Viaţa Capitalei - Steagul Roşu, martie 1954 (Anul 4, nr. 1478-1499 - Anul 1, nr. 1-4)
1954-03-02 / nr. 1478
ŞI REALIZAREA PLANULUI DE CONTRACTĂRI ŞI ACHIZIŢII TREBUIE SĂ FIE O PREOCUPARE DE SEAMĂ A ORGANIZAŢIILOR DE PARTID SĂTEŞTI Plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953 subliniază importanţa ce o are creşterea producţiei de cereale, legume, carne, lapte, grăsimi şi alte produse agricole în scopul satisfacerii nevoilor de aprovizionare a oamenilor muncii precum şi în scopul aprovizionării industriei uşoare şi alimentare cu materii prime. Prin grija partidului şi guvernului, producătorii agricoli primesc prin cooperativele săteşti nenumărate bunuri de larg consum necesare traiului, felurite ţesături de bumbac, lînă şi mătase, încălţăminte, produse zaharoase, petrol, sare, chibrituri, unelte agricole, etc. Condiţiile din anul acesta, ca şi avantajele create producătorilor agricoli, dau posibilitate cadrelor din cooperaţie de a lua toate măsurile pentru intensificarea schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat. Pentru realizarea acestui obiectiv, guvernul şi partidul au elaborat o serie de Hotărîri, printre care sunt Hotărârea din 27 octombrie 1953 cu privire la îmbunătăţirea sistemului de contractare şi achiziţii de animale şi produse animale, şi Hotărârea din 25 ianuarie 1954 privind îmbunătăţirea sistemului de contractare a legumelor, seminţelor de legume, fructe şi struguri de masă. Avantajele însemnate prevăzute în aceste Hotărîri menite să contribuie puternic la dezvoltarea schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat, au stîrnit un viu interes în rîndul colectiviştilor, ţăranilor întovărăşiţi şi cifelor cu gospodării individuale care se adresează în număr tot mai mare organizaţiilor comerciale de stat şi cooperatiste, spre a încheia contracte pentru creşterea şi îngrăşarea de animale, şi pentru cultivarea de legume şi zarzavaturi.II Traducerea în viaţă a acestor Hotărîri este una din sarcinile de căpetenie ce stau în faţa organelor şi organizaţiilor de partid săteşti. Activitatea organizaţiilor de friză din sate, munca lor politică şi organizatorică trebue îndreptată în vederea aplicării juste a măsurilor de stimulare a creşterii şi îngrăşării de animale, cultivării de legume şi zarzavaturi, în vederea mobilizării producătorilor agricoli de a se angaja să obţină cantităţi sporite de produse alimentare. In acest scop, organizaţiile de bază trebue să acorde o atenţie deosebită cooperativelor săteşti care au datoria să se preocupe îndeaproape de realizarea cu succes a planului de contractări şi achiziţii. Cooperativele trebuie să devină puternice centre de achiziţionare de produse agricole şi desfacere de produse industriale. De felul cum muncesc organizaţiile de bază depind în mare măsură activitatea cooperativelor săteşti şi realizarea planului de contractări şi achiziţii. O preocupare deosebită pentru buna desfăşurare a contractărilor şi achiziţiilor are organizaţia de bază din comuna Mereni raionul Vida, care prin agitatorii săi, prin articole scrise la gazeta de perete, popularizează pe larg în rîndul producătorilor agricoli avantajele pe care Ie au încheind contracte. Ea îndrumează cooperativa din comună în vederea realizării planului de contractări şi achiziţii, fapt ce a făcut ca planul la contractări de animale pe luna ianuarie să fie depăşit cu 30 la sută. in comuna Valea Dragului raionul Vidra ca un rezultat al muncii desfăşurate de agitatorii organizaţiei de bază, numeroşi ţărani muncitori au încheiat contracte cu cooperativa. Numai în ultimul timp 30 de ţărani muncitori au contractat 23,94 ha. cu cooperativa pentru a produce 173.000 kg. de legume şi zarzavaturi. Asemenea exemple de organizaţii de bază care se preocupă temeinic de problema contractărilor şi achiziţiilor sunt numeroase în regiunea noastră. Sunt însă organizaţii de bază în comunele şi satele regiunii, care încă n-au înţeles că preocuparea pentru lămurirea şi îndrumarea producătorilor agricoli de a creşte şi ingrăşa cît mai multe vite, porci, de a cultiva legume, trebuie să fie o sarcină