Viaţa Capitalei, februarie 1954 (Anul 4, nr. 1455-1477)

1954-02-02 / nr. 1455

Desvoltă mituirile anexe ale gospodăriei (Dela corespondentul nostru).­­ Urmând pilda altor gospodării agricole colective din cuprinsul raionului Vida, colectiviştii dela G.A.C. „Viaţă Nouă“, din comuna Negreni, au hotărît în toamna anului 1952 să des­­volte mai multe ramuri anexe. Primul pas făcut în această privinţă a fost înfiinţarea unei ferme zootehnice. După un an de zile, colectiviştii s-au convins că ramurile anexe de pe lângă gospodărie­ con­­tribue într-o bună măsură la îmbunătăţirea traiului lor. In toamna anului trecut, mem­brii acestei gospodării colective au săpat 420 de gropi, pentru plantarea de pomi fruc­tiferi, care vor fi răsădiţi­ în primăvara a­­cestui an. Deasemenea a fost pregătit te­renul pentru plantarea a 5000 de butaşi de vie pe o suprafaţă de 2 ha. In cursul acestui an se va înfiinţa şi o stupărie. Pentru o cât mai bună desvoltare a aces­tor ramuri anexe in anul 1954, în cadrul gospodăriei agricole colective, adunarea ge­nerală a colectiviștilor a hotărît să se con­struiască un mare saivan pentru oi, nume­roase cotețe pentru păsări, o maternitate pentru scroafe; deasemeni să termine grajdul pentru vitele mari. O bună parte din mate­rialul de construcţie a fost adus în gospodă­rie. Suprafaţa terenului cultivabil pentru fu­raje va fi mărită cu 160 la sută faţă de anul trecut. Conducerea gospodăriei colective a luat măsuri din timp pentru pregătirea campa­niei agricole de primăvară. Astfel până la data de 15 ianuarie au fost reparate 8 plu­guri, 12 grape, mai multe căruţe şi alte unelte, agricole. Cu multă tragere de inimă lucrează pen­tru înflorirea gospodăriei lor printre alţii şi colectiviştii Ion M. Gheorghe, Ion Pătraşcu, Ion Bratu, Ilie Pătrașcu și Ion Buşă. Informaţie A.G.V-R.P.R. Filiala de vânătoare Gri­­viţa Roşie, face cunoscut membrilor săi că a început viza permiselor de vânătoa­re, pe anul 1954, precum şi viza permi­selor de port-armă. Viza permiselor de vânătoare şi a per­miselor de port armă, se face la sediul fi­lialei din Bucureşti din Calea Griviței nr.. 255 A. H­OTĂRέREA Consiliului de Miniştri al R. P. R. cu privire la îmbunătăţirea sistemului de contractare a legumelor, seminţelor de legume, fructelor şi strugurilor de masă — Text prescurtat — In scopul stimulării producătorilor de legume, seminţe de legume, fructe şi stru­guri de masă, pentru mărirea producţiei la hectar şi în vederea aprovizionării oamenilor muncii de la oraşe şi a asigurării industriei alimentare cu materii prime, agricole, Consi­liul de Miniştri în şedinţa sa din 25 ianuarie 1954 a adoptat o Hotărîre privind îmbunătă­ţirea sistemului de contractare a legumelor, seminţelor de legume, fructelor şi strugurilor de masă. Toate înlesnirile şi avantajele prevăzute de Hotărîre au ca scop să cointereseze pe cultivatori la sporirea producţiei acestor plante­ şi a productivităţii la hectar, în ve­derea ridicării continue a nivelului de trai al oamenilor muncii de la or­aşe şi sate. Hotărîrea Consiliului de Miniştri stabi­leşte că ministerele şi organizaţiile coope­ratiste centrale, prin unităţile lor economi­ce, au dreptul să încheie contracte pen­tru cultura legumelor, seminţelor de le­gume, fructelor şi strugurilor de masă cu gospodăriile agricole individuale­, gos­podăriile agricole colective şi întovărăşi­rile agricole. Producătorii care vor încheia contracte de cultură pentru legume, seminţe de le­gume, fructe şi struguri de masă cu uni­tăţile de stat şi cooperatiste, vor beneficia de următoarele avantagii: — Vor fi scutiţi de cote obligatorii pen­tru suprafeţele cultivate cu legume şi se­minţe de legume contractate. — Vor fi sprijiniţi de stat să obţină îngrăşăminte chimice din costul cărora statul va suporta 50%, iar producătorul 50%.­­ Dacă culturile ar fi atacate de dău­nători, producătorii vor primi pentru com­baterea acestora, în mod gratuit, insecto­­­ungioidele necesare din partea Ministeru­lui Agriculturii şi Silviculturii, care vor fi repartizate prin unităţile contractante, pre­cum şi aparatura necesară în folosinţă, în­drumarea tehnică pentru cor­b­aterea dău­nătorilor se face de către tehnicienii sta­tului.­­ Seminţe pentru cultura de legume şi cultura seminţelor de legume se vor da pe credit, cu o reducere de­ 75% în afară de fa­, sole, mazăre, cartofi timpurii sau de vară şi c­arpagic.