Steagul Roşu, iunie 1954 (Anul 1, nr. 59-82)

1954-06-03 / nr. 59

Să se intensifice lucrările de întreţinere a culturilor în raionul Slobozia Obţinerea unei recolte bogate la hectar depinde in mare măsură de executarea tu­turor lucrărilor de întreţinere a cul tarifar după regulile agrotehnice înaintate. In a­­cest scop, numeroase gospodării colective, Întovărăşiri agricole şi numeroşi ţărani mun­citori cu gospodării individuale din raio­nul Slobozia, au început la timp lucrările de întreţinere a culturilor. Antrenaţi în întrecerea socialistă pe bri­găzi şi echipe, colectiviştii din satul Ghim­paţi au terminat pină in seara zilei de 26 mai prăşilă i-a la cele 12 hectare fasole şi la 5 hectare vie, iar la cele 34 hectare floarea soarelui ei executaseră praşila I-a şi a II-a şi din cele 60 hectare de po­rumb ins­ăm­in­ţate in cuiburi aşezate in pătrat efectuaseră praşila I-a la 20 hectare. Pe ogoarele gospodăriei colective „Repu­blica" din comuna Ograda, membrii gos­podăriei au terminat pină la aceeaşi dată praşila I-a la cele 40 hectare floarea soa­relui şi 2 hectare ceapă, iar pe 9 hectare sfeclă de zahăr şi 6 hectare vie, colec­tiviştii au executat două prăşite. Aceste re­zultate pozitive in munca de întreţinere a culturilor se datoresc şi muncii sîrguin­­cioase a maiştrilor fierari Marin Ionescu şi Chirea Nicolae din această gospodărie co­lectivă, care iau transformat cele 18 rarniţe care de mulţi ani nu se maii foloseau, in prăşitori cu­­tracţiune amritimală, diind­e po­sibilitate colectiviştilor să execute lucrările de Întreţinere a culturilor la timp şi în bune condiţia lui.­­ O altă gospodărie colectivă fruntaşă la Întreţinerea culturilor din acest raion este şi gospodăria colectivă „I. V- Mieterin din comuna Poiana, in care cu ajutorul pra­­şitoarelor trase de animale, colectiviştii au terminat pină la data de 26 mai praşila I-a la cele 20 hectare floarea soarelui, 1 hectar cartofi şi au început prima praşila la cultura de porumb. De asemenea colec­tiviştii au executat praşila I-a şi a H-a ma­­nuală la 9 ha. vie şi au plivit întreaga suprafaţă însămânţată cu griu de toam­nă. Colectivişti ca Nicolae Pepene, Alexan­dru Bucur, Marin Vlad, Paraschiv Uimea şi alţii au fost in fruntea tuturor muncilor de întreţinere a culturilor, depăşind zilnic normele stabilite cu 30—40 la sută­ ^ Un rol de seamă în lupta pentru întreţi­nerea culturilor la timp şi in bune condi­­ţiumii în aceste gospodării colective ca de­altfel şi la gospodăriile colective „Scînteia , „Ştefan Gheorghiu“, „Horia, Cloşca şi Cri­­şan“ şi altele din raionul Slobozia leau avut îndrumările date de către organizaţiile de bază conducerilor acestor gospodarii co­lective. . . A­viind exemplul colectiviştilor şi primind îndrumarea comitetului executiv al sfatului popular comunal, ţăranii muncitori din co­muna Poiana depun eforturi sporite în ve­derea întreţinerii culturilor la timp şi d­upa metodele agrotehnice. La panoul de o moare din faţa sfatului popular au fost P­.Pa­ la”­­zaţi fruntaşii comunei la muncile de intre­tinere a culturilor. Printre articolele de la gazeta de perete era şi acela intitulat „Pen­tru o recoltă bogată" in care era oglindită munca sirguitoare a unor ţăranii muncitori din această comună care au însămînţat porumbul în cuiburi aşezate în pătrat latr-o singură tarla de 5 hectare şi pină la data de 24 mai făcuseră praşila l­a cu pră­­şitoarea trasă de un cal. Acolo unde comitetele executive ale sfatu­rilor populare comunale şi organizaţiile de bază P.M.R. au dus o susţinută muncă de îndrumare in rindul ţăranilor muncitori in vederea întreţinerii culturilor la timp şi după metodele agrotehnice, aceste lucrări se des­făşoară cu­ mult aviat. Pină acum citeva zile, pe tarlalele gos­podăriilor colective din raionul Slobozia se executase praşila I-a la floarea soarelui, porumb, fasole, sfeclă de zahăr şi la alte culturi prăşitoare pe o suprafaţă de 1.349 hectare, şi pe o suprafaţă de 172 hectare se executase praşila II-a iar pe 371 hectare griu, orz şi ovă?, se făcuse plivitul. Tot pină la această dată în sectorul individual se executase praşila l­a pe o suprafaţă de 1.185 hectare, iar plivitul doar la 188 hec­tare. Trebuie spu­s insă că pentru raionul Slo­bozia care are cea mai mare suprafaţă ara­bilă din regiunea Bucureşti, rezultatele obţinute­­ pină la data arătată mai siuis stat cu totul