permanentă. Astfel, în comuna Dărăştii de Jos raionul Mihăileşti munca de popularizare a Hotărîrilor guvernului şi partidului este neglijată în mod neperimis Mulţi ţărani muncitori din această comună care au aflat despre Hotărârile privitoare la contractări şi achiziţii doresc să se lămuriţi asupra avantajelor şi a modului de contractare. Secretarul organizaţiei de bază însă nu a luat măsuri pentru pregătirea agitatorilor, datorită cărui fapt agitatorii nu pot explica ţăranilor muncitori conţinutul Hotărîrilor guvernului şi partidului. Nici alte mijloace ale agitaţiei politice nu sînt folosite. Iată una din cauzele care au făcut ca pînă la 10 februarie cooperativa din Dărăştii de Jos să nu treacă la încheerea de contracte de cultivare a legumelor şi zarzavaturilor. Lipsa de preocupare a cooperativei faţă de problemacontractărilor şi achiziţiilor a contribuit de asemeni la această situaţie. Organizaţiile de bază au sarcina de a controla şi îndruma îndeaproape consiliile de conducere ale cooperativelor pentru îndeplinirea planului de contractări şi achiziţii. Din păcate însă, unele organizaţii de bază subapreciază încă această sarcină. Bunăoară cooperativa din comuna Bălăci, raionul Roşiorii de Vede nu-şi realizează de mult planul de contractări şi achiziţii. Faţă de această situaţie, organizaţia de bază în frunte cu tovarăşul secretar Bucur Constantin, n-a căutat să afle care sunt cauzele lipsurilor şi să ia măsuri practice pentru înlăturarea lor. Slaba activitate în această privinţă a unor organizaţii de bază se datoreşte în mare măsură şi faptului că n-au fost îndrumate şi ajutate de către comitetele raionale de partid. Comitetul raional de partid Lehliu într-o şedinţă a sa a hotărât luarea de măsuri politico-organizatorice care să ducă la îmbunătăţirea muncii de contractări şi achiziţii. O mare parte din aceste măsuri au rămas însă pe hîrtie. Ca urmare a acestui fapt în comunele Gurbăneşti, Grăsani, Ştefăneşti şi altele munca politică în vederea realizării planului de contractări şi achiziţii se desfăşoară in mod nesatisfăcător. O muncă slabă în vederea realizării planului de contractare de legume şi cartofi desfăşoară şi comitetele raionale de partid şi Mihăileşti, Răcari şi Vidra. Iniţiuimea Bucureşti există posibilităţi serioase pentru dezvoltarea schimbului, de mărfuri dintre oraş şi sat. Comitetele raionale de partid şi orfanizaţiile de bază trebuie să lupte pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii coope-, rativelor săteşti, pentru atragerea maselor de ţărani muncitori în vederea intensificării schimbului de iărfuri dintre oraş şi sat. Organizaţiile de bază săteşti trebuie să se preocupe, zb.de zi de aplicarea măsurilor economice luate de guvern și partid, să pătrundă mai adine în munca cooperativelor, fără însă sa sesubstituie conducerii acestora. ■ Fiecare organizație de bază are datoria sa-jucjute îndeaproape consiliile de conduce ale cooperativelor pentruca acesteaTT^Uşi organizeze bine munca, să gospodărească bine, avutul, spre a atinge-ns'ifel .Un număr tot nmj. mare de ţărani muncitori' să-ş^vatoricev'produsele prin cooperativă.' Deasemeni, organizaţiile de bază5 trebuie să. acorde..o atenţie deosebită îndrumării şi educării politice a achizitorilor care sunt chemaţi să practice un comerţ de tip nou, socialist, să muncească cu rîvnă şi înflăcărare pentru realizarea sarcinilor de cinste ce le revin în dezvoltarea comerţului la sate. O condiţie a îndeplinirii planului de contractări şi achiziţii este intensificarea agitaţiei politice de masă. Pentru aceasta, secretarii organizaţiilor de bază trebuie să acorde o mai mare atenţie pregătirii şi îndrumării agitatorilor, asigurînd astfel lămurirea şi convingerea ţăranilor muncitori prin exemple practice asupra avantajelor pe care statul democrat-popular le acordă celor care contractează sau vînd animale, păsări, legume şi zarzavaturi cooperativelor sau organizaţiilor comerciale de stat. Gazetele de perete trebuie de asemeni să oglindească prin articolele lor exemplul ţăranilor muncitori care sunt în fruntea acţiunii de încheiere a