datorită unei munci temeinic organi­zată, sub îndrumarea permanentă a agen­ţilor agricoli Marin Coşoiu şi Marin Guţu, au fost reparate până în prezent un trac­tor, două pluguri pentru tractoare, 123 plu­guri cu tracţiune animală, 225 grape şi altele. In acelaş timp se urmăreşte îndeaproape acţiunea de selecţionare şi tratare a semin­ţelor, făcându-se totodată şi încercarea puterii de încolţire prin probele de germi­naţie ce se efectuiază pe centre. Datorită muncii depuse de ţăranii mun­citori, comuna Beiu se numără printre co­munele fruntaşe pe raion în ceea ce priveşte pregătirile în vederea campaniei agricole de primăvară. ION CIOBANU corespondent voluntar - COMUNICATUL DIRECTIEI CEN­TRALE DE STATISTICA DE PE LAN­­GA CONSILIUL DE MINISTRI AL U.R.S.S. CU PRIVIRE LA REZULTA­TELE ÎNDEPLINIRII PLANULUI DE STAT DE DEZVOLTARE A ECONO­MIEI NAȚIONALE A U.R.S.S. PE ANUL 1953. (PaG. 2-a) — HOTARIREA CONSILIULUI DE MINISTRI AL R.P.R. CU PRIVIRE LA ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI DE IN ACEST NUMĂR7 CONTRACTARE A LEGUMELOR, SE­MINŢELOR DE LEGUME, FRUCTE­LOR ŞI STRUGURILOR DE MASA. (Pag. 3-a) — M. Mardare: In raionul Răcari pregătirile pentru campania agricolă de primăvară se desfăşoară cu intensitate. (Pag. 3-a) — Din activitatea culturală la sate. (Pag. 3-a) —­ Sport. (Pag- 4 a) — CONFERINŢA DELA BERLIN A MINIŞTRILOR AFACERILOR EXTER­NE AI CELOR PATRU PUTERI. (Pag. 4-a). — Memorandumul guvernului R. D. Germane prezentat conferinţei miniştri­lor afacerilor externe dela Berlin. (Pag. 4-a) Din Capitală şi regiune Se pregătesc pentru campania agricolă de primăvară d­in comuna Radovanu Trăgând învăţăminte preţioase din re­zultatele ce le-au obţinut anul trecut, co­lectiviştii, ţăranii întovărăşiţi şi cei cu gospodării individuale din comuna Rado­vanu, raionul Olteniţa, iau parte regulat la cursurile agro-zootehnice. In perioada de la 7 la 19 ianuarie a. c., au fost predate 10 lecţii urmărite cu viu interes de cursanţi. In discuţiile purtate, colectiviştii şi ţăranii muncitori pun în­trebări şi discută pe larg regulile agro­tehnice. Astfel, colectivistul Barbu Dobre a in­sistat mai mult să se lămurească impor­tanţa asolamentului şi a ogorului negru. Tovarăşii Marin Mirea, I. Vlădescu şi alţii au luat parte activă la discutarea foloa­selor ce se pot obţine în urma întrebuin­ţării în mod sistematic a îngrăşămintelor naturale, etc. O rodnică activitate ce se mai desfăşoa­ră în cadrul­ pregătirii campaniei de în­­sămânţări de primăvară este şi repararea uneltelor, selecţionatul seminţelor şi în­cercarea puterii lor de germinaţie. In a­­cest scop, au fost înfiinţate din timp 17 centre de reparat unelte, 5 centre de se­lecţionarea seminţelor şi 7 centre de în­cercarea puterii de germinaţie, care în prezent funcţionează din plin. Realizările obţinute de către colecti­viştii şi ţăranii muncitori din Radovanu se datoresc în mare măsură şi comitetului executiv al sfatului popular comunal al cărui preşedinte, tovarăşul Sandu Ion se preocupă în permanenţă de buna des­făşurare a pregătirilor campaniei de în­­sămânţări de primăvară. Cu gândul de a da marilor noastre şan­tiere tot mai multe maşini şi utilaje de construcţii ca : betoniere, macarale pionier, tăvălugi, compresori şi malaxoare de as­faltat, muncitorii secţiei construcţii metalice a uzinei „Steaua Roşie“ muncesc plini de avânt în întrecerea socialistă. Peste tot locul, în marea hală de con­strucţii, munca se desfăşoară cu spor în aceste