nesatisfăcătoare. Acest lucru se datoreşte faptului că unele comitete exe­cutive ale sfaturilor populare comunale şi unele organizaţii de bază nu au întreprins pină acum nici o activitate in vederea în­drumării ţăranilor muncitori pentru a înce­pe la vreme muncile de întreţinere a cultu­rilor. Un asemenea exemplu de comitet exo­­tiv care munceşte defectuos la această direc­ţie, se poate­­da acria din comuna Valea Ciorii, al cărui preşedinte este Constantin Nicolae şi secretar Mateescu Ion, care simt cu totul străini de această problemă a în­treţinerii culturilor. La data de 25 mai la sfatul popular din această comună nu exista nici o situaţie a întreţinerii culturilor, cu toate că mulţi ţărani muncitori ca Marin Stoica, Gheorghe Ispas, Bercaru Gheorghe, Bejan Marin şi alţii terminaseră praşila l­a la floarea soarelui încă de multă vreme. Ar­ticolele de la gazeta de perete nu erau schim­bate de mai bine de 30 zile. In vederea îndrumării ţăranilor muncitori pentru a executa la timp şi după metodele agrotehnice lucrările de întreţinere a cultu­rilor nici organizaţia de bază al cărei se­cretar este tovarăşul Munteanu Marin, nu a întreprins nici o activitate. Deşi are un plan de muncă bine întocmit cu instruirea agitatorilor, acest lucru nu l-a făcut. Aceeaşi situaţie defectuoasă există şi la comunele Andrăşeşti, Perieţi, Mărculeşti, Sud­iţi şi Căzăneşti. La data de 25 mai, la aceste comune nu erau făcute nici un fel de lucrări de întreţinere a culturilor. Această atitudine de a­utoliniştire a co­mitetelor executive ale sfaturilor populare comunale amintite mai sus, se datoreşte în mare măsură comitetului executiv al sfa­tului popular raional Slobozia care nu se preocupă in vederea îndrumării sfaturilor populaire comunale şi, totodată, nu exercită controluri sistematice ale felului cum ele im­­druimează ţăranii muncitori pentru ca lu­crările de întreţinere a culturilor să se des­făşoare la timp şi în bune coindiţiunii agro­tehnice. O mare parte din vină o are îndeosebi secţia agricolă raională in frunte cu ingi­nerul Tonea Constantin, locţiitorul şefului secţiei. Lipsa de preocupare pentru lucrările de întreţinere a culturilor s-a văzut şi­­în şedinţa cu o parte din tehnicienii de la secţia agricolă ce s-a ţinut in ziua de 25 maii, unde s-au cerut numai rapoarte de ma­şinile şi uneltele reparate şi nereparate pen­tru muncile de recoltare. Nici un tehnician nu a arătat felul cum se desfăşoară lu­crările de întreţinere a culturilor, chiar a­­tunci cifrad a fost întrebat. In raionul Slo­bozia culturile a­­ crescut mari şi viguroase iar buruienile le-au năpădit şi trebuie ca lucrările de întreţinere a culturilor să fie efectuata in cel mai scurt timp. Atitudinea de nepăsare ce se manifestă la unii tehnicieni şi în special la inginerul agronom Tom­ea Constantin, trebuie grabnic lichidată. Tehnicienii au datoria să privească cu mai mult spirit de răspundere lucrările de întreţinere a culturilor, să îndrumeze prac­tic pe teren ţăranii muncitori cu gospodării mici şi mijlocii, ţăranii întovărăşiţi şi gos­podăriile colective, pentru executarea lucră­rilor de întreţinere a culturilor la timp şi în bune acondiţiuni agrotehnice. Staţiunile de maşini şi tractoare care de­servesc gospodăriile colective şi ţăranii în­tovărăşiţi din raionul Slobozia, au de ase­menea datoria să treacă imediat la lucrările de întreţinere a culturilor pentru care au contractat cu gospodăriile colective şi în­tovărăşirile agricole. La data de 26 mai, la S.M.T. Slobozia cultivatoarele C.U.T. 21 şi cele 4 tractoare H.T.Z. erau ţinute in staţiune. Conducerea acestei staţiuni tărăgă­nează începerea lucrărilor de întreţinere a culturilor la gospodăriile colective din co­munele Buci­, Gheorghe Lazac şi altele cu care a contractat să execute 3 praşile la floarea soarelui. . Comitetul raional de partid şi sfatul popular raionail Slobozia trebuie să ia mă­suri grabnice pentru lichidarea lipsurilor în problema întreţinerii culturilor, să analizeze in mod temeinic munca defectuoasă a sec­ţiei agricole a sfatului popular raional şi a com­it­tetelor executive ale sfaturilor popu­lare comunale, care tărăgănează munca de îndrumare a ţăranilor muncitori in vederea întreţinerii cul­tur­lor. Organizaţiile de bază au datoria de a desfăşura larg munca politică de lămurire pentru a arăta ţăra­nilor muncitori însemnătatea întreţinerii cul­turilor după