Steagul Roşu, mai 1954 (Anul 1, nr. 31-56)

1954-05-01 / nr. 31

I­ n această minunată zi de primăvară, cînd pădurile şi munţii se înveş­­m­intează în verdeaţă, cînd in aer se simte bucuria înnoirii, cînd na­tura reînvie năvalnic în toată splendoa­rea ei, milioanele de oameni au­ muncii de pe întreg cuprinsul pămîntului păşesc înainte cu inima plină de voioşie sub acelaşi stindard de luptă — al solidari­tăţii şi frăţiei — pentru cucerirea păcii în lume, pentru democraţie şi socialism. Alături de oamenii sovietici, con­structori ai comunismului, ale căror pilde luminează ca un far puternic calea tutu­ror celor ce muncesc şi luptă pentru o viaţă nouă, lipsită de griji, alături de oa­menii muncii din ţările de democraţie populară care, luîndu-şi soarta în pro­priile lor mîini, îşi făuresc în mod paşnic visul minunat la care au năzuit ani şi ani de-a rîndul; alături de aceşti oameni liberi de exploatare, milioanele de pro­letari din ţările capitaliste şi cele subju­gate imperialismului îşi string şi mai pu­ternic rîndurile in jurul partidelor comu­niste şi muncitoreşti frăţeşti şi trec­­în revistă, cu prilejul acestei zile, biruinţele dobîndite în lupta lor dreaptă pentru independenţa statelor lor, pentru înlătu­rarea jugului exploatării şi asupririi na­ţionale. Oamenii muncii de toate graiurile, li­beri sau exploataţi, albi sau de culoare, cu toţi laolaltă, sînt călăuziţi de acelaşi simţămînt puternic, de acelaşi imperativ al vremii impus de popoarele lumii: apă­rarea păcii şi securităţii popoarelor îm­potriva tuturor uneltitorilor pretendenţi la dominaţia mondială, urmaşi ai lui Hitler ■— imperialiştii americani. In această măreaţă zi ei îşi exprimă aceste sentimente nobile cu mai multă hotărîre şi vitalitate, cu forţe noi şi me­reu crescînde. Stăpîn pe destinele sale, poporul nos­tru muncitor în frunte cu clasa munci­toare şi sub conducerea partidului se prezintă în această zi de 1 Mai cu un nou şi bogat bilanţ de realizări pe linia trasată de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953. Răspunzînd chemărilor C.C. al P.M.R. cu prilejul zilei de 1 Mai, oamenii muncii din întreprinderi şi instituţii, de pe ogoa­re, din fiecare domeniu de activitate, ho­­tărîţi să întîmpine această zi cu fapte cît mai măreţe, demne de hărnicia ziditorilor de viaţă nouă, au desfăşurat mai larg stea­gul întrecerii socialiste şi s-au avîntat cu forţe sporite în lupta pentru dezvolta­rea economiei naţionale, pentru îmbună­tăţirea continuă a nivelului de trai ma­terial şi cultural al poporului muncitor. Sporirea producţiei şi a productivi­tăţii muncii, mărfuri de consum popular mai multe, mai variate, mai ieftine şi de mai bună calitate, terminarea la timp a reparaţiilor l la maşinile agricole şi con­fecţionarea în bune condiţiuni a pieselor de schimb necesare agriculturii în actua­la campanie de primăvară, iată numai cîteva obiective principali în direcţia­ că­rora au desfăşurat şi continuă să desfă­şoare întrecerea socialistă muncitorii, in­ginerii, tehnicienii şi funcţionarii din fa­bricile şi uzinele din oraşul şi regiunea Bucureşti ca şi din celelalte întreprin­deri industriale di pe cuprinsul patriei noastre. In focul întrecerii socialiste au izvorît minunate iniţiative, au fost scoase la iveală şi puse în valoare noi şi noi re­zerve interne. La complexul C.F.R. ,,Gri­­viţa Roşie” prin mobilizarea rezervelor interne s-au reconstruit peste plan o lo­comotivă de mare viteză şi un vagon sa­lon utilat modern, acestea pe lingă alte