contractelor şi să îndemne şi pe alţi producători agricoli să le urmeze pilda. Periodic, organizaţiile de bază trebuie să dezbată în adunări generale problemele legate de activitatea cooperativelor, de întreaga muncă dusă pentru realizarea planului de contractări şi achiziţii. Pregătite cu grijă, aceste adunări vor activiza pe fiecare membru de partid pentru ca prin exemplul său personal să fie un conducător şi sfătuitor politic al maselor din comuna respectivă. In lupta pentru îndeplinirea planului de contractări şi achiziţii, trebuie să crească răspunderea comitetelor raionale de partid în sprijinirea organizaţiilor de bază. Comitetele raionale de partid au datoria să studieze activitatea pe care o desfăşoară organizaţiile de bază în vederea aplicării hotărârilor guvernului şi partidului privitoare la contractări şi achiziţii, să generalizeze experienţa lor pozitivă şi să le îndrume pentru înlăturarea lipsurilor din muncă. De asemenea este necesar ca birourile organizaţiilor de bază să fie ajutate să cunoască temeinic problemele schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat, spre a-şi putea îndeplini cît mai bine sarcinile lor. Comitetele raionale de partid trebuie în acelaşi timp să controleze şi să îndrumeze zi de zi uniunile raionale ale cooperativelor de consum, pentru a obţine rezultate tot mai bune în munca de contractare şi achiziţionare de produse agricole. De asemeni, ele trebuie să antreneze în această muncă sfaturile populare raionale şi organizaţiile de U.T.M., care pot şi trebuie să aducă o contribuţie importantă în realizarea planului de contractări şi achiziţii. Ridicîndu-şi munca la nivelul sarcinilor trasate de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953, organizaţiile de bază săteşti vor reuşi să aducă o contribuţie importantă la dezvoltarea schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat, la întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, la ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului nostru muncitor. ANUL IV Nr. 1478 4 PAGINI 20 BANI MARTI 2 MARTIE 1954 » Alcătuirea comitetului guvernamental al RS.F.S.R. pentru sărbătorirea a 300 de ani MOSCOVA, 28 (Agerpres).— TASS Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.F.S.R. și Consiliul de Miniștri al R.S.F.S.R. au adoptat o hotărîre cu privire la formarea unui comitet guvernamental al R.S.F.S.R., pentru pregătirea şi desfăşurarea festivităţilor cu prilejul Împlinirii a 300 de ani de la reunirea Ucrainei cu Rusia. de la reunirea Ucrainei cu Rusia Comitetul a fost confirmat în următoarea componenţă: A. M. Puzanov (preşedinte), N. A. Mihailov şi L. N. Soloviev (vicepreşedinţi). Comitetul numără In total 57 de persoane printre care se află activişti pe tărîm obştesc, fruntaşi In industrie şi agricultură, oameni ai ştiinţei, culturii şi artei. ■— Pavel Dumbravă: Satul fără analfabeţi (Pag. 2-a) — Să sprijinim acţiunea de înlăturare a zăpezii (Pag. 2-a) — Sport (Pag. 2-a) întrebuinţarea cenuşei la îngroşarea culturilor de cartofi şi legume (Pag. 3-a) M. Leoveanu: întreceri socialiste numai la „fii mari” (Pag. 3-a) în acest mimămi — Din activitatea cursurilor agrozootehnice — In cuprinsul raionului Snagov. Două cursuri agrozootehnice cu rezultate deosebite (Pag. 3-a) — Lucrările celui de al VI-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar (Pag. 4-a) — Naghib rechemat ca președinte al Egiptului (Pag. 4-a) — N. HARIN — Foileton — Roadele „educaţiei” (Pag. 4-a) — Scrisoarea adresatăe C.C. şi P.S.U.G. conducerii şi tuturor membrilor Partidului social-democrat din Germania (Pag. 4-a); — Nota Guvernului R. P. Polone adresată Guvernului S.U.A. (Pag. 4-a); — Nehru a respins oferta ajutorului militar american făcută de Eisenhower (Pag. 4-a). Din Capitală şi raioanele săteşti Protecţia muncii la uzinele „Mátyás Rákosi” Muncitorii de la uzinele „Mátyás Rákosi“ din Capitală îşi amintesc bine de condiţiile deosebit de grele în care trebuiau să muncească, pe vremea cînd întreprinderea aparţinea capitalistului belgian Lemaître. Lucrînd cîte 12 ore pe zi în ateliere strimte, lipsite de