Steagul Roşu, iulie 1954 (Anul 1, nr. 83-109)

1954-07-01 / nr. 83

I AM I — Nr. 83 4 PACINI 20 BANI I JOI 1 IULIE 1954 POSTURILE UTEMISTE DE CONTROL D­ e curind, la F.R.B. un grup de tineri muncitori, ingineri şi maiştri, care alcătuiesc postul utemist de control, au întreprins un raid prin secţiile între­prinderii pentru a constata cum luptă ti­­fienii­ pentru­ economii de materiate­ împo­triva risipei, a rebuturilor, a neglijenţei in muncă. Cele constatate pe teren au fost publi­cate­­la gazeta de perete a postului­, lip­surile au, fost sezisate conducerii şi, nu după mult ti­r­p, munca în diferitele sec­toare s-a îmbunătăţit simţitor prin măsu­rile ce au fost luate. Asemenea raiduri ale posturilor utamis­­te de control se organizează în numeroase întreprinderi din Capitală ca şi în gos­podării agricole de Stat şi S.M.T. din cu­prinsul regiunii noastre. Rezultatele care se obţin de pe urma acestora dovedesc necesitatea posturilor utemiste de control, forţa lor mobilizatoare, puterea lor de a descoperi la timp lipsurile în muncă şi a le înlătura cît mai grabnic. Posturile utemiste de control au fost or­ganizate la noi în ţară în urmă cu mai bine de trei ani, după exemplul posturi­lor comsomoliste de control care au adus un aport însemnat la lupta pentru înde­plinirea planurilor cincinale ale Uniunii Sovietice, ajutînd conducerile întreprinde­rilor la lichidarea lipsurilor ivite în pro­cesul de fabricaţie, făcînd propuneri con­crete cu privire la îmbunătăţirea condiţii­lor de­­muncă ale muncitorilor, realiz­înd economii, inovaţii, raţionalizări. Uniunea Tineretului Muncitor, urmînd pilda Comsomolului şi luptîn­d pentru tra­ducerea în viaţă a sarcinilor trasate de partid, a înfiinţat numai în întreprinderile din Capitală peste 600 de posturi utemiste de control, iar în gospodăriile de stat şi S.M.T. din regiunea Bucureşti activează aproape 100 de asemenea posturi. In majoritatea lor, posturile utemiste de control duc o acţiune susţinută pentru rea­lizarea cu succes a sarcinilor de plan la toţi indicii, luptă împotriva rutinei şi a conservatorismului, critică cu asprime pe risipitori ca şi pe chiulangii, pe coda­şi ca şi pe gură-cască, generalizează expe­rienţa­­pozitivă şi îmbrăţişează noul. Mem­brii multor posturi utemiste de control şi-au dovedit capacitatea lor, puterea lor de convingere, priceperea lor în buna des­făşurare a procesului de producţie, obiec­tivitatea lor în critică. Variate sunt­­formele pe care le are acti­vitatea posturilor utemiste de control. Prin raiduri­ în secţii, prin­ controlul efectuat, în timpul lucrului, prin consfătuiri perio­dice, dări de seamă în faţa birourilor or­ganizaţiilor de bază U.T.M., sau în cadrul adunărilor generale de tineret şi în adu­nările sindicale, posturile utemiste de con­trol sezisează lipsurile, critică pe cei ră­maşi în urmă, ajută la îmbunătăţirea muncii. Numeroase sunt exemplele care dovedesc eficacitatea activităţii posturilor utemiste de control. La uzinele „Semănătoarea” de pildă, cele 8 posturi existente în întreprindere desfăşoară o vie acţiune împotriva rebu­turilor. In­secţiile turnătorie şi secerători­­legători au fost amenajate vitrine în care sunt expuse piesele rebutate de tineri, dîn­­du-se în acelaşi timp îndrumări concrete acelor