numeroase realizări legate de Îmbunătă­ţirea condiţiilor de transport pe cale fe­rată. Avîntul cu care s-a desfăşurat în­trecerea socialistă la uzinele „Semănă­toarea” a făcut să se ridice activitatea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor la un nivel mai înalt. Ei au dat agriculturii peste plan 50 de semănători cu pinteni, 2000 semănători manuale de po­rumb (sortiment nou), 10 semănători de cereale, două tone piese de schimb pentru maşini şi unelte agricole iar în ziua schimbului de onoare întreaga uzină a realizat numai în primul schimb o depă­şire de plan de 106 la sută. Echipament electric pentru tramvai de mare viteză, iată unul din prototi­purile realizate de lucrătorii de la între­prinderea „Clement Gottwald”. Luptînd pentru traducerea în viaţă a sarcinilor puse de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953, colectivul întreprinderiii va realiza în acest trimestru produse de uz casnic pentru consum popular în pro­porţie de 32 la sută din plan. „Aparate de radio mai multe, mai ief­tine şi de bună calitate”, sub această lo­zincă au pornit la întrecere şi lucrătorii de la întreprinderea „Radio-Popular” care în cinstea lui 1 Mai au realizat, cu aju­torul documentaţiei tehnice sovietice, pri­mul aparat de radio S.513A. In produc­ţia acestei întreprinderi se reflectă cu putere felul cum se aplică unele din nu­meroasele măsuri luate de partid şi gu­vern în ce priveşte ridicarea nivelului de viaţă al populaţiei de la oraşe şi sate. Tot în această fabrică s-a reali­zat pentru prima dată la noi l şi ţară apa­ratul medical „Endocauter” şi sunt în curs de realizare o serie de aparate medicale printre care cele de radiografie şi radio­­scopie care se vor produce în serie înce­­pînd din luna aceasta. Nu există întreprindere în ţara noastră unde oamenii muncii să nu cinstească prin fapte cît mai semnificative ziua de 1 Mai. Fruntaşi în întrecere?­ socialistă cum sînt comuniştii Radu Petre, Mihalea Radu şi Păduraru Nicolae de la uzinele „Kirov“, care au dat sute de perechi de încălţăminte peste norma de producţie, ca filatoarele Mîndroc Teodora, Ciubăc Gher­ghina de la F.R.B., care au realizat zilnic peste plan maii multe kilograme fire de bumbac şi de calitate superioară, sau ca inginerul Mircea Ionescu de la „Tehno­­metal”, care a realizat un dispozitiv pen­tru protecţia ochilor muncitorului strun­gar, sînt numai cîteva din numeroasele exemple, demne de urmat. Bucuria cu care poporul nostru munci­tor a întîmpinat ziua de 1 Mai s-a vădit şi în avîntul cu care lucrează oamenii muncii de pe ogoarele patriei noas­tre. Ea se reflectă în lupta pe care o desfăşoară ţărănimea muncitoare pen­­tru terminarea însăminţăi.Mor în epoca optimă, pentru aplicarea pe scară largă a metodelor agrotehnice înaintate, pentru însămînţatul porumbului şi plantatul car­tofului în cuiburi aşezate în pătrat. Unităţi socialiste ale agriculturii noas­tre ca: S.M.T.-Săruleşti din raionul Bră­­neşti, G.A.S. „Dumitru Marinescu” din raionul Roşiorii de Vede, G.A.C. „Fili­­mon Sîrbu” din raionul Călăraşi sau ca întovărăşirea agricolă „1 Mai“ din raio­nul Snagov, raportează cu mîndrie parti­dului şi guvernului realizările obţinute în cinstea lui 1 Mai şi hotărîrea lor de luptă pentru terminarea la timp a lucră­rilor agricole din primăvara acestui an, pentru obţinerea unor recolte bogate la hectar. Cu justificată mîndrie patriotică sărbă­toreşte 1 Mai ţăranul muncitor cu gos­podărie individuală Marin A. Niţă, din comuna