Steagul Roşu, aprilie 1954 (Anul 1, nr. 5-30)
1954-04-01 / nr. 5
PaS- 2-a Si asigurăm buna desfăşurare a acţiunii de curăţenie in cuprinsul Capitalei Tue vorbă cu tovarăşul Constantin Boroneţ, vicepreşedinte al comitetului executiv al Sfatului popular al Capitalei Problema asigurării curăţeniei în cuprinsul oraşului preocupă îndeaproape sfatul popular al Capitalei, ca şi sfaturile populare raionale. Dacă în mod obişnuit la începutul fiecărei primăveri această problemă prezintă un interes special, anul acesta ea s-a pus forurilor noastre care răspund de igiena oraşului, cu o deosebită ascuţime. Cantităţile uriaşe de zăpadă care au căzut în luna februarie şi care au blocat cea mai mare parte a străzilor Capitalei, au făcut ca programul obişnuit de ridicare a gunoaielor menajere să fie aproape imposibil de realizat timp de circa 45 de zile. Avînd în vedere importanţa problemei curăţeniei străzilor, curţilor şi a oraşului în general, mai ales în momentul de faţă, cînd vremea începe să se încălzească, am căutat sa obţinem unele lămuriri din partea tovarăşului Constantin Boroneţ, vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular al Capitalei, spre a putea cunoaşte măsurile luate în această privinţă, ca şi îndatoririle ce revin întreprinderei, instituţiilor şi tuturor cetăţenilor. — Care simt primele măsuri luate de către Sfatul popular al Capitalei spre a asigura, în actualele condiţiuni, curăţenia oraşului ? — Pentru a se putea degaja oraşul de cantităţile mari de gunoaie ce s-au acumulat în timpul iernii, atît în centrul oraşului, cit şi in cartierele mărginaşe, comitetul executiv al Sfatului popular al Capitalei a dezbătut în amănunt problema curăţeniei oraşului, întocmind în acest scop un plan detailat de acţiune. Pe măsură ce străzile au devenit practicabile, deosebit de programul obişnuit de ridicare a gunoaielor care a fost reluat, s-au pornit în fiecare săptămină — sîmbăta după amiază şi duminica dimineaţa — acţiuni speciale de curăţenie pe raioane. Mobilizindu-se mijloacele de transport cu care să se poată face faţă acestor sarcini deosebite, odată cu o susţinută muncă de lămurire desfăşurată în mijlocul cetăţenilor de către deputaţi şi comisiile de femei, această acţiune s-a desfăşurat pină în prezent în raioanele „1 Mai“, „Stalin“ şi „Tudor Vladimirescu“, cuprinzindu-se zeci de străzi din fiecare raion. Cetăţenii au răspuns cu multă înţelegere şi însufleţire la acţiunea organizată de către Sfatul popular al Capitalei. Pentru ca Sfatul popular să poată desfăşura, cum este firesc, o muncă de coordonare şi Îndrumare, pe Ungă fiecare raion s-a constituit cite un comandament al curăţeniei, care este pus sub directa conducere a vicepreşedintelui comitetului executiv al sfatului popular raional respectiv. Comitetul executiv este preocupat de lărgirea permanentă a mijloacelor necesare pentru a asigura curăţenia oraşului. — Care este sprijinul pe care Sfatul popular al Capitalei îl cere din partea Întreprinderilor, instituţiilor şi cetăţenilor, pentru ca acţiunea de curăţenie in cuprinsul Capitalei noastre să se poată desfăşura cu eficacitate? — Acţiunea pornită trebuie fără îndoială sprijinită nu numai de către cetăţeni, dar şi de toate instituţiile şi întreprinderile din Capitală. Este de dorit ca toate acele instituţii care dispun de mijloace proprii de transport, să ia singure iniţiativa Îndepărtării gunoaielor din incinta lor. In cartierele mărginaşe, acolo unde spaţiul permite, se recomandă cetăţenilor îngroparea gunoaielor, fără ca aceasta să se facă in vecinătatea fintînilor. In asemenea împrejurări, trebuie respectată distanţa reglementară stabilită de către organele Sanepidului. Sîmbătă după amiază şi duminică dimineaţa, acţiunea specială de curăţenie pornită de către Sfatul popular al Capitalei va fi continuată in raioanele „Nicolae Bălcescu“ şi „Lenin“. Pentru a se putea obţine rezultate cit mai substanţiale, se cere ca, comandamentele raionale anume constituite să desfăşoare fără încetare munca de lămurire şi de antrenare a cetăţenilor în susţinerea acestei acţiuni. Deputaţii trebuie să fie în aceeaşi privinţă deosebit de activi. Pentru buna reuşită a lucrărilor de asigurare şi întreţinere a curăţeniei oraşului, I.C.A.S.