Viaţa Capitalei - Steagul Roşu, martie 1954 (Anul 4, nr. 1478-1499 - Anul 1, nr. 1-4)

1954-03-02 / nr. 1478

Ş­I REALIZAREA PLANULUI DE CONTRACTĂRI ŞI ACHIZIŢII TREBUIE SĂ FIE O PREOCUPARE DE SEAMĂ A ORGANIZAŢIILOR DE PARTID SĂTEŞTI P­lenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953 subliniază im­portanţa ce o are creşterea pro­ducţiei de cereale, legume, carne, lapte, grăsimi şi alte produse agricole în sco­pul satisfacerii nevoilor de aproviziona­re a oamenilor muncii precum şi în scopul aprovizionării industriei uşoare şi alimentare cu materii prime. Prin grija partidului şi guvernului, producătorii agricoli primesc prin coope­rativele săteşti nenumărate bunuri de larg consum necesare traiului, felurite ţesături de bumbac, lînă şi mătase, în­călţăminte, produse zaharoase, petrol, sare, chibrituri, unelte agricole, etc. Condiţiile din anul acesta, ca şi avan­tajele create producătorilor agricoli, dau posibilitate cadrelor din cooperaţie de a lua toate măsurile pentru intensificarea schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat. Pentru realizarea acestui obiectiv, gu­vernul şi partidul au elaborat o serie de Hotărîri, printre care sunt Hotărârea­ din 27 octombrie 1953 cu privire la îmbună­tăţirea sistemului de contractare şi achi­ziţii de animale şi produse animale, şi Hotărârea din 25 ianuarie 1954 privind îmbunătăţirea sistemului de contractare a legumelor, seminţelor de legume, fruc­te şi struguri de masă. Avantajele însem­nate prevăzute în aceste Hotărîri menite să contribuie puternic la dezvoltarea schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat, au stîrnit un viu interes în rîndul colec­tiviştilor, ţăranilor întovărăşiţi şi cife­­lor cu gospodării individuale care se a­­drese­ază în număr tot mai mare organi­zaţiilor comerciale de stat şi coopera­tiste, spre a încheia contracte pentru creşterea şi îngrăşarea de animale, şi pentru cultivarea de legume şi zarzava­turi.­­II Traducerea în viaţă a acestor Hotărîri este una din sarcinile de căpetenie ce stau în faţa organelor şi organizaţiilor de partid săteşti. Activitatea organizaţiilor de f­riză din sate, munca lor politică şi organizatori­că trebue îndreptată în vederea aplicării juste a măsurilor d­e stimulare a creşte­rii şi îngrăşării de animale, cultivării de legume şi zarzavaturi, în vederea mo­bilizării producătorilor agricoli de a se angaja să obţină cantităţi sporite de produse alimentare. In acest scop, orga­nizaţiile de bază trebue să acorde o a­­tenţie deosebită cooperativelor săteşti care au datoria să se preocupe îndea­proape de realizarea cu succes a planu­lui de contractări şi achiziţii. Cooperati­vele trebuie să devină puternice centre de achiziţionare de produse agricole şi desfacere de produse industriale. De felul cum muncesc organizaţiile de bază depind în mare măsură activitatea cooperativelor săteşti şi realizarea pla­nului de contractări şi achiziţii. O preocupare deosebită pentru buna desfăşurare a contractărilor şi achiziţii­lor are organizaţia de bază din comuna Mereni raionul Vida, care prin agitatorii săi, prin articole scrise la gazeta de pe­rete, popularizează pe larg în rîndul pro­ducătorilor agricoli avantajele pe care Ie au încheind contracte. Ea îndrumează cooperativa din comună în vederea rea­lizării planului de contractări şi achiziţii, fapt ce a făcut ca planul la contractări de animale pe luna ianuarie să fie de­păşit cu 30 la sută. in comuna Valea Dragului raionul Vi­dra ca un rezultat al muncii desfăşurate de agitatorii organizaţiei de bază, nume­roşi ţărani muncitori au încheiat con­tracte cu cooperativa. Numai în ultimul timp 30 de ţărani muncitori au contrac­tat 23,94 ha. cu cooperativa pentru a produce 173.000 kg. de legume şi zar­zavaturi. Asemenea exemple de organiza­ţii de bază care se preocupă temeinic de problema contractărilor şi achiziţiilor sunt numeroase în regiunea noastră. Sunt însă organizaţii de bază în comu­nele şi satele regiunii, care încă n-au în­ţeles că preocuparea pentru lămurirea şi îndrumarea producătorilor agricoli de a creşte şi ingrăşa cît mai multe vite, porci, de a cultiva legume, trebuie