metodele agrotehnice în vede­rea obţinerii unei recolte bogate. DUMITRU SITARU * corespondent al ziarului „Steagul roşu” pentru raionul Slobozia Miercuri au continuat la Ministerul Culturii lucrările consfătuirii pe ţara a­­supra problemelor muncii culturale la sate la care iau parte şefii secţiilor cul­turale ale sfaturilor populare regionale. In cursul dimineţii, tov. Nicolae Gio­­san locţiitor al ministrului Agriculturii şi Silviculturii, a vorbit despre impor­tanţa unei largi popularizări la sate a metodelor agrotehnice. După amiază s-a ţinut lecţia „învăţăminte din experienţa sovietică cu privire la alcătuirea reper­toriului echipelor artistice de amatori şi pregătirea programelor manifestărilor ar­tistice la cluburile săteşti şi colhoznice”. Au urmat discuţii şi consultaţii asupra problemelor tratate. Lucrările consfătuirii continuă. ★ Ministerul Culturii anunţi că vizitarea muzeului Peleş din Sinaia se face­ numai în grupuri organizate pe întreprinderi sau ins­tituţii. Programarea se face 15 zile înainte pe­ bază de tabele nominale. Pentru grupul I­n­formaţii file care vor să viziteze muzeul duminica, organizatorii se vor adresa Ministerului Cul­turii —Direcţia Artelor Plastice, str. Lt. Lemnea nr. 2, tel. 2­31.78, interior 11. Pentru grupurile care vor să viziteze muzeul în zilele de joi, vineri şi sîmbătă, organizatorii se vor adresa Direcţiei mu­zeului Peleş-Sinaia, tel. 132. Intrarea în incinta muzeului se va face în grup pe baza tabelului nominal şi numai la data şi ora precizată în aprobare. Muzeul este deschis între orele 8—13. ★ ,­ Ministerul Culturii şi Uniunea Compo­zitorilor din R.P.R. organizează în zilele de 4 şi 5 iunie în sala Dalles o discuţie în jurul problemei cîntecului de masă. Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. aduce la cunoştinţă . Cu Începere de la 7 iunie 1954, achitarea taxelor de telefon, ra­dio, chirii, impozite şi prime de asigurare A.D.A.S., se poate face şi la unităţile C.E.C. din Bucureşti. Pentru efectuarea acestor plăţi, titularii de librete de economii emise de unităţile C.E.C. din Capitală şi care au domiciliul în Bucureşti pot da unităţilor C.E.C. o dispo­ziţie scrisă cu valabilitate permanentă. (1) a trece la termenele indicate de ei, din sol­dul ce-l au pe librete de economii, sumele datorate pentru abonamentele de telefon, radio, chirii, impozite şi prime de asigurare ADAS, în contul instituţiilor respective. Folosind noul sistem de plată, unităţile C.E.C. virează sumele datorate fără a fi ne­voie de prezenţa titularului libretului la ghişeu, excluzîndu-se totodată posibilitatea închiderii telefonului sau aplicării majoră­rilor de înttrzieri. Trecerea din soldul de pe libret a sume­lor datorate pentru taxele de telefon, radio, chirii, impozite și prime de asigurare A.D.A.S. se efectuează de unitățile C.E.C. te­ mod permanent la termenele indicate de ti­tular, fără a fi necesar ca atunci cînd se efectuează plăţile să se dea o nouă dis­poziţie. STEAGUD ROŞU Calitate mai bună şi sortimente mai multe in întreprinderile textile din Bucureşti Hotărîrea plenarei lărgite a C.C al P.M.R. din august 1953 a trasat o serie de sarcini şi pentru întreprinderile tex­tile privind sporirea cantităţilor de pro­duse, îmbunătăţirea calităţii lor, lărgirea sortimentelor și crearea de modele noi în scopul satisfacerii intr-o măsură tot mai mare a nevoilor crescînde ale oame­nilor muncii. Comitetul regional de partid a îndru­mat și sprijinit organele sindicale in ve­derea ridicării la un nivel mai înalt a întrecerii socialiste, pentru extinderea metodelor avansate de muncă, o pîr­­ghie principală în realizarea şi depăşi­rea sarcinilor de plan la toţi indicii. Astfel, la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“, în urma aplicării unor măsuri tehnico-organizatorice, s-au ob­ţinut succese importante în îndeplinirea sarcinilor de plan. Colectivul de muncă al acestei întreprinderi a reuşit să îm­bunătăţească simţitor calitatea produselor. De asemenea, o atenţie deosebită a fost dată lărgirii sortimentelor, creîndu-se un număr mai mare de modele noi pentru bărbaţi, femei şi copii. De exemplu, nu­mai în luna martie a.c. au fost create un număr de 20 modele noi de confecţii pentru femei şi 22 modele noi de con­fecţii pentru copii. In cinstea zilei de 1 Mai a fost organizată o expoziţie în ma­gazinul „Confecţia“ din calea Victoriei, unde