-ul va trebui să-şi organizeze munca mai bine ca pină in prezent, să grăbească lucrările de revizuire a autovehiculelor sale pentru a spori astfel numărul autocamioanelor, insuficiente faţă de nevoile actuale. Conducerea acesteiîntreprinderi va trebui de asemenea să folosească în mod cit mai just forţele de muncă, procedind totodată la repartizarea autovehiculelor pe măsura strictă a necesităţilor. Cu sprijinul activ al întreprinderilor şi instituţiilor din Capitală, cu participarea însufleţită a cetăţenilor, cu o muncă cit mai bine organizată a I.C.A.S.-ului şi cu o justă îndrumare şi coordonare a activităţii de către comandamentele din cadrul sfaturilor populare raionale, vom putea asigura în scurt timp curăţenia oraşului nostru. Noi lucrări despre folclorul nostru In Editura de stat pentru literatură şi artă vor fi tipărite anul acesta o serie de lucrări elaborate de specialiştii Institutului de folclor. Aceste volume au drept scop să sprijine munca folcloriştilor, a ansamblurilor artistice din ţara noastră şi să satisfacă cerinţele de cunoaştere ale oamenilor muncii, în acest domeniu. Astfel va apare un volum intitulat „Instrumentele populare romîneşti“, „Metoda de cobză“, lucrarea „Dansuri populare din toate regiunile ţării", îmbogăţită cu fotografii, notaţiile dansurilor, desene de costum şi muzica respectivă. Cu prilejul comemorării a 100 de ani dalia moartea lui Anton Pann, un ESPLA va fi tipărit volumul „Cîntecele populare ale lui Anton Pann“, care via cuprinde un studiu amplu asupra activităţii muzicale a folcloristului şi peste 200 de cîntece. De asemenea vor mai fi editate o „Antologie de doine şi cîntece", „Nouă cîntece ale orchestrei Barbu Lăutaru", două volume de cîntece populare prelucrate: „Cîntec de viaţă nouă“ şi „Cîntece populare pentru voce şi pian", precum şi un volum. antologic „Din folclorul cangăilor". (Agerpres). INFORMAŢIE Miercuri la amiază a sosit în Capitală Teodor Hirner, şeful secţiei muzică populară a postului de radio Kosice şi redactor şef al emisiunii muzicale regionale din Kosice, R. Cehoslovacă. El va studia în ţara noastră, în cadrul convenţiei culturale dintre R.P.R. şi R. Cehoslovacă, influenţa pătrunderii motivelor populare din Slovacia în folclorul muzicii romîneşti. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost salutat de reprezentanţi ai Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. De asemenea a fost de faţă Marta Ruprichova, secretar al Ambasadei R. Cehoslovace la Bucureşti. (Agerpres) steagul. ROŞU Un film despre viaţa şi opera lui Schubert Filmul redă de asemenea aspecte ale epocii, în care a trăit şi a compus Schubert. Clişeul nostru înfăţişează o scenă din acest film. Pe ecranul cinematografului „Patria“ din Capitală, rulează actualmente o nouă producţie a studiourilor austriace. Este vorba de filmul în culori „Schubert“ care redă momente din viaţa de creaţie a marelui compozitor Franz Schubert. Câminul cultural din Sagarcea-Vale trebuie să-şi îmbunătăţească activitatea Pentru căminele culturale din raionul Turnu Măgurele, cel de al treilea concurs pe ţară al căminelor culturale, în curs de desfăşurare, constituie un bun prilej de a da un nou impuls muncii cultural-educative şi artistice de masă. Colectivele a numeroase cămine culturale din cuprinsul raionului cum sînt cele din comunele Slobozia-Mîndra, Traian, Seaca şi cel din satul Tudor Vladimirescu şi alte comune şi sate, au pregătit temeinic programele echipelor de cor, jocuri populare, teatru, solişti vocali şi instrumentali, etc. Cu tot avîntul netăgăduit al unor astfel de cămine culturale mai există unele cămine culturale care, duc o activitate slabă sau chiar nu duc nicio activitate, ca de pildă căminul cultural din comuna Segarcea Vale Căminul cultural din comuna Segarcea Vale stă închis de timp îndelungat. Geamurile uşilor