­­ Contractanţilor li se reduc normele de venituri mijlocii prevăzute asupra impozi­tului agricol, la suprafeţele de teren pen­tru care s-­au încheiat contracte de predare a produselor agricole de către organiza­ţiile contractante, după cum urmează: a) cu 63% în primul an, pentru suprafeţele de teren noi irigate, cultivate cu legume, cu condiţia predării­­întregii producţii contrac­tate ; b) cu 50% pentru suprafeţele de teren cul­tivate cu legume, cu condiţia predării întregii producţii contractate ; c) cu 30% pentru suprafeţele de teren plan­tate cu pomi fructiferi, cu condiţia predării întregii producţii contractate. Contractanţii vor pr­imi avansuri în bani, fără dobîndă, pînă la 40% din valoarea pro­ducţiei contractate, astfel: — Pentru legume şi seminţe de legume ,avansurile ce se vor acorda producătorilor vor fi, în medie, pînă la 30% din valoarea producţiei contractate şi se vor stabili pe specii de către Comitetul de Stat pentru Co­lectarea Produselor Agricole, de comun acord cu departamentele cu sarcini de contractare.­­ Pentru culturile sub geam, avansul va fi de lei 8 pe m2, care se va acor­da producătorilor la încheierea contractu­lui. — Materialele şi sămînţa ce se acordă pro­ducătorilor se vor , da în cadrul avansului. — Pentru asigurarea producţiei de le­gume, trufandale şi timpurii, se vor acor­da producătorilor pentru construirea răsad­niţelor geamuri, cuie şi cherestea pînă la 2 m. c. pentru hectar legume timpurii şi 1 m. c. cherestea pentru 100 m. p. cul­turi sub ge­am. Deasemen­i, se vor acorda materialele ■ ne­cesare construirii roţilor şi jgheaburilor acelor producători care contractează în­treaga producţie, dar nu mai puţin de 0,50 ha. legume irigate şi care sunt lipsiţi de asemenea instalaţii sau au nevoie să re­pare pe cele existente. — Producătorilor contractanţi care utili­zează motoare şi pompe pentru irigat, 11 se vor vinde carburanţi şi lubrefianţi ne­cesari, la preţurile fixate pentru unităţile de stat, pe baza adeverinţei eliberate de comitetul executiv al sfatului popular res­pectiv care va calcula pentru fiecare pro-­ ducător contractant necesarul de carburanţi şi lubrefianţi.­­ Pentru fructe se va acorda un avans în numerar care reprezintă 30% din valoarea producţiei contractate, plătibil 40% la înche­ierea contractelor şi 60% la legatul fructelor. — Pentru struguri de masă se va acorda un avans de 40% din valoarea producţiei contractate, din care 60% la încheierea con­tractelor şi 40% între 1—15 iunie. — Avansul în bază şi materiale se a­­cordă fără dobîndă şi se v­a reţine la pre­darea recoltei din sumele ce se cuvin cul­tivatorilor. — Producătorii contractanţi care aduc pro­dusele lor la bazele de recepţie situate la o distanţă mai mare de 5 km, socotită dela comuna ipe al cărei teritoriu se află cultura contractată, vor primi bonificații de transport, conform tarifelor legale în vigoare.­­ Cantitățile de struguri de masă con­tractate și livrate vor fi scăzute din can­tităţile de struguri pentru vin, ce trebuiesc vîndute statului, potrivit Hotărîrii Consiliu­lui de Miniştri Nr. 2.654/1953 în proporţie de 2/1, adică pentru 2 kg. struguri de masă predate pe bază de contract se va scădea un kg. de struguri pentru vin. Hotărîrea prevede că preţurile pentru le­gumele, fructele şi strugurii de masă contractaţi vor fi stabilite pe perioade de către comitetele executive ale sfaturilor populare regionale în baza­­ îndrumărilor primite din partea Ministerului Comerțului Interior, în conformitate­­cu Hotărîrea Con­siliului de Miniștri Nr. 4.384/1953. Potrivit prevederilor Hotărîrii, în cazul respectării graficelor de livrare stabilite, gospodăriile agricole colective vor primi un spor de preţ de 30%, iar întovărăşirile agricole un spor de preţ de 20% peste preţu­rile fixate de către comitetele executive­­ale sfaturilor populare.­­ Hotărîrea stabileşte că pentru le­gumele, fructele şi strugurii de masă, co­respunzător­ pentru export se va plăti o primă de 20—35% numai pentru cantităţile exportate în stare proaspătă, iar pentru căp­şuni prima va fi de 50%. — Pentru varietăţile de struguri apte a fi păstrate în stare proaspătă pe timpul iernii şi predate la termenele stabilite prin contracte se acordă o primă de 30% faţă de preţul stabilit. Un articol al Hotărîrii se ocupă cu con­diţiile de contractare a seminţelor de le­gume. In legătură cu acestea Hotărîrea prevede: — Preţul de contractare se fixează pe specii. — Pentru cantităţile ce depăşesc pro­ducţia contractată pentru fiecare fel de să­­mînţă se vor acorda prime de producţie în valoare de 30% din preţul de contractare. — Se acordă contractanţilor individuali dreptul să cumpere la preţuri reduse, după predarea recoltei pentru fiecare 50 kg. să­mânţă de varză timpurie, varză de vară, var­ză roşie şi gulioare, următoarele produse: — 1 m. c. cherestea — 2 kg. sodă caustică — 20 m. pînză. — Contractanţii individuali, după predarea cotelor, au dreptul ca pentru fiecare 1000 kgr. de arpagic predat să cumpere la preţuri reduse următoarele produse : — 1 