să fie o sarcină permanentă. Astfel, în comuna Dărăştii de Jos raionul Mihăileşti munca de popularizare a Hotărîrilor guvernului şi partidului este neglijată în mod neperimis Mulţi ţărani muncitori din această co­mună care au aflat despre Hotărârile pri­vitoare la contractări şi achiziţii doresc să se lămuriţi asupra avantajelor şi a modului de contractare. Secretarul or­ganizaţiei de bază însă nu a luat mă­suri pentru pregătirea agitatorilor, da­torită cărui fapt agitatorii nu pot expli­ca ţăranilor muncitori conţinutul Hotă­rîrilor guvernului şi partidului. Nici alte mijloace ale agitaţiei politice nu sînt fo­losite. Iată una din cauzele care au făcut ca pînă la 10 februarie cooperativa din Dărăştii de Jos să nu treacă la închee­­rea de contracte de cultivare a legume­lor şi zarzavaturilor. Lipsa de preocu­pare a cooperativei faţă de problema­­contractărilor şi achiziţiilor a contribuit de a­semeni la această situaţie. Organizaţiile de bază au sarcina de a controla şi îndruma îndeaproape consi­liile de conducere ale cooperativelor pen­tru îndeplinirea planului de contractări şi achiziţii. Din păcate însă, unele organiza­ţii de bază subapreciază încă această sarcină. Bunăoară cooperativa din co­muna Bălăci, raionul Roşiorii de Vede nu-şi realizează de mult planul de con­tractări şi achiziţii. Faţă de această si­tuaţie, organizaţia de bază în frunte cu tovarăşul secretar Bucur Constantin, n-a­­ căutat să afle care sunt cauzele lipsuri­lor şi să ia măsuri practice pentru înlă­turarea lor. Slaba activitate în această privinţă a unor organizaţii de bază se datoreşte în mare măsură şi faptului că n-au fost în­drumate şi ajutate de către comitetele raionale de partid. Comitetul raional de partid Lehliu într-o şedinţă a sa a ho­tărât luarea de măsuri politico-organiza­­torice care să ducă la îmbunătăţirea muncii de contractări şi achiziţii. O mare parte din aceste măsuri au rămas însă pe hîrtie. Ca urmare a acestui fapt în comunele Gurbăneşti, Grăsani, Ştefă­­neşti şi altele munca politică în vederea realizării planului de contractări şi achi­ziţii se desfăşoară in mod nesatisfăcător. O muncă slabă în vederea realizării pla­nului de contractare de legume şi car­tofi desfăşoară şi comitetele raionale de partid şi Mihăileşti, Răcari şi Vidra. In­iţiuimea Bucureşti există posibili­tăţi­­­ serioase pentru dezvoltarea schim­bului, de mărfuri dintre oraş şi sat. Co­mitetele raionale de partid şi orf­aniza­­ţiile de bază trebuie să lupte pen­tru îm­bunătăţirea continuă a activităţii coope-, rativelor săteşti, pentru atragerea mase­lor de ţărani muncitori în vederea in­­­­tensificării schimbului de i­ărfuri dintre oraş şi sat. Organizaţiile de bază să­teşti trebuie să se preocupe, zb.de zi de aplicarea măsurilor economice luate de guvern și partid, să pătrundă mai­ adine în munca cooperativelor, fără însă sa se­­substituie conducerii acestora. ■ Fiecar­e organizație de bază are dato­ria sa-ju­cjute îndeaproape consiliile de conduce ale cooperativelor pentruca a­­cesteaTT^Uşi organizeze bine munca, să gospodărească bine­, avutul, spre a atin­­ge-ns'ifel .Un număr tot nmj. mare de ţă­rani muncitori' să-ş^vatori­cev'produsele prin cooperativă.' Deasemeni, organiza­ţiile de bază5 trebuie să. acorde..o atenţie deosebită îndrumării şi educării politice a achizitorilor care sunt chemaţi să prac­tice un comerţ de tip nou, socialist, să muncească cu rîvnă şi înflăcărare pentru realizarea sarcinilor de cinste ce le re­vin în dezvoltarea comerţului la sate. O condiţie a îndeplinirii planului de contractări şi achiziţii este intensificarea agitaţiei politice de masă. Pentru aceas­ta, secretarii organizaţiilor de bază tre­buie să acorde o mai mare atenţie pre­gătirii şi îndrumării agitatorilor, asigu­­rînd astfel lămurirea şi convingerea ţă­ranilor muncitori prin exemple practice asupra avantajelor pe care statul demo­crat-popular le acordă celor care con­tractează sau vînd animale, păsări, le­gume şi zarzavaturi cooperativelor sau organizaţiilor comerciale de stat. Gazetele de perete trebuie de asemeni să oglindească prin articolele lor exem­plul ţăranilor muncitori care sunt