Viaţa Capitalei, februarie 1954 (Anul 4, nr. 1455-1477)
1954-02-02 / nr. 1455
Desvoltă mituirile anexe ale gospodăriei (Dela corespondentul nostru). Urmând pilda altor gospodării agricole colective din cuprinsul raionului Vida, colectiviştii dela G.A.C. „Viaţă Nouă“, din comuna Negreni, au hotărît în toamna anului 1952 să desvolte mai multe ramuri anexe. Primul pas făcut în această privinţă a fost înfiinţarea unei ferme zootehnice. După un an de zile, colectiviştii s-au convins că ramurile anexe de pe lângă gospodărie contribue într-o bună măsură la îmbunătăţirea traiului lor. In toamna anului trecut, membrii acestei gospodării colective au săpat 420 de gropi, pentru plantarea de pomi fructiferi, care vor fi răsădiţi în primăvara acestui an. Deasemenea a fost pregătit terenul pentru plantarea a 5000 de butaşi de vie pe o suprafaţă de 2 ha. In cursul acestui an se va înfiinţa şi o stupărie. Pentru o cât mai bună desvoltare a acestor ramuri anexe in anul 1954, în cadrul gospodăriei agricole colective, adunarea generală a colectiviștilor a hotărît să se construiască un mare saivan pentru oi, numeroase cotețe pentru păsări, o maternitate pentru scroafe; deasemeni să termine grajdul pentru vitele mari. O bună parte din materialul de construcţie a fost adus în gospodărie. Suprafaţa terenului cultivabil pentru furaje va fi mărită cu 160 la sută faţă de anul trecut. Conducerea gospodăriei colective a luat măsuri din timp pentru pregătirea campaniei agricole de primăvară. Astfel până la data de 15 ianuarie au fost reparate 8 pluguri, 12 grape, mai multe căruţe şi alte unelte, agricole. Cu multă tragere de inimă lucrează pentru înflorirea gospodăriei lor printre alţii şi colectiviştii Ion M. Gheorghe, Ion Pătraşcu, Ion Bratu, Ilie Pătrașcu și Ion Buşă. Informaţie A.G.V-R.P.R. Filiala de vânătoare Griviţa Roşie, face cunoscut membrilor săi că a început viza permiselor de vânătoare, pe anul 1954, precum şi viza permiselor de port-armă. Viza permiselor de vânătoare şi a permiselor de port armă, se face la sediul filialei din Bucureşti din Calea Griviței nr.. 255 A. HOTĂRÎREA Consiliului de Miniştri al R. P. R. cu privire la îmbunătăţirea sistemului de contractare a legumelor, seminţelor de legume, fructelor şi strugurilor de masă — Text prescurtat — In scopul stimulării producătorilor de legume, seminţe de legume, fructe şi struguri de masă, pentru mărirea producţiei la hectar şi în vederea aprovizionării oamenilor muncii de la oraşe şi a asigurării industriei alimentare cu materii prime, agricole, Consiliul de Miniştri în şedinţa sa din 25 ianuarie 1954 a adoptat o Hotărîre privind îmbunătăţirea sistemului de contractare a legumelor, seminţelor de legume, fructelor şi strugurilor de masă. Toate înlesnirile şi avantajele prevăzute de Hotărîre au ca scop să cointereseze pe cultivatori la sporirea producţiei acestor plante şi a productivităţii la hectar, în vederea ridicării continue a nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. Hotărîrea Consiliului de Miniştri stabileşte că ministerele şi organizaţiile cooperatiste centrale, prin unităţile lor economice, au dreptul să încheie contracte pentru cultura legumelor, seminţelor de legume, fructelor şi strugurilor de masă cu gospodăriile agricole individuale, gospodăriile agricole colective şi întovărăşirile agricole. Producătorii care vor încheia contracte de cultură pentru legume, seminţe de legume, fructe şi struguri de masă cu unităţile de stat şi cooperatiste, vor beneficia de următoarele avantagii: — Vor fi scutiţi de cote obligatorii pentru suprafeţele cultivate cu legume şi seminţe de legume contractate. — Vor fi sprijiniţi de stat să obţină îngrăşăminte chimice din costul cărora statul va suporta 50%, iar producătorul 50%. Dacă culturile ar fi atacate de dăunători, producătorii vor primi pentru combaterea acestora, în mod gratuit, insectoungioidele necesare din partea Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, care vor fi repartizate prin unităţile contractante, precum şi aparatura necesară în folosinţă, îndrumarea tehnică pentru corbaterea dăunătorilor se face de către tehnicienii statului. Seminţe pentru cultura de legume şi cultura seminţelor de legume se vor da pe credit, cu o reducere de 75% în afară de fa, sole, mazăre, cartofi timpurii sau de vară şi carpagic. Contractanţilor li se reduc normele de venituri mijlocii prevăzute asupra impozitului agricol, la suprafeţele de teren pentru care s-au încheiat contracte de predare a produselor agricole de către organizaţiile contractante, după cum urmează: a) cu 63% în primul an, pentru suprafeţele de teren noi irigate, cultivate cu legume, cu