sunt expuse produsele fabricii, pro­duse foarte solicitate de consumatori. Economisirea de materii prime şi ma­teriale stă în centrul preocupării colecti­vului acestei întreprinderi. Numai în tri­mestrul 1/1954 au­ fost realizate economii reprezentînd peste 700.000 lei. In urma frumoaselor succese obţinute în realizarea sarcinilor de plan, partidul şi guvernul nostru au răsplătit colectivul acestei întreprinderi cu drapelul de pro­ducţie al Consiliului de Miniştri, de în­treprindere fruntaşă pe ţară. Rezultate pozitive au obţinut şi mun­citorii, inginerii şi tehnicienii de la uzi­nele textile „7 Noiembrie”. Astfel, de la apariţia Hotărîrii plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din august 1953, colectivul acestei întreprinderi a dat peste plan zeci de mii de metri ţesături diferite, a creat o serie de sortimente şi modele noi corespunzătoare exigenţelor masei de consumatori şi a realizat însem­nate economii de materii prime şi mate­riale. Numai în cinstea zilei de 1 Mai au fost create 8 modele noi de ţesături di­ferite, s-au pus în funcţiune încă două maşini „racard“, s-au dat peste plan 3000 m. ţesături diferite şi 7300 kg. fire. Prin înfiinţarea atelierului de valorificare a deşeurilor s-au pus la dispoziţia consuma­torilor însemnate cantităţi de confecţii pentru copii. Succese importante în crearea de noi sortimente şi modele au obţinut şi între­prinderile : „Tînăra Gardă", „Pavel Tca­­cenco”, „Bela Brainer” şi altele. Succesele obţinute de colectivele între­prinderilor de mai sus dovedesc că orga­nizaţiile de partid şi conducerile admini­strative ale acestor întreprinderi au stu­diat mai adînc sarcinile trasate de Hotărîrea plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din august 1953, că şi-au în­suşit propunerile făcute de Comitetul orăşenesc P.M.R. Bucureşti în consfătui­rile pe ramuri care au avut loc în cursul trimestrului IV/1953. Aceste realizări au fost posibile datorită unei mai bune or­ganizări, a intensificării muncii politice de masă în vederea antrenării muncito­rilor în întrecerea socialistă, în folosirea pe o scară mai largă a metodelor avan­sate de muncă şi în dezvoltarea iniţia­tivei creatoare a masei. S-au obţinut realizări şi în ceea ce priveşte buna deservire a consumatorilor într-o serie de întreprinderi ale comer­ţului nostru socialist. In unitatea I.C.L. „Victoria”, munci­torii au o atitudine justă faţă de consu­matori, manifestă grijă faţă de produsele din magazin şi sfătuiesc consumatorii în ceea ce priveşte alegerea modelelor şi culorilor. Asemenea exemple avem şi la unităţile Nr. 95 O.C.L. şi la O.C.L. Nr 2, magazinul „Textila” din Calea Victoriei, O.C.L. din Piaţa Griviţa Roşie, etc. Cu toate realizările obţinute, trebuie arătat că s-au constatat încă serioase deficienţe care frînează obţinerea de rea­lizări şi mai mari privind îmbunătăţirea calităţii produselor şi lărgirea sortimen­telor, că rezultatele obţinute până în pre­zent de întreprinderile textile din Capi­tală sunt departe de a oglindi posibilită­ţile reale ale fiecărei întreprinderi în parte. Multe organizaţii de partid, sindicale şi economice nu duc o muncă temeinică pentru a asigura aplicarea întocmai a prevederilor plenarei din 19-20 august 1953. Aceste­­lipsuri sunt pe deplin vala­bile şi pentru întreprinderile textile din Capitală. Deşi s-a obţinut o oarecare îmbunătă­ţire a calităţii produselor, totuşi s-a ră­mas mult în urmă faţă de cerinţele şi exigenţele mereu crescînde ale masei de consumatori. Nu s-a creat o abundenţă mai mare de produse textile, datorită faptului că unele întreprinderi textile din Capitală nu-şi realizează sarcinile de plan, produsele lor sunt încă de calitate slabă, cu sortimente şi modele puţine. Conducerile administrative dintr-o serie de întreprinderi, în goană după îndepli­nirea cantitativă a planului, neglijează problema esenţială şi anume : îmbunătă­ţirea calităţii produselor. Astfel, de pildă, la întreprinde­rea „Industria Bumbacului“ pe lângă faptul că în ultimele luni sarcinile de plan nu se realizează la toţi indicii, cali­tatea produselor continuă să fie neco­respunzătoare nevoilor oamenilor muncii, rebuturile şi deşeurile cresc, iar unele produse sunt refuzate de beneficiari ca fiind necorespunzătoare. Din lipsă de control şi îndrumare, une­ori însemnate cantităţi de produse finite sunt rebutate datorită unor