în fruntea acţiunii de încheiere a contrac­telor şi să îndemne şi pe alţi producă­tori agricoli să le urmeze pilda. Periodic, organizaţiile de bază trebuie să dezbată în adunări generale proble­mele legate de activitatea cooperativelor, de întreaga muncă dusă pentru reali­zarea planului de contractări şi achi­­ziţii. Pregătite cu grijă, aceste adunări vor activiza pe fiecare membru de par­tid pentru ca prin exemplul său personal să fie un conducător şi sfătuitor politic al maselor din comuna respectivă. In lupta pentru îndeplinirea planului de contractări şi achiziţii, trebuie să crească răspunderea comitetelor raionale de partid în sprijinirea organizaţiilor de bază. Comitetele raionale de partid au datoria să studieze activitatea pe care o desfăşoară organizaţiile de bază în vede­rea aplicării hotărârilor guvernului şi partidului privitoare la contractări şi achiziţii, să generalizeze experienţa lor pozitivă şi să le îndrume pentru înlătu­rarea lipsurilor din muncă. De asemenea este necesar ca birourile organizaţiilor de bază să fie ajutate să cunoască temei­nic problemele schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat, spre a-şi putea în­deplini cît mai bine sarcinile lor. Comitetele raionale de partid trebuie în acelaşi timp să controleze şi să în­­drumeze zi de zi uniunile raionale ale cooperativelor de consum, pentru a obţine rezultate tot mai bune în munca de contractare şi achiziţionare de produse agricole. De asemeni, ele trebuie să an­treneze în această muncă sfaturile popu­lare raionale şi organizaţiile de U.T.M., care pot şi trebuie să aducă o contribuţie importantă în realizarea planului de con­tractări şi achiziţii. Ridicîndu-şi munca la nivelul sarcini­lor trasate de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953, organi­zaţiile de bază săteşti vor reuşi să aducă o contribuţie importantă la dezvoltarea schimbului de mărfuri dintre oraş şi sat, la întărirea alianţei dintre clasa munci­toare şi ţărănimea muncitoare, la ridica­rea continuă a nivelului de trai al po­porului nostru muncitor. ANUL IV Nr. 1478 4 PAGINI 20 BANI MARTI 2 MARTIE 1954 » Alcătuirea comitetului guvernamental al RS.F.S.R. pentru sărbătorirea a 300 de ani MOSCOVA, 28 (Agerpres).— TASS Prezidiul Sovietului Suprem al R.S.F.S.R. și Consiliul de Miniștri al R.S.F.S.R. au a­­doptat o hotărîre cu privire la formarea unui comitet guvernamental al R.S.F.S.R., pentru pregătirea şi desfăşurarea festivită­ţilor cu prilejul Împlinirii a 300 de ani de la reunirea Ucrainei cu Rusia. de la reunirea Ucrainei cu Rusia Comitetul a fost confirmat în următoa­rea componenţă: A. M. Puzanov (preşedin­te), N. A. Mihailov şi L. N. Soloviev (vice­preşedinţi). Comitetul numără In total 57 de persoane printre care se află activişti pe tărîm ob­ştesc, fruntaşi In industrie şi agricultură, oameni ai ştiinţei, culturii şi artei. ■— Pavel Dumbravă: Satul fără anal­fabeţi (Pag. 2-a) — Să sprijinim acţiunea de înlăturare a zăpezii­­ (Pag. 2-a) — Sport (Pag. 2-a) întrebuinţarea cenuşei la îngroş­a­­rea culturilor de cartofi şi legume (Pag. 3-a)­­ M. Leoveanu: întreceri socialiste numai la „fi­i mari” (Pag. 3-a) în acest mimămi — Din activitatea cursurilor agro­zootehnice — In cuprinsul raionului Sna­­gov. Două cursuri agrozootehnice cu re­zultate deosebite (Pag. 3-a) — Lucrările celui de al VI-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar (Pag. 4-a) — Naghib rechemat ca președinte al Egiptului (Pag. 4-a) — N. HARIN — Foileton — Roadele „educaţiei” (Pag. 4-a) — Scrisoarea adresată­­­e C.C. şi P.S.U.G. conducerii şi tuturor membrilor Partidului social-democrat din Germania (Pag. 4-a); — Nota Guvernului R. P. Polone adre­sată Guvernului S.U.A. (Pag. 4-a); — Nehru a respins oferta ajutorului militar american făcută de Eisenhower (Pag. 4-a). Din Capitală şi raioanele săteşti Protecţia muncii la uzinele „Mátyás Rákosi” Muncitorii de la uzinele „Mátyás Rá­kosi“ din Capitală îşi amintesc bine de condiţiile deosebit de grele în care tre­buiau să muncească, pe vremea cînd în­treprinderea aparţinea capitalistului bel­gian Lemaître. Lucrînd cîte 12 ore pe zi în ateliere strimte, lipsite