Slobozia-Moară, raionul Răcari, care şi-a plantat cartofii iarovizaţi în cuiburi aşezate în pătrat printre primii din comună, sau ţăranul muncitor Florea Bota, din comuna Stoicăneşti, raionul Drăgăneşti, care şi-a însămînţat întreaga suprafaţă de pămînt în cuiburi aşezate în pătrat. Fiecare angajament îndeplinit, fiecare realizare obţinută de oamenii muncii din ţara noastră confirmă cu putere faptul că în ţara noastră întîmpînarea lui 1 Mai a devenit o tradiţie. Sărbătorind măreaţa zi de 1 Mai prin fapte cît mai bogate, poporul nostru mun­citor îşi manifestă dorinţa şi hotărîrea sa neclintită, pentru consolidarea şi lărgirea cuceririlor dobîndite sub conducerea în­cercată a partidului, hotărîrea sa de luptă pentru întărirea şi înflorirea scumpei noas­tre patrii — Republica Populară Româită — factor activ în lagărul păcii, democra­ţiei şi socialismului. Demonstrînd de 1 Mai, poporul nostru îşi îndreaptă gîndurile cu recunoştinţă veşnică spre marea Uniune Sovietică, căreia îi datorează libertatea, victoriile dobîndite în anii regimului democrat­­popular. Sărbătorind­­ziua de 1 Mai oamenii muncii din oraşul şi regiunea Bucureşti alături de întregul nostru popor îşi ex­primă hotărîrea de luptă pentru înfăptui­rea politicii partidului, pentru întărirea continuă a regimului nostru democrat­­popular, pentru pace, pentru socialism. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii inter­naţionale a oamenilor muncii, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţările! D­E 1 MAI ANUL I-Nr. 31 4 PAGINI 20 BANI 1 MAI 1954 COMITETELE REGIONAL­E­ ORĂŞENESC BUCUREŞTI OLE PJ.R. cheamă oamenii muncii din oraşul Bucureşti la MAREA DEMONSTRAŢIE CU PRILEJUL ZILEI DE 1 MAI ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii care va avea loc azi dimineaţă in Piaţa Generalissimul I. V. Stalin Cu ocazia zilei de 1 Mai, poporul nostru îşi afirma din nou dragostea şi recunoştinţa faţă de Marea Uniune Sovietică a cărei politică externă de pace şi prietenie între popoare corespunde inte­­reselor vitale ale tuturor popoarelor şi este obstacol hotărîtor în calea dezlănţuirii unui nou război. (Din Chemarea de 1 Mai 1954 a Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Romin către toți oamenii muncii din Republi­ca Populară Romină). Marea sărbătoare întîmpinată cu noi succese în fabrici şi pe ogoare La uzinele „23 August” se fabrică pentru prima oară vi­­ară SEGMENŢI DE TĂIAT METALELE FEROASE De la capătul sălii în care simt instalate maşinile de tăiat metale, Arado Aurel ii face un semn cu inima timarului inginer Bă­­mnescu Petre. Gestul înseamnă : aşteptaţi pu­ţin, mă intere­s numai decit la prima maşi­nă — doar lucrez acum la patru... Dinţii* maşinii de tăiat muşcă dintr-un bloc de oţel . — N-ai schimbat avansul? se interesează inginerul. — Nu. A început a, tăia acum cinci mi­nute, încă cinci sau şase minute şi blocul e gata. Un şuvoi de apă şi săpun spală roata dinţată, care, rotindu-se, taie metalul: — Merge bine; nu se încarcă cu şpan şi dinţii nu se mai rup. Taie de trei zile şi trei nopţi. Mado ii spune toate acestea inginerului, fiindca ştie bine că-l interesează; doar el a proiectat segmenţii din care se compune dispozitivul de tăiat metale feroase al a­­cestor maşini. Vorbeşte cu un ton familial, din care străbate în mod foarte vizibil sa­tisfacţia. Are şi de ce. Pînă acum cite­va zile lucra la o singură maşină. Acum lucrează la patru. Pină acum citeva zile, lucrul la maşina de tăiat îi dădea o mulţime de greutăţi. Dinţii