defecte de imprimat. O lipsă serioasă în această între­prindere este­­ faptul că aspectul ţesătu­rilor nu este atrăgător: există o îmbi­nare nepotrivită de culori, culori şterse, lipsite de viaţă. Se merge pe linia ca fondul materialului să fie mai închis, re­­nunţindu-se la fondul alb, pentru a se acoperi defecţiunile de ţesături. In timp ce întreprinderile fruntaşe se străduiesc permanent să creeze sorti­mente şi modele noi, în întreprinderea „Industria Bumbacului“ se merge pe linia de a se produce sortimentele mai uşor de realizat şi care nu sunt adecvate sezonului. Astfel, în luna martie a.c., pe lînga faptul că nu au fost realizate toate sortimentele planificate, planul la finel a fost depăşit cu 52 la sută, la diftină cu 37 la sută,, iar sortimentele necesare sezonului de primăvară (ca stambă), nu au fost realizate decit în proporţie de 30,3 la sută, la bluze ecossaise 15 la sută, Vivi 82 la sută, etc. In întreprinderea „Pavel Tcacenco” procentul de produse de calitatea II-a şi a IlI-a creşte în dauna calităţii I-a; can­tităţi însemnate de ciorapi prezintă de­fecţiuni de colorit, noduri, găuri, etc. Deficienţe serioase se manifestă şi la alte întreprinderi ca: „Tricotajul Roşu”, „Ilie Pintilie”, „Dacia Filatură”, „Ţesă­­toriile Reunite“, „Donca Simo“ şi altele. Ele îşi au rădăcina în faptul că orga­nizaţiile de partid nu îmbină în mod just munca politică cu cea economică, condi­ţie esenţială în lupta pentru realizarea tuturor sarcinilor de plan. Organizaţiile de bază în loc să studieze adînc unele probleme importante ca: creşterea productivităţii muncii, reduce­rea preţului de cost, descoperirea şi va­lorificarea resurselor interne, îmbunătă­ţirea calităţii produselor, crearea de sor­timente şi modele noi, etc. se ocupă de probleme mărunte, neesenţiale. O par­te din organizaţiile de bază din între­prinderile textile din Capitală nu au reu­şit să-şi formeze active largi de partid şi fără de partid care să le dea un spri­jin efectiv în muncă. Unele organizaţii de partid nu se preocupă suficient de antrenarea organizaţiilor de masă şi în­deosebi a organizaţiilor sindicale şi de U.T.M. în vederea mobilizării masei de muncitori în jurul sarcinilor de plan, pentru realizarea lor. Organizaţiile de partid şi sindicale nu dau suficientă atenţie promovării simţu­lui de răspundere personală în­ muncă. Organizaţiile de partid şi sindicale din întreprinderile: „Industria Bumbacului­­“, „Donca Simo“, „Dacia Filatură", „Flamura Roşie“, nu se străduiesc îndea­juns să stîrpească birocratismul şi for­malismul în muncă. Intr-o serie de în­treprinderi textile din Capitală nu se dă suficientă atenţie propunerilor preţioase, venite de jos, care sunt tratate in mod birocratic şi nu sunt puse în practică aşa cum se întîmplă în întreprinderile F.R.B., „Bela Brainer“, „Industria Bumbacului A“, „Donca Simo“ etc. Colectivele pen­tru descoperirea rezervelor interne din aceste întreprinderi nu desfăşoară o acti­vitate temeinică, iar organizaţiile de bază tolerează această lipsă. Trebuie arătat însă că pe lingă lip­surile din interior, întreprinderile noastre textile din Capitală întîmpină unele greu­tăţi şi din partea organelor tutelare. De lipsurile ce se manifestă în între­prinderile textile din Capitală sunt răs­punzătoare şi Direcţiile Generale Indus­triale respective care n-au studiat mai adînc situaţia din fiecare întreprindere şi n-au luat măsuri pentru lichidarea deficienţelor. De asemenea în comerţul nostru socia­list se mai vînd uneori produse textile de o calitate slabă şi cu un aspect neco­respunzător. Variaţia de desene şi modele noi, ar putea fi mult mai mare dacă s-ar descă­tuşa iniţiativa fabricilor de a crea noi desene şi modele. O atitudine birocratică este şi faptul că alegerea desenelor şi modelelor se face fără să se ţină cont de părerile întreprinderilor şi în special de părerile masei consumatorilor. Baza de desfacere Bucureşti, contractează desene şi modele vechi şi nu pe acelea mult so­licitate de cumpărători. Aşa a fost cazul la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu- Dej“, unde din stofă în carouri de culori deschise foarte potrivită pentru haine relui şi 2 ha. cu cartofi, membrii gospodă­riei colective „9 Mai“ din comuna Drag­a­­lina. Fruntaşii colectivei în această muncă sînt Gh. Dobrescu, Dumitru Paraschiv şi Florea Dumitru din brigada I-a condusă de Gheorghe