de lumină, în care vîntul, ploaia şi zăpada pătrundeau nestăvilite, ei îşi puneau în pericol viaţa, roadele tru­dei lor sporind averea patronului uzinei. In anii regimului de democraţie popu­lară, muncitorii de la uzinele „Mátyás Rákosi“, se bucură şi ei din plin de gri­ja partidului. Necontenit au fost îmbună­tăţite condiţiile de muncă, prin măsuri care au dus la ocrotirea vieţii şi sănă­tăţii muncitorilor. Au fost construite hale noi, spaţioase, in care oamenii muncesc cu plăcere, au fost aduse maşini noi, cu randament ri­dicat, care îi scutesc de eforturi fizice mari. Numai în cursul anului trecut, la uzi­nele „Mátyás Rákosi“ s-au cheltuit peste 520.000 lei, pentru înzestrarea maşinilor şi utilajelor cu dispozitive de protecţie, precum şi pentru construcţii şi instalaţii sanitare. Secţiile galvanizare şi tratament termic au fost înzestrate cu aparatura necesară unei perfecte primeniri a aerului. De asemenea, la toate maşinile-unelte din uzină au fost montate apărătoare la cu­relele de transmisie, iar in secţiile strun­­gărie-motoare şi sculărie, maşinile de rectificat au fost prevăzute cu absorbi­toare de praf. In interiorul uzinei, transportul piese­lor şi al materialelor nu se mai face ma­nual. Prin introducerea micii mecanizări în transportul intern, a fost simţitor uşu­rată munca manipulanţilor şi în acelaşi timp a fost mărită productivitatea mun­cii. La turnătorie şi la baza de descărca­re la magazii a fost construită o linie ferată, pe care circulă vagonete. încăr­carea vagonetelor nu se face manual, ci cu ajutorul unei macarale care se depla­sează pe linia ferată. Tot prin introducerea micii mecanizări, la turnătorie procesul de producţie a fost mult uşurat. A fost instalată o moară de pămînt, cu ajutorul căreia prepararea amestecurilor de material necesar for­melor de^ turnat se face îhtr-un timp scurt, fără a m­ai necesita­ munca obosi­toare « turnătorilor • ^­­ Veghind iieeţmtenit la apărarea sănătă-­ ţii muncitorilor, defecţiunea uzinelor„ Mátyás Rákosi“ a construit pentru mun­citorii atelierului de forjă o baie pre­cum şi două spălătoare la cantină şi la atelierul de sculărie. Pentru ca muncito­rii să nu simtă frigul iernii, în toate sec­ţiile şi atelierele au fost montate mar­chize şi uşi duble, care-i feresc de pă­trunderea vîntului şi frigului. Serviciul de protecţie a muncii din cadrul întreprinderii a întocmit un plan în baza căruia, în decursul acestui an, vor fi realizate o serie întreagă de noi măsuri, cu scopul de a creia muncitorilor condiţiuni de muncă din ce în ce mai bune. In secţia protestări de confecţii a la­boratorului întreprinderii „Bella Brainer”, muncitoarele se străduiesc ca noile modele de confecţii de îmbrăcăminte pe care le ■pregătesc pentru punerea în lucru, să fie cît mai corespunzătoare cerinţelor consuma­torilor. De cîtăva vreme, această secţie este con­dusă cu pricepere de Maria S­curtu, o mun­citoare cu cunoştinţe profesionale bogate, unncă din prima lună, de cînd a devenit o şefă de secţie, Maria Scurtu împreună cu colectivul pe ca­re-l conduce au pregătit ,pentru punerea în lucru, două modele­­noi, unul pentru flanele­­scampole şi­ albul pen­tru bluze brigadiere .Pentru ia întîmpinia ziua de 8 Martie, Ziua Internaţională a Femeii, cu noi succese în muncă, colectivul secţiei condusă de Maria Scurtu şi-a luat angaja­mentul să proiecteze alte două modele noi de confecţii. — Secţiei noastre — ne spune Maria Scurtu — în perioada ce vine, pentru a contribui la îmbogăţirea standului de sor­timente al întreprinderii, îi revin sarcini importante. Pînă la 1 mai colectivul nostru e hotărît să proiecteze 70 de­ modele noi de confecţii ca: jachete, bluze, treninguri, că­măşi, scampole, bluze ibrigadier şi altele. *■' In această direcţie,­­ împreună cu colectivul pe care-1 conduc, voi căuta ca succesele noastre să fie cît mai deosebite, să studiem şi să ne documentăm­ din jurnalele de mo-' date sovietice. IN CINSTEA ZILEI INTERNATIONALE A FEMEII Sefa de secţie In cinstea zilei de 8 martie, tov. Georgescu leana a fost numită şefă de secfie la finisare. ■ Foto : MIRCEA LASNIC Muncitoarele La uzina de piesâ de schimb