m. c. cherestea — 2 kg. sodă caustică — 10 m. pînză. — Gospodăriile agricole colective vor pri­mi avantajele în produse industriale acor­date gospodăriilor individuale majorate cu 20%, iar întovărăşirile cu 10%. — Contractanţii care vor preda cartofi tim­purii şi de vară, fasole şi mazăre pentru să­­mînţă vor putea cumpăra produse industriale în cadrul comerţului de întîmpinare, benefi­ciind de­ toate avantajele acestui comerţ. Contractarea legumelor, seminţelor de le­gume, fructelor şi strugurilor de masă se va face pe baza contractelor tip elaborate de către ministerele și organizațiile contractante, în conformitate cu prevederile prezentei Ho­­tărîri, și se aprobă de către Comitetul de Stat pentru colectarea Produselor Agricole, cu avizul Ministerului Agriculturii și Silvi­culturii.­­ Contractarea de legume, fructe şi stru­guri de masă se poate face în acelaşi raion administrativ de către mai mulţi contrac­tanţi.­­ Delimitarea pe comune a activităţii fie­cărui contractant se va face de către comi­tetele executive ale sfaturilor populare regi­onale şi raionale, împreună cu împuterniciţii regionali şi raionali ai Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole. Un alt articol al Hotărîrii Consiliului de Miniştri stabileşte următoarele obligaţii ale producătorilor contractanţi: — Producătorii contractanţi sunt obligaţi să însămânţeze sau să planteze integral su­prafaţa contractată, folosind în întregime cantitatea de sămânţă primită de la organiza­ţia contractantă. — Să asigure producerea răsadului nece­sar suprafeţei contractate pentru fiecare fel de legume în parte, în care scop vor ame­naja răsadniţele respective, conform îndrumă­r­ilor date de organele agricole şi cele con­tractante. — Să asigure plantele mume necesare pen­tru producerea seminţelor de legume. — Să folosească îngrăşămintele chimice şi naturale în bune condiţiuni, pentru obţinerea unei producţii mai mari şi de bună calitate. — In cazul de ivire a atacului de dăună­tori să sesizeze la timp organele agricole şi cele contractante, să ceară insectofungici­­dele necesare cu care vor combate dăunăto­rii, aplicând îndrumările date de organele In drept. — Să folosească avansurile primite în bani şi materiale numai în scopul asigurării şi măririi producţiei. — Să recolteze şi să predea la locul de re­cepţie şi la termenele stabilite prin contract întreaga producţie contractată, sortată pe calităţi. Ministerele şi­ organizaţiile contractante vor asigura cultivatorilor contractanţi . — Seminţele selecţionate prevăzute prin Hotărîre, cu cel puţin 15 zile înainte de în­sămînţare. — Acordarea avansurilor prevăzute în con­tracte. — îngrăşăminte chimice în limita planuri­lor lor de aprovizionare. — Vor pune la dispoziţia cultivatorilor de legume, în cadrul avansului, materialul lem­nos, geamuri, tablă, cuie, fier, iar pentru cul­tivatorii de struguri de masă — piatră vâ­nătă şi varul necesar stropirii viilor. — Preluarea integrală a producţiei în can­tităţile şi sortimentele prevăzute în contract, stabilind pentru aceasta un grafic de livrare. — Plata producţiei la predarea produselor. — Plata primelor de producţie, pentru de­păşirea calitativă şi cantitativă a producţiei predate, cultivatorilor de seminţe de legume. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare . — Sunt obligate să sprijine organizaţiile contractante pentru realizarea planului de contractare, asigurând mijloacele de trans­port necesare aprovizionării cu seminţe şi în­grăşăminte chimice, pentru depozitarea în bune condiţiuni a seminţelor şi îngrăşămin­telor, precum şi pentru depozitarea şi trans­portarea producţiei realizate. — Prin organele lor agricole vor îndruma producătorii în vederea executării la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor agrotehnice prevăzute în agrominim. — Vor lua măsuri ca prin atelierele de stat, cooperatiste şi particulare să se repare şi să se pună în funcţiune utilajul existent, atît în sectorul socialist cît şi în cel individual.­­ Prin secţiile agricole vor lua măsuri să asigure centre de producere a răsadului în cadrul sectoarelor de producţie (gospodării agricole de stat, gospodării colective, întovă­răşiri şi sector individual).