condiţia predăriiîntregii producţii contractate ; b) cu 50% pentru suprafeţele de teren cultivate cu legume, cu condiţia predării întregii producţii contractate ; c) cu 30% pentru suprafeţele de teren plantate cu pomi fructiferi, cu condiţia predării întregii producţii contractate. Contractanţii vor primi avansuri în bani, fără dobîndă, pînă la 40% din valoarea producţiei contractate, astfel: — Pentru legume şi seminţe de legume ,avansurile ce se vor acorda producătorilor vor fi, în medie, pînă la 30% din valoarea producţiei contractate şi se vor stabili pe specii de către Comitetul de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, de comun acord cu departamentele cu sarcini de contractare. Pentru culturile sub geam, avansul va fi de lei 8 pe m2, care se va acorda producătorilor la încheierea contractului. — Materialele şi sămînţa ce se acordă producătorilor se vor , da în cadrul avansului. — Pentru asigurarea producţiei de legume, trufandale şi timpurii, se vor acorda producătorilor pentru construirea răsadniţelor geamuri, cuie şi cherestea pînă la 2 m. c. pentru hectar legume timpurii şi 1 m. c. cherestea pentru 100 m. p. culturi sub geam. Deasemeni, se vor acorda materialele ■ necesare construirii roţilor şi jgheaburilor acelor producători care contractează întreaga producţie, dar nu mai puţin de 0,50 ha. legume irigate şi care sunt lipsiţi de asemenea instalaţii sau au nevoie să repare pe cele existente. — Producătorilor contractanţi care utilizează motoare şi pompe pentru irigat, 11 se vor vinde carburanţi şi lubrefianţi necesari, la preţurile fixate pentru unităţile de stat, pe baza adeverinţei eliberate de comitetul executiv al sfatului popular respectiv care va calcula pentru fiecare pro- ducător contractant necesarul de carburanţi şi lubrefianţi. Pentru fructe se va acorda un avans în numerar care reprezintă 30% din valoarea producţiei contractate, plătibil 40% la încheierea contractelor şi 60% la legatul fructelor. — Pentru struguri de masă se va acorda un avans de 40% din valoarea producţiei contractate, din care 60% la încheierea contractelor şi 40% între 1—15 iunie. — Avansul în bază şi materiale se acordă fără dobîndă şi se va reţine la predarea recoltei din sumele ce se cuvin cultivatorilor. — Producătorii contractanţi care aduc produsele lor la bazele de recepţie situate la o distanţă mai mare de 5 km, socotită dela comuna ipe al cărei teritoriu se află cultura contractată, vor primi bonificații de transport, conform tarifelor legale în vigoare. Cantitățile de struguri de masă contractate și livrate vor fi scăzute din cantităţile de struguri pentru vin, ce trebuiesc vîndute statului, potrivit Hotărîrii Consiliului de Miniştri Nr. 2.654/1953 în proporţie de 2/1, adică pentru 2 kg. struguri de masă predate pe bază de contract se va scădea un kg. de struguri pentru vin. Hotărîrea prevede că preţurile pentru legumele, fructele şi strugurii de masă contractaţi vor fi stabilite pe perioade de către comitetele executive ale sfaturilor populare regionale în baza îndrumărilor primite din partea Ministerului Comerțului Interior, în conformitatecu Hotărîrea Consiliului de Miniștri Nr. 4.384/1953. Potrivit prevederilor Hotărîrii, în cazul respectării graficelor de livrare stabilite, gospodăriile agricole colective vor primi un spor de preţ de 30%, iar întovărăşirile agricole un spor de preţ de 20% peste preţurile fixate de către comitetele executiveale sfaturilor populare. Hotărîrea stabileşte că pentru legumele, fructele şi strugurii de masă, corespunzător pentru export se va plăti o primă de 20—35% numai pentru cantităţile exportate în stare proaspătă, iar pentru căpşuni prima va fi de 50%. — Pentru varietăţile de struguri apte a fi păstrate în stare proaspătă pe timpul iernii şi predate la termenele stabilite prin contracte se acordă o primă de 30% faţă de preţul stabilit. Un articol al Hotărîrii se ocupă cu condiţiile de contractare a seminţelor de legume. In legătură cu acestea Hotărîrea prevede: — Preţul de contractare se fixează pe specii. — Pentru cantităţile ce depăşesc producţia contractată pentru fiecare fel de sămînţă se vor acorda prime de producţie în valoare de 30% din preţul de contractare. — Se acordă contractanţilor individuali dreptul să cumpere la preţuri reduse, după predarea recoltei pentru fiecare 50 kg. sămânţă de varză timpurie, varză de vară, varză roşie şi gulioare, următoarele produse: — 1 m. c. cherestea — 2 kg. sodă caustică — 20 m. pînză. — Contractanţii individuali, după predarea cotelor, au dreptul ca pentru fiecare 1000 kgr. de arpagic predat să cumpere la preţuri reduse următoarele produse : — 1 