tineri care dau lucrări de proastă calitate. Postul utemist de control de la uzinele „Clement Gottwald” a dat un sprijin e­­fectiv extinderii iniţiativei pentru reduce­rea consumurilor de metal la fiecare fa­bricat. Și în cuprinsul regiunii, majoritatea posturilor utemiste de control sunt la da­torie. De bună seama că muncitorii de la G.A.S. Măineasca, raionul Snagov, sunt recunoscători membrilor postului utemist de control al cărui responsabil este Gh Vasilescu care, prin sezisările sale prezen­tate la timp conducerii gospodăriei, a con­tribuit la procurarea unor piese necesare reparării maşinilor agricole făcînd astfel ca în­ general­­munca gospodăriei să se îmbunătăţească. Şi la­­S.M.T. Lehliu, prin controlul e­­fec­tuat de postul utemist, o serie de nea­junsuri au fost înlăturate, iar disciplina în rîndurile tinerilor s-a îmbunătăţit sim­ţitor. Toate aceste exemple şi încă multe alte­le constituie oglinda unei activităţi vii a posturilor utemiste de control, contribu­ţia lor la lupta pentru traducerea în viaţă a sarcinilor partidului şi guvernului. Cu toate acestea, mai sunt organizaţii de bază U.T.M. ca­re dovedesc slăbiciuni în organizarea posturilor utemiste de con­trol, care nu­­ se interesea­ză de existenţa acestora. Comitetul organizaţiei de bază U.T.M. de la fa­­bric­a de ţigarete „Bucureşti“ (secre­tar tov. Dobre) nu s-a ocupat de organiza­rea posturilor utemiste de control şi n-a făcut nimic pen­tru înlăturarea unor defi­cienţe existente în procesul de producţie. Nici la fabrica „Armătura” situaţia­­nu este mult mai bună. Aci, în­­rapoartele se­cretarului organizaţiei de bază U.T.M. sînt trecute vreo 4 posturi utemiste. Dar de existenţa lor nu ştie decît secretarul organizaţiei atunci cînd îşi reciteşte ra­poartele. Tineretul din întreprindere nu simte că în mijlocul lui activează un post utemist de control deşi îi si­mte nevoia. Acelaşi lucru se poate spune şi despre postul utemist de control de la G.A.S. Drăgăneşti al că­rui responsabil este Ma­rin Buga, care nu a făcut nimic pentru a-şi dovedi exister­ţa, sau despre cel de la G.A.S. Negoeşti, care e nou înfiinţat, dar nu-şi trăieşte viaţa şi nu primeşte nici un sprijin din partea comitetului organizaţiei de bază U.T.M. Sarcini de răspundere stau în faţa pos­turilor utemiste de control. Ele au meni­rea să aducă o im­portantă contribuţie la traducerea în viaţă a Hotărî­rilo­r partidu­lui şi guvernului pentru continua îmbună­tăţire a nivelului de trai al celor ce mun­cesc. Posturile utemiste de control, desfăşu­­­rîndu-şi activitatea pe baza unui plan con­cret, trebuie să acorde toată atenţia cali­tăţii produselor, să combată risipa de materie primă, combustibil, energie elec­trică şi să lupte pentru economii, să com­bată cazurile de imnisciplină ale unor ti­neri, să controleze felul cum tinerii îşi îngrijesc maşinile, sculele, locul de muncă. Pentru ca activitatea posturilor uterniste de control să fie bogată, multilaterală, eficace, e absolut necesar ca organizaţiile de bază U.T.M. să le acorde îndrumarea şi sprijinul permanent. Comitetele organi­zaţiilor de bază U.T.M. trebuie să analize­ze periodic activitatea posturilor utemiste de control, să organizeze consfătuiri în ca­re să se dezbată activitatea acestor posturi, să generalizeze