dispozitivului se înfigeau în metal, dar nu aveau destulă putere să-l ma­cine şi să-l îndepărteze in acelaşi timp. — Să ne mai trimiteţi asemenea dispozi­tive... ci­ mai multe. Inginerul zîmbeşte; insistenţa lui Mado nu-L mai surprinde, fiindcă a mai ascultat această cerere începind din ziua de 5 apri­lie. In acea zi, tăietorul Aurel Mado veri­fica in secția de tăiat metale, noul dispozi­tiv construit în secția de­­s­cu­lar­­e generală a uzinelor „23 August“. . . ...In primele zile ale lunii ianuarie ingi­nerul Bămnescu Petre primea sarcina de a proiecta aceşti segmenţi. „Nu este un lucru uşor, ii atrăsese atenţia şeful secţiei de sculărie—generală­—la­-ajutorul—inginerului veniră utemiştii, frezori şi ajustori din sec­ţie. Segmenţii de astăzi sînt rezultatul a 19 operaţiuni preliminare. Pentru fiecare din aceste operaţiuni a fost construit un dispozitiv special, cu ajutorul căruia a fost executată o nouă fază în confecţionarea a­­cestor piese. ...La început, segmentul are forma unei suprafeţe dreptunghiulare. Timarul ajustat Niculescu Ion frezează „raza“ care va da li­nia pe care dispozitivul se sudează pe placa maşinii de tăiat. Apoi piesele grupate cite cinci, ajung la tinerii frezori Andrei Cons­tantin şi Cornea Manuole: ei rectifică latu­rile piesei şi execută frezarea laterală. Nu e o operaţie uşoară , fiecare sutime de mi­limetru va conta atunci cînd dispozitivul va fi gata montat, la cele din urmă, un alt tînăr ajustor Cojocaru Ion, va executa ope­raţiile de găurire. Apoi, cu toată atenţia va fi frezată „dantura“ segmentului, după care va urma o nouă rectificare. Cu aceeaşi grijă cu care doctorul examinează organis­mul omenesc, rectificatorii vor examina gro­simea fiecărui dinte al segmentului: dacă unul dintre aceştia ar fi doar cu a zecea parte dintr-un milimetru mai gros ca cele­lalte, mişcarea dispozitivului, repartizată inegal va apăsa în mod deosebit asupra lui şi în toiul rotaţiei el s-ar rupe imediat. Pentru sărbătorirea zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, fiecare om al muncii se străduieşte să aducă poporului şi patriei lui darurile cele mai frumoase. Asemenea daruri se făuresc prin muncă deosebită, prin muncă avîntată şi colectivă, iar succesele obţinute în urma acestei munci umplu de mîndrie inima fiecărui om cinstit al ţării noastre. Avînd credinţa şi bucuria că fiecare nouă realizare duce la întă­rirea statului nostru de democraţie populară, oamenii muncii din oraşul Bucu­reşti şi din raioanele săteşti ale regiunii noastre l-au întîmpinat pe 1 Mai 1954 cu dragoste şi cu realizări deosebite. Peste 10.000 hectare însăminţate cu porumb in raionul Drăgăneşti (De la corespondentul nostru). Antrenate în întrecerea patriotică pentru efectuarea în­­sămînţărilor de primăvară în bune condiţiuni şi la timp, numeroase comune din cuprin­sul raionului Drăgăneşti au trecut la însă­­mînţatul porumbului. Respectînd angajamen­tele luate, ţăranii muncitori cu gospodării mici şi mijlocii, ajutaţi şi îndrumaţi de către organizaţia de bază din comune au tradus în fapte angajamentele lor de a însămînţa în­­tr-un rita­i tot mai viu. însufleţirea cu care ei au muncit şi mun­cesc este legată de dorinţa de a întîmpina ziua de 1 Mai cu noi realizări şi de a asigura o recoltă bogată. In fruntea muncilor agri­cole din primăvară se află comunele Crăciu­­nei şi Sprîncenata. Act, exemple de muncă au dat comuniştii şi deputaţii sfaturilor populare. Astfel, în comuna Băcăleşti ţăran­i muncitori Radu Dobre, Neagu