m. c. cherestea — 2 kg. sodă caustică — 10 m. pînză. — Gospodăriile agricole colective vor primi avantajele în produse industriale acordate gospodăriilor individuale majorate cu 20%, iar întovărăşirile cu 10%. — Contractanţii care vor preda cartofi timpurii şi de vară, fasole şi mazăre pentru sămînţă vor putea cumpăra produse industriale în cadrul comerţului de întîmpinare, beneficiind de toate avantajele acestui comerţ. Contractarea legumelor, seminţelor de legume, fructelor şi strugurilor de masă se va face pe baza contractelor tip elaborate de către ministerele și organizațiile contractante, în conformitate cu prevederile prezentei Hotărîri, și se aprobă de către Comitetul de Stat pentru colectarea Produselor Agricole, cu avizul Ministerului Agriculturii și Silviculturii. Contractarea de legume, fructe şi struguri de masă se poate face în acelaşi raion administrativ de către mai mulţi contractanţi. Delimitarea pe comune a activităţii fiecărui contractant se va face de către comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi raionale, împreună cu împuterniciţii regionali şi raionali ai Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole. Un alt articol al Hotărîrii Consiliului de Miniştri stabileşte următoarele obligaţii ale producătorilor contractanţi: — Producătorii contractanţi sunt obligaţi să însămânţeze sau să planteze integral suprafaţa contractată, folosind în întregime cantitatea de sămânţă primită de la organizaţia contractantă. — Să asigure producerea răsadului necesar suprafeţei contractate pentru fiecare fel de legume în parte, în care scop vor amenaja răsadniţele respective, conform îndrumărilor date de organele agricole şi cele contractante. — Să asigure plantele mume necesare pentru producerea seminţelor de legume. — Să folosească îngrăşămintele chimice şi naturale în bune condiţiuni, pentru obţinerea unei producţii mai mari şi de bună calitate. — In cazul de ivire a atacului de dăunători să sesizeze la timp organele agricole şi cele contractante, să ceară insectofungicidele necesare cu care vor combate dăunătorii, aplicând îndrumările date de organele In drept. — Să folosească avansurile primite în bani şi materiale numai în scopul asigurării şi măririi producţiei. — Să recolteze şi să predea la locul de recepţie şi la termenele stabilite prin contract întreaga producţie contractată, sortată pe calităţi. Ministerele şi organizaţiile contractante vor asigura cultivatorilor contractanţi . — Seminţele selecţionate prevăzute prin Hotărîre, cu cel puţin 15 zile înainte de însămînţare. — Acordarea avansurilor prevăzute în contracte. — îngrăşăminte chimice în limita planurilor lor de aprovizionare. — Vor pune la dispoziţia cultivatorilor de legume, în cadrul avansului, materialul lemnos, geamuri, tablă, cuie, fier, iar pentru cultivatorii de struguri de masă — piatră vânătă şi varul necesar stropirii viilor. — Preluarea integrală a producţiei în cantităţile şi sortimentele prevăzute în contract, stabilind pentru aceasta un grafic de livrare. — Plata producţiei la predarea produselor. — Plata primelor de producţie, pentru depăşirea calitativă şi cantitativă a producţiei predate, cultivatorilor de seminţe de legume. Comitetele executive ale sfaturilor populare . — Sunt obligate să sprijine organizaţiile contractante pentru realizarea planului de contractare, asigurând mijloacele de transport necesare aprovizionării cu seminţe şi îngrăşăminte chimice, pentru depozitarea în bune condiţiuni a seminţelor şi îngrăşămintelor, precum şi pentru depozitarea şi transportarea producţiei realizate. — Prin organele lor agricole vor îndruma producătorii în vederea executării la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor agrotehnice prevăzute în agrominim. — Vor lua măsuri ca prin atelierele de stat, cooperatiste şi particulare să se repare şi să se pună în funcţiune utilajul existent, atît în sectorul socialist cît şi în cel individual. Prin secţiile agricole vor lua măsuri să asigure centre de producere a răsadului în cadrul sectoarelor de producţie (gospodării agricole de stat, gospodării colective, întovărăşiri şi sector individual). Vor, sprijini organizaţiile contractante pentru preluarea produselor contractate. Ministerele şi organizaţiile economice, care au gospodării anexe vor prevedea în planurile de investiţii şi forţe de muncă utilajul şi personalul necesar în vederea unei bune organizări a producţiei de legume pentru aprovizionarea curentă a cantinelor. In Hotărîre se arată că ministerele şi organizaţiile contractante vor lua măsuri pentru popularizarea condiţiilor contractuale în care scop se vor tipări broşuri şi