ex­perienţa pozitivă. Ele trebuie să vegheze ca planurile de muncă ale posturilor utemiste de control să fie concrete, axate pe problemele cele mai importante ale producţiei, pe folosirea re­zervelor interne, reducerea preţului de cost, creşterea calităţii produselor Comitetele­­regional, orăşenesc şi raio­nale U.T.M. trebuie să sprijine comitetele organizaţiilor de bază U.T.M. în crearea de noi posturi utemiste de cont­rol şi întă­rirea celor existente, în recrutarea, ca membri ai acestor postu­ri a unor elemen­te cinstite, capabile, vrednice. Organizaţiile de partid din fabrici, uzi­ne, G.A.S., S.M.T. pot şi trebuie să spri­jine organizaţiile de bază U.T.M. în ceea ce priveşte posturile utemiste de control, aşa cu­­m­ procedează de pildă organizaţiile de partid de la uzinele „Vasile Roaită”, „Semănătoarea”, etc. Este inadmisibilă părerea unor birouri şi comitete de partid ca­re consideră că îndrumarea posturilor utemiste de control este o treabă rezerva­tă exclusiv organizaţiilor U.T.M. Posturile utemiste de control trebuie să si­mtă îndru­marea şi sprijinul partidului, iar sezisă­rile acestor posturi trebuiesc luate în sea­mă cu toată seriozitatea de organizaţiile de partid de comitetele de întreprindere şi conducerile administrative ale între­prinderilor. In această perioadă, oamenii muncii sunt avîntaţi într-o vie Întrecere socialistă în cinstea zilei de 23 August. Răspunzînd scrisorii colective a unor întreprinderi din oraşul Bucureşti, mun­citorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii se angajează şi fău­resc fapte vrednice în întîmpinarea marii sărbători. Posturile utemiste de control au datoria patriotică să-şi aducă şi de astă dată con­tribuţia lor la obţinerea de noi succese în producţie, la culegerea roadelor întrecerii înflăcărate pornită în întreprinderi şi insti­tuţii, semn al dragostei po­porului pentru patria noastră liberă, pentru viaţa noast­ră înfloritoare. La ghişeele C. E. C. La agentiile C.E.C. s-au introdus ghişee speciale pfentru primirea ordinelor per­manente de plăti periodice ale titularilor de librete de economie. In contul acestor titulari, C . C. achită taxele pentru tele­fon, radio, chirii, impozite şi prime de asigurare A.D.A.S., făcindu-le astfel o importantă economie de timp. îini.oocí­m Pe ogoarele regiunii noastre DE LA CORESPONDENŢII NOŞTRI VOLUNTARI Ajutor preţios Muncitorii şi funcţionarii­ din întreprin­derile şi instituţiile raionului „1 Mai” din Bucureşti, au venit cu drag la muncă vo­­­ luntară duminică 27 iunie a.c. la gospo­dăria agricolă de stat „Roşia" pentru a ajuta la recoltarea mazărei. • Conştienţi că astfel contribuie la o mai bună aprovizionare a oamenilor muncii de la oraş, cei peste 600 de muncitori şi­­ funcţionari au cules circa 3.700 kg. de­­mazăre. In această acţiune patriotică s-au evi-; _ denţiat muncitorii de la Morile unite­ „Ilie Pintilie” care au cules peste 300 kg. de mazăre. Fruntaşi în această muncă au fost tov. Constantin Bujor, Stana Tom­a şi Dumitru Cojocaru. De asemenea, rezultate frumoase au mai obţinut şi elevii şcoalei profesionale de la fabrica „Stela” in frunte cu ute­­miştii Romulus Răguşescu, Marin Raicu, Nicolae Silvestru şi alţii. La munca voluntară de la G.A.S. „Roşia“ au participat şi tovarăşi de la sfatul