Bica. In gospodăria colectivă „Drum Nou"­­din comuna Radu Negru, praşila Il-a s-a efec­tuat pe o suprafaţă de 45­ ha. însămînţate cu floarea-soarelui, 8 ha- sfeclă furajeră şi 6 ha. cartofi, colectiviştii Gh. Milea, Matei Moldoveanu şi Ion Gheorghe din brigada I-a condusă de Ion Ififia fiind în fruntea muncilor de întreţinere a culturilor, sport la un rînd, s-a contractat să se confecţioneze haine la două rînduri. Baza de desfacere Bucureşti dă dovadă de atitudine birocratică în dirijarea pro­duselor de larg consum şi acest lucru trebuie combătut cu toată vigoarea. De asemenea în magaziile fabricilor stau stocate însemnate cantităţi de pro­duse finite, din cauză că nu au preţurile stabilite, lipsind oamenii muncii de a­­ceste produse şi încetinind viteza de cir­culaţie a fondurilor de­­rulment. Astfel, la întreprinderea „Gh. Gheorghiu-Dej“ sunt stocate de luni de zile peste 30.000 cămăşi bărbăteşti, din cauză că nu au preţuri. Comitetul regional împreună cu Comi­tetul orăşenesc Bucureşti ale P.M.R. au organizat de curînd o consfătuire cu ca­drele economice din industria textilă în scopul dezbaterii problemelor legate de îmbunătăţirea calităţii şi lărgirea sorti­mentelor produselor textile. Aceasta a constituit un preţios schimb de experienţă pentru extinderea meto­delor bune de organizare a muncii şi în acelaşi timp un prilej de scoatere la iveală a lipsurilor din care trebuie să se tragă învăţăminte pentru înlăturarea lor şi obţinerea de succese în producţie. Este necesar ca conducerile întreprin­derilor să-şi concentreze toată atenţia pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, imprimind simţul de răspundere organe­lor de recepţie şi control. Ele trebuie să fie permanent preocupate de problema creării de sortimente şi modele noi, satis­­făcînd în măsură din ce în ce mai mare exigenţele mereu crescînde ale maselor de consumatori. Trebuie să stea în centrul preocupării conducerilor întreprinderilor, a organelor de partid şi sindicale, lupta continuă pentru reducerea preţului de cost prin folosirea întregii capacităţi de producţie a utilajului, reducerea timpilor morţi, valorificarea deşeurilor, înlăturarea la maximum a rebuturilor, etc. Comitetele sindicale sub îndrumarea organizaţiilor de partid trebuie să antre­neze întreaga masă de muncitori în între­cerea socialistă, înlăturînd birocratismul şi formalismul, să extindă pe o scară din ce în ce mai largă metodele avansate de muncă. Organizaţiile de partid trebuie să asi­gure o conducere permanentă a U.T.M.­­ului în vederea educării tineretului în spiritul noii atitudini faţă de muncă şi avutul obştesc,­­ ţinînd cont că el re­prezintă­­un număr foarte mare în între­prinderile din industria bunurilor de larg consum. Organizaţiile de partid trebuie să mo­bilizeze membrii de partid ca ei să fie în fruntea tuturor acţiunilor întreprinse de partidul şi guvernul nostru, şi prin exemplul lor să antreneze întreaga masă de oameni ai muncii. însufleţite angajamente pentru belşugul holdelor Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.P.R. şi a C.C. al P.M.R. cu privire la exe­cutarea lucrărilor de îngrijire a culturilor, recoltat, desmiriştit, treerat, însămînţări şi arături adinei de toamnă, precum şi cu pri­vire la realizarea planului de colectare pe anul 1954 a găsit muncitorii, tractoriştii şi tehnicienii secţiei Drăgăneşti a gospodăriei de stat Toporu din raionul Giurgiu in pli­nă­­ activitate de executare a lucrărilor de­ îngrijire a culturilor şi de pregătire a cam­paniei de vară. De la încheierea campaniei însămînţărilor de primăvară, la secţia Drăgăneşti, brigă­zile de tractoare şi echipele de muncitori din brigada de cîm­p au depus eforturi spo­rite pentru efectuarea la timp a muncilor de întreţinere a culturilor. Aşa s-a reuşit ca pînă acum să se pră­şească mecanic şi manual întreaga suprafaţă însămînţată cu sfeclă furajeră, 60 la sută din suprafaţa însămînţată cu bumbac şi să se plivească ce­a mai mare parte din supra­­­faţa însămînţată cu păioase. Şi în grădina de legume s-au obţinut re­zultate frumoase. Aşa bunăoară, plantatul legumelor timpurii și o parte a celor de toamnă s-a terminat, iar lucrările de îngri­jire stat avansate. In ziua cînd au sosit ziarele care au pu­blicat Hotărîrea guvernului și partidului din 29 mai a. c„ o brigadă de tractoare tocmai efectua araturile pe terenul de pe care se recoltase