afişe. Deasemeni, cu sprjinul comitetelor executive ale sfaturilor populare, se vor lua măsuri pentru popularizarea prin presă, adunări obşteşti şi cămine culturale a avantajelor acordate cultivatorilor contractanţi pentru culturile prevăzute în Hotărîre. Hotărîrea subliniază că respectarea condiţiunilor contractuale este obligatorie pentru ambele părţi. Nerespectarea lor atrage după sine sancţiunile prevăzute de legile în vigoare. Părțile contractante au dreptul de a prevedea în cuprinsul contractelor clauze prin care să stabilească despăgubiri sau pierderea unor avantagii, în cazul nerespectării obligațiunilor contractuale. Dispozițiunile prezentei Hotărîri se aplică începînd cu contractarea culturilor pentru anul agricol 1954. Contractele pentru plantele bianuale, încheiate în anul 1953, intră în prevederile prezentei Hotărîri. Toate hotărîrile şi dispoziţiunile anterioare care reglementează sistemul contractărilor pentru legume, semințe de legume, fructe şi struguri de masă își încetează aplicarea. SPORT Echipele de lupte clasice ale R.S.F.S.R. au sosit în Capitală La invitaţia Comitetului pentru cultură fizică şi sport din R.P.R., luni dimineaţa au sosit îm Capitală echipele de lupte clasice ale R.S.F.S.R. Din lotul sportivilor sovietici fac parte Boris Gurerici, campion mondial la categoria cea mai uşoară, Nicolai Belov, campion european, Vladimir Staskevici şi Valentin Nicolaev Învingători in concursurile internaţionale din cadrul celui de al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti, Vladimir Mameev, Nicolai Rodin şi alţii. Delegaţia sportivă sovietică este condusă de Evghenii Sizii. La sosire, în Gara de Nord, oaspeţi au fost întâmpinaţi de reprezentanţi ai Comitetului pentru cultură fizică şi sport precum şi de activişti sportivi. Sportivii sovietici vor susţine mai multe întâlniri prieteneşti cu sportivii români, la Bucureşti şi în diferite oraşe ale ţării. Prima întâlnire se va desfăşura miercuri 3 februarie în Sala Sporturilor de la Floreasca. (Agerpres). La 31 ianuarie, echipa de hochei pe ghiaţă a Uniunii Sovietice, care se găseşte în prezent în Finlanda, a susţinut la Helsinki o nouă întîlnire. De data aceasta, sportivii sovietici au întîlnit echipa Suediei care cu o zi înainte a dispus de echipa Finlandei cuscorul de 7-2. Sâmbătă seara, Sala sporturilor de la Floreasca a găzduit a doua reuniune de box cu caracter de selecţie. Aproape 4000 de spectatori au fost prezenţi pentru a urmări cele 14 meciuri ale programului, în care au evoluat o serie de boxeri fruntaşi ca maeştrii sportului D. Ciobotaru (Dinamo), E. Mărgărit (Ştiinţa), Ilie Gh. (Dinamo), P. SCURTE . DUMINICA s-a desfăşurat a 3-a etapă a campionatului divizionar de scrimă. In capitală erau programate să se dispute în cadrul diviziei A., meciurile dintre echipele masculine C.C.A. — Ştiinţa Bucureşti şi dintre formaţiile femenine Ştiinţa Bucureşti — Metalul Bucureşti. Cu această ocazie, militarii au reuşit să-şi afirme din nou valoarea superioară câştigând cu 13—3 atît la floretă băieţi cît şi la sabie băieţ. Studentele bucureştene au cîştigat cu 16—0 prin neprezentarea sportivelor de la Metalul Bucureşti. Formaţia Progresul Arta Bucureşti, deplasîndu-se la Cluj, unde s-a întîlnit cu sorimeurii din aceeaşi asociaţie, au terminat la egalitate (8—8) atît întîlnirea de floretă fete Hocheiştii sovietici au arătat din nou o înaltă măestrie şi au obţinut victoria cu scorul de 8-2. De remarcat că echipa Suediei a cîştigat în anul 1953 titlul de campioană mondială la hochei pe ghiaţă: Zaharia (Locomotiva Craiova), N. Linca (Dinamo), T. Constantin (Dinamo) şi alţii. Un rezultat de valoare a înregistrat boxerul Octaviann Eremia (Libertatea), din categoria cocoş, care a reuşit să-l învingă la puncte pe Otto Bostiog. Frumoase victorii au mai obţinut Luca Romano (Flamura Roşia), D. Rizea (Şantierul), N. Bârsan (Libertatea Sibiu), Fr. Ambrus (C.C.A.). ŞTIRI cît şi cea de floretă băieţi, pierzînd în schimb cu 1600 la sabie. PE pîrtiile de la Poiana Stalin s-au desfăşurat timp de 3 zile , întrecerile de schi dotate cu Cupa Dinamo. La probele din cadrul acestei Cupe au participat numeroşi sportivi şi sportive. Probele de fond au revenit la băieţi lui C. Enache (Dinamo) pe distanţa de 15 km., şi lui I. Sumedrea (Dinamo) pe distanţele de 30 şi 40 km. Éva Kováci (Avîntul) a cucerit primul loc la proba de 8 km., rezervată fetelor. M. Bîră (C.C.A.) s-a arătat a fi cel mai bun la slalom special băieţi iar M. Maratineanu (C.C.A.) la slalom special fete. Cel mai bun punctaj la proba de sărituri speciale a fost obţinut de C. Crăciun (C.C.A.) . Succesele hocheiştilor sovietici Reuniunea de box din