lumină, în care vîntul, ploaia şi zăpada pătrundeau nestăvilite, ei îşi puneau în pericol viaţa, roadele trudei lor sporind averea patronului uzinei. In anii regimului de democraţie populară, muncitorii de la uzinele „Mátyás Rákosi“, se bucură şi ei din plin de grija partidului. Necontenit au fost îmbunătăţite condiţiile de muncă, prin măsuri care au dus la ocrotirea vieţii şi sănătăţii muncitorilor. Au fost construite hale noi, spaţioase, in care oamenii muncesc cu plăcere, au fost aduse maşini noi, cu randament ridicat, care îi scutesc de eforturi fizice mari. Numai în cursul anului trecut, la uzinele „Mátyás Rákosi“ s-au cheltuit peste 520.000 lei, pentru înzestrarea maşinilor şi utilajelor cu dispozitive de protecţie, precum şi pentru construcţii şi instalaţii sanitare. Secţiile galvanizare şi tratament termic au fost înzestrate cu aparatura necesară unei perfecte primeniri a aerului. De asemenea, la toate maşinile-unelte din uzină au fost montate apărătoare la curelele de transmisie, iar in secţiile strungărie-motoare şi sculărie, maşinile de rectificat au fost prevăzute cu absorbitoare de praf. In interiorul uzinei, transportul pieselor şi al materialelor nu se mai face manual. Prin introducerea micii mecanizări în transportul intern, a fost simţitor uşurată munca manipulanţilor şi în acelaşi timp a fost mărită productivitatea muncii. La turnătorie şi la baza de descărcare la magazii a fost construită o linie ferată, pe care circulă vagonete. încărcarea vagonetelor nu se face manual, ci cu ajutorul unei macarale care se deplasează pe linia ferată. Tot prin introducerea micii mecanizări, la turnătorie procesul de producţie a fost mult uşurat. A fost instalată o moară de pămînt, cu ajutorul căreia prepararea amestecurilor de material necesar formelor de^ turnat se face îhtr-un timp scurt, fără a mai necesita munca obositoare « turnătorilor • ^ Veghind iieeţmtenit la apărarea sănătă- ţii muncitorilor, defecţiunea uzinelor„ Mátyás Rákosi“ a construit pentru muncitorii atelierului de forjă o baie precum şi două spălătoare la cantină şi la atelierul de sculărie. Pentru ca muncitorii să nu simtă frigul iernii, în toate secţiile şi atelierele au fost montate marchize şi uşi duble, care-i feresc de pătrunderea vîntului şi frigului. Serviciul de protecţie a muncii din cadrul întreprinderii a întocmit un plan în baza căruia, în decursul acestui an, vor fi realizate o serie întreagă de noi măsuri, cu scopul de a creia muncitorilor condiţiuni de muncă din ce în ce mai bune. In secţia protestări de confecţii a laboratorului întreprinderii „Bella Brainer”, muncitoarele se străduiesc ca noile modele de confecţii de îmbrăcăminte pe care le ■pregătesc pentru punerea în lucru, să fie cît mai corespunzătoare cerinţelor consumatorilor. De cîtăva vreme, această secţie este condusă cu pricepere de Maria Scurtu, o muncitoare cu cunoştinţe profesionale bogate, unncă din prima lună, de cînd a devenit o şefă de secţie, Maria Scurtu împreună cu colectivul pe care-l conduce au pregătit ,pentru punerea în lucru, două modelenoi, unul pentru flanelescampole şi albul pentru bluze brigadiere .Pentru ia întîmpinia ziua de 8 Martie, Ziua Internaţională a Femeii, cu noi succese în muncă, colectivul secţiei condusă de Maria Scurtu şi-a luat angajamentul să proiecteze alte două modele noi de confecţii. — Secţiei noastre — ne spune Maria Scurtu — în perioada ce vine, pentru a contribui la îmbogăţirea standului de sortimente al întreprinderii, îi revin sarcini importante. Pînă la 1 mai colectivul nostru e hotărît să proiecteze 70 de modele noi de confecţii ca: jachete, bluze, treninguri, cămăşi, scampole, bluze ibrigadier şi altele. *■' In această direcţie, împreună cu colectivul pe care-1 conduc, voi căuta ca succesele noastre să fie cît mai deosebite, să studiem şi să ne documentăm din jurnalele de mo-' date sovietice. IN CINSTEA ZILEI INTERNATIONALE A FEMEII Sefa de secţie In cinstea zilei de 8 martie, tov. Georgescu leana a fost numită şefă de secfie la finisare. ■ Foto : MIRCEA LASNIC Muncitoarele La uzina de piesâ de schimb a atelierelor ..C.lî.R. Constantin DaVid", în secția fieră_158. ’la pretutindeni, munca se desfășoară pliitiiSÂp? Însufiefîre. Această, însuflețire dovedişSr hotărîrad fierarilor de^a produce tit mai multe piese necesare vagoanelor de trenuri. Aci, în această secţie muncesc cu aceeaşi hotărîre şi numeroase femei. Ele conduc cu pricepere ciocanul pneumatic, presa hidraulică, maşinile de filetat precum şi alte utilaje de prelucrat metalul. Succesele lor, alături de ale celorlalţi muncitori sînt contribuţii de preţ la îndeplinirea sarcinilor de plan şi la îmbunătăţirea transporturilor pe calea ferată. In echipele de fierari conduse de Dumitru Constantin, lucrează şi muncitoarele Ioana Greţu, conducătoare de presă şi ciocan pneumatic şi Ana Băicoianu. In aceste zile de la fierărie cele două muncitoare muncesc pline de însufleţire pentru a face ca succesele lor să fie mai deosebite în ciintea'"•'Zitei Internaţionale a Femeii. Cu aceeaşi pricepere conduce at linei cînd este nevoie Ioana Greţu presa ca şi ciocanul pneumatic. Succesele muncii ei alături de cele realizate de fierarii din echipă, fac ca în fiecare lună sarcinile de producţie să fie îndeplinite cu mult înainte de vreme, iar calitatea pieselor să sporească tot mai mult. De Ana Băicoianu din aceeaşi echipă, tovarăşii ei de muncă spun la fel cuvinte de laudă. Priceperea cu care conduce ciocanul pneumatic, precum şi lucrul la alte operaţii îi dau posibilitatea să-şi întreacă zilnic cu mult sarcinile de producţie situîndu-se astfel printre muncitorii fruntaşi în întrecerea socialistă. Cooperativa fruntaşa la contractarea laptelui (De la corespondentul nostru). — In comuna Afumaţi, raionul Brăneşti, conducerea cooperativei, îndrumată de organizaţia de bază, a desfăşurat o largă popularizare a Hotărârii guvernului şi partidului din 27 octombrie 1953, cu privire la îmbunătăţirea şi dezvoltarea sistemului de contractări şi achiziţii de animale şi produse animate. Datorită acestui fapt, numeroşi ţărani muncitori au încheiat contracte cu cooperativa, printre care şi la produsele lactate. Astfelpeste 40 de locuitori din cortună s-au angajat să predea o cantitate de 21.000 litri de lapte. Mulțumit de avantajele de care a beneficiat la prima contractare producătorul agricol Niculiae D. Bănică a reînnoit-o pentru o cantitate de 1000 litri de lapte. El a primit la încheierea contractului un avans de 865 lei, iar restul de bani i se va plăti la predarea în-ntregii cantităţi. Niculae D. Bănică va putea cumpăra la preţ redus 600 kg. de tărîţe şi diferite mărfuri industriale din comerţul de întîmpinare. Urmînd pilda sa, mai mulţi ţărani muncitori, printre care şi locuitorii Petre Dragnea, Gheorghe Dinghilă, Dociu Petre Constantin, Ilie Daiu şi Gheorghe Lupu Gheorghe au contractat pentru diferite cantităţi de lapte, beneficiind de aceleaşi avantaje. In prezent, achizitorii cooperativei continuă cu multă însufleţire munca de lămurire printre ţăranii muncitori, încheind cu ei contracte pentru însemnate cantități de lapte. Ei sunt hotărîți să realizeze o cantitate de peste 50.000 litri de lapte. Brigăzi fruntaşe Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la depozitul de fermentare a tutunului din Capitală, organizaţi în întrecere socialistă pe brigăzi, luptă cu avînt pentru îndeplinirea cu succes a planului de muncă. Astfel brigada „21 Decembrie”, condusă de tov. Popescu Elena, a depăşit norma cu 30 la sută dînd în acelaşi timp produse de bună calitate. Din această brigadă s-au evidenţiat tovarăşele Mihalache Alexandra, Gambie Teodora şi altele. De asemenea rezultate frumoase au obţinut şi brigăzile U.T.M. conduse de tovarăşele Ilie Constanţa, Brăila Vasilica şi Alexandru Florica, care au depăşit norma cu 20 la sută, dînd produse de bună calitate. Realizări frumoase obţineri brigada „Voroşin“ nr. 3, condusă de tov. Aurica Dumitrescu, care a depăşit norma cu 34 la sută. FLORICA ŢARALUNGA corespondent voluntar ! Printre colectiviştii din Roseţi Pitite între troiene înalte, căsuţele comunei Roseţi par că dormitează sub glugile înalte de zăpadă. O pîclă alburie învăluie aşezarea aceasta