Olaru, Stan Badea şi Gheorghe R. Stana, folosind din pin timpul prielnic muncilor agricole de primăvară, au term­nat însămînţatul culturilor din epoca I pornind apoi primii la însărmînţatul porum­bului. Totodată, datorită muncii dusă de or­ganizaţia de bază cit şi ajutorului dat de teh­nicianul agricol Gheorghe Fifoiu, ţăranul muncitor Răduţ Stancu şi-a însăm­înţat un hectar cu porumb în cuiburi aşezate în pă­trat. Urmînd pilda ţăranilor muncitori fruntaşi şi apu­cînd în practică sfaturile agrotehnice, ţăranii muncitori din comuna Crăciunei au trecut în masă la însămînţatul porumbului. Printre primii care au ieşit l­a cîm­p au fost Ion Neacşu, Constantin Păduraru şi Iova N. Stoian. Exemplul lor a fost urmat de majo­ritatea ţăranilor muncitori din comună, astfel că din cele 307 ha, planificate pentru cul­tura porumbului, s-a realizat pînă l­a 28 apri­lie 259 ha, respectîndu-se to­ate regulile agro­tehnice. Acelaşi elan l-au depus în muncă şi ţăranii muncitori din comuna Sprîncenata unde s-au însămînţat cu porumb 631 ha, ceea ce repre­zintă 55 la sută din sarcina de plan. Şi aici comuniştii şi deputaţii au fost exemple vii pentru ceilalţi ţărani muncitori din comună. Exemplul ţăranilor muncitori din această comună fruntaşă la însămînţări este urmat şi de comunele Balta, Mărunţei, Băseşti, Căli­­neşti şi Boiu care, folosind la maximum timpul prielnic cît şi întreaga capacitate de lucru a atelajelor, au însămînţat cu porumb supra­­feţe mari, contribuind la creşterea zilnică a suprafeţei însămînţată cu această cultură, pe întreg raionul, care la data de 28 aprilie era de 10.044 ha. O contribuţie importantă la mărirea acestei suprafeţe însămînţate cu po­rumb o aduc gospodăr­iie colective şi înto­vărăşirile agricole care sînt antrenate în în­trecerea socialistă. In fruntea întrecerii se află gospodăriile din comunele Stoicăneşti, Plopii-Slăviiţeşti şi Poiana, iar dintre întovă­răşirile agricole, fruntaşe sînt întovărăşirile din comunele Mărunţei, Coman şi Dudu. In cuiburi aşezate in pătrat (De la corespondentul nostru). — Timpul prielnic însămînţării porumbului a d­at posi­bilitate membrilor gospodăriei colective „Fi­­lari­on Sîrbu“ d­in Călăraşui.Vechi, raionul Că­lăraşi, să treacă la aplicarea practică a ce­­lor învăţate la consfătuirea fruntaşilor în cul­tura porumbului din paionul Călăraşi. La această consfăta­re, brigadierul Aur Baicu din gospodăria colectivă „Filimon Sîr­bu“ a arătat celor prezenţi că, datorită apli­cării regulilor agrotehnice, colectiviştii au obţinut de pe o suprafaţă de 150 hectare în medie 3.500 kg. grîu la ha. In acest an ei s-au angajat ca întreaga suprafaţă de porumb să o însămînţeze numai în cuiburi aşezate un pătrat. Cu ajutorul tractoriştilor de la S.M.T.­Cuza Vodă, membrii gospodăriei colective „Filimon Sîrbu“ au efectuat arături pe 160 ha. planifi­cate pentru a fi însămînţate cu porumb. In acelaşi timp ei au făcut şi grăpatul pe în­­treaga suprafaţă. Pentru marcarea terenului ce urma să fie însămînţat cu porumb în cuiburi aşezate în pătrat, colectiviştii au confecţionat marca­toare din 12 bucăţi de lerr­n tare de cîte 4 m. fiecare, la care s-au fixat la o distanţă de 70 cm. cuie din lemn tare, căpâtind astfel for­­matul unei greble. Cu aceste greble care au fost ataşate prăşitoarelor cărora li s-au scos cuţitele, colectiviştii din Călăraşii-Vechi au început să marcheze terenul pe care apoi au însămînţat porumbul în cuiburi aşezate în pătrat. Cu multă dibăcie au lucrat la marcarea terenului