sala Floreasca vIATA CAPITALEI In raionul Răcanpregătirile pentru campania agricolă de primăvară se desfăşoară ca intensitate In această perioadă ţăranii muncitori din comunele şi satele regiunii Bucureşti pregătesc intens campania agricolă de primăvara. La atelierele de fierărie se repară plugurile, grapele şi semănătorile. La centrele de germinaţie sub supravegherea agenţilor agricoli se pune sămânţa la încolţit. Peste puţine zile va începe şi selecţionarea seminţelor. Acolo unde există terenuri legumicole, ţăranii muncitori şi-au reparat răsadniţele, şi-au pregătit platformele de gunoi şi seminţele de legume şi zarzavaturi. Zilele rămase până la însămânţarea în paturile calde sunt numărate, iar ei aşteaptă timpul prielnic cu nerăbdare. Peste tot munca e în toi. Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare sprijină pe gospodarii din sate şi comune şi îi ajută să se pregătească temeinic şi din timp pentru ca atunci când se va declanşa campania să pornească cu forţe sporite la lucru. Printre raioanele din regiunea noastră fruntaşe în munca de pregătire a campaniei de primăvară, se numără şi raionul Răcari. Aici încă din toamna anului 1953 s-au făcut o serie de pregătiri. Altfel, suprafaţa planificată pentru ogoare de toamnă afost realizată în proporţie de peste 92 la sută. Tot din toamnă ţăranii muncitori au fost sfătuiţi de către tehnicienii sfatului popular raional — şi apoi controlaţi de către agenţii agricoli comunali — să care gunoi de grajd pe care să-l bage sub brazde, înţelegând acest lucru gospodarii din satele şi comunele raionului Răcari au băgat sub brazde zeci de vagoane de gunoi de grajd. Odată cu venirea iernii, comitetul raional de partid Răcari într-o şedinţă de birou pe care a ţinut-o, a stabilit măsurile ce trebuesc luate şi a trasat apoi ca sarcină organizaţiilor de bază de la comune, să treacă la sprijinirea campaniei de reparaţie a uneltelor. La rândul său comitetul executiv al sfatului popular raional Răcari, îndrumat de către comitetul raional de partid a trecut la organizarea începerii reparaţiilor de unelte în comune. Astfel, după ce s-a făcut inventarierea uneltelor, identificarea seminţelor, s-a trecut la organizarea centrelor de reparaţii, de selecţionarea şi punerea la încercare a seminţelor. Şi comitetele executive ale sfaturilor populare comunale din raionul Răcari sprijinite de comunişti şi deputaţi, au pornit la muncă. Cele peste 80 de centre de reparare a uneltelor, au fost aprovizionate cu cărbuni de la cooperativele săteşti. Gospodarii au fost repartizaţi la centre pentru a-şi repara plugul, grapa, prăşitoarea, sau alte unelte. Şi reparaţiile au început. Comitetele executive ale sfaturilor populare comunale au efectuat un control asupra felului cum decurg reparaţiile la centre. In ziua de 24 ianuarie comitetul raional de partid a analizat din nou într-o şedinţă, ritmul în care se desfăşoară pregătirea campaniei însămânţărilor de primăvară. Cu această ocazie Răducanu Ştefan şeful secţiei agricole a sfatului popular raional, a prezentat un referat arătând realizările obţinute şi lipsurile care mai există în munca de pregătire a campaniei agricole. Munca susţinută depusă de către organele de partid şi de stat in ceea ce priveşte primele pregătiri ale campaniei agricole din acest an, a început să dea primele roade. Ţăranii muncitori cu gospodării mici şi mijlocii din cuprinsul raionului Răcari, ajutaţi de către sfaturile populare, reparaseră până în ziua de 24 ianuarie peste 30 la sută din inventarul agricol ca : pluguri, grape, trioare, selectoare, motoare, pompe, etc. Printre comunele fruntaşe la repararea uneltelor se numără Serdanu, Sălcuta, Lunguieţu, Slobozia Moara şi altele. Astfel, în comuna Serdanu din cele 67 pluguri planificate să fie reparate la cele patru centre, până în ziua de 24 ianuarie fuseseră reparate 52. Deasemenea in comuna Lunguleţu din cele 65 de pluguri planificate pentru reparat, au fost terminate până la aceeaşi dată 50 pluguri şi 22 de grape. Paralel cu reparatul uneltelor ţăranii muncitori cu gospodării mici şi mijlocii au fost îndrumaţi să care bălegarul la câmp, făcându-i grămezi pe ogor sau platforme la capătul ogoarelor. Astfel în comuna Lunguleţu, se cărase peste 600 tone bălegar de grajd iar în comunele Bâldana şi Serdanu, peste 300 tone de bălegar. Fruntaşi In munca de reparare a unelte- lor şi căratul bălegarului sunt comunişti ca: Gheorghe Păun, Marin Neagu din comuna Serdanu, ori ţărani muncitori care au fost fruntaşi şi în muncile agricole de toamnă ca de pildă Alecu Dumitru, Rădoi Constantin, Zamfir N., Neagu Gheorghe şi alţii din comunele Lunguleţu şi Serdanu. încercarea