popular al raionului „1 Mai”, muncitori de la întreprinderea „Izolatorul”, precum şi un important număr de m­embri coope­ratori de la cooperativele: „Artamet”, „Muncă şi Artă” şi altele, aducind un preţios aport la culesul celor 3.700 kg. de mazăre. D. NEACŞU - Recoltează orzul cu combina Muncitorii şi tehnicienii de la gospo­dăria agricolă de stat Joiţa, raionul Ră­­cari, întreţinînd în condiţiuni agrotehnice culturile, acestea s-au dezvoltat frumos, în special culturile prăşitoare au crescut bogate in spic. Zilele trecute în această gospodărie or­zul a dat în pirgă şi muncitorii îndrumaţi de tehnicieni au ieşit­ la recoltatul acestei culturi. Folosind cu pricepere atelajele,­ muncitorii din această gospodărie au re­coltat în cursul zilei de 28 iunie orzul de pe 4 ha. In această acţiune­ patriotică s-au evidenţiat comunistul Radu Dumitru, precum şi combinerul Cristea Dumitru. In ziua de 29 iunie combina gospodăriei a început lucrările de recoltare încă din­­ zorii zilei reuşind ca pînă înspre amurg să realizeze recoltatul şi treieratul orzu­lui de pe o însemnată suprafaţă. GH. IORDACHE !­ Pregătiri pentru treieriș Comitetul executiv al sfatului popular comunal şi organizaţia de bază din co­muna Fierbinţi, raionul Snagov, au îndru- J mat îndeaproape pe ţăranii muncitori din­­ comună în vederea pregătirii în cele mai­­ bune condiţiuni a campaniei de recoltare.­­ Datorită acestor îndrumări ţăranii mun- j citori au reparat toate atelajele şi au reu- j şit să amenajeze cele două arii unde se­­ va efectua treierişul recoltei. Aceste arii­ au fost electrificate cu concursul munci- • torilor electricieni Conobloc Dumitru şi­­ Sandu Ion pentru că să se poată treiera f ni lit ziua cit şi noaptea. Paralel cu aceasta­­ au fost organizate: serviciul sanitar la arii,­­ gazeta de perete, fotomontaje, iar în­­ cuprinsul comunei au fost instalate lozinci­­ prin care ţăranii muncitori sunt îndemnaţi­­ să strîngă la timp recolta de pe ogoare. I­eri această acţiune se remarcă deputaţii­­ Căldăruş Elena, Stoian Aurelia şi alţii­­ care au contribuit la o temeinică organi-­­ zare a acestor lucrări. O­ contribuţie de seamă a dat şi consiliul de conducere al cooperativei din­­ comună care s-a îngrijit de aproviziona-­ rea cu sfoară precum şi cu diferite articole­­ trebuincioase pentru buna funcţionare a­­ chioşcurilor de la cele două arii. Văzînd­­ că orzul a început să dea în pîrgă ţăranii­­ muncitori Îndrumaţi de către tehnicienii­­ agricoli au hotărît ca zilele acestea să­­ iasă la recoltatul păioaselor.­­ FLORICA CONSTANTINESCU ! Zorile nu se iviseră încă şi Ştefan R. Ene, ţăran muncitor cu gospodărie mijlocie din comuna Mitreni, raionul Olteniţa, intră în lanul înalt cu orz de toamnă şi merse mai bine de 30—40 de paşi. Aci, lingă pădure, unde pămintul este mai întotdeauna umed, paiul crescuse înalt, ridicîndu-se aproape pînă­ la bărbie. Abia i se vedea lui Ştefan R. Ene pălăria dacă l-ar fi privit cineva din drum. Rupse cîteva spice, le frecă în palmă, şi surise cu mulţumire. Era întocmai cum îşi zisese el. Orzul dase în pîrgă de-a binelea şi se cerea să fie secerat, îşi aminti despre discuţia avută de cu sea­ră cu unul din agenţii agricoli, Gheorghe Paraschiv. — Să intri la secerat? se mirase acesta... Fugi de-acolo nea