zile. Zgomotul asurzitor al ciocane­lor pneumatice nu încetează o cl­ipă; din loc în loc, sclipesc cu scurte întreruperi luminile orbitoare ale aparatelor de sudat. Lucrând la şasiurile de betoniere de 200 şi 450 litri, echipa condusă de stahano­­vistul Ştefănescu Alexandru, organizându-şi locul de muncă după metoda sovietică Voroşin, aplicând în acelaş timp şi metoda sovietică Ciurchih, reuşeşte în medie zil­nică să-şi depăşească sarcinile de pro­ducţie cu 100 şi 120 la sută. Succesele realizate de la începutul lunii, au făcut ca echipa să-şi realizeze sarcinile planului lu­nar cu 7 zile înainte de termen. Acest suc­ces a însufleţit şi mai mult pe fiecare mun­citor din echipă. Cu încredere în forţele echipei sale, lăcătuşul constructor Ştefă­nescu Alexandru ne spune : „ Până la sfârşitul lunii vom construi în plus peste sarcinile noastre de produc­ţie, 5 şasiuri de betoniere şi alte nume­roase piese pentru un elevator prototip. Aceste prime succese din această lună sunt încă mici faţă de posibilităţile noastre. Ele vor fi cu mult mai mari în lunile viitoare, datorită măsurilor ce am luat pentru o mai bună organizare a muncii. Cu acelaş entuziasm lucrează la nituirea şasiurilor de betoniere şi echipa condusă de stahanovistul Cuezer Vasile. Din forje, u­­mul după altul, niturile înroşite sunt prinse de bătaia ciocanului pneumatic, condus cu pricepere de Cuezer Vasile, legând piesele şasiu­lui de betoniere. Hărnicia intuitorilor din această echipă a făcut ca sarcinile pla­nului lunar să fie realizate încă de la data de 25 ale lunii ianuarie. Succese deosebite realizează zilnic şi su­dorul stahanovist Comaroni Ion. Zilnic, a­­cest sudor, datorită organizării muncii şi folosirii din plin a timpului de lucru, de­păşeşte sarcinile de producţie cu 50—60 la sută. In acelaş timp, sudorul stahanovist s-a preocupat permanent de a face sudura electrică în condiţii cât mai bune. Con­struind şi adaptând un dispozitiv la masca de protecţie a ochilor, a adus îmbunătăţiri muncii şi protecţiei muncii. Asemenea dis­pozitive vor fi construite şi folosite la măştile de protecţie, de către toţi munci­torii sudori din uzină. Astfel de succese în lupta pentru spori­rea producţiei de maşini şi utilaje de con­strucţii, realizează zilnic majoritatea mun­citorilor din această secţie a uzinei „Steaua Roşie“. Maşini pentru şantierele noastre MARIN I. MARIN corespondent voluntar înscrise în carnetul de bord Noi economii In lupta pentru îmbună­tăţirea transporturilor pe calea ferată şi reducerea preţului de cost la trans­portul de mărfuri, cefe­riştii de la „Depoul de lo­comotive Bucureşti-Triaj“ folosesc din plin metodele de lucru ale feroviarilor sovietici Lunin, Papavin, Danilenco, Blajenov şi Clavdia Baranovscaia. A­­plicarea acestei minunate experienţe a făcut ca 38 de locomotive să se men­ţină în mişcarea cincisu­­distă, iar succesele pe care fiecare echipă de locomo­tivă le obţine la trans­portul pe calea ferată să fie deosebite. Rezultate importante în primele 20 de zile ale lu­nii ianuarie, a realizat brigada condusă de meca­nicul stahanovist Cucu Sa­va. Remorcând­­,­ trans­portând trenuri cu supra­­tonaje, membrii brigăzii au reuşit în această pe­rioadă de timp să reali­zeze o economie de com­bustibil convenţional în valoare de 5583 lei, şi o depăşire de plan la trans­porturi în sute tone bru­te de 23 la sută. Realizări deosebite a ob­ţinut în aceiaşi perioadă de timp şi brigada con­dusă de mecanicii staha­­novişti Drăgan