puterii de germinaţie a seminţelor a fost una din preocupările unor agenţi agricoli din comunele raionului Răcari. Gospodarii au fost sfătuiţi să aducă la centrele de germinaţie, seminţele pe care ei le au. Astfel, agentul agricol Grigore Constantin din comuna Bâldana a înfiinţat un centru chiar la el acasă. In străchini de lut despărţite cu grijă prin bucăţele de scândură, a pus pământ bine pregătit iar în el seminţele gospodarilor cum ar fi ale lui Ioniţă Constantin, Anghel Luca şi ale altora. La unul din centrele de germinaţie din comuna Lunguleţu in cutii mari de scândură au fost puse la încolţit seminţele ce vor fi semănate primăvara. Pe cutii se află etichete scrise la maşină cu numele gospodarilor. Astfel, Radu Ilie a pus la încercat sămânţa de cartofi. Zamfir Chiriac ne cea de castraveţi, iar Iancu Rădoi, sămânţa de fasole. Peste puţine zile seminţele puse la germinaţie vor Încolţi. Gospodarii vor şti care este puterea de încolţire a seminţelor pe care ei le vor semăna. Cu toate aceste succese obţinute până acum în ceea ce priveşte pregătirea campaniei agricole de primăvară, în unele sate şi comune ale raionului Răcari mai există şi o serie de lipsuri. Comitetul executiv al sfatului popular raional Răcari şi la rândul lor comitetele executive ale sfaturilor populare comunale mai au încă unele lipsuri în ceea ce priveşte desfăşurarea planului de cultură. Problema desfăşurării planului de cultură pe anul 1954 nu a fost privită cu toată seriozitatea nici chiar de secţia agricolă a sfatului popular raional. Tovarăşii din conducerea secţiei agricole au căzut pe panta văicărelilor, încercând să se obişnuiască cu gândul că planul la însămânţările cu cartofi nu s-ar putea, chipurile, realiza fiindcă este prea mare. Această atitudine greşită s-a răsfrânt până jos la comune, lucru care a făcut să dăuneze în munca de desfăşurări a planurilor de cultură. Ştiut este că raie- nul Răcari este un raion puternic producă- tor de cartofi, iar cifra de plan repartizată nu este deloc mare, aşa cum se vaită conducerea secţiei agricole. Acest sistem al văicărelilor a încercat să-l folosească şi la anul trecut. Ţăranii muncitori din comunele raionului Răcari, buni cultivatori de cartofi, au dovedit că planul se poate realiza şi chiar depăşi. Au existat ţărani muncitori cum ar fi cei din comuna Crevedia, care anul trecut au cerut ei singuri să cultive suprafeţe mari de cartofi, dar n-au fost sprijiniţi în mod temeinic să facă acest lucru. Şi în acest an planul la suprafaţa pentru cultivarea cartofilor va putea fi realizat şi chiar depăşit. Desfăşurarea planurilor de cultură in unele comune, acolo unde a existat preocupare iar comitetele executive au sprijinit această acţiune, s-a şi terminat. Gospodarii au venit la sfaturi şi împreună cu agenţii agricoli, au hotărît suprafeţele pe care le vor cultiva în acest an cu cartofi. Acolo unde comitetele executive ale sfaturilor populare comunale n-au privit însă cu toată seriozitatea acţiunea desfăşurării planurilor de cultură, acest lucru a început cu întârziere iar acum se desfăşoară aner voios. Comitetele executive ale sfaturilor populare nu au format comisii care să se ocupe cu problema desfăşurării planurilor de cultură. Mai mult, au întrebuinţat pe a-genţii agricoli în alte munci, lăsând acţiunea desfăşurării planurilor de cultură pe planul al doilea. Acest lucru a făcut ca la comunele Buftea, Butimanu, Ghergani, Crevedia, desfăşurarea planurilor de cultură să fie mult rămasă la urmă. O altă problemă pe care a scăpat-o din mână comitetul executiv al sfatuluipopular raional Răcari, este problema învaţământului agricol de masă. La secţiunea agricolă a sfatului popular raional, nu există o situaţie clară a cursurilor deschise. In ceea ce priveşte conferinţele de joi seara care trebuiau să se predea în cadrul căminelor culturale, nu cunoaşte nimeni această problemă iar ţăranii muncitori de prin comune nu-şi amintesc că s-ar fi ţinut până acum asemenea conferinţe. De toate aceste lipsuri comitetul executiv al sfatului popular raional Răcari trebue să ţină seamă şi să treacă de urgenţă la lichidarea lor. Repararea uneltelor, încercarea puterii de germinaţie, desfăşurarea planurilor de cultură sau cursurile agrozootehnice, trebue să formeze iun tot şi să meargă strâns unit. Numai astfel împletind munca, se va putea obţine un succes deplin în munca de pregătire a campaniei, succes de care va depinde câştigarea bătăliei însămânţărilor de primăvară. Şi în raionul Răcari există posibilităţi pentru ca pregătirea campaniei să fie făcută la timp şi în bune condiţiuni. Ajutat mai mult de către comitetul raional de partid, comitetul