a atelierelor ..C.lî.R. Constantin DaVid", în secția fieră_­­158. ’la pretutindeni, munca se desfășoară pliitiiSÂp? Însufiefîre. Această, însuflețire do­­vedişSr hotărîrad fierarilor de^a produce tit mai multe piese necesare vagoanelor de trenuri. Aci, în această secţie muncesc cu aceeaşi hotărîre şi numeroase femei. Ele conduc cu pricepere ciocanul pneumatic, presa hidrau­lică, maşinile de filetat precum şi alte uti­laje de prelucrat metalul. Succesele lor, alături de ale celorlalţi muncitori sînt contribuţii de preţ la îndepli­­nirea sarcinilor de plan şi la îmbunătăţirea transporturilor pe calea ferată. In echipele de fierari conduse de Dumitru Constantin, lucrează şi muncitoarele Ioana Greţu, conducătoare de presă şi ciocan pneumatic şi Ana Băicoianu. In aceste zile de la fierărie cele două muncitoare muncesc pline de în­sufleţire pentru a­ face ca succesele lor să fie mai deosebite în ciintea'"•'Zitei Interna­ţionale a Femeii. Cu aceeaşi pricepere conduce­ at linei cînd este nevoie Ioana Greţu presa ca şi ciocanul pneumatic. Succesele muncii ei alături de cele realizate de fierarii din echipă, fac ca în fiecare lună sarcinile de producţie să fie îndeplinite cu mult înainte de vreme, iar calitatea pieselor să sporească tot mai mult. De Ana Băicoianu din aceeaşi echipă, to­varăşii ei de muncă spun la fel cuvinte de laudă. Priceperea cu care conduce ciocanul pneumatic, precum şi lucrul la alte operaţii îi dau posibilitatea să-şi întreacă zilnic cu mult sarcinile de producţie situîndu-se astfel printre muncitorii fruntaşi în întrecerea so­­cialistă. Cooperativa fruntaşa la contractarea laptelui (De la corespondentul nostru). — In comuna Afumaţi, raionul Brăneşti, conducerea coope­rativei, îndrumată de organizaţia de bază, a desfăşurat o largă popularizare a Hotărârii guvernului şi partidului din 27 octombrie 1953, cu privire la îmbunătăţirea şi dezvoltarea sis­temului de contractări şi achiziţii de animale şi produse animate. Datorită acestui fapt, numeroşi ţărani mun­citori au încheiat contracte cu cooperativa, printre care şi la produsele lactate. Astfel­­peste 40 de locuitori din cort­ună s-au anga­jat să predea o cantitate de 21.000 litri de lapte. Mulțumit de avantajele de care a beneficiat la prima contractare producătorul agricol Ni­­culiae D. Bănică a reînnoit-o pentru o canti­tate de 1000 litri de lapte. El a primit la în­cheierea contractului un avans de 865 lei, iar restul de bani i se va plăti la predarea în-n­tregii cantităţi. Niculae D. Bănică va putea cumpăra la preţ redus 600 kg. de tărîţe şi di­ferite mărfuri industriale din comerţul de în­­tîmpinare. Urmînd pilda sa, mai mulţi ţărani muncitori, printre care şi locuitorii Petre Dragnea, Gheorghe D­inghilă, Dociu Petre Constantin, Ilie Daiu şi Gheorghe Lupu Gheorghe au contractat pentru diferite can­tităţi de lapte, beneficiind de aceleaşi avan­taje. In prezent, achizitorii cooperativei con­tinuă cu multă însufleţire munca de lămurire printre ţăranii muncitori, încheind cu ei con­tracte pentru însemnate cantități de lapte. Ei sunt hotărîți să realizeze o cantitate de peste 50.000 litri de lapte. Brigăzi fruntaşe Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la depozitul de fermentare a tutunului din Ca­pitală, organizaţi în întrecere socialistă pe brigăzi, luptă cu avînt pentru îndeplinirea cu succes a planului de muncă. Astfel brigada „21 Decembrie”, condusă de tov. Popescu Elena, a depăşit norma cu 30 la sută dînd în acelaşi timp produse de bună calitate. Din această brigadă s-au evi­denţiat tovarăşele Mihalache Alexandra, Gamb­ie Teodora şi altele. De asemenea rezultate frumoase au obţi­nut şi brigăzile U.T.M. conduse de tovarăşele Ilie Constanţa, Brăila Vasilica şi Alexandru Florica, care au depăşit norma cu 20 la sută, dînd produse de bună calitate. Realizări frumoase obţine­ri brigada „Vo­­roşin“ nr. 3, condusă de tov. Aurica Dumi­­trescu, care a depăşit norma cu 34 la sută. FLORICA ŢARALUNGA corespondent voluntar ! Printre colectiviştii din Roseţi Pitite între troiene înalte, căsuţele comu­nei Roseţi par că dormitează sub glugile înalte de zăpadă. O pîclă alburie învăluie aşezarea aceasta omenească ce pare lipsită de viaţă... Dar, pe măsură ce lumina zorilor colorează uşor geana orizontului, decorul se schimbă şi viaţa începe să dea semne.