Ştefane. Ştii bine că anul acesta îs alte condiţii decît anul trecut... Nici pe la 5 iulie n-o să fie orzul bun de secerat... Dar deputatul Ilie Anghel care era de faţă, îl întrebase pe agentul agricol: — Măi Paraschive, tu ai mai fost pe cîmp zilele astea, ori ba? — Şi adineauri fusei — răspunse acesta începat. — Atunci îi mare mirarea că nu văzuşi lanurile galbene. Iacă, noi chiar în seara aceasta vrem să ţinem o şedinţă cu tovarăşii din organizaţia de bază. Să-i îndemnăm­­pe oameni să treacă la recoltat... D-aia zic, că Ştefan Ene are dreptate, dacă vrea să intre, cel dinţii pe comună... Amintindu-şi de acestea, Ene o luă cu pas întins pe drumeagul ce ducea către hal­tă, ajunse în dreptul unei uliţi şi se îndreptă către casă. — Hai Dumitre, îl strigă el pe fiu-său... Noră-mea Leana e acasă ? Hai şi tu Con­stantino, spuse Văzînd-o şi pe fată. Vă iau pe toţi la seceriş. Facem, cum s-ar zice, al­dămaşul. O să fim cei dinţii pe sat. Şi cu mişcări grăbite, Ştefan R. Ene se apucă să puie în căruţă un butoiaş cu apă, secerile, ghemele cu sfoară groasă pe care şi le cumpărase din vreme de la cooperativă şi nişte lucernă cosită de curind pentru cai. Pildă de Stete citeva clipe pe gînduri, apoi urcă şi plugul, înhamă şi urcară cu toţii. Soarele tocmai răsărea, învăpăind drumu­rile şi casele cu belşug de aur. Intîlnindu-1 in dreptul cotului şoselei, ţăranul muncitor Cibu se opri mirat în drum şi strigă: — Ştefane, chiar adevărat? începi la ora măi, cum ziceai aseară? — Vino de ne vezi, răspunse acesta. ★ Să tot aibă 55 de ani Ştefan R. Ene. De multe ori a fost el în ultimele campanii a­­gricole printre fruntaşii comunei Mitreni. Cei din organizaţia de bază, îl întreabă deseori la şedinţe, despre anumite metode noi de lucru, pe care Ştefan R. Ene, le-a deprins la rîndu-i fie din broşuri, fie din con­ferinţele pe care le ascultă cu regularitate la căminul cultural. El a învăţat că strînsul pă­ioaselor, nu este o muncă uşoară, ci dimpo­trivă, una din cele mai de răspundere. — Cite boabe sînt în lan—le-a apus el to­varăşilor la ultima şedinţă a organizaţiei de bază, — atîtea trebuie să intre şi în ma­gazia noastră, dacă vrem să întîmpinăm cu cinste ziua de 23 August şi să se asigure pîinea copiilor. Acum lanul e copt, mai aşteptăm?... Vînjos, de statură mijlocie, cu faţa roşco­vană şi arsă de soare, Ştefan Ro­­gie şi-a az­­vîrlit acum în fin pălăria, şi a luat una dintre seceri, şi el cel dinţii, cu o bucurie de tînăr, a prins a tăia firele înalte de orz. Din urmă noră-sa Leana şi Constantina, fata cea mai mică, string poloagele, le fac snopi, le­­gindu-le cu grijă ca boabele să nu se scu­ture. Intr-un timp, cu broboane de sudoare, Ştefan R. Ene s-a ridicat de mijloc şi pri­­vindu-1 lung i-a spus lui Dumitru, fecioru­­său. — Ce zici Dumitre, gătăm noi pînă di­­seară? vrednicie Fără să răspundă, acesta a făcut un semn cu mina, adică: — Mai e vorbă? Apoi, urmînd gîndul lui taică-său, a grăit: — N-a fost vorba să şi arăm locul? Uiţi prinsoarea cu Gheorghe Şt. Berbec? — Ba n-o uit, a spus Ştefan R. Ene. Mă uit însă că a căzut zăduful, cum nici nu ne aşteptam... Inţelegînd că la mijloc e vorba nu numai de secerişul orzului, ci şi de întrecerea pa­triotică, de prinsoarea pe care taică-său şi frate-său o făcuseră chiar la