şi ferestrelor sînt în bună parte sparte, iar acei ţărani muncitori şi mai ales tinerii din comună care „îndrăznesc“ să-l spelie pe tovarăşul director cu întrebări asupra datei cînd se va hotărî să deschidă căminul, sînt bruscaţi. Cit priveşte organele superioare, simţindu-le slăbiciunea şi ştiindu-se necontrolat de ele, tov. director le induce în eroare, raportind ca, organizate şi desfăşurate manifestări şi acţiuni care nu au avut loc niciodată. Astfel, secţia de artă şi cultură a sfatului popular raional Turnu Măgurele a fost informatătelefonic de directorul căminului din Sega-reeţa Vale că în ziua de 8 martie au fost organizate şi ţinute în comună trei conferinţe la care au participat 350 de oameni cînd în realitate căminul cultural a fost, ca de obicei,închis. Această stare de lucruri care dăinuie de multă vreme nu a fost niciodată dezbătută în şedinţele comitetului executiv al sfatului popular al comunei Segiarceia Vale. Subapreciind munca educativ-culturală de masă, neconsiderînd sarcinile culturalizării maselor de ţărani muncitori din comună drept sarcini ale sale, comitetul executiv al sfatului popular comunal nu a sprijinit colectivul de conducere al căminului cultural de a-şi organiza activitatea şi de a munci metodic pentru a face din cămin un focar de cultură al comunei. Biroul organizaţiei de bază din comuna Segarcea Vale trebuie să analizeze de îndată situaţia creată la căminul cultural, să ajute practic comitetul executiv al sfatului popular comunal să-şi schimbe atitudinea faţă de sarcinile importante ale muncii culturale de masă şi să mobilizeze alături de ţărănimea muncitoare pe intelectualii satului în scopul grăbirii activizării căminului cultural. Secţia de artă şi cultură a sfatului popular al raionului Turnu Măgurele şi casa de cultură raională Turnu Măgurele, trebuie să-şi trimită periodic activiştii lor şi în comuna Segarcea Vale pentru a lichida rămânerea în urmă a acestui cămin cultural, să-l ajute să-şi instruiască formaţiile artistice pentru a putea participa alături de celelalte cămine culturale din cuprinsul raionului la cel de al treilea concurs pe ţară al căminelor culturale şi* să-şi îndeplinească menirea existenţei sale, pentru a deveni într-un timp scurt un focar de cultură în viaţa comunei. MIHAIL DINCA corespondent, voluntar Căminul cultural Bălăci Comitetul executiv al sfatului popular al comunei Bălăci, raionul Roşiori de Vede, acordă toată atenţia muncii de culturalizare a maselor de ţărani muncitori, îndrumînd permanent şi în mod practic activitatea căminului cultural. Prin grija sfatului popular comunal Bălăci, căminul cultural se bucură de condiţii materiale care îi permit desfăşurarea unei bogate activităţi cultural-educative. . In prima jumătate a lunii martie a. c. s-au ţinut la căminul cultural din comuna Balaci două conferinţe la care inginerul Svarbescu de la G.A.S. „Vasile Roantă” şi tovarăşul Bucur Constantin, secretar al organizaţiei de bază, au vorbit în faţa cîtorva sute de ascultători. De un frumos succes s-au bucurat şi mani are o activitate bogată testările organizate de echipa artistică a căminului care se pregăteşte activ pentru a participa la etapa pe centre de comună a concursului pe ţară al căminelor culturale. Peste 500 de ţărani muncitori au aplaudat îndelung pe tinerii actori amatori care au interpretat într-una din zilele trecute cu mult entuziasm rolurile piesei de teatru „Mitrea Cocor" de Mihail Sadoveanu. In cadrul alltor manifestări organizate, căminul cultural din comuna Barlad îşi arată în faţa locuitorilor comunei, rodul temeinicei lor pregătiri: corul, cele 2 echipe de jocuri populare, soliştii vocali şi mult apreciatul trio instrumental compus din fluere și citeră. I. BADEA corespondent voluntar învăţătoare a... La marginea zării, către asfinţit, s-au aprins lămpaşele amurgului, strecurind de după perdeaua mohorîtă a norilor şuviţe firave de lumină împurpurată. Parcă acolo, la hotarul dintre cer şi pămînt, s-au intilnit ziua cu noaptea într-o fîlfiire grăbită de