­ Din coşurile caselor care răsar de sub nămeţi se ridică fumurile drepte ca nişte luminări albe-vineţii, iar sunete abia desluşite de voci, lătrat de cîini, răzbat auzului, ici colo. Pe cărările ce taie troienile asemeni unor trecători, încep să apară oameni. In scurte îmblănite, călduroase, cu căciulile îndesate pe urechi un grup de ţărani muncitori trece vorbind de zor. Cei patru oameni ce au pornit de cu di­mineaţă sunt colectivişti din gospodăria „Gh. Vasilescu Vasia“. Intre ei se află şi pre­şedintele colectivei, Ghiţă Ardeleanu, care în drum s-a întîlnit cu Ion St. Nicolae, bri­gadierul zootehnic Nicolae Bancu şi Geor­ge N. Pană. In curtea sediului gospodăriei, preşedintele spuse rîzînd colectiviştilor: — Şi acum, haideţi înăuntru oameni buni să vedem de treburile noastre. Gerul cu me­tehnele lui şi noi cu treburile noastre. Tropăind zgomotos colectiviştii au intrat în camera călduroasă şi s-au pornit să sfă­tuiască despre treburile zilei. In timpul acesta în curtea gospodăriei se auziră întîi rar şi apoi din ce în ce mai puternic loviturile ciocanelor de la fierărie. La atelierul de fierărie și tîmplărie al gos­podăriei munca începea ca de obicei odată cu zorii. — Cu reparatul la unelte sîntem aproape gata, spuse președintele urmărind parcă cu gîndul ciocănitul harnic al ciocanelor. Sub șopronul fierăriei stau rînduite gata revizuite şi reparate cele 9 semănători şi 14 pluguri ale gospodăriei. Meşterii lemnari şi fierari ai colectivei lucrează acum la înlocui­rea unor roţi şubrede şi la revizuirea fundu­rilor de la căruţe. — Eu plec, că trebuie să ’schimb omul care a îngrijit astă noapte de el — spuse Nicolae Bancu. In pragul uşii plescăi de ecaz din limbă şi se încruntă ca la un tosman nevăzut. Era necăjit pe gerul aspru care se lăsase... Bieţii miei!... Şi cîte oi sînt gata să fetei... Nicolae Bancu porni spre saivan. Aici totul arată mîna de gospodari harnici şi pricepuţi. Nămeţii înalţi erau tăiaţi de poteci largi. Nicolae Bancu îşi aminti de nopţile crunte ale viscolului, cînd colecti­viştii au sărit să-şi apere vitele de furia turbată a uraganului care năpustise zăpada la intrarea saivanului şi grajdurilor. O per­dea lungă de snopi de stuf a fost pusă în jurul saivanului pentru a proteja oile de frig şi de bătaia aspră a vîntului. In saivan era ordine şi curăţenie. Mieii abia fătaţi sînt sănătoşi şi feriţi de ger, aşezaţi în padocuri amenajate special. In timpul acesta un grup de colectivişti au pornit să ridice, zăpada de pe locurile pe care simt amenajate răsadniţele. O perdea de stuf a fost pusă cu grijă de colectivişti să adăpostească răsadniţele gata pregătite cu paturile calde. Zăpada care a căzut peste noapte este dată jos de pe geamurile ră­sadniţelor. Gerul şi vîntul care au bîntuit şi prin părţile acestea au făcut să crească şi mai mult dragostea şi grija colectiviştilor pentru avutul lor comun. In magazia de cereale a gospodăriei se­minţele selecţionate, bob unu şi unu, aşteap­tă zilele cind vor fi semănate în brazda neagră a pământului. Brigadierul Ion St. Nicolae mîngîie în podul palmei boabele frumoase şi curate de orz şi ovăz şi ochii lui lucesc de mulţumire. S-a apucat într-o zi cu câţiva colectivişti destoinici de dat la trior, şi n-a avut odihnă pînă ce n-a terminat cu toate seminţele. Bobul frumos, curăţat, trebuie Încercat dacă are putere de încolţire. Aşa au învăţat colectiviştii că este bine să se încerce din vreme puterea de încolţire a seminţelor, pen­tru a avea garanţia unei recolte bune în vară. ...Era cam pe la sfârşitul lunii ianuarie cînd Ion St. Nicolae ajutat de alţi cîţiva colectivişti s-a apucat să încerce, aşa ca la carte, puterea de încolţire a seminţelor. Pentru fiecare soi de seminţe ei au pregătit cîte o lădiţă. După ce lăzile au fost umplute cu nisip umezit şi ţinut la o temperatură potrivită, s-au adăugat şi seminţele pentru încolţit, puse pe categorii. In fiecare dimineaţă brigadierul Ion St. Nicolae venea la lădiţele lui Şi