­­ Vor, sprijini organizaţiile contractante pentru preluarea produselor contractate. Ministerele şi organizaţiile economice, care au gospodării anexe vor prevedea în planu­rile de investiţii şi forţe de muncă utilajul şi personalul necesar în vederea unei bune or­ganizări a producţiei de legume pentru apro­vizionarea curentă a cantinelor. In Hotărîre se arată că ministerele şi or­ganizaţiile contractante vor lua măsuri pen­tru popularizarea condiţiilor contractuale în care scop se vor tipări broşuri şi afişe. Dea­­semeni, cu sprjinul comitetelor executive ale sfaturilor populare, se vor lua măsuri pen­tru popularizarea prin presă, adunări obşteşti şi cămine culturale a avantajelor acordate cul­tivatorilor contractanţi pentru culturile pre­văzute în Hotărîre. Hotărîrea subliniază că respectarea condiţi­­unilor contractuale este obligatorie pentru ambele părţi. Nerespectarea lor atrage după sine sancţiunile prevăzute de legile în vi­goare. Părțile contractante au dreptul de a pre­vedea în cuprinsul contractelor clauze prin care să stabilească despăgubiri sau pierde­rea unor avantagii, în cazul nerespectării obligațiunilor contractuale. Dispozițiunile prezentei Hotărîri se aplică începînd cu contractarea culturilor pentru anul agricol 1954. Contractele pentru plan­tele bianuale, încheiate în anul 1953, intră în prevederile prezentei Hotărîri. Toate hotărîrile şi dispoziţiunile anterioare care reglementează sistemul contractărilor pentru legume, semințe de legume, fructe şi struguri de masă își încetează aplicarea. SPORT Echipele de lupte clasice ale R.S.F.S.R. au sosit în Capitală La invitaţia Comitetului pentru cultură fizică şi sport din R.P.R., luni dimineaţa au sosit îm Capitală echipele de lupte clasice ale R.S.F.S.R. Din lotul sportivilor sovietici fac parte Boris Gurerici, campion mondial la catego­ria cea mai uşoară, Nicolai Belov, campion european, Vladimir Staskevici şi Valentin Nicolaev Învingători in concursurile inter­naţionale din cadrul celui de al IV-lea Festi­val Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti, Vladimir Mameev, Nicolai Rodin şi alţii. Delegaţia sportivă sovietică este condusă de Evghenii Sizii. La sosire, în Gara de Nord, oaspeţi au fost întâmpinaţi de reprezentanţi ai Comi­tetului pentru cultură fizică şi sport precum şi de activişti sportivi. Sportivii sovietici vor susţine mai multe întâlniri prieteneşti cu sportivii români, la Bucureşti şi în diferite oraşe ale ţării. Pri­ma întâlnire se va desfăşura miercuri 3 fe­bruarie în Sala Sporturilor de la Floreasca. (Agerpres). La 31 ianuarie, echipa de hochei pe ghiaţă a Uniunii Sovietice, care se găseşte în pre­zent în Finlanda, a susţinut la Helsinki o nouă întîlnire. De data aceasta, sportivii so­vietici au întîlnit echipa Suediei care cu o zi înainte a dispus de echipa Finlandei cu­­scorul de 7-2. Sâmbătă seara, Sala sporturilor de la Flo­­reasca a găzduit a doua reuniune de box cu caracter de selecţie. Aproape 4000 de spectatori au fost prezenţi pentru a urmări cele 14 meciuri ale programului, în care au evoluat o serie de boxeri fruntaşi ca maeş­trii sportului D. Ciobotaru (Dinamo), E. Mărgărit (Ştiinţa), Ilie Gh. (Dinamo), P. SCURTE . DUMINICA s-a desfăşurat a 3-a etapă a campionatului divizionar de scrimă. In ca­pitală erau programate să se dispute în cadrul diviziei A., meciurile dintre echipele masculine C.C.A. — Ştiinţa Bucureşti şi din­tre formaţiile femenine Ştiinţa Bucureşti — Metalul Bucureşti. Cu această ocazie, militarii au reuşit să-şi afirme din nou valoarea superioară câştigând cu 13—3 atît la floretă băieţi cît şi la sabie băieţ­. Studentele bucureştene au cîştigat cu 16—0 prin neprezentarea sportivelor de la Me­talul Bucureşti. Formaţia Progresul Arta Bucureşti, depla­­sîndu-se la Cluj, unde s-a întîlnit cu sori­­meurii din aceeaşi asociaţie, au terminat la egalitate (8—8) atît întîlnirea de floretă fete Hocheiştii sovietici au arătat din nou o înaltă măestrie şi au obţinut victoria cu sco­rul de 8-2. De remarcat că echipa Suediei a cîştigat în anul 1953 titlul de campioană mondială la hochei pe ghiaţă: Zaharia (Locomotiva Craiova), N. Linca (Dinam­o), T. Constantin (Dinamo) şi alţii. Un rezultat de valoare a înregistrat boxe­rul Octaviann Eremia (Libertatea), din cate­goria cocoş, care a reuşit să-l învingă la puncte pe Otto Bostiog. Frumoase victorii au mai obţinut Luca Romano (Flamura Roşia), D. Rizea (Şantierul), N. Bârsan (Libertatea Sibiu), Fr. Ambrus (C.C.A.). ŞTIRI cît şi cea de floretă băieţi, pierzînd în schimb cu 1600 la sabie.