executiv al sfatului popular va reuşi să înlăture lipsurile care mai există în munca de pregătire. In felul acesta raionul Răcari va putea deveni un raion fruntaş în pregătirea campaniei însămânţărilor agricole de primăvară. M. MARDARE Consfătuirea cadrelor de conducere ale şcolilor medii tehnice din ţară Insula Facultăţii de Ştiinţe Juridice din Capitală, luni dimineaţa au început lucrările consfătuirii cadrelor de conducere ale şcolilor medii tehnice din ţară. La consfătuire participă reprezentanţi ai Ministerului Invătămîntului şi ai ministerelor si instituţiilor tutelare. In cuvîntul de deschidere, acad. prof. IlieMurgulespp, ministrul învăţămîntullui a arătat că spP?,ul acestei consfătuiri, prima la care participă cadrele de conducere din întreaga ţară, este de a analiza activitatea desfăşurată îrn primul semestru al acestui an şcolar, de a lua măsuri în vederea îmbunătăţirii procesului de învăţămînt în şcolile medii tehnice din ţara noastră. A luat apoi cuvîntul Nicolae Bologan, directorul şcolilor medii tehnice din Ministerul Invăţămîntului, care în darea de seamă prezentată a analizat rezultatele obţinute în primul semestru şi sarcinile ce se pun în vederea închiderii cu bune rezultate a anului şcolar în învăţămîntul mediu tehnic. Referatul a fost urmat de întrebări şi discuţii. Consfătuirea va continua în cursul zilei de 1r.âine.Agerpres! Conferinţă Societatea pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii organizează marţi 2 februarie 1954 orele 18 în sala Dalles conferinţa Prof. Univ. Ing. V. Roman, intitulată: FIZICA MODERNĂ, CONFIRMARE STRĂLUCITA A MATERIALISMULUI DIALECTIC (partea a II-a din ciclul: „Victoria materialismului dialectic în fizica modernă”)., Conferința va fi urmată da film. La biblioteca nr. 12 din raionul N. Balcescu Biblioteca nr. 12 din raionul „N. Bălcescu“ din Capitală a devenit astăzi un important focar de cultură, care atrage mereu noi cititori dornici de a cunoaşte lumina cărţii. Colectivul de conducere al bibliotecii a organizat mai multe biblioteci mobile pentru a veni în ajutorul celor ce stau departe de sediul bibliotecii. Datorită acestei munci rodnice numărul cititorilor a sporit mult. Numai pe strada Vultureni tovarăşa Mihalache Aurelia a reuşit să antreneze un număr de treizeci şi cinci cititori. Zilele acestea, colectivul de conducere al bibliotecii a organizat o consfătuire cu cititorii la care au participat peste două sute cititori. Mai mulţi cititori au luat cuvântul arătând sprijinul pe care l-au avut din partea colectivului bibliotecii. Aşa de pildă, tovarăşul Floriuţ Ştefan, muncitor la întreprinderea „Tudor Vladimirescu“ a arătat printre altele că în munca sa de zi cu zi un sprijin preţios i-au fost cărţile tehnice pe care le-a împrumutat de la bibliotecă. Aplicând pe locul de producţie cele învăţate el a ajuns fruntaş în muncă. In cadrul consfătuirii s-au făcut şi unele propuneri în vederea măririi localului bibliotecii care a devenit neîncăpător, precum şi amenajarea unei săli de lectură pentru pionieri. Pe baza propunerilor făcute, colectivul şi-a propus să-şi sporească şi mai mult efortul în muncă spre a contribui la îmbunătățirea muncii culturale din raion. Artişti plastici maghiari sosiţi în Capitala Duminică la amiază au sosit în Capitală pictorul Béres Ienö şi sculptorul Varadi Şandor, care ne vor vizita ţara în cadrul convenţiei culturale dintre R.P.R. şi R. P. Ungară. La sosirea în Capitală, oaspeţii au fost întîmpinaţi de reprezentanţi ai Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. In cursul şederii în ţară, artiştii plastici maghiari vor vizita expoziţii şi muzee, vor avea întrevederi cu artiştii plastici din R.P.R. şi vor face un schimb de experienţă cu ei. . (Agerpres) Concertul simfonic popular Ansamblul de cîntece şi dansuri al Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R., a avut lăudabila iniţiativă a organizării unei serii de concerte simfonice populare. Prin , conţinutul lor educativ, aceste concerte, în care sunt puse în valoare operele clasicilor şi ale compozitorilor contemporani, atrag un public numeros. Prezentările ce se fac înaintea executării fiecărei bucăţi aduc date biografice interesante privind viaţa şi creaţia compozitorului respectiv. Spectatorului i se dă, în felul acesta, imaginea societăţii în care a trăit compozitorul ca şi ideile pe care acesta le-a exprimat în lucrarea muzicală. Concertul dat sîmbătă seara în cinstea stahanoviştilor şi fruntaşilor în producţie, şi repetat duminică — al treilea din seria concertelor simfonice populare — a avut în program lucrări de Mozart, Bach, Richard Strauss şi Mihail Jora, al Ansamblului