urmărea col­ţişorii care ieşeau timizi spre lumină. In zi­lele în care se porni năpraznicul de viscol, zguduind uşile şi ridicînd trîmbe de zăpadă, in camera călduţă, creşteau firave firele de orz, ovăz şi mazăre. Colectiviştii le urmă­reau cu ochii in patru. Firele creşteau şi se înzeceau ca o mică pădurice de stuf... Intr-o seară, cînd erau cu toţii strînşi la cursul agrozootehnic, Ion Nicolae a fost mîn­­dru că oamenii au putut analiza în mod practic, pe fiece bob la încolţit, cum se pro­duce încolţirea şi care este puterea de ger­minaţie a seminţelor lor. Tănase Lungu, un colectivist mai vîrstnic şi priceput, se minuna de firele verzi, plăpîn­­de, de orz care răsăriseră din fiece bob... Nici un bob nu rămăsese fără să dea cîte 3 pînă la 5 fire bune. — Munca făcută ca la carte dă şi lucru bun — spuse el mîndru. Şi oamenii încuviin­ţară cu mândrie . Aşa-i! ...Zilele de Iarnă sunt plictisitoare. Nu se poate sta la gura sobei cu mîinile încrucişate în poală, cînd simţi că ai o gos­podărie mare şi care are treburi multe de făcut Infruntind viscolul colectiviştii au ve­nit să deszăpezească grajdurile şi saivanul, să facă poteci prin sat. Cîţiva colectivişti mai vîrstnici au adus într-o seară vorba des­pre Împletituri, „Ce-ar fi dacă ne-am face un mic atelier?“. De atunci au trecut multe zile... Pînă seara tirziu, cînd noaptea învăluie satul luminat. Intr-o cameră încălzită a colectivei, tineri şi vîrstnici lucrează de zor la împletituri din sfoară. De la sfoară pentru legat snopi vara la seceriş, guri de ham şi ştreanguri, căpestre, pînă la împletituri din cele mai complicate lucrează astăzi colecti­viştii... Meşter mare la împletit este colectivis­tul Tănase Lungu. El împărtăşeşte cu drag din experienţa lui şi celor tineri. Mulţi înce­pători în ale împletitului, au ajuns şi chiar au întrecut meşterul... Rid ochii colectivis­tului Tănase Lungu cînd privesc mîinile În­demânatice ale lui Marin Popa, Ion Simion şi George Pană cum dau gata Împletituri după Împletituri. Cum să nu fie vesel şi mulţumit cînd toate lucrurile făcute de ei Înseamnă venituri noi aduse gospodăriei?... I. ALEXANDRU Muncitorii de la S.M.T.—Toporu și-au pregătit uneltele pentru muncile de primăvară (De la corespondentul nostru). — Repa­­rarea din vreme a uneltelor necesare pentru muncile agricole de primăvară a stat în cen­trul preocupărilor muncitorilor și tehnicieni­lor de la S.M.T-Toporu, raionul Giurgiu. Spre a obţine cele mai bune rezultate, ei şi-au desfăşurat activitatea după un plan de lucru întocmit din vreme. Aplicînd pe scară largă metoda sovietică Bugacev au reuşit să repare pînă în prezent cea mai mare parte a uneltelor de muncă. Au fost astfel revi­zuite şi reparate 28 de tractoare din totalul de 34 tractoare care aveau nevoie de re­paraţii ; de asemenea, din 33 de pluguri de tractoare au fost reparate pînă în prezent 28; la semănători, procentul de reparaţie este de sută la sută, ca şi la cultivatoare şi discuitoare. Din cele 29 de grape, au fost reparate 10, 7 din cele 9 motoare stabile pentru irigat au fost de asemenea puse In perfectă stare de function­a­re, iar 8 va­­­goane-dormitor au fost complet revizuite. Conducerea S.M.T.-Toporu a luat mă­suri, ca 12 motoare de tractor, care necesitau reparaţii capitale, să fie reparate la centrul mecanic din Giurgiu. In munca de reparare a uneltelor s-au evi­denţiat în mod deosebit Aurică Manea, şef de sector la montaje generale, care muncind cu rîvnă a obţinut depăşiri zilnice de 10—20 la sută, Tudor Teaşcă, tractorist, care a lu­crat cu bune rezultate la filtrele de aer şi radiatoare, obţinînd depăşiri zilnice de sută la sută, şi Petre Bratu, tractorist, care lu­crînd la repararea diferenţialelor a avut de­­păşiri de 10—20 la sută. Se dezvolta colectiva din Găneasa (De la corespondentul nostru). — încă din primul­­an de la constituire, colectiviştii de la G.A.C. „Steagul Roşu“ din comuna Gă­neasa, raionul Brăneşti, s-au preocupat de dezvoltarea gospodăriei şi a ramurilor anexe. In acest sco­p, s-a construit o maternitate cu 28­­ boxe pentru scroafe, s-au amenajat două grajduri pentru bovine şi coteţe pen­tru­ creşterea