Gheorghe şi Oană Niculae. Folosind în muncă metodele de lu­cru sovietice Lunin, Papa­vin, Danilenco, şi Clavdia Baranovscaia, brigada a reuşit să economisească 15 tone de combustibil con­venţional şi să depăşească în acelaş timp cu 19 la sută planul la transporturi în sute tone brute. Economii deosebite­­ au realizat, după metoda Clavdiei Baranovscaia şi mecanicii de locomotivă Tudor Gheorghe, Dumitru Marin, Mihăilă Virgil, cu echipele lor. In numai 20 de zile, aceşti mecanici au înscris în carnetele lor de bord o economie de com­bustibil în valoare de peste 10.000 lei, depăşindu-şi în acelaş timp cu mult planul la transporturi în sute tone brute. Ajutorul familial de stat în raionul Vidra (De la corespondentul nostru). — In cu­prinsul raionului Vidra 226 de familii be­neficiază de ajutorul familial de stat. A­­ceste familii au primit din partea statului, în cursul anului 1953, prin secţiile de pre­vederi sociale ale sfaturilor populare co­munale, suma de 115.425 lei ca ajutor fa­milial. Numai în ultimul trimestru al a­­nului trecut, li s-au plătit celor 226 familii beneficiare din raion, aproape 30.000 lei. In fiecare tri­mestru primeşte cu regulari­tate, ca şi celelalte familii, ajutorul fami­lial de stat şi văduva Ioana Brebenel din comuna Prumbiu, care are patru copii. Cu banii primiţi, ea cumpără diferite alimente şi lucruri de Îmbrăcăminte. Familia Petru I. Dumitraşcu din comuna Comana are 8 copii. Trei dintre aceştia intră în preve­derile legii pentru care familia primeşte a­­jutorul cuvenit. De asemenea, văduva Maria Mihai din comuna Goştinari îşi poate creş­te mai uşor cei trei copii, primind ajutorul familial de stat. De ajutorul statului se bucură şi copiii rămaşi fără părinţi, care sunt luaţi sub în­grijirea altor familii. Cei 15 copii adoptivi din cuprinsul raionului au primit ca ajutor suma de 8.100­­lei. Copiilor li se acordă de asemenea asistentă medicală. —------------------------------------------------------------------ — " Din cartea cu impresii de la Stalingrad „In acest splendid muzeu al Stalingradului se reflectă măreaţa şi eroica istorie atât a oraşului însuşi, oraş de două ori erou, căt şi a întregii Uniuni Sovietice, care sub conducerea Partidului Co­munist a obţinut grandioase vic­torii. Salutăm acest oraş din par­tea delegaţiei sindicale bulgare care a venit în Uniunea Sovietică la sărbătorirea celei de a 36-a aniversări a Marii Revoluţii So­cialiste din Octombrie. MIHAILOV, MARCOV, BOIA­­NOVA, GANEVA, DAMIA­­NOV, GORANOV, GHEOR­­GE­IEVA” ★ „...Lupta plină de abnegaţie a stalingrădenilor a adus o contri­buţie uriaşă nu numai la cauza apărării Patriei Sovietice, ci şi la cauza eliberării omenirii de sub ju­gul fascist. Exprimăm recunoştinţa noastra faţă de eroii de la Stalingrad şi le promitem să învăţăm din curajul lor, pentru a duce lupta pentru independenţa patriei noastre şi pentru pace în lumea întreagă. Un grup de studenţi din Re­publica Democrată Vietnam” ★ „Vizitând muzeul, m-am convins cu toată profunzimea că pentru a înţelege chipul şi sentimentele de astăzi ale poporului, trebue să-ţi imaginezi tot ce a trebuit să suporte acest popor in trecut. Nu pot rămâne nepăsătoare faţă de năzuinţa de pace a oa­menilor care sunt antrenaţi în muncă de construcţie după dis­trugeri îngrozitoare şi lupte înver­şunate de stradă. KORA TOMIKO deputat în Camera Superioară a parlamentului japonez” ★ „...Apărării şi reconstrucţiei Sta­­lingradului li se rezervă un loc deosebit