omenească ce pare lipsită de viaţă... Dar, pe măsură ce lumina zorilor colorează uşor geana orizontului, decorul se schimbă şi viaţa începe să dea semne. Din coşurile caselor care răsar de sub nămeţi se ridică fumurile drepte ca nişte luminări albe-vineţii, iar sunete abia desluşite de voci, lătrat de cîini, răzbat auzului, ici colo. Pe cărările ce taie troienile asemeni unor trecători, încep să apară oameni. In scurte îmblănite, călduroase, cu căciulile îndesate pe urechi un grup de ţărani muncitori trece vorbind de zor. Cei patru oameni ce au pornit de cu dimineaţă sunt colectivişti din gospodăria „Gh. Vasilescu Vasia“. Intre ei se află şi preşedintele colectivei, Ghiţă Ardeleanu, care în drum s-a întîlnit cu Ion St. Nicolae, brigadierul zootehnic Nicolae Bancu şi George N. Pană. In curtea sediului gospodăriei, preşedintele spuse rîzînd colectiviştilor: — Şi acum, haideţi înăuntru oameni buni să vedem de treburile noastre. Gerul cu metehnele lui şi noi cu treburile noastre. Tropăind zgomotos colectiviştii au intrat în camera călduroasă şi s-au pornit să sfătuiască despre treburile zilei. In timpul acesta în curtea gospodăriei se auziră întîi rar şi apoi din ce în ce mai puternic loviturile ciocanelor de la fierărie. La atelierul de fierărie și tîmplărie al gospodăriei munca începea ca de obicei odată cu zorii. — Cu reparatul la unelte sîntem aproape gata, spuse președintele urmărind parcă cu gîndul ciocănitul harnic al ciocanelor. Sub șopronul fierăriei stau rînduite gata revizuite şi reparate cele 9 semănători şi 14 pluguri ale gospodăriei. Meşterii lemnari şi fierari ai colectivei lucrează acum la înlocuirea unor roţi şubrede şi la revizuirea fundurilor de la căruţe. — Eu plec, că trebuie să ’schimb omul care a îngrijit astă noapte de el — spuse Nicolae Bancu. In pragul uşii plescăi de ecaz din limbă şi se încruntă ca la un tosman nevăzut. Era necăjit pe gerul aspru care se lăsase... Bieţii miei!... Şi cîte oi sînt gata să fetei... Nicolae Bancu porni spre saivan. Aici totul arată mîna de gospodari harnici şi pricepuţi. Nămeţii înalţi erau tăiaţi de poteci largi. Nicolae Bancu îşi aminti de nopţile crunte ale viscolului, cînd colectiviştii au sărit să-şi apere vitele de furia turbată a uraganului care năpustise zăpada la intrarea saivanului şi grajdurilor. O perdea lungă de snopi de stuf a fost pusă în jurul saivanului pentru a proteja oile de frig şi de bătaia aspră a vîntului. In saivan era ordine şi curăţenie. Mieii abia fătaţi sînt sănătoşi şi feriţi de ger, aşezaţi în padocuri amenajate special. In timpul acesta un grup de colectivişti au pornit să ridice, zăpada de pe locurile pe care simt amenajate răsadniţele. O perdea de stuf a fost pusă cu grijă de colectivişti să adăpostească răsadniţele gata pregătite cu paturile calde. Zăpada care a căzut peste noapte este dată jos de pe geamurile răsadniţelor. Gerul şi vîntul care au bîntuit şi prin părţile acestea au făcut să crească şi mai mult dragostea şi grija colectiviştilor pentru avutul lor comun. In magazia de cereale a gospodăriei seminţele selecţionate, bob unu şi unu, aşteaptă zilele cind vor fi semănate în brazda neagră a pământului. Brigadierul Ion St. Nicolae mîngîie în podul palmei boabele frumoase şi curate de orz şi ovăz şi ochii lui lucesc de mulţumire. S-a apucat într-o zi cu câţiva colectivişti destoinici de dat la trior, şi n-a avut odihnă pînă ce n-a terminat cu toate seminţele. Bobul frumos, curăţat, trebuie Încercat dacă are putere de încolţire. Aşa au învăţat colectiviştii că este bine să se încerce din vreme puterea de încolţire a seminţelor, pentru a avea garanţia unei recolte bune în vară. ...Era cam pe la sfârşitul lunii ianuarie cînd Ion St. Nicolae ajutat de alţi cîţiva colectivişti s-a apucat să încerce, aşa ca la carte, puterea de încolţire a seminţelor. Pentru fiecare soi de seminţe ei au pregătit cîte o lădiţă. După ce lăzile au fost umplute cu nisip umezit şi ţinut la o temperatură potrivită, s-au adăugat şi seminţele pentru încolţit, puse pe categorii. In fiecare dimineaţă brigadierul Ion St. Nicolae venea la lădiţele