arie, şi, din lupta lor învăpăiată, se revarsă peste cîmipul înzăpezit întreagă această puzderie de fulgere rubinii. O clipă numai şi soarele va coborî, nevăzut, sub dunga orizontului, iar umbrele serii vor cuprinde ca o revărsare de ape nemărginitul întins al firii. Căci aşa sînt clipele amurgului in serile de iarnă tirzie, pe cit de frumoase şi pline de farmec, pe atît de scurte. Numai vintul de miazăzi, care de cîteva zile şi-a dezlegat telegarii avîntîndu-i în largul cîmpiei, continuă să bată, mingiindu-i obrazul şi aducînd cu sine aroma proaspătă a primăverii. Ii auzi umbletul răvăşind crengile golaşe ale duzilor din marginea şoselei şi-i vezi isprăvile, socotindu-i hărnicia după numărul şi mărimea petecelor de ogor eliberate de povara zăpezii. O vreme, se roteşte stingher deasupra acestor oaze de verdeaţă. Înflorind cu mingăierea-iarele plăpinde ale semănăturilor, apoi se abate la dreapta către şoseaua Bîşcovenilor, poate cu dorinţa de a întîlni vreun călător pe care să-l întovărăşească în drum... Nu prea e umblată şoseaua aceasta acum,după căderea serii, mai ales cînd începe topirea zăpezilor şi cînd apa se adună in băltoace la fiecare pas. Oamenii care au trebuit la sfat, în Găleteni, ori în cătunul Sf. Gheorghe, se duc acolo pe zi, cînd poţi urma cu fereală poteca întortochiată şi îngustă, croită linca din iarnă. Şi cu toate astea, iată un călător... Unul din cei intîrziaţi, se vede treaba, căci pare foarte grăbit... . O fată scundă, cu obrazul ascuns pe jumătate de gulerul raglanului cafeniu şi cu părul unduindu-i în şuviţe stinghere pe lingă umeri, păşeşte anevoios pe marginea şoselei, înaintînd prin şleahurile desfundate de venirea dezgheţului. Are ochi mici, căprui, iar pe faţa tînără, care-i dă de gol cei douăzeci şi ceva de ani, i se citeşte o preocupare de om cu multe răspunderi, făcînd sâ i se adincească şi mai mult cuta dintre sprîncene. Aruncind peste umăr o privire fugară, de parcă ar fi voit să mai măsoare odată, din ochi, drumul străbătut, tinăra îşi strinse cu grijă sub braţ servieta şcolărească şi iuţi pasul. — O să iuurzii la repetiţie — îşi spuse ea, cu ciudă, cercetlnd poalele cerului înroşite de fulgerul înserării... Pe urmă o să am bătaie de cap cu aducerea tinerilor la altă repetiţie... Şi pe un drum mocirlos ca ăsta, eşti numai bun de luat la Întrecere cu melcii!... Cînd a ajuns in marginea satului, se întunecase de-a binelea. Apucind spre căminul cultural, pe uliţa încă împovărată de nămeţii strînşi pe lingă garduri, ajunse din urmă pe încă un drumeţ — un ţăran spătos, cu căciula roșcată trîntită pe ceafă și cu paltonul de dimie descheiat la piept, lăsînd să i se vadă pieptarul cu înflorituri. — Bună seara, tovarășe Albu. — îl salută tînăra, bucuroasă de intîlnire. Dar de unde vii așa tirziu? Ori ai fost cumva pe la sfat? — A, matale erai, tovarăşe învățătoare? Bună seara! — îi răspunse omul la salut, scoțîndu-și căciula. Păi, de unde să viu, am fost pină aci în timp să văd cum o arată grînele. Ce să zic, griul e frumos, că el o duce bine sub zăpadă, la căldură. Mă tem însă că o să Intimem cu însămînțatul de primăvară... E tare multă apă pe ogor, iar zăpadă mai e şi ea destulă... — N-ai dumneata teamă de asta. Dacă mai ţine vîntul ăsta cald Încă citeva zile, se duce şi zăpada, se zvlntează şi apa, de parcă n-ar fi fost. Vorba e, sămânţa ai pregătit-o? — Cum să nu, am totul gata, doar să ies la cîmp. Că doar nu de florile mărului ne-a vorbit agronomul la cămin. Ehei, nu sînt eu din ăia care fug de agrotehnică !... — Dar cărţile la bibliotecă tot ai uitat să le aduci — îi spuse învăţătoarea, reţinîndu-şi un zimbet. Ori nici nu le-ai citit pînă acum? — Cine, eu să nu le citesc? Păi am citit poveştile de Ion Creangă de două ori... Şi pe „Mitrea Cocor” tot de două ori l-am citit... Numai că nu prea am vreme să te aduc... Ştii, ne-am luat cu treburile prin curte... Dar mîine, le aduc negreşit... — Bine, ai grijă şi vino mîine la bibliotecă. Altfel nu-ţi mai dau altele! Îii ameninţă ea glumind şi îşi luă rămas bun, căci