Iordan Petre, Iorgu Bolea, Vasile T. Ivan şi alţii din brigada IV-a care din prima zi au reuşit să depăşească norma cu 20-30 la sută, făcînd lucrări de bună calitate. Numai într-o singură zi, colectiviştii din brigada IV-a condusă de Leon Raicu au în­sămînţat 9 ha. de porumb în cuiburi aşezate în pătrat. Insămînţarea porumbului s-a făcut cu sapa la o adîncime de 8-10 cm., după care s-a făcut imediat grăpatul. Pînă în ziua de 28 aprilie, colectiviştii din Călăraşii-Vechi au însămînţat porumb în cui­buri aşezate în pătrat, pe o suprafață de 25 ha. Oameni de ispravă — Aşa cum îţi spun, tovarăşe Bîndea. Uzina noastră fabrică pompe centrifugale, se­mănători manuale pentru porumb, unelte de mare trebuinţă agriculturi ţării noastre. Apoi şi pămîntul, porumbiştile nu mai pot aştep­ta. Uite, noi trebuie să dăm 4.000 de sămănă­­tori. Atîta e angajamentul pentru 1 Mai. Să ne sfătuim cu toţii, noi cei din sectorul l­­, şi să vede­m­ poate depăşim angajamentul. Să trimitem la ţară mai multe semănători. Să zicem cu vreo 200 de bucăţi mai multe. Ce zici, vom reuşi? Lăcătuşul Gh. Lemna­ru de la uzinele „Va­sile Roaită“ se opri în loc chiar în fața uzi­nei. II privea stăruitor pe tovarășul său de muncă Bîndea. Era dis-de-d­mineață și pînă să înceapă lucrul trebuia să mai treacă mai bine de un sfert de ceas — Vom reuși, sigur, răspunse într-un tîr­­ziu Gh. Bîndea după ce făcuse în minte o socoteală. Dar trebuie să montăm zilnic mai multe semănători. Asta el ...Ne aflăm în ultima zi a lui aprilie. In curtea uzinei stăruie o mişcare rare­ori în­­tîlniită. In halele uriaşe ale uzinei, prin colţu­rile curţii, pretutindeni se munceşte fără odihnă. Intr-un colţ se pregăteşte graficul ce oglindeşte succesele în producţie obţinute de colect­vul uzinei în cinstea lui 1 Mai. Cu el vor defila. Aici, în cifrele acestea, e o păr­­ticică din munca fecăruia. Sînt prezente în curtea uzinei două oglinzi. Una a angajamen­telor luate în primele zile ale lunii, alta a realizărilor. Pe stîlpii groşi triunghiulari, proaspăt vopsiţi se pot ci­ti următoarele anga­jamente: „Ion Băcan, rabotor, în cinstea lui 1 Mai va da 2 la norme la zi în loc de 2 norme cît a realizat în martie, strungarii Mo­­canu Mircea şi Rădulescu Constantin, la fel. Ioniţă Dumitru va da 15 cilindri de aburi în loc de 10 şi 15 bucăţi corp de distribuţie în loc de 10. Lăcătuşul Gheorghiu Alexandru va termina planul pe aprilie în 17 zile...” şi nu-­­mele acestor oameni vrednici nu se mai ter­mină. Ca să afli rezultatele pe oameni trebuie să mergi la biroul de planificare, grupa s­­ta­tis­­tică. Aici îl găseşti pe Ion Verescu, un om mic de statură, care e gata să te Informeze. — Am cucent succese însemnate, tovarăşe, îţi zice el, nu fără mîndrie. Angajamente am avut: 4.000 semănători, ridicarea productivi­­tăţii muncii cu 2 la sută, reducerea pro-' centului de rebuturi cu 10 la sută, scăderea preţului de cost cu 5 la sută şi realizarea de economii la materiale şi combustibil în va­­loare de 3000 lei. Acesta a fost angajamentul pe uzină, dar noi am făcut mai mult. Am realizat nu 4000 de semănători ci 4.350 pe care le-am şi expediat de mult, iar economii 7848 lei. Să vezi însă pe omi ce depăşire am avut: uite, Ion Bălan, naibatorul, strungarii Mocanu Mircea şi Rădulescu Constantin au făcut cîte patru norme. Lăcătuşii Bîndea Gheorghe şi Lemnaru Gheorghe au montat zilnic cîte 130 de semănători în loc de 100 cît îşi luaseră angajamentul. Ion Gheorghe a obţiut în ziua schimbului de onoare o depăşire