lui Şi urmărea colţişorii care ieşeau timizi spre lumină. In zilele în care se porni năpraznicul de viscol, zguduind uşile şi ridicînd trîmbe de zăpadă, in camera călduţă, creşteau firave firele de orz, ovăz şi mazăre. Colectiviştii le urmăreau cu ochii in patru. Firele creşteau şi se înzeceau ca o mică pădurice de stuf... Intr-o seară, cînd erau cu toţii strînşi la cursul agrozootehnic, Ion Nicolae a fost mîndru că oamenii au putut analiza în mod practic, pe fiece bob la încolţit, cum se produce încolţirea şi care este puterea de germinaţie a seminţelor lor. Tănase Lungu, un colectivist mai vîrstnic şi priceput, se minuna de firele verzi, plăpînde, de orz care răsăriseră din fiece bob... Nici un bob nu rămăsese fără să dea cîte 3 pînă la 5 fire bune. — Munca făcută ca la carte dă şi lucru bun — spuse el mîndru. Şi oamenii încuviinţară cu mândrie . Aşa-i! ...Zilele de Iarnă sunt plictisitoare. Nu se poate sta la gura sobei cu mîinile încrucişate în poală, cînd simţi că ai o gospodărie mare şi care are treburi multe de făcut Infruntind viscolul colectiviştii au venit să deszăpezească grajdurile şi saivanul, să facă poteci prin sat. Cîţiva colectivişti mai vîrstnici au adus într-o seară vorba despre Împletituri, „Ce-ar fi dacă ne-am face un mic atelier?“. De atunci au trecut multe zile... Pînă seara tirziu, cînd noaptea învăluie satul luminat. Intr-o cameră încălzită a colectivei, tineri şi vîrstnici lucrează de zor la împletituri din sfoară. De la sfoară pentru legat snopi vara la seceriş, guri de ham şi ştreanguri, căpestre, pînă la împletituri din cele mai complicate lucrează astăzi colectiviştii... Meşter mare la împletit este colectivistul Tănase Lungu. El împărtăşeşte cu drag din experienţa lui şi celor tineri. Mulţi începători în ale împletitului, au ajuns şi chiar au întrecut meşterul... Rid ochii colectivistului Tănase Lungu cînd privesc mîinile Îndemânatice ale lui Marin Popa, Ion Simion şi George Pană cum dau gata Împletituri după Împletituri. Cum să nu fie vesel şi mulţumit cînd toate lucrurile făcute de ei Înseamnă venituri noi aduse gospodăriei?... I. ALEXANDRU Muncitorii de la S.M.T.—Toporu și-au pregătit uneltele pentru muncile de primăvară (De la corespondentul nostru). — Repararea din vreme a uneltelor necesare pentru muncile agricole de primăvară a stat în centrul preocupărilor muncitorilor și tehnicienilor de la S.M.T-Toporu, raionul Giurgiu. Spre a obţine cele mai bune rezultate, ei şi-au desfăşurat activitatea după un plan de lucru întocmit din vreme. Aplicînd pe scară largă metoda sovietică Bugacev au reuşit să repare pînă în prezent cea mai mare parte a uneltelor de muncă. Au fost astfel revizuite şi reparate 28 de tractoare din totalul de 34 tractoare care aveau nevoie de reparaţii ; de asemenea, din 33 de pluguri de tractoare au fost reparate pînă în prezent 28; la semănători, procentul de reparaţie este de sută la sută, ca şi la cultivatoare şi discuitoare. Din cele 29 de grape, au fost reparate 10, 7 din cele 9 motoare stabile pentru irigat au fost de asemenea puse In perfectă stare de functionare, iar 8 vagoane-dormitor au fost complet revizuite. Conducerea S.M.T.-Toporu a luat măsuri, ca 12 motoare de tractor, care necesitau reparaţii capitale, să fie reparate la centrul mecanic din Giurgiu. In munca de reparare a uneltelor s-au evidenţiat în mod deosebit Aurică Manea, şef de sector la montaje generale, care muncind cu rîvnă a obţinut depăşiri zilnice de 10—20 la sută, Tudor Teaşcă, tractorist, care a lucrat cu bune rezultate la filtrele de aer şi radiatoare, obţinînd depăşiri zilnice de sută la sută, şi Petre Bratu, tractorist, care lucrînd la repararea diferenţialelor a avut depăşiri de 10—20 la sută. Se dezvolta colectiva din Găneasa (De la corespondentul nostru). — încă din primulan de la constituire, colectiviştii de la G.A.C. „Steagul Roşu“ din comuna Găneasa, raionul Brăneşti, s-au preocupat de dezvoltarea gospodăriei şi a ramurilor anexe. In acest scop, s-a construit o maternitate cu 28 boxe pentru scroafe, s-au amenajat două grajduri pentru bovine şi coteţe pentru creşterea