ajunseseră la căminul cultural. Urcînd treptele de la intrare, îşisimţi inima cuprinsă de o undă caldă şi înviorătoare de bucurie, auzind cum din sala cea mare răzbateau zdupăiri înfundate şi chiuituri, însoţind melodia învăpăiată a „Bordeiaşului“. Echipa de jocuri Îşi Începuse repetiţia... ★ Dacă ar Întreba-o cineva de cîte ori a străbătut pe jos drumul de la Găleteni la Bîscoveni şi de la Bîscoveni în cătunul Sf. Gheorghe, Florica Mustăcioară n-ar putea răspunde. S-a obişnuit cu drumul ăsta încă din primele zile după ce a fost numită învăţătoare in satul Bîscoveni. Şi doar, e atîta vreme de atunci... Cînd a coborît din tren in staţia Găleteni, acum aproape trei ani de zile, Florica Mustăcioară abia părăsise băncile şcolii pedagogice. Era o fetiţă firavă, cu inima plină de amintirea locurilor natale din lunca Dunării, dar înflăcărată de dragostea pentru munca aceasta a cărei nobleţă şi înaltă menire o descifrase în anii de şcoală din cărţile lui Macarenco. Îşi amintea de planurile pe care şi le făcea Împreună cu colegele ei, pentru mai tirziu, cînd vor deveni învăţătoare şi se simţea oarecum dezamăgită, privind sătucul ăsta depărtat cu aproape 5 kilometri de centrul comunal, fără cămin cultural, fără echipă artistică, fără bibliotecă... Aceasta a fost însă o descurajare de moment, căci pe măsură ce a început să cunoască oamenii, să se obişnuiască cu locurile şi cu munca ei cea nouă, şi-a dat seama că planurile ei din timpul şcolii pot fi aplicate şi că se pot face şi aici lucruri frumoase, dacă munceşti stăruitor. Cu fiecare zi ea se convingea de acest lucru. Mai întîi la şcoală, ca Învăţătoare, apoi şi cu alte munci. Pregătirea ei din şcoală o ajuta în munca la catedră. In predarea lecţiilor, în instruirea şi educarea elevilor, Florica Mustăcioară s-a dovedit a fi o învăţătoare pricepută, sîrguincioasă. Ea dorea însă să-şi pună umărul la ridicarea satului. In fiecare zi, după ce dădea drumul copiilor de la şcoală, ori după orele de la cursul de alfabetizare, pornea prin sat, de la o margine la alta, pentru a aduce tinerii la cor şi în echipa de dansuri. Şi iată, acum are una dintre cele mai bune echipe artistice din raion, pe care ea a reorganizat-o cu sprijinul celorlalţi învăţători. In fosta circiumă a chiaburului Mişu Tecuceanu, amenajată prin contribuţia sătenilor şi transformată în cămin cultural, vin oamenii în fiecare duminică şi ascultă cîntecele corului alcătuit din fiii lor, privesc şi se minunează de frumuseţea jocurilor şi a pieselor de teatru, ori se duc de împrumută cărţi de la bibliotecă... Au început s-o preţuiască mult mai mult pe tinăra învăţătoare Florica Mustăcioară, căreia la început — cînd o văzuseră aşa micuţă şi sperioasă — nu-i acordaseră prea mare încredere. — Ia, una din domnişoarele de pe la oraş... Şi preşedintele sfatului a avut la început cam aceeaşi părere, însă a trebuit să şi-o schimbe foarte curind. Acum nu se mai miră deloc cînd o aude luînid cuvîntul în şedinţele comitetului executiv, a cărui membră a devenit în urma ultimelor alegeri de deputaţi în sfaturile populare, şi cînd 11 critică cu asprime pentru faptul că au infirziat lucrările la şcoala ce se clădeşte prin autoimpunere, ori că nu se preocupă de buna funcţionare a bibliotecii comunale... Ce să-i faci? Dacă are dreptate, arei ★ Ca întotdeauna, Albu Ion s-a ţinut de cuvînt. Cum a văzut copiii ieşind de la şcoală, s-a şi dus la bibliotecă, cu cărţile învelite grijuliu in ziar, ca să nu le păteze ori să le boţească filele. A aşezat pe masă, în faţa învăţătoarei, pachetul pe care-l purtase sub braţ, ca pe un lucru de mare preţ, apoi s-a tras către uşă stîngaci, netezindu-şî cu palma firele rare şi cărunte de la tîmplă. — Iaca, le-am adus, tovarăşă bibliotecară. Aşa-i spune întotdeauna Ion Albu, cînd o găseşte la bibliotecă , tovarăşă bibliotecară. Asta numai cînd e vorba de cărţi, sau de bibliotecă. Dacă e ceva în legătură cu sfatul, atunci, tovarăşă deputată, or dacă e despre şcoală — tovarăşă învăţătoare! Mă rog, cum devine cazul, după funcţie. Şi este foarte mîndru că el, care n-a fost atâta vreme decit om de serviciu la şcoală, a reuşit singur să priceapă lucrul acesta. Acum însă, a aflat de la Măceş Marin, secretarul U.T.M.