­­ PE pîrtiile de la Poiana Stalin s-au des­făşurat timp de 3 zile , întrecerile de schi dotate cu Cupa Dinamo. La probele din ca­drul acestei Cupe au participat numeroşi spor­tivi şi sportive. Probele de fond au revenit la băieţi lui C. Enach­e (Dinamo) pe distanţa de 15 km., şi lui I. Sumedrea (Dinamo) pe distanţele de 30 şi 40 km. Éva Kováci (Avîntul) a cucerit primul loc la proba de 8 km., rezervată fe­telor. M. Bîră (C.C.A.) s-a arătat a fi c­el mai bun la slalom special băieţi iar M. Marati­­neanu (C.C.A.) la slalom special fete. Cel mai bun punctaj la proba de sărituri speciale a fost obţinut de C. Crăciun (C.C.A.) . Succesele hocheiştilor sovietici Reuniunea de box din sala Flo­reasca vI­A­T­A CAPITALEI In raionul Răcanpregătirile pentru campania agricolă de primăvară se desfăşoară ca intensitate In această perioadă ţăranii muncitori din comunele şi satele regiunii Bucureşti pre­gătesc intens campania agricolă de primă­vara. La atelierele de fierărie se repară plugurile, grapele şi semănătorile. La cen­trele de germinaţie sub supravegherea a­­genţilor agricoli se pune sămânţa la încol­ţit. Peste puţine zile va începe şi selecţio­narea­ seminţelor. Acolo unde există terenuri legumicole, ţăranii muncitori şi-au reparat răsadniţele, şi-au pregătit platformele de gunoi şi seminţele de legume şi zarzavaturi. Zilele rămase până la însămânţarea în pa­turile calde sunt numărate, iar ei aşteaptă timpul prielnic cu nerăbdare. Peste tot munca e în toi. Sub îndrumarea organiza­ţiilor de partid, comitetele executive ale sfa­turilor populare sprijină pe gospodarii din sate şi comune şi îi ajută să se pregătească temeinic şi din timp pentru ca atunci când se va declanşa campania să pornească cu forţe sporite la lucru. Printre raioanele din regiunea noastră fruntaşe în munca de pregătire a campaniei de primăvară, se numără şi raionul Ră­­cari. Aici încă din toamna anului 1953 s-au făcut o serie de pregătiri. Altfel, suprafaţa planificată pentru ogoare de toamnă a­­fost realizată în proporţie de peste 92 la sută. Tot din toamnă ţăranii muncitori au fost sfătuiţi de către tehnicienii sfatului popu­lar raional — şi apoi controlaţi de către a­­genţii agricoli comunali — să care gunoi de grajd pe care să-l bage sub brazde, înţele­gând acest lucru gospodarii din satele şi comunele raionului Răcari au băgat sub brazde zeci de vagoane de gunoi de grajd. Odată cu venirea iernii, comitetul raional de partid Răcari într-o şedinţă de birou pe care a ţinut-o, a stabilit măsurile ce tre­­buesc luate şi a trasat apoi ca sarcină or­ganizaţiilor de bază de la comune, să trea­că la sprijinirea campaniei de reparaţie a uneltelor. La rândul său comitetul executiv al sfatului popular raional Răcari, îndrumat de către comitetul raional de partid a tre­cut la organizarea începerii reparaţiilor de unelte în comune.­ Astfel, după ce s-a făcut inventarierea uneltelor, identificarea se­minţelor, s-a trecut la organizarea centrelor de reparaţii, de selecţionarea şi punerea la încercare a seminţelor. Şi comitetele executive ale sfaturilor populare comunale din raionul Răcari spri­jinite de comunişti şi deputaţi, au pornit la muncă. Cele peste 80 de centre de reparare a uneltelor, au fost aprovizionate cu cărbuni de la cooperativele săteşti. Gospodarii au fost repartizaţi la centre pentru a-şi repara plugul, grapa, prăşitoarea, sau alte unelte. Şi reparaţiile au început. Comitetele execu­tive ale sfaturilor populare comunale au efectuat un control asupra felului cum de­curg reparaţiile la centre. In ziua de 24 ia­nuarie comitetul raional de partid a anali­zat din nou într-o şedinţă, ritmul în care se desfăşoară pregătirea campaniei însă­­mânţărilor de primăvară. Cu această oca­zie Răducanu Ştefan şeful secţiei agricole a sfatului popular raional, a prezentat un referat arătând realizările obţinute şi lip­surile care mai există în munca de pregă­tire a campaniei agricole. Munca susţinută depusă de către organele de partid şi de stat in ceea ce priveşte primele pregătiri ale campaniei agricole din acest an, a început să dea primele roade. Ţăranii muncitori cu gospodării mici şi mijlocii din cuprinsul raionului Răcari, ajutaţi de către sfaturile populare, reparaseră până în ziua de 24 ianuarie peste 30 la sută din inven­tarul agricol ca : pluguri, grape, trioare, se­lectoare, motoare, pompe, etc. Printre co­munele fruntaşe la repararea uneltelor se numără Serdanu, Sălcuta, Lunguieţu­, Slo­bozia Moara şi altele. Astfel, în comuna Ser­danu din cele 67 pluguri planificate să fie reparate la cele patru centre, până în ziua de 24 ianuarie fuseseră reparate 52. Dease­menea in comuna Lunguleţu din cele 65 de pluguri planificate pentru reparat, au fost terminate până la aceeaşi dată 50 pluguri şi 22 de grape. Paralel cu reparatul uneltelor ţăranii mun­citori cu gospodării mici şi mijlocii au fost îndrumaţi să care bălegarul la câmp, fă­­cându-i grămezi pe ogor sau platforme la capătul ogoarelor. Astfel în comuna Lun­­guleţu, se cărase peste 600 tone bălegar de grajd iar în comunele Bâldana şi Serdanu, peste 300 tone de bălegar. Fruntaşi In munca de reparare a unelte-­ lor şi căratul bălegarului sunt comunişti ca: Gheorghe Păun, Marin Neagu din co­muna Serdanu, ori ţărani muncitori care au fost fruntaşi şi în muncile agricole de toam­nă ca de pildă Alecu Dumitru, Rădoi Cons­tantin, Zamfir N., Neagu Gheorghe şi alţii