C° C. S. Orchestra Ansamblului C.C.S., dirijată de Sergiu Comissiona, şi-a început programul cu uvertura la opera „Flautul fermecat“ de Mozart. In continuare s-a executat concertul pentru pian şi orchestră în fa minor de Bach, avînd ca solist pe pianistul Dan Mizrahy. Concertul a fost interpretat cu multă măestrie reliefîndu-se talentul interpretativ al tînărului solist. La cererea publicului, Dan Mizrahy a mai cîntat „Tocata și fuga“ de acelaş compozitor. Partea a doua a programului a început cu vals din „Cavalerul Rozelor“ de Richard Strauss după care orchestra şi corul Ansamblului C.G.S. au executat, în primă audiţie, compoziţia lui Mihail Jora „Când se coc strugurii”. Lucrarea lui Mihail Jora, bazată pe motive populare, ca şi valsul din „Cavalerul Rozelor“ și-au găsit o justă interpretare. Concertul orchestrei Ansamblului C.C.S. s-a bucurat de un deosebit succes. . Din activitatea culturală la sate ★ * Bogată activitate culturală (De la corespondentul nostru). Colectivul de conducere al căminului cultural din comuna Belciugatele, raionul Brăneşti, desfăşoară o vie activitate cultural-artistică, devenind pe zi ce trece un adevărat focar de cultură pentru ţărănimea muncitoare din această comună. Echipele de cor, dansuri şi teatru ale acestui cămin cultural au dat numeroase festivaluri artistice ale căror programe au fost axate pe problemele transformării socialiste a agriculturii şi luptei pentru pace. Activitatea căminului cultural din comuna Belciugatele nu s’a rezumat numai la organizarea de şezători culturale. La cămin s’au făcut numeroase recenzii la cărţile „Temelia“ de Eusebiu Camilar, „Brazdă peste haturi“ de Horváth István, „Dulăii” de Zaharia Stancu şi altele. Deasemenea sute de ţărani muncitori au Numeroşi cititori in . Biblioteca sătească din comuna Dor Mărunt, raionul Lehliu, a luat fiinţă numai de câteva luni. Dela deschidere şi până în prezent, numărul cărţilor s’a ridicat la 2.803. Tov. Frecăţeanu, responsabilul bibliotecii, antrenează cât mai mulţi tineri şi vârstnici la citirea cărţilor. Cei peste 463 cititori vin regulat să ridice diferite cărţi şi broşuri care-i ajută la pregătirea lor culturală şi profesională. In cadrul bibliotecii se organizează recenzii ţinute de cititorii cei mai buni. Astfel s-au ţinut recenziile cărţilor „Secerişul“, „Dulăii”, „Pâine albă”, „Mitrea Cocor“ şi altele, în comuna Belciugatele luat cărţi de la biblioteca căminului cultural. Numărul cititorilor din anul trecut a fost dublu faţă de alţi ani. In cadrul căminului cultural au fost popularizate Hotărîrile partidului şi guvernului, menite să ducă la traducerea în viaţă a programului de, măsuri economice adoptat de prenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953. Pentru că vechiul cămin era neîncăpător pentru manifestările culturale s’a văzut necesitatea construirii unui nou cămin cultural mai spaţios şi mai frumos faţă de cel vechi, care să facă cinste acestei comune. Până în prezent lucrările de construcţii au fost făcute în proporţie de 75 la sută, astfel că, în primăvara acestui an, noul cămin cultural din comuna Belciugatele va fi terminat în întregime, comuna Dor Mărunt Săptămânal se organizează cititul cărţilor de literatură, cu copiii, de către tovarăşul Mihail Vatan, iar cu ţăranii muncitori se organizează citirea în colectiv a ziarelor şi revistelor. O bibliotecă cu un număr de 900 volume a fost deschisă şi la colţul roşu al gospodăriei agricole colective „Viaţă Nouă“ din comuna Dor Mărunt, raionul Lehliu, care este frecventată regulat de 80 colectivişti, cititori activi. Colţul roşu al gospodăriei este înzestrat cu un aparat de radio şi şah. JIBAU NICOLAE şi F. CLAUDIA corespondenţi voluntari Ultimii neştiutori de carte (Dela corespondentul nostru). — In satul Pasărea, raionul Brăneşti, s’au obţinut noi succese în munca pentru lichidarea neştiinţei de carte. Succesele obţinute se datoresc într’o mare măsură corpului didactic alcătuit din tovarăşii Fălcan Ion, Chiriţă Florica şi Constantin Maria. In iarna aceasta vor fi alfabetizaţi ultimii 50 neştiutori de carte din acest sat. Printre cei care au terminat ciclul I şi I continuă să urmeze ciclul II al şcolii de din sat sunt alfabetizaţi alfabetizare sunt ţăranii muncitori Floarea D. Ghiţă, Constantin Radu, Ion Ciobanu cu soţia sa Ştefan şi alţii. De la cursurile da alfabetizare nu lipseşte nici tovarăşa Ianca Tudora, femeie de peste 45 ani. „Eli învăţ carte — spune ea — pentru a putea scrie băiatului meu Gheorghe, care îşi face datoria către patrie. Vreau să Înţeleagă prin scrisul meu, că în satul nostru viaţa se schimbă pe zi ce trece şi devine din ce in ce mai frumoasă”. Pag. 3-a