Steagul Roşu, iulie 1954 (Anul 1, nr. 83-109)

1954-07-01 / nr. 83

1« I»-»1"--T,î *"* 'w In viaţa lăcătuşului Ilie Budărăscu, a ajustoarei Domnica Apostolescu, a frezorului Marin Stoica şi a altor muncitori de la întreprinderea „Electrotehnica” s-a petrecut un eveniment deosebit: organizaţia de bază i-a primit in rîndul candidaţilor de partid. Fiecare din aceşti tovarăşi este mîndru de calitatea de candidat de partid. Dacă stai de vorbă cu ei,desluşeşti în cuvintele lor simple voinţa, hotărîrea nestrămutată, de a munci în aşa fel incit să răspundă cu fapte demne încrederii pe care le-a acordat-o partidul. Să înveţe mai mult, să muncească mai bine, să se pregătească temeinic pentru a merita pe deplin să devină membri de partid, luptători de avangardă pentru cauza poporului muncitor — iată dorinţa arzătoare a acestor tovarăşi. Atît în producţie cit şi în munca obştească, candidaţii de partid de la întreprinderea „Electrotehnica” se străduiesc să aducă aportul lor la îndeplinirea sarcinilor_ce __stau în fiţaorganizaţiei i-jn f . întregului colectiv al întreprinderii pentu «c£. cerea în viaţă a Hotărîrilor partidului şi guvernului/ De pildă tovarăşii Gheorghe Predescu, Dumitru Alexandrescu şi Marin Stoica sunt fruntaşi în întrecerea socialistă. Ei desfăşoară şi o susţinută activitate obştească: tov. Predescu a fost ales membru în comitetul de întreprindere, tov. Alexandrescu este membru al comitetului organizaţiei U.T.M., tov. Stoica conduce brigada U.O l. din secţia strungărie. Candidaţii de partid — tineri comunişti — pentru a-şi îndeplini însărcinările date de partid şi a-şi desfăşura în bune condiţiuni activitatea obştească au nevoie de o in- Srmnare atentă, de un sprijin permanent. Organizaţia de bază are obligaţia de a le acorda îndrumarea şi sprijinul necesar, de a se ocupa îndeaproape de educarea lor politică. In această privinţă, organizaţia de bază de la întreprinderea „Electrotehnica“ a ţinut seama de faptul că ridicarea nivelului politic şi ideologic al membrilor şi candidaţilor de partid constituie o condiţie esenţială a creşterii rolului lor de avangardă în orice domeniu al muncii. Candidaţii au fost încadraţi în învăţămîntul de partid potrivit posibilităţilor acestora. Aproape toţi candidaţii urmează cursul seral de partid. Unii, ca tovarăşii Marin Stoica, au urmat şi lecţiile practice ale cursului pentru agitatori. Educarea candidaţilor nu se reduce numai la participarea lor la învăţămîntul de partid. Educarea candidaţilor, călirea lor politică se realizează şi în activitatea practică, în lupta pentru traducerea în viaţă a Hotărîrilor partidului şi guvernului. Candidaţilor de partid li s-au încredinţat sarcini concrete potrivit posibilităţilor fiecăruia. De pildă, tov. Ilie Budărăscu face parte din colectivul de difuzare a presei în întreprindere, tov. Domnica Apostolescu şi Marin Stoica sunt agitatori. Biroul organizaţiei de bază se interesează şi de conduita candidaţilor de partid. Bunăoară, tov. Dumitru Alexandrescu continua să dea dovadă de îngîmfare şi să aibă im- i _ ii _ _ i - -i_i_i.i-.i-- T~% " prezenta la cursul seral nepregătit, fără notiţe. Tovarăşii săi de muncă nu-l priveau cu simpatie şi încredere. Această atitudine a dat de gîndit biroului organizaţiei de bază. De mai multe ori tov. Viorica Tudor, secretara organizaţiei de bază, şi alţi membri ai biroului, au stat de vorbă cu tov. Alexandrescu, arătîhdu-i consecinţele conduitei sale nejuste şi amintindu-i de angajamentul pe care el şi l-a luat în adunarea de partid în care s-a discutat cererea sa de a fi primit în rîndul candidaţilor. Criticile ce i s-au adus şi îndrumările biroului organizaţiei de bază l-au ajutat pe tov. Alexandrescu să-şi îndrepte în bună măsură conduita. Luna trecută biroul organizaţiei de bază a ţinut o consfătuire cu toţi candidaţii. S-a discutat despre activitatea candidaţilor, despre greutăţile lor în muncă, despre nevoile lor. Desigur, preocuparea organizaţiei de bază de la întreprinderea „Electrotehnica“ pentru ta|p'iarpA,candidaţilor este lăudabilă şi rezulaceste rezultateTru?rir| ^ fac simţite. Dar , biroul organizaţiei de bazi a^'^Xa sifperficialitatea ce se maniată uneori n munca sa. 111 Cu toate realizările obţinute în munca de educare a candidaţilor de a «e , zaţia de baza de la Vprinderea trotehnica sau mamifesy ci . 1 serioase. ‘ Si Unele hiPsuri Să vedem, de exemplu, c. n pat organizaţia de bază de sr-,. ", Pr®°cu- n ţilor de partid. In