din comunele Lunguleţu şi Serdanu. încercarea puterii de germinaţie a semin­ţelor a fost una din preocupările unor a­­genţi agricoli din comunele raionului Ră­cari. Gospodarii au fost sfătuiţi să aducă la centrele de germinaţie, seminţele pe care ei le au. Astfel, agentul agricol Grigore Constantin din comuna Bâldana a înfiinţat un centru chiar la el acasă. In străchini de lut despărţite cu grijă prin bucăţele de scândură, a pus pământ bine pregătit iar în el seminţele gospodarilor cum ar fi ale lui Ion­iţă Constantin, Angh­el Luca şi ale altora. La unul din centrele de germinaţie din comuna Lunguleţu in cutii mari de scându­ră au fost puse la încolţit seminţele ce vor fi semănate primăvara. Pe cutii se află eti­chete scrise la maşină cu numele gospo­darilor. Astfel, Radu Ilie a pus la încercat sămânţa de cartofi. Zamfir Chiriac ne cea de castraveţi, iar Iancu Rădoi, sămânţa de fasole. Peste puţine zile seminţele puse la germinaţie vor Încolţi. Gospodarii vor şti care este puterea de încolţire a seminţelor pe care ei le vor semăna. Cu toate aceste succese obţinute până a­­cum în ceea ce priveşte pregătirea campa­niei agricole de primăvară, în unele sate şi comune ale raionului Răcari mai există şi o serie de lipsuri. Comitetul executiv al sfatului popular raional Răcari şi la rândul lor comitetele executive ale sfaturilor populare comunale mai au încă unele lipsuri în ceea ce priveşte desfăşurarea planului de cultură. Problema desfăşurării planului de cultură pe anul 1954 nu a fost privită cu toată se­riozitatea nici chiar de secţia agricolă a sfa­tului popular raional. Tovarăşii din condu­cerea secţiei agricole au căzut pe panta văicărelilor, încercând să se obişnuiască cu gândul că planul la însămânţările cu car­tofi nu s-ar putea, chipurile, realiza fiindcă este prea mare. Această atitudine greşită s-a răsfrânt până jos la comune, lucru care a făcut să dăuneze în munca de desfăşurări a planurilor de cultură. Ştiut este că raie-­ nul Răcari este un raion puternic producă-­ tor de cartofi, iar cifra de plan repartizată­ nu este deloc mare, aşa cum se vaită con­­ducerea secţiei agricole. Acest sistem al văicărelilor a încercat să-l folosească şi la anul trecut. Ţăranii muncitori din comunele raionului Răcari, buni cultivatori de cartofi, au dovedit că planul se poate realiza şi chiar depăşi. Au existat ţărani muncitori cum ar fi cei din comuna Crevedia, care anul trecut au cerut ei singuri să cultive suprafeţe mari de cartofi, dar n-au fost sprijiniţi în mod temeinic să facă acest lucru. Şi în acest an planul la suprafaţa pentru cultivarea cartofilor va putea fi realizat şi chiar depăşit. Desfăşurarea planurilor de cultură in unele comune, acolo unde a exis­tat preocupare iar comitetele executive au sprijinit această acţiune, s-a şi terminat. Gospodarii au venit la sfaturi şi împreună cu agenţii agricoli, au hotărît suprafeţele pe care le vor cultiva în acest an cu car­tofi. Acolo unde comitetele executive ale sfa­turilor populare comunale n-au privit însă cu toată seriozitatea acţiunea desfăşurării planurilor de cultură, acest lucru a început cu întârziere iar acum se desfăşoară aner voios. Comitetele executive ale sfaturilor populare nu au format comisii care să se ocupe cu problema desfăşurării planurilor de cultură. Mai mult, au întrebuinţat pe a-­­genţii agricoli în alte munci, lăsând acţiu­nea desfăşurării planurilor de cultură pe planul al doilea. Acest lucru a făcut ca la comunele Buftea, Butimanu, Ghergani, Cre­vedia, desfăşurarea planurilor de cultură să fie mult rămasă la urm­ă. O altă problemă pe care a scăpat-o din mână comitetul executiv al sfatului­­popular raional Răcari, este problema învaţământ­­ului agricol de masă. La secţiunea agricolă a sfatului popular raional, nu există o situa­ţie clară a cursurilor deschise. In ceea ce pri­veşte conferinţele de joi seara care trebuiau să se predea în cadrul căminelor culturale, nu cunoaşte nimeni această problemă iar ţăranii muncitori de prin comune nu-şi a­­mintesc că s-ar fi ţinut până acum aseme­nea conferinţe. De toate aceste lipsuri comitetul executiv al sfatului popular raional Răcari trebue să ţină seamă şi să treacă de urgenţă la lichi­darea lor. Repararea uneltelor, încercarea puterii de germinaţie, desfăşurarea planurilor de cul­tură sau cursurile agrozootehnice, trebue să formeze iun tot şi să meargă strâns unit. Numai astfel împletind munca, se va putea obţine un succes deplin în munca de pregă­tire a campaniei, succes de care va depin­de câştigarea bătăliei însămânţărilor de primăvară. Şi în raionul Răcari există po­sibilităţi pentru ca pregătirea campaniei să fie făcută la timp şi în bune condiţiuni. A­­jutat mai mult de către comitetul