păsărilor. In acelaşi timp, s-au mai construit un atelier de fierărie şi tîmplărie, o remiză pentru adăpostirea uneltelor şi o magazie cu o capacitate de peste 10 vagoane cereale. O altă importantă realizare a fost(şi ,prianta­rea a cinci hectare de pomi fructiferi­­s): amenajarea unei gră­dini de zarzavaturi şi legume pe le1 supra­faţă de 8 hectare." Pentru dezvoltarea secto­rului legumicol s-au pregătit 400­ m­­p". "de răsadniţe. Astăzi la crescătoria de porci sunt 20 de scroafe cu mai mulţi purcei, 4 vaci mulgă­toare în grajd şi 150 de păsări în padocuri. In acest­­an, colectiviştii şi-au propus să cumpere 200 de oi, 30 de stupi de albine şi 3 perechi de boi. Datorită veniturilor obţinute în ultimii ani, colectiviştii s-au hotărît să facă noi construcţii şi să înzestreze gospodăria cu mai multe construcţii. Astfel, se va construi în cursul acestui an, o nouă ma­gazie cu o capacitate de 10 vagoane cereale, coteţe şi padocuri pentru păsări, un pătul pentru porumb, o remiză pentru unelte şi încă 5 căruţe. Pentru o mai bună dezvol­tare a sectorului avicol se va cumpăra un incubator, ceea ce va da posibilitatea mă­ririi numărului de păsări. Văzînd prosperitatea gospodăriei agricole colective „Steagul Roşu“ şi a­lţi ţărani muncitori din comună şi-iau exprimat do­rinţa de a se înscrie în colectivă. In cursul lunii ianuarie din acest an, adunarea ge­nerală a aprobat primirea a încă 11 familii în gospodărie. Primii s-au înscris comuniştii Anghel Rotaru şi Attica Ion. Pilda lor a fost urmată şi de ţăranii muncitori Ilie Urechiiatu, Anghel Stan, Radu Petru şi alţii. Luptă pentru dezvoltarea fermei zootehnice (De la corespondentul nostru). — La fer­ma zootehnică a gospodăriei agricole de stat din comuna Drăgăneşti, raionul Alexandria, munca se desfăşoară cu multă însufleţire. Aci sunt îngrijite cu multă atenţie 57 vaci, 14 boi şi 7 cai. Vacile sunt aşezate pe rase, dind posibilitate zootehnicianului fermei, Şte­fan Himes, să urmărească producţia la fie­care rasă in parte. Pentru a da mai mult lapte vacile de rasă cer o deosebită îngrijire. De acest lucru se ocupă mulgătorii. Ei urmează cu regulari­tate cursul zootehnic din cadrul secţiei, în­­suşindu-şi noi cunoştinţe de felul cum tre­buiesc îngrijite animalele. După îndrumările căpătate, ei menţin într-o permanentă cură­ţenie vacile. Raţiile de mîncare sunt respecta­te întocmai şi distribuite la timp. Vacile sunt scoase la aer cu­ regularitate în fiecare zi. Igiena şi masajul sânt aplicate cu stric­teţe în timpul mulsului. In acest fel, mul­gătorii au reuşit să sporească zilnic produc­ţia de lapte. De la o singură vacă bine în­grijită mulgătorul fruntaş Ion Cristian, a obţinut anul trecut 4.200 kg. de lapte. In timpul verii, el a reuşit să obţină de la această vacă 40 litri de lapte zilnic. Asemenea rezultate a dobîndit de la majoritatea vacilor de sub îngrijirea sa. Numai în anul 1953, Ion Cristian a dat peste plan cantitatea de 6.760 litri de lapte. Cu aceeaşi tragere de inimă au muncit şi ceilalţi mulgători ai fermei zootehnica. Ei şi-au îngrijit cu multă dragoste vitele, lup­­tind pentru sporirea producţiei de lapte. Anul trecut ei au dat peste plan 21.483 li­­tri de lapte. Pentru obţinerea de noi succese, în acest an se va lărgi baza furajeră a fermei. Pen­tru cele 53 funei de curînd procurate şi pen­tru viţeii nou născuţi se vor construi adă­pători noi. O altă ramură a fermei zootehnice în pli­nă dezvoltare este şi stupăria. Aici lucrează cu multă destoinicie harnica îngrijitoare Con­stanţa Caţavel. Ea a urmat cursurile unei şcoli apicole de 3 luni. Dar ea nu se mul­ţumeşte numai cu cunoştinţele căpătate la această şcoală, ci continuă să-şi ridice nive­lul profesional, citind diferite broşuri despre apicultura. Succese deosebite a obţinut ca anul trecut la înmulţirea coloniilor în stu­pină. Vara trecută, datorită bunei îngrijiri a albinelor, stupăria s-a înmulţit cu încă 19 familii. îngrijitoarea a purtat coloniile pe Ungă păduri de salcimi şi pe tarlale de floarea soarelui. Munca a fost migăloasă, dar a fost răsplătită printr-un rezultat rod­nic: planul de producţie la miere a fost de­păşit cu 296 kg.

Next