păsărilor. In acelaşi timp, s-au mai construit un atelier de fierărie şi tîmplărie, o remiză pentru adăpostirea uneltelor şi o magazie cu o capacitate de peste 10 vagoane cereale. O altă importantă realizare a fost(şi ,priantarea a cinci hectare de pomi fructiferis): amenajarea unei grădini de zarzavaturi şi legume pe le1 suprafaţă de 8 hectare." Pentru dezvoltarea sectorului legumicol s-au pregătit 400 mp". "de răsadniţe. Astăzi la crescătoria de porci sunt 20 de scroafe cu mai mulţi purcei, 4 vaci mulgătoare în grajd şi 150 de păsări în padocuri. In acestan, colectiviştii şi-au propus să cumpere 200 de oi, 30 de stupi de albine şi 3 perechi de boi. Datorită veniturilor obţinute în ultimii ani, colectiviştii s-au hotărît să facă noi construcţii şi să înzestreze gospodăria cu mai multe construcţii. Astfel, se va construi în cursul acestui an, o nouă magazie cu o capacitate de 10 vagoane cereale, coteţe şi padocuri pentru păsări, un pătul pentru porumb, o remiză pentru unelte şi încă 5 căruţe. Pentru o mai bună dezvoltare a sectorului avicol se va cumpăra un incubator, ceea ce va da posibilitatea măririi numărului de păsări. Văzînd prosperitatea gospodăriei agricole colective „Steagul Roşu“ şi alţi ţărani muncitori din comună şi-iau exprimat dorinţa de a se înscrie în colectivă. In cursul lunii ianuarie din acest an, adunarea generală a aprobat primirea a încă 11 familii în gospodărie. Primii s-au înscris comuniştii Anghel Rotaru şi Attica Ion. Pilda lor a fost urmată şi de ţăranii muncitori Ilie Urechiiatu, Anghel Stan, Radu Petru şi alţii. Luptă pentru dezvoltarea fermei zootehnice (De la corespondentul nostru). — La ferma zootehnică a gospodăriei agricole de stat din comuna Drăgăneşti, raionul Alexandria, munca se desfăşoară cu multă însufleţire. Aci sunt îngrijite cu multă atenţie 57 vaci, 14 boi şi 7 cai. Vacile sunt aşezate pe rase, dind posibilitate zootehnicianului fermei, Ştefan Himes, să urmărească producţia la fiecare rasă in parte. Pentru a da mai mult lapte vacile de rasă cer o deosebită îngrijire. De acest lucru se ocupă mulgătorii. Ei urmează cu regularitate cursul zootehnic din cadrul secţiei, însuşindu-şi noi cunoştinţe de felul cum trebuiesc îngrijite animalele. După îndrumările căpătate, ei menţin într-o permanentă curăţenie vacile. Raţiile de mîncare sunt respectate întocmai şi distribuite la timp. Vacile sunt scoase la aer cu regularitate în fiecare zi. Igiena şi masajul sânt aplicate cu stricteţe în timpul mulsului. In acest fel, mulgătorii au reuşit să sporească zilnic producţia de lapte. De la o singură vacă bine îngrijită mulgătorul fruntaş Ion Cristian, a obţinut anul trecut 4.200 kg. de lapte. In timpul verii, el a reuşit să obţină de la această vacă 40 litri de lapte zilnic. Asemenea rezultate a dobîndit de la majoritatea vacilor de sub îngrijirea sa. Numai în anul 1953, Ion Cristian a dat peste plan cantitatea de 6.760 litri de lapte. Cu aceeaşi tragere de inimă au muncit şi ceilalţi mulgători ai fermei zootehnica. Ei şi-au îngrijit cu multă dragoste vitele, luptind pentru sporirea producţiei de lapte. Anul trecut ei au dat peste plan 21.483 litri de lapte. Pentru obţinerea de noi succese, în acest an se va lărgi baza furajeră a fermei. Pentru cele 53 funei de curînd procurate şi pentru viţeii nou născuţi se vor construi adăpători noi. O altă ramură a fermei zootehnice în plină dezvoltare este şi stupăria. Aici lucrează cu multă destoinicie harnica îngrijitoare Constanţa Caţavel. Ea a urmat cursurile unei şcoli apicole de 3 luni. Dar ea nu se mulţumeşte numai cu cunoştinţele căpătate la această şcoală, ci continuă să-şi ridice nivelul profesional, citind diferite broşuri despre apicultura. Succese deosebite a obţinut ca anul trecut la înmulţirea coloniilor în stupină. Vara trecută, datorită bunei îngrijiri a albinelor, stupăria s-a înmulţit cu încă 19 familii. îngrijitoarea a purtat coloniile pe Ungă păduri de salcimi şi pe tarlale de floarea soarelui. Munca a fost migăloasă, dar a fost răsplătită printr-un rezultat rodnic: planul de producţie la miere a fost depăşit cu 296 kg.