raional de partid, comitetul executiv al sfatului popular va reuşi să înlăture lipsurile care mai există în munca de pregătire. In felul acesta raionul Răcari va putea deveni un raion fruntaş în pregătirea campaniei însămânţărilor agricole de primăvară. M. MARDARE Consfătuirea cadrelor de conducere ale şcolilor medii tehnice din ţară In­sula Facultăţii de Ştiinţe Juridice din Capitală, luni dimineaţa au început lucrările consfătuirii cadrelor de conducere ale şcoli­lor medii tehnice din ţară. La consfătuire participă reprezentanţi ai Ministerului Invătămîntului şi ai ministerelor si instituţiilor tutelare. In cuvîntul de deschidere, acad. prof. Ilie­­Murgulespp, ministrul învăţămîntullui a arătat că spP?,ul acestei consfătuiri, prima la care participă cadrele de conducere din întreaga ţară, este de a analiza activitatea desfăşurată îrn primul semestru al acestui an şcolar, de a lua măsuri în vederea îmbunătăţirii pro­cesului de învăţămînt în şcolile medii tehnice din ţara noastră. A luat apoi cuvîntul Nicolae Bologan, di­rectorul şcolilor medii tehnice din Ministerul Invăţămîntului, care în darea de seamă pre­zentată a analizat rezultatele obţinute în primul semestru şi sarcinile ce se pun în ve­derea închiderii cu bune rezultate a anului şcolar în învăţămîntul mediu tehnic. Referatul a fost urmat de întrebări şi dis­­cuţii. Consfătuirea va continua în cursul zilei de 1r.âine.­­Agerpres! Conferinţă Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii organizează marţi 2 februarie 1954 orele 18 în sala Dalles conferinţa Prof. Univ. Ing. V. Roman, intitulată: FIZICA MODERNĂ, CONFIRMARE STRĂLUCITA A MATERIALISMULUI DIALECTIC (partea a II-a din ciclul: „Victoria materialismului dialectic în fi­zica modernă”)., Conferința va fi urmată da film. La biblioteca nr. 12 din raionul N. Balcescu Biblioteca nr. 12 din raionul „N. Băl­­cescu“ din Capitală a devenit astăzi un important focar de cultură, care atrage mereu noi cititori dornici de a cunoaşte lumina cărţii. Colectivul de conducere al bibliotecii a organizat mai multe biblioteci mobile pen­tru a veni în ajutorul celor ce stau de­parte de sediul bibliotecii. Datorită acestei munci rodnice numă­rul cititorilor a sporit mult. Numai pe strada Vultureni tovarăşa Mihalache Au­relia a reuşit să antreneze un număr de treizeci şi cinci cititori. Zilele acestea, colectivul de conducere al bibliotecii a organizat o consfătuire cu cititorii la care au participat peste două sute cititori. Mai mulţi cititori au luat cuvântul ară­tând sprijinul pe care l-au avut din par­tea colectivului bibliotecii. Aşa de pildă, tovarăşul Floriuţ Ştefan, muncitor la întreprinderea „Tudor Vla­­dimirescu“ a arătat printre altele că în munca sa de zi cu zi un sprijin preţios i-au fost cărţile tehnice pe care le-a îm­prumutat de la bibliotecă. Aplicând pe lo­cul de producţie cele învăţate el a ajuns fruntaş în muncă. In cadrul consfătuirii s-au făcut şi u­­nele propuneri în vederea măririi loca­lului bibliotecii care a devenit neîncăpă­tor, precum şi amenajarea unei săli de lectură pentru pionieri. Pe baza propunerilor făcute, colectivul şi-a propus să-şi sporească şi mai mult efortul în muncă spre a contribui la îm­bunătățirea muncii culturale din raion. Artişti plastici maghiari sosiţi în Capitala Duminică la amiază au sosit în Capitală pictorul Béres Ienö şi sculptorul Varadi Şan­­dor, care ne vor vizita ţara în cadrul con­venţiei culturale dintre R.P.R. şi R. P. Un­gară. La sosirea în Capitală, oaspeţii au fost întîmpinaţi de reprezentanţi ai Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străi­nătatea. In cursul şederii în ţară, artiştii plastici maghiari vor vizita expoziţii şi muzee, vor avea întrevederi cu artiştii plastici din R.P.R. şi vor face un schimb de experienţă cu ei. . (Agerpres)­­ Concertul simfonic popular Ansamblul de cîntece şi dansuri al Consi­liului Central al Sindicatelor din R.P.R., a avut lăudabila iniţiativă a organizării unei serii de concerte simfonice populare. Prin , conţinutul lor educativ, aceste con­­certe, în care sunt puse în valoare operele clasicilor şi ale compozitorilor contemporani, atrag un public numeros. Prezentările ce se fac înaintea executării fiecărei bucăţi aduc date biografice interesante privind viaţa şi creaţia compozitorului respectiv. Spectatoru­lui i se dă, în felul acesta, imaginea socie­tăţii în care a trăit compozitorul ca şi ideile pe care acesta le-a exprimat în lucrarea muzicală. Concertul dat sîmbătă seara în­ cinstea sta­­hanoviştilor şi fruntaşilor în producţie, şi repetat duminică — al treilea din seria con­certelor simfonice populare — a avut în pro­gram lucrări de Mozart, Bach, Richard Strauss şi Mihail Jora, al Ansamblului