-ului că sîmbăta trecută Florica Mustăcioară a fost aleasă și in conducerea colectivului sportiv „Recolta“... Va să zică încă o funcţie ?... Dar cum o să-i spună, atunci cînd, să zicem, o să fie vorba despre probleme sportive?... Tovarăşă responsabilă sportivă ?... Nu, nu prea merge... Ei, nu-i nimic, o să-i spună tovarăşă Florica, aşa cum îi spune şi Ioana, fata lui Gheorghe Soare, cea care citită in echipa de cor... Mulţumit că a găsit o rezolvare bună acestei probleme, Albu ridică iarăşi privirea către învăţătoare. Aceasta, aşeză cărţile în rafturi şi după ce li trecu pe fişă data când te-a înapoiat, se întoarse către el. — Dar broşura n-ai adus-o, tovarăşe Albu? — Ba aia nu, tovarăşă învăţătoare, dar săptămâna viitoare o aduc negreşit... — Cum, m-ai citit-o încă ? — Ba, eu.... am citit-o, dar... — Dar ?.... — Apăi să spun, dacă e vorba pe așa, ce s-o mai încurc de colo-colo ?... Zahatul de cumnatu-meu a luat-o, acu-i săptămâna, și nu a mai adus-o înapoi... Zicea că să-i citească și nevestii acasă, cum se face semănatul porumbului in pătrate și de ce nu trebuie făcute mușuroaie la cartofi, cînd îi prăşeşti... Da' mă duc la el, mă duc şi i-o iau negreşit... — E bine că i-ai dat-o şi lui s-o citească, însă ai grijă să nu o piardă — mai ştii? — ... că pe fişă dumneata eşti trecut şi dacă se pierde... — Aşi, nici vorbă, cum să se piardă ?... Chiar acu' mă duc la el... — Dacă te duci, poţi să-i spui să vină şi el la bibliotecă... Să-i facem fişă şi să ia cărţi de aici.... De ce să le ia de la dumneata... — Adevărat! Uite că la asta nu mă gîndisem... E mai bine aşa, cum să nu. Are fişa lui, el răspunde... Dar acu’ îmi mai dai o carte ? Dar să fie una frumoasă. — Vrei să mai iei una ? Bine, atunci să-ți dau „Ana Nucului“. E o carte foarte frumoasă... Omul luă cartea, uitindu-se cu interes la cele două femei zugrăvite pe copertă... — Aiîî,dar boite mai sunt... Și zici că e frumoasă, tovarășă bibliotecară? — E frumoasă, tovarășe Albu, dacă-ți spun eu !... Nu te uita la copertă, aia aşa a făcut-o pictorul, dar citește-o numai și o să vezi cit de frumoasă e... — Nepriceput zugrav!... mai spuse acesta, luînid cartea și învelind-o cu grijă in hîrtie. Apoi se găti de plecare. — Nu uita să vii joi seara la cămin, tovarășe Albu, ii strigă învăţătoarea din urmă. Avem conferinţă despre insăminţările de primăvară !.... Vine un agronom de la raion... — Fii fără grijă, că nu uit eu. Ce, parcă am lipsit eu vreodată ? Numa’ că acu’ ii aduc şi pe cumnatu-meu. Negreşit îl aduc, să auză şi el cu urechile lui, din gura a-' gronomului, de ce nu trebuie răritat porumbul... Intorcîndu-se către rafturi, învăţătoarea se apucă să facă ordine şi să aşeze cărţile. Tocmai atunci insă intră Bratu Emil, un tlnăr de 16 ani, şi unul din cei mai activi cititori ai bibliotecii. —^ A, bine că ai verit — 11 primi bucuroasă bibliotecara. Tocmai trebuia să plec, căci am după masă ore de limba rusă la şcoala din Sf. Gheorghe şi mă gândeam cum să fac să nu închid biblioteca.... Ţi-am arătat cum se trece în fişe, da? — Să trec în fişe ?... Dar asta o ştiu de anul trecut! făcu acesta cu tonul unui om atins în demnitatea lui de specialist... Chiar dumneata spuneai că o să rămân să-ţi ţin locul... — Bine, atunci rămîi aci, pînă mă întorc eu. Uite cheile. Ai grijă cum dai cărţile şi cum le treci în fişe. Nu închizi decit diseară la şase. Dar pină atunci, mă întorc eu... Ieşind în şosea, învăţătoarea se mai opri câteva minute de vorbă cu un sătean, care-i ceru lămuriri despre felul cum Învaţă fiusău, strigă peste gard la Petre Chiriţă pentru a-i aminti că are de adus o carte la bibliotecă şi să-l anunţe despre conferinţa de joi seara, apoi îşi strânse cordonul ragla- nului peste mijloc şi porni la drum. Peste cîmp, vîntul călduţ aleargă cu mai multă hărnicie, iar soarele şi-a întărit dogoarea. Pământul mai doarme încă