de normă de 800 la sută. Pe uzină, am dobîndit 135 la sută. Aceste victorii se datoresc elanului fierbinte cu care a muncit colectivul uzinei, unde în­­tîlneşti oameni de ispravă care fac din mun­ca lor de fiecare zi o cauză patriotică. | însufleţite schimburi de onoare Suta la suta peste plan Şi despre ei se poate scrie în ziar De cîteva săptămîni, colectivele de munci­tori şi tehnicieni ale întreprinderilor din ca­drul industriei locale lucrează cu un avînt din ce în ce mai sporit. Obiectivele de fiece zi ale acestor colective sunt­ produse tot mai multe şi de o tot mai bună calitate. In acest fel, muncitorii , şi tehnicienii acestor între­prinderi dau viaţă angajamentelor pe care şi le-au luat în cinstea lui­­ Miai, de a întîm­pina marea sărbătoare a solidarităţii oame­nilor muncii de pretutindeni, cu noi victorii în muncă. Sporirea numărului acestor sortimente este astăzi în multe unităţi fapt îndeplinit. De ziua schimbului de onoare desfăşurat în cinstea zilei de 1 Mai, cînd ne-am propus să culegem unele din succesele obţinute de fruntaşi­ în producţie de la I.A.T. (întreprin­dere de apometri şi turnătorie), am putut constata că noile produse pe care colectivul întreprinderii şi-a propus să le realizeze în cinstea zilei de 1 Mai, au şi fost confecţio­nate. La această unitate se fabricau pînă acum printre altele, arzătoare mici pentru aragaz. Acum s-a realizat un model nou de dimensiuni mai mari (1 metru cub capaci­tate), care se acomodează în bune condiţiuni şi pentru aragaz, ca şi pentru gaze naturale. Acest nou model de arzător pentru aragaz a şi intrat în fabricaţie de serie. Acelaşi co­lectiv a mai realizat şi un aprinzător de ara­gaz, gen brichetă, care a intrat de asemenea în producţia de serie. Printre noile produse realizate în cinstea zilei de 1 Mai se nu­mără şi confecţionarea unui prototip de pom­pă centrifugală, ce va fi folosită la irigarea grădinilor. De ziua schimbului de onoare, în diversele secţii ale întreprinderii s-a desfăşurat o mun­că avîntată pentru depăşirea normelor de producţie. Aceasta explică de ce, la termina­rea schimbului de onoare, pe întreaga între­prindere planul de producţie fusese depă­şit cu peste sută la sută. La secţia mecanică de la I.A.T., strungari pricepuţi, folosind maşini perfecţionate, strun- tesc cu precizie numeroase piese­ auto, pe care altădată le aduceam din import. Pentru strun­garul Mlarinescu Cristofor, fruntaş în produc­ţie, care lucrează la confecţionarea de piese de calitate pentru auto, de chiulase pentru autocamioane sau bucşe de cilindri, ziua schimbului de onoare a fost încă un prilej de a lăsa cu mult în urmă normele de pro­ducţie, pe care de altfel el le depăşeşte cu regularitate. In această­ zi, el a obţinut fru­moasa depăşire de 200 la sută. Exemplul frun­taşului în producţie Marinescu Cristofor a fost urmat cu multă însufleţire şi de alţi ■ numeroşi tovarăşi din secţie. Sub conducerea utemistului Rădulescu Mihai, brigada de ti­neret din cadrul aceleiaşi secţii, alcătuită din 6 strungari destoinici, a putut anunţa de asemenea, la lăsarea schimbului, o depăşire de 123 la sută. Vrednice fapte de muncă s-­au petrecut şi în alte secţii ale întreprinderii. Fruntaşul în producţie Pipirigeanu Nicolae, ajustor, care dovedeşte multă îndemîmare la ajustejul chiulaselor de Skoda, a dat şi el — în ziua schimbului de onoare — mai multe piese ca de obicei, întrecînd normele de producţie cu 191 la sută. Exemplele arătate, ca şi alte zece, dovedesc însufleţirea cu