C° C. S. Orchestra Ansamblului C.C.S., dirijată de Sergiu Comissiona, şi-a început programul cu uvertura la opera „Flautul fermecat“ de Mozart. In continuare s-a executat concertul pentru pian şi orchestră în fa minor de Bach, avînd ca solist pe pianistul Dan Mizrahy. Concertul a fost interpretat cu multă măestrie reliefîndu-se talentul interpretativ al tînărului solist. La cererea publicului, Dan Mizrahy a mai cîntat „Tocata și fuga“ de acelaş compozitor. Partea a doua a programului a început cu vals din „Cavalerul Rozelor“ de Richard Strauss după care orchestra şi corul Ansam­blului C.G.S. au executat, în primă audiţie, compoziţia lui Mihail Jora „Când se coc stru­gurii”. Lucrarea lui Mihail Jora, bazată pe motive populare, ca şi valsul din „Cava­lerul Rozelor“ și-au găsit o justă interpretare. Concertul orchestrei Ansamblului C.C.S. s-a bucurat de un deosebit succes. . Din activitatea culturală la sate ★ * Bogată activitate culturală (De la corespondentul nostru). Colecti­vul de conducere al căminului cultural din comuna Belciugatele, raionul Bră­­neşti, desfăşoară o vie activitate cultu­­ral-artistică, devenind pe zi ce trece un adevărat focar de cultură pentru ţără­nimea muncitoare din această comună. Echipele de cor, dansuri şi teatru ale acestui cămin cultural au dat numeroase festivaluri artistice ale căror programe au fost axate pe problemele transformării socialiste a agriculturii şi luptei pentru pace. Activitatea căminului cultural din co­muna Belciugatele nu s’a rezumat nu­mai la organizarea de şezători culturale. La cămin s’au făcut numeroase recenzii la cărţile „Temelia“ de Eusebiu Camilar, „Brazdă peste haturi“ de Horváth István, „Dulăii” de Zaharia Stancu şi altele. De­­asemenea sute de ţărani muncitori au Numeroşi cititori in . Biblioteca sătească din comuna Dor Mărunt, raionul Lehliu, a luat fiinţă nu­mai de câteva luni. Dela deschidere şi până în prezent, nu­mărul cărţilor s’a ridicat la 2.803. Tov. Frecăţeanu, responsabilul biblio­tecii, antrenează cât mai mulţi tineri şi vârstnici la citirea cărţilor. Cei peste 463 cititori vin regulat să ridice diferite cărţi şi broşuri care-i ajută la pregătirea lor culturală şi profesională. In cadrul bibliotecii se organizează re­cenzii ţinute de cititorii cei mai buni. Astfel s-au ţinut recenziile cărţilor „Se­cerişul“, „Dulăii”,­ „Pâine albă”, „Mitrea Cocor“ şi altele, în comuna Belciugatele luat cărţi de la biblioteca căminului cul­tural. Numărul cititorilor din anul trecut a fost dublu faţă de alţi ani. In cadrul căminului cultural au fost popularizate Hotărîrile partidului şi gu­vernului, menite să ducă la traducerea în viaţă a programului de, măsuri eco­nomice adoptat de prenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953. Pentru că vechiul cămin era neîncăpă­­to­r pentru manifestările culturale s’a văzut necesitatea construirii unui nou cămin cultural mai spaţios şi mai fru­mos faţă de cel vechi, care să facă cinste acestei comune. Până în prezent lucrările de construcţii au fost făcute în proporţie de 75 la sută, astfel că, în primăvara acestui an, noul cămin cultural din co­muna Belciugatele va fi terminat în în­tregime, comuna Dor Mărunt Săptămânal se organizează cititul căr­ţilor de literatură, cu copiii, de către to­varăşul Mihail Vatan, iar cu ţăranii mun­citori se organizează citirea în colectiv a ziarelor şi revistelor. O bibliotecă cu un număr de 900 vo­lume a fost deschisă şi la colţul roşu al gospodăriei agricole colective „Viaţă Nouă“ din comuna Dor Mărunt, raionul Lehliu, care este frecventată regulat de 80 colectivişti, cititori activi. Colţul roşu al gospodăriei este înzes­trat cu un aparat de radio şi şah. JIBAU NICOLAE şi F. CLAUDIA corespondenţi voluntari Ultimii neştiutori de carte (Dela corespondentul nostru). — In satul Pasărea, raionul Brăneşti, s’au obţinut noi succese în munca pentru lichidarea neşti­­inţei de carte. Succesele obţinute se da­tor­esc într’o mare măsură corpului didactic al­cătuit din tovarăşii Fălcan Ion, Chiriţă Florica şi Constantin Maria. In iarna aceasta vor fi alfabetizaţi ulti­mii 50 neştiutori de carte din acest sat. Printre cei care au terminat ciclul I şi I continuă să urmeze ciclul II al şcolii de din sat sunt alfabetizaţi alfabetizare sunt ţăranii muncitori Floarea D. Ghiţă, Constantin Radu, Ion Ciobanu­ cu soţia sa Ştefan­ şi alţii. De la cursurile da alfabetizare nu lipseşte nici tovarăşa Ian­ca Tudora, femeie­ de peste 45 ani. „Eli în­văţ carte — spune ea — pentru a putea scrie băiatului meu Gheorghe, care îşi face datoria către patrie. Vreau să Înţeleagă prin scrisul meu, că în satul nostru viaţa se schimbă pe zi ce trece şi devine din ce in ce mai frumoasă”. Pag. 3-a

Next