ei în ogradă cu Gheorghe Şt. Berbec, deputat în sfatul popular comunal, — că pînă la sfîrşitul săp­­tămîi' vor avea snopii buni de treier—Con­stantina zorea şi ea. Mîinile îi mergeau ca nişte zvîrlugi. îşi desprinsese de pe cap tul­panul cel roşu şi îl aruncase la margine, deasupra unui snop ca un mac roşu. Zulufii blonzi îi căzuseră pe frunte, lipindu-i-se de sudoare. Din cînd în cînd, și-i ridica gră­bită cu mina și lega orzul înainte. Leana, cumnată-sa, deși mai molatecă, o urma în­deaproape. • La prînz cînd soarele batea în creștet, se opriră din muncă o­leacă. De pe acum, cea mai mare parte a celor 25 de ani cu orz, era secerată. Mîncară în grabă, băură apă rece din ulciorul pus sub căruţă la umbră și își continuară munca. De după un dîmb se ivi intr-un timp cu niște ulcele pe care le legase de buză și apoi de mijloc cu sfoară, o femeie scundă. Apropiindu-se, ea le strigă: — Ștefane, am adus fiertura... — După ce om găta cu totul... Noi de prînz ne-am astîm­părat de acum mamă, răs­punse feciorul­ său, Dumitru. Femeia lăsă deoparte ulcelele şi se ală­tură şi ea la clăit. Cînd soarele scăpătă că­tre asfinţit, cei doi bărbaţi şi cele trei femei şi curăţiseră cîm­pul, aşezînd pe margine în linie dreaptă snopi în clăi. Nu se puteau ve­dea nicăeri spice risipite. Ștefan R. Ene le spusese deseori celor a­lor săi: — Dacă socotim că pe un metru pătrat, cum zice agronomul, sînt vreo 400 de spice şi dacă la fiecare spic se scutură măcar un bob, apoi ia faceţi socoteala, cit se vor duce la fiecare pogon... Copiii ţinuseră seama de îndrumarea ta­tălui şi curăţiseră bine cîmpul. In vreme ce femeile se îndreptau către casă, — după ce cinaseră chiar acolo pe cîmp, Ştefan R. Ene şi fecioru-său deşi o­­bosiţi porniră să are, aşa cum se inţeleseseră. Miriştea galbenă preserată ici-colo cu flori mici de cîmp, ce stătuseră pitite sub orz, dispărea, brazdă cu brazdă... — N-o să terminăm în seara asta. Dar în schimb mîine, punem porumbul furajer... Să vezi numai, Dumitre, — vorbea Ștefan R. Ene — ce masă verde scoatem d-acilea. Are să se mire și Gheorghe Paraschiv, agentul agricol. ...In seara aceleiaşi zile, în curtea sfatului popular, mărginită pe dreapta şi pe stînga de viţa de vie frumos îngrijită, se strînseră oameni mulţi. Preşedintele sfatului popular, tov. Ganea Constantin, aflase vestea. Pe la prînz, îndemnaţi de pilda lui Ştefan R. Ene, mulţi alţi ţărani muncitori ieşiseră la sece­ratul orzului de toamnă. Printre aceştia erau Tudor Gh. Năstase, Ene D. Ştefan, Cibu Tudor şi alţii. — M-a cîştigat — spunea despre Ştefan R. Ene deputatul Şt. Berbec—s-a ţinut de cu­­vînt. A arat. Mîine pune şi porumbul fura­jer pe locul de pe care a strîns orzul. Vă­­zîndu-1 cum ară, alde Tudor Gh. Năstase a adus şi el plugul... A trecut la dezmiriştit... In acest timp tov. Ganea Constantin şter­sese bine cu o cîrpă udă panoul de onoare. Scria încetişor numele celor care, în prima zi a muncilor de recoltare, îşi dovediseră vrednicia. In fruntea lor se afla bineînţeles, comunistul Ştefan R. Ene. AL. RAICU Comunicatul cu privire a primei centrale Consiliului de Miniştri al U. R. S. S. la punerea in funcţiune in U. R. S. S. electrice industriale pe bază de energie atomică MOSCOVA 30 (Agerpres). — Agenţia TASS transmite