care s-a lucrat de ziua schim­bului de onoare, dragostea cu care munci­torii noştri cinstesc măreaţa sărbătoare a proletariatului Internaţional. Ţesătoarei de la „Donca Simo” cu care stăteam deunăzi de vorbă ii spune Annicuţa Chiru. Cînd stă de vorbă cu cineva îşi strin­­ge fruntea le atitea cute de parcă te-ar mustra... Am întrebat-o dacă are vre­un necaz. — Vai de mine! Nu simt supărată deloc... N-am nici un necaz, mă impredimtă ea zîm­­bimd.Așa e felul meu... Dar nu despre asta e vorba. Mă gîndesc că alte fabrici ne-o iau poate cu mult înainte. Și dumneata vrei să vorbești despre nod la ziar!... — Aţi rămas cu mult in urmă? — Asta ne-ar mai fi trebuit... Să rămînem în urmă de 1 Mai... Să ne facem de ruşine... Dar eu nu vorbesc despre luna asta, vorbesc de februarie şi martie. In lunile acelea am rămas în urmă. Nu e păcat? Vorbea atît de sincer această ţesătoare, cu atita competenţă despre problemele fabricii, incit aveam impresia că nu sînt vorbele unei simple muncitoare, ci ale unui director al cărui cuvînt e bine cîntărit, purtînd pe­cetea unei autorităţi şi mari răspunderi.­­ fapt discuţia principală pe care am avut cu Anicuţa Chiru s-a desfăşurat în jur schimbului de onoare ce a avut loc la „Do­ca Simo”­­în cinstea lui 1 Mai. Să luăm numai două angajamente rosti la această fabrică la începutul lumii april pentru întîmpinarea sărbătorească a lui Mai. Primul angajament: cinci mii de pimză peste plan. Al doilea angajament: se pună la funcţiune un calandru pentru da ţesăturilor un aspect mai plăcut. Toa acestea, tot Anicuţa Chiru mi le poveste Dar la momentul cînd acestei ţesătoare­­ cepeau să i se destindă cutele frunţii, apr­oiindu-se cu povestirea de felul cum a îndeplinit­ în fabrică angajamentul pe ap­­ie, o tovarăşă o strigă pe Anicuţa să vii şi ea in sala de festivităţi. Am mers intr­­colo împreună, întreaga fabrică­ era aduna aici... E o adunare sărbătorească, închina lui 1 Mai. Au vorbit doar trei tovarăşi, ci toţi au vorbit de o singură bucurie. In 1 de cinci mia metri peste plan, cum "era a­gajamentul, s-au realizat opt’mii şase su patruzeci... Noul calandru a intrat în r daj, iar in ziua schimbului de onoare cole­tivul fabricii şi-a îndeplinit planul in medi cu 115 la sută. In exemplele citate, pe lingă nume Amicuţei Chiru, care la ziua schimbului onoare a obţinut cele mai multe şi in bune produse, am auzit şi numele altor ţes­toare care au rămas la urmă, cum ar fi exemplu Mancu Maria... La auzul acestor din urmă nume şi sublinierilor făcute de vorbitori cu privi la unele deficienţe care mai stingheresc pr­oucţia în unele secţii, ţesătoarea A­nica Chiru toi atrase atenţia din nou: — Şi dumneata vrei să ne dai la ziar! Pe­ două-trei luni dacă ne vindecăm toate m­­ehcele, atunci da. Şi după o scurtă pau, ţesă­toarea continuă să se frăminte: „Da­­­vatrăşe, e încă mic procentul... Credeţi că­­ poate scrie la ziar despre 66 la sută?” Se poate scrie tovarăşă. Acest procent­­ 66 la sută, alături de procentele realizate c­u celelalte ţesătoare din fabrică, reprezînt laolaltă 8.640 metri de pînză peste plan,­­ care păşiţi sărbătoreşte in Intim­pina­rea’ li 1 Mai. Şi-apoi In cinstea lui toţii de M. tot aţi făcut o cotitură la munică. Oare­­ lunile viitoare nu veţi păşi spre acelea: izbrozi cu aceeaşi voinţă şi mîndrie? Şi această ţesătoare de la fabrica „Donca Simo" a contribuit la făurirea darului pentru 1 Mai. In ziua schimbului de onoare, tovarăşa Ana Anto­­novici a depăşit planul de producţie cu 45,6V».

Next