sub învelişul zăpezii, care nu se îndură încă să-i dezgolească faţa şi să lase drum liber semănăturilor. Nu va mai trece mult însă şi forţune întinerite ale naturii vor învinge această rezistenţă intimată a iernii, iar zăpezile se vor retrage, ascunzîndu-se pe văi şi prin coclaurile umbroase, la adăpost de săgeţile soarelui. Se desprimăvărează... ION MACARIE La examenul de absolvire al tractoriştilor în stradă s-au aprins becurile electrice. Este o seară caldă şi liniştită. Prin rigole şerpuieşte încet apa topită din zăpezi. Şirul de castani din faţa şcolii de tractorişti pentru gospodăriile de stat, din Olteniţa, parcă revine şi el la viaţă. Ca mîine, ogoarele vor aburi şi pe aici din nou... Aceasta o ştiu bine şi elevii care sînt tocmai în examenul de absolvire. înăuntru, pe coridorul lung din faţa claselor, forfotesc zeci de elevi de colo, colo, vorbind cu aprindere între ei, gălăgioşi, nerăbdători. O uşă se deschise. Pedagogul de servici anunţă : — Să intre tovarăşii Călinescu Alexandru, Catană Ion, Costache Dumitru şi Vînătoru Gheorghe... Cei patru elevi păşesc înăuntru plimbîndu-şi privirile către masă, unde profesorul Cantoniera Slav răsfoieşte cu atenţie fişele pe care sînt notate subiectele, vorbind încet cu maistrul Popa Florea şi cu şeful de brigadă fruntaş,Neagu Iulian de la gospodăria de stat Feteşti. Elevii vor fi examinaţi acum la cursul de tractoare-motoare. — Călinescu o să ne vorbească despre pompa de injecţie, rosteşte privindu-i ţintă profesorul Cantoniera, Catană, despre regulatorul de turaţie — Costache, despre sistemul de ungere şi părţile lui componente, iar Vînătoru, despre cutia de viteza. Gîndiţi-vă bine, făceţi-vă cîte un plan al expunerii şi apoi... aveţi cuvîntul. După citeva minutede gîndire, Călinescu Alexandru prinde a vorbi: — Pompa de injecţie cuprinde carterul mare, carterul mic, corpul mic al pompei de injecţie şi axul cu came... In carterul mare se află cuibultori, galerul mare... Uneori, profesorul Cantoni era ca şi ceilalţi doi tovarăşi din comisia de examinare, îl întrerup punîndu-i întrebări : cîte orificii are corpulpompei, cum funcţionează pompa de injecţie. Călinescu Alexandru, un băiat cu ochii vioi, cu părul tuns scurt, răspunde cu precizie, dovedind că atît la cursul teoretic cit şi la îndrumările practice în atelier ori pe teren, a învăţat cu temeinicie, imsuşindu-şi toate noţiunile de bază. La fel de bine răspund şi Catană Ion, Costache şi Vînătoru... Cu toţii sînt copii de ţărani muncitori, de prin satele regiunii Bucureşti. Au absolvit întîi şcoala profesională metalurgică din Bucureşti, apoi în dorinţa d© a contribui la luptapentru recolte bogate, pentru bunăstarea oamenilor muncii. — iată, au urmat cursurile şcolii de tractorişti pe care o absolvă acum. Costache este de pildă din comuna Tărtăşeşti, raionul Răcari, Călinescu Alexandru din Crîmpoaia — raionul Drăgăneşti, Catană Ion din Olteniţa Veche... Cei 75 de elevi, în timpul cursurilor, au obţinut într-adevăr serioase cunoştinţe de agrotehnică, de cunoaştere a motoarelor de tractoare şi maşinilor agricole, de organizare a muncii pe teren. Zi de zi, profesorii, ca de exemplu Bujkov Vasile, care a predat cursul de maşini agricole, inginera Macovei Elena şi alţii, au dat atenţie îmbinării cunoştinţelor teoretice cu practica învăţîndu-i pe elevi cum trebui© săaplice normativul de îngrijiri tehnice, cum pot fi remediate grabnic defecţiunile ivite la tractoare, maşini agricole şi altele. — Pe drept cuvînt se poate spune, mărată directorul şcolii, tovarăşul Secoşanu Alexandru, mulţi elevi pot fi socotiţi acum adevăraţi mecanici de sector. Ne mindrimeu elevi ca: Chirică Ion din Chirnogi, Şerban Ilie din Răcari, Munteanu Gavrilă din Drăguşeni, Cărămidă Marin din Bucureşti, ori Ciobanu Petre din Olteniţa Veche. In ziua festivităţii de închidere a cursurilor, cînd elevii au primit diploma de absol- vire, pe chipurile lor se putea citi nemărginita bucurie că de acum vor putea lucra pe tractoare, vor putea pun© umărul la reuşita campaniei agricole de