co­municatul Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. cu privire la punerea în funcţiune în U.R.S.S. a prim­ei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică. In prezent, datorită eforturilor oamenilor de ştiinţă şi ingi­nerilor sovietici, în Uniunea Sovietică s-au terminat cu succes proiectarea şi construirea primei centrale electrice industriale pe bază de energie atomică cu o putere utilă de 5.000 kw. La 27 iunie 1954, centrala electrică atomică a fost dată în exploatare și a furnizat curent electric pentru industria și agricultura raioanelor învecinate. Pentru prima dată o turbină industrială lucrează nu prin arderea cărbunelui sau a altor tipuri de combustibil, ci cu energie atomică , prin dezagregarea nucleului atomului de uraniu. Prin punerea in funcţiune a centralei electrice atomice s-a făcut un pas real pe calea spre folosirea paşnică a energiei atonice. Oamenii de ştiinţă şi inginerii sovietici lucrează la crearea unor centrale industriale electrice pe bază de energie atomică cu o putere de 50.000—100.000 kw. Mai mult , în cinstea zilei de Oamenii muncii din uzinele şi întreprin­derile bucureştene dau tot mai însufleţiţi bă­tălia întrecerii, obţi­­nînd primele roade ale angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August. In clişeu, membrii brigăzii utemiste „Ti­nara Gardă“ de la uzinele „Republica“, care ii şi-au luat anga­jamentul să depăşeas­că planul cu 30 la sută, să facă însemna­te economii şi să apli­ce metodele sovietice avansate de muncă Corabelnicova, Jand­a­­rova, Bîcov-Bortkevici. De la stînga spre dreapta: Neacşu Ion, Cioc Ion responsabilul brigăzii şi Iepure Au­rel, cercetînd calitatea pieselor lucrate. mst. Meşteşugarii cooperatori intimpină Metalurgiştii Membrii cooperativei metalurgice „Artamet“, vor lucra in ziua de 22 August, în contul zilei de 12 septembrie. Cooperatorii de la „Artanjet“, vor ridica productivitatea muncii cu 5 la sută şi vor face economii în valoare de 2000 lei numai în lunile iulie şi august, reducînd totodată rebuturile cu 25 la sută. Dar lucrul cu care se mîndresc cooperatorii cel mai mult, este sortimentul pe care-l vor pune pe piaţă în curind: ceaunul. Gospodinele se vor bucura mult de acest nou­ produs al cooperativei „Artamet“. Ei folosesc întrecerea şi la dezvoltarea cooperativei lor. Astfel vor construi un berbec de spart fontă, vor instala un cabilou cu o capacitate de turnare de : 2000 kgr. pe oră. Vor da în folo­sinţă cea de a doua parte a halei de turnătorie nr. 1 cu o su­prafaţă de 320 m.p. şi vor construi o cameră de uscat formele cu o suprafaţă de 30 m.p. Pentru nevoile cooperatorilor se va da în folosinţă baia de la unitatea nr. 7 strungărie şi se va amenaja o pistă de popice. In curind, noi confecţii Publicul consumator cunoaşte bine articolele de confecţii, execu­tate cu gust de harnicii cooperatori ai cooperativei de producţie „Sporul“. Iată, că in întîmpinarea zilei de 23 August, membrii acestei unităţi productive, pe lingă faptul că vor îndeplini planul pe lunile iunie, iulie, august la toţi indicii, vor reduce cheltuielile administrative cu 10 la sută faţă de cifra planificată şi vor rea­liza economii la consumul de materiale în valoare de 25.000 lei. Dar ei vor aduce noi surprize plăcute cetăţenilor prin noile