in inimile tuturor femei­lor şi bărbaţilor cinstiţi. JAMES ENDICOTT” * „Stalingradul este cel mai glo­rios, cel mai eroic oraş in istorie ! Eroismul, lupta plină de abne­gaţie a Armatei Sovietice şi a po­porului sovietic au cucerit o vic­torie strălucită, o victorie măreaţă. Dacă n-ar fi fost victoria de la Stalingrad, dacă n-ar fi fost vic­toria poporului sovietic asupra fascismului în cel de al doilea război mondial, n-ar fi fost nici victoria de azi repurtată de China. Delegaţia Republicii Popu­lare Chineze General SIAO-HUA, HAN TIAN-SI” ★ „In inimile oamenilor muncii italieni va trăi deapururi recunoş­tinţa faţă de eroicii apărători ai Stalingradului care au salvat li­bertatea şi independenţa popoare­lor. Vestea din ianuarie 1943 a­­supra victoriei de la Stalingrad a a­­ju­ns în Italia şi a transformat pe toţi luptătorii pentru libertate în oameni cu încredere fermă în vic­toria asupra fascismului ★ ,,Vizitând muzeul delegaţia tine­retului din Republica Populară Română îşi aduce mulţumirile şi recunoştinţa sa oraşului-erou şi apărătorilor săi pentru acea con­tribuţie pe care au adus-o apă­rând omenirea de fiara fascistă. Victoriile lor ne vor sluji ca un exemplu viu în lupta noastră pentru pace şi democraţie”. ★ „M-am născut ca să cânt Sta­lingradul PABLO NÎRUDA” ★ văzut în muzeu acele groaz­nice chinuri la care a fost supus Stalingradul şi care l-au condus in cele din urmă la victorie. Sta­lingradul ne va lumina o veşnicie întreagă ca o stea nepieritoare. MARTIN ANDERSEN-NEXO” ★ „Sunt profund mişcat că mă aflu din nou in Uniunea Sovietică şi in special că vizitez Stalingradul unde a avut loc eroica apărare a civilizaţiei. Milioane de americani socotesc că îşi datoresc libertatea Stalin­gradului şi Uniunii Sovietice. Noi, americanii progresişti, ne continuăm lupta pentru pace şi prietenie cu Uniunea Sovietică I PAUL ROBESON” ★ „Delegaţia femeilor franceze con­sideră că vizita sa în Uniunea Sovietică ar fi incomplectă, dacă ea n-ar fi văzut Stalingradul, ca să-şi exprime profunda sa admi­raţie şi recunoştinţa sa apărători­lor acestui oraş-erou. Nici un francez, care este demn de a purta acest nume, nu va uita Stalingradul şi cele ce a făcut a­­cest oraş, cum a plătit el cu pro­priul său sânge şi cu ruinele sale salvarea omenirii de fascism. Femeile franceze işi rostesc incăodată aci jurământul lor so­lemn de a nu-şi da feciorii pentru un război împotriva Uniunii So­vietice". ★ „Sunt mândru că scriu in aceas­tă carte după vizita pe care am făcut-o in acest minunat­­ muzeu, care oglindeşte cea mai măreaţă apărare a renumitului oraş şi cea mai mare cauză a tuturor vre­murilor. Principala tulpină a arborelui fascist a fost tăiată la Stalin­grad. Nouă ne-a rămas să zdro­bim, una după alta, toate rămăşi­ţele acestei vechi rădăcini, oriunde ar apare ele. Tot ce a făcut Armata Roşie la Stalingrad ne întăreşte in mun­ca noastră. Vom păşi înainte plini ■ de cu­raj, vom merge cu marele ade­văr pe buze despre minunata via­ţă a acestei măreţe Ţări Sovie­tice şi a acestui minunat popor. HEWLETT JOHNSON Decan de Canterbury Legendarul oraş - erou Stalingrad, unde în iarna anului 1943 s-a hotărît soarta­ popoarelor, unde oamenii sovietici au cucerit o vic­torie fără precedent în istorie asupra armatelor hitleriste, atrage cu o forţă irezistibilă privirile şi inimile tuturor oamenilor cinstiţi din lume. Numeroase delegaţii străine care vizitează acest oraş, rămân uimite de uriaşele construcţii înălţate cu