primăvară. — Partidul şi guvernul nostru, spunea elevul fruntaş Ivan Alexandru, ne-au ajutat să învăţăm, să ne calificăm în mîndra meserie de tractorişti. Vom răspund© acestei griji prin luptă dîrză, pentru a ara şi însămânţa la timp ogoarele, dovedind că sun- tem în primele rînduri în măreaţa bătălie pentru asigurarea plinii poporului nostru muncitor. însufleţirea cu care Ivan Alexandru spunea aceasta în numele tovarăşilor lui, constituie cea mai bună chezăşie că angajamentul lor va fi îndeplinit cu cinste. A. IANCU Campionatul mondial de şah Meciul pentru campionatul mondial de şah dintre M. Botvinik şi V. Smîslov a continuat la 30 martie cu disputarea celei de a 7-a partide. Cu albele a jucat Smîslov. Pentru a treia oară în acest meci Botvinik a ales apărarea franceză. La mutarea 4-a, Smîslov a renunţat la continuarea folosită în partidele anterioare, alegînd una dintre cele mai complicate variante ale acestei apărări. După o serie de combinaţii interesante, care au apărut în această partidă chiar de la început, Smîslov a obţinut avantaj material, reuşind să câştige un pion. Totuşi, Botvinik a păstrat posibilitatea unui contra joc activ, datorită faptului că pionii albului erau slăbiţi, iar regele ocupa o poziţie nesigură. Pentru a para ameninţările tactice ale campionului mondial, Smîslov a înapoiat pionul reuşind prin aceasta să-şi activizeze figurile şi să obţină un pion liber periculos pe linia h. In ciuda simplificării focului, negrul a fost nevoit să treacă la apărare. După 40 de mutări, partida s-a întrerupt într-o poziţie în care albul are avantaj pe flancul regelui, iar negrul caută să-şi creeze contra şanse pa flancul damei. i Miercuri a avut loc reluarea partidei întrerupte din cadrul meciului Botvinik-Smîslov pentru campionatul mondial de şah. Aceasta era cea de a 7-a partidă a meciului şi fusese întreruptă intr-o poziţie avantajoasă pentru Smîslov. In reluare, la mutarea 50-a Botvinik s-a recunoscut învins. După 7 partide jucate scorul meciului este de 1'A—-2V1 puncte în favoarea lui Botvinik. Cea de a 8-a partidă se joacă la 1 aprilie. Ştiri sportive . După terminarea întîlniri prieteneşti de şah dintre echipele Uniunii Sovietice şi Argentinei, şahiştii sovietici au fost invitaţi de autorităţile şi organizaţiile sportive din Argentina să dea cîteva simultane în diferite oraşe ale ţării şi să analizeze partidele jucate în cadrul turneului terminat recent. Şahiştii sovietici au făcut o călătorie în delta rîului Parana. La 29 martie, Kotov şi Gheller au plecat la Cordova, Bronştein şi Toluş la Rosario, Keres şi Ragozîn la Tucuman. Ei s-au întîlnit cu şahiştii din aceste localităţi. Auerbach, Taimanov, Petrosian şi Flohr au dat simultane la Buenos Aires. Presa argentiniană se ocupă pe krg de vizita şahiştilor sovietici. Ziarele scot în evidenţă înalta clasă de joc arătată şi superioritatea şcolii sovietice de şah. • Cea de a 19-a înscriere la marea competiţie ciclistă de fond „Cursa Păci” a fost primită de către comitetul de organizare din partea Uniunii sportive populare din Italia (UISP). Echipa italiană va fi alcătuită din membri ai UISP cit şi din ciclişti deseffl- naţi de Federaţia italiană de ciclism. • Marţi la amiază a părăsit Capitala, pierind la Budapesta, lotul gimnaştilor din RPR care va participa la turneul internaţional de gimnastică organizat cu prilejul aniversării eliberării Ungariei. • Deschiderea oficială a sezonului sportiv în aer liber va avea loc duminică pe Stadionul Republicii, într-un cadru sărbătoresc. După festivitatea de deschidere, care va cuprinde o defilare a diferitelor colective sportive din Capitală, cu începere de la ora 14, se va disputa întîlnirea contînd pentru campionatul categoriei B dintre echipele Voinţa Bucureşti şi Flacăra Piteşti. Amatorii de sport din Capitală vor urmări apoi în continuare, cu începere de la ora 16, un interesant joc în cadrul categoriei A la fotbal, între valoroasele echipe bucureştene CCA, campioana ţării şi Locomotiva Griviţa Roşie, actuala fruntaşă a clasamentului.