mo­dele de confecţii pe care le vor face, ca şi prin introducerea celor două noi sortimente pentru confecţiile de­ copii. Apoi, vor da pro­duse de larg consum­ peste pian, în valoare de 110.000 lei şi vor repara şi înzestra cu mobilier 8 centre de comandă existente. • Mobilă de calitate Grijă faţă de nevoile oamenilor muncii şi preocupare pentru satisfacerea gusturilor cetăţenilor, au şi muncitorii tîmplari. Intre aceştia se numără şi membrii cooperativei „Meseriaşii tîmplari“. Şi asta se vede din angajamentele pe care şi le-au luat ei în cinstea lui 23 August. Unul din angajamente sună aşa: Vom îmbunătăţi calitatea produselor, astfel incit la recepţie să nu fie niciunul respins“. Pentru deservirea populaţiei, ei vor executa peste plan 19 gar­ cu însufleţire măreaţa sărbătoare nituri mobile tip „Argeş“, vor confecţiona din deşeuri 300 bucăţi inele pentru sacoşe şi vor amenaja în cadrul cooperativei lor o secţie de jucării. • Produse de cautiuc Articolele de cauciuc îşi găsesc o largă întrebuinţare. Una din unităţile de producţie care pune la dispoziţia consumatorilor tot felul de articole de cauciuc este cooperativa „Coprochim“. Un rol însemnat în această perioadă îl are această cooperativă în ce pri­veşte rezolvarea comenzilor pe care le fac unităţile agricole. Teh­nicienii cooperativei în obiectivele întrecerii in cinstea zilei de 23 August, au trecut şi pe acela al executării la timp a tuturor co­menzilor privind piesele de schimb pentru utilajele agricole în perioada campaniei agricole. De asemenea, colectivul cooperativei va executa 3 prototipuri noi de jucării p­entru copii şi 5 prototipuri noi de bunuri de larg consum. In acest scop se va organiza un concurs pentru obţinerea de modele cît mai multe şi mai variate. încălţăminte peste plan In atelierele cooperativei de încălţăminte „Zorile“, se munceşte cu însufleţiri pentru obţinerea primelor rezultate în urma angaja­mentelor luate în cinstea zilei de 23 August. Eforturile coopera­torilor sunt îndreptate în scopul realizării planului de producţie­­marfă în proporţie de 103 la sută, aşa cum s-au angajat. Nu e uşor să execuţi peste plan, sute de perechi de încălţăminte dife­rită, şi totuşi, cooperatorii de la „Zorile“ vor face acest lucru pînă in ziua de 22 august. In atenţia lor stă şi calitatea produse­lor, astfel, ca să nu aibă reclamaţii din partea beneficiarilor. Ca să poată duce pînă la capăt tot ce şi-au propus, conducerea cooperativei va introduce noi măsuri tehnico-organizatorice me­nite să îmbunătăţească procesul de producţie, cît şi condiţiile de muncă ale cooperatorilor şi vor înfiinţa un centru de reparaţii. Pentru buna deservire a populaţiei şi frizerii şi coaforii din cadrul cooperativei „Higiena“, şi-au luat importante angajamente în întîmpinarea zilei de 23 August. Colectivele cooperativei „Higiena“ se vor îngriji de buna aprovi­zionare a unităţilor cu materiale şi rufăria necesară. De asemenea se va renova spălătoria mecanică, mărindu-i capacitatea de pro­ducţie cu 30 la sută,, se va amenaja o cantină la care să poată servi masa un număr de 700 cooperatori, se vor face instalaţii de duşuri cu apă caldă la unitatea Nr. 22, se va deschide o unitate nouă in cartierul „Griviţa Roşie“ şi se va instala ventilaţie directă la 5 unităţi.

Next