dragoste nemărginită de braţele minunatului popor sovietic — constructor al unei vieţi paşnice. Acest oraş transformat de hitlerişti în mormane de ruine şi cenuşă, se înalţă astăzi în toată splendoarea sa, devenind iarăşi un puternic centru industrial şi cultural şi unul din cele mai frumoase oraşe sovietice. Vizitând nu­meroase locuri istorice ale acestui splendid oraş, delegaţiile străine poposesc şi în Muzeul Apărării Marism­ului — Stalingrad unde înscriu în cartea de impresii a muzeului sentimentele de care au fost cuprinşi văzând toate transformările care au avut loc în acest măreţ oraş. In rindurile de mai jos reproducem cîteva din impresiile lăsate de delegaţiile străine în cartea de la Muzeul Apărării din Stalingrad. Strada Păcii din Stalingrad Spectacolul de gală cu piesa „Vlaicu Vodă“ Luni seara, la Teatrul Armatei ,din Bd. Magheru, a avut loc spectacolul de gală cu piesa „Vlaicu Vodă“ de Al. Davilte. La spectacol au luat parte membri ai gu­vernului, fruntaşi în producţie, oameni ai ştiinţei, artei şi culturii, militari, etc. Piesa a fost pusă în scenă de maestrul emerit al artei Ion Şahighian, iar rolurile principiale au fost interpretate de George Vraca, artist emerit (Vlaicu Vodă), Agep­­sina Miacri Eftimiu (Doamna Clara), Dan Nicolae (Roman Gruie). Din distribuţie au mai făcut parte: Constantin Vintilă, G. Sten, Ion Radu, Grigore Anghel, C. Gu­riţă şi alţii.­­ Decorurile sunt semnate de Traien Cor­­nescu. Spectacolul s’a bucurat de succes. (Agerpres). Creşte numărul întovărăşirilor (Dela corespondentul nostru). Cu doi ani în urmă, 20 familii de ţărani muncitori din comuna Stăneşti, raionul Giurgiu, şi-au unit pământurile intr’o întovărăşire agri­colă căreia i-au dat numele „1907”. Ajutaţi continuu de tehnicienii sfatului popular raional şi lucrând pământul cu maşinile S.M.T. Toporu. Intovărăşiţii au obţinut rezultate dintre cele mai bune. Ast­fel, la grâul pe care l-au însămânţat in rânduri dese şi căruia i-au aplicat toate regulile prevăzute de agrominim, ei au reuşit să obţină o producţie cu 500 kg. mai mare la hectar decât ţăranii munci­tori cu gospodării individuale. Văzând rezultatele obţinute de întovără­şiţi, numeroşi ţărani muncitori au făcut cereri înscriere în întovărăşire. La 10 ianuarie au fost discutate în adunarea ge­nerală 13 noi cereri. Printre cei care au făcut cerere de înscriere se numără şi ţăranii muncitori Ion Bărângă, Marin Bărcan, Tudor Lepădatu, precum şi tână­rul Dumitru Drăgan. De curând comitetul de conducere al in­­­tovărăşirii a mai primit Încă 10 noi ce­reri de înscriere, care urmează să fie dis­cutate. Printre acestea se numără şi cere­rile ţăranilor muncitori Ilie Paica şi Manole Castravete, care s-au Înscris cu întreaga suprafaţă de pământ. Pentru insămânţările de primăvară intov’­vărăşiţii se pregătesc intens. Aproape toţi membrii Întovărăşirii şi-au reparat uneltei» şi în acelaş timp frecventează cu regula­ritate cursurile agricole de masă din întovă­răşire, la care predau lecţii tehnicienii sfa­tului popular raional. Intovărăşiţii Dumi­tru Drăgan, Gheorghe Ghiţă şi alţii, pun Întrebări şi discută pe larg problemele din lecţiile predate. Preşedintele Întovărăşirii agricole, Petre Cristea, împreună cu cei mai harnici Înto­vărăşiţi discută zilnic cu numeroşi ţărani muncitori cu gospodării individuale despre rezultatele obţinute de Întovărăşire în anul trecut şi despre celelalte întovărăşiri şi gospodării agricole colective din raion și regiune.

Next