secara furajeră. In pauza de prînz, tractoriştii s-au strîns la un loc, iar Funduc Vasile, tractorist fruntaş, decorat cu „Medalia Muncii“, le-a citit Hotărîrea chiar pe cîmp. Cînd a ajuns la capitolul In care era vor­ba de pregătirea recoltatului şi treeratului, tractoriştii au venit cu o serie de propuneri menite să ducă la scurtarea timpului din campania de vară, ca şi pentru desfăşura­rea în cele mai bune condiţiuni a secerişu­lui şi treerişului. Cojocaru Stoian, Uţan Ion şi Catană Ma­rin stat tractorişti fruntaşi la secţia Dră­găneşti. De aceea, atunci cînd a fost vorba despre ce au de făcut în campania de vară, în urma Hotărîrii, ei s-au angajat să-şi în­treţină maşinile în aşa fel, încît să nu aibă nici o oprire şi să depăşească zilnic nor­mele de lucru la recoltat şi desmiriştit. Se poate spune că la secţia Drăgăneşti a gospodăriei de stat Toporu din raionul Giurgiu s-au obţinut rezultate deosebite in pregătirea parcului de tractoare şi maşini agricole, pentru buna desfăşurare a cam­paniei de vară. Combina, secerătorile, cosi­torite, ca şi batozele, tractoarele, plugurile de tractor şi greblele mecanice sînt parte din ele reparate, iar o altă parte in curs de reparaţie. Sectorul mecanic, condus de Tom­a Gheor­ghe, luînd cunoştinţă de cuprinsul Hotărîrii s-a angajat să termine repararea şi revi­zuirea tuturor tractoarelor şi maşinilor a­­gricole in jurul datei de 10 iunie. Ho­tărîrea a entuziasmat întreg colectivul de muncă al secţiei Drăgăneşti, care animat de dorinţa de a răspunde cu însufleţire sar­cinilor trasate de guvern şi partid şi-a luat frumoase angajamente pentru perioada campaniilor agricole de vară şi toamnă. Printre ele poate fi menţionat şi cel al trac­toristului Furduc Vasile, care s-a angajat să execute lucrări de calitate, să economi­sească piese şi să facă o economie de car­buranţi de 10 la sută. Angajamentul lui Furduc Vasile este în acelaşi timp angajamentul zecilor de tracto­­rişiti şi muncitori de la secţia Drăgăneşti a gospodăriei de stat Toporu, care sînt hotă­­rîţi să muncească cu slig pentru obţinerea de noi succese în munca de ridicare a pro­ducţiei agricole la hectar, pentru traduce­rea în viaţă a Hotărîrii partidului şi guver­nului din 29 mai a. p. La secţia Drăgăneşti a gospodăriei agri­cole de stat Toporu din raionul Giurgiu, tractoriștii discută în timpul prînzului prevederile Hotărîrii guvernului și parti­dului din 29 mar­t. c. Prăşesc­u (De la corespondentul nostru). Terminînd prima praşilă, membrii gospodăriei colective „1 Mai“ din comuna Cuza Vodă au început praşila II-a la diferite culturi. Astfel, numai la cîteva zile, colectiviştii au prăşit pentru a doua oară, cu ajutorul prăşitoarei cu tracţiune animală, întreaga suprafaţă de 60 ha. însămînţată cu floarea­­soarelui precum şi suprafaţa de 15 ha. cu fa­sole. In fruntea lucrărilor se găseşte brigada I-a condusă de Gh. Petrişor. Tot cu prăşitoarea cu tracţiune animală au prăşit a doua oară 42 ha. cu floarea-saa- doua oară /^gwMwa&niLUia ........... Depunerea de către Republica Populară Romina a instrumentelor de ratificare a convenţiilor de la Geneva cu privire la protecţia victimelor de război însărcinatul cu Afaceri al R.P.R. in Elveţia, Emerich Stoffel, a depus la De­partamentul Politic Federal din Berna, spre a fi păstrate în Arhivele Confede­raţiei Elveţiene, instrumentele de ratifi­care de către R.P.R. a Convenţiilor cu privire la protecţia victimelor de război, semnate la Geneva de împuternicitul R.P.R. la 10 februarie 1950 şi anume : 1. — Convenţia pentru ameliorarea soartei răniţilor şi bolnavilor din forţele armate aflate în campanie ; 2. —­­ Convenţia pentru ameliorarea soartei răniţilor, bolnavilor şi naufragia­ţilor din forţele armate pe mare ; 3. — Convenţia relativă la tratamentul prizonierilor de război; 4. — Convenţia relativă la protecţia persoanelor civile în timp de război. (Agerpres) Pag 3-il Semnarea unui Protocol Intre R- P. R. şi R. D. Germană La 1 iunie 1954, s-a semnat la Bucu­reşti, — în cadrul Acordului da durată între Republica Populară Romina şi Re­publica Democrată Germană pe anii 1952­—1955 — un Protocol pentru schim­bul de mărfuri şi plăţi pe anul 1954. In cadrul acestui Protocol, Republica Populară Romînă va livra: produse mi­niere și forestiere, produse petrolifere și produse ale industriei metalurgice, chimi­cale, produse ale industriei casnice și alte produse. Republica Democrată Germană va li­vra : materii prime pentru industria ușoară, utilaje pentru industria alimen­tară, textilă şi chimică, maşini agricole şi piese de schimb, aparataje electroteh­nice şi optice, chimicale şi diverse bunuri de larg consum etc. Discuţiile pentru încheierea acestui Protocol au decurs într-o atmosferă prie­­tenească, de înţelegere şi ajutor reciproc. Din partea romînă Protocolul a fost semnat de primul locţiitor al Ministrului Comerţului Exterior Ana Toma, iar din partea germană de către secretarul de stat în Ministerul Comerţului Exterior şi Intergerman al Republicii Democrate Germane, E. Staimer. (Agerpres). SĂRBĂTORIREA CENTENARULUI NAŞTERII SAVANTULUI VICTOR BABEŞ Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la naşterea marelui om de ştiinţă român, luptător pe tărâmul social, Victor Babeş. Savantul Victor Babeş a descope­rit cal şi metode noi, înaintate, în dome­niul bacteriologiei, anatomiei patologica şi histopatologiei. El a desfăşurat timp de 40 de ani la Facultatea de Medicină din Bucureşti şi la Institutul de bacte­riologie, o activitate ştiinţifică deosebit de bogată, caracterizată de o continuă strădanie patriotică în vederea ridicării nivelului de ocrotire a sănătăţii poporu­lui. Printr-o hotărîre a Consiliului de Mi­niştri centenarul naşterii marelui savant patriot va fi sărbătorit în mod deo­sebit. In luna iulie vor avea loc numeroase manifestări la care vor participa Acade­mia R.P.R. şi filialele ei. Instituţiile me­dicale de învăţămînt superior şi ştiinţi­fice, Societatea Ştiinţelor Medicale, So­cietatea pentru Răspîndirea Ştiinţei şi Culturii, se vor edita lucrări ale lui Victor Babeş şi de asemenea se va emită un timbru consacrat comemorării marelui savant. (Agerpres). 5 ani de la apariţia ziarului „Muncitorul sanitar” Organul Ministerului Sănătăţii şi ,al Sin­­dicatului muncitorilor sanitari — ziarul „Muncitorul sanitar“ — împlineşte astăzi 5 ani de la apariţie. In timpul de cînd apare, ziarul „Muncito­rul sanitar“ a luptat cu hotărîre pentru o­­crotirea sănătăţii şi ridicarea asistenţei med­­dicale a oamenilor muncii din ţara noastră.­ In acelaşi timp, ziarul a popularizat meto-* dele avansate de muncă aplicate în dome­niul medicinei şi a scos în relief activitatea rodnică a muncitorilor sanitari fruntaşi.­­„Muncitorul sanitar“ a combătut mentalită­ţile învechite manifestate în instituţiile noastre sanitare şi a dus o continuă muncă pentru educarea muncitorilor sanitari în spiritul grijii profunde faţă de om. „Muncitorul sanitar“ a răspîndit prin co­loanele sale experienţa înaintata a medici­­nii sovietice şi a luptat pentru înfăptuirea­ acestor minunate învăţăminte în cadrul ins­­­ituţiilor noastre sanitare. El a contribuit la aplicarea şi extinderea pavlovismului in ştiinţa medicală din ţara noastră. „Muncitorul sanitar“ trebuie să pătrundă pe viitor mai adînc în masa oamenilor mun­­cii din domeniul sanitar, să reflecte proble­­mele cele mai­­importante şi să scoată cu curaj la iveală lipsurile ce se mai manifestă în unele instituţii sanitar. Ziarul trebuie să fie mai operativ în tratarea problemelor, în aşa fel, încît cele scrise în coloanele sate să fie citite cu interes. La 5 ani de la aparijiri colectivul redac­­ţional al ziarului „Steagul roşu“ trimite ziarului „Muncitorul sanitar“ un cald satut tovărăşesc, urîndu-i noi succese pe drumul continuei îmbunătăţiri a ocrotirii sănătăţii oamenilor muncii din țara noastră. Analele Romîno-Sovietice SERIA FILOZOFIE, Nr. 2 CUPRINDE: — I. Aleksandrov: — Alianţa clasei mun* citoare cu ţărănimea — O mare forţă în lupta pentru comunism. A. Fedorova: — Munca în perioada de trecere de la socia* lism la comunism. G. Efimov : — Al patru* tea volum de Opere alese ale lui Mao-Tze* dun. ★ — F. H. Kessidi: — Dialectica şi mate* rialismul în filozofia lui Heraclit din Efes. K. T. Kuzneţov : — Despre concepţiile po­ litice şi filozofice a lui R. Marx în prima perioadă a activităţii sate (1842-1843). M. P. Baskin : — Filozofia germană. ★ — E. Brandis; — Estetica şi arta bur*­gheză contemporană — armă ideologică a reacţiunii. DIN EXPERIENŢA DIDACTICA A U.R.S.S. I — A. I. Koposova: — Despre seminariile­ organizate în anul I şi II de studii. DIN VIATA STIINTIFICA A U.R.S.S. I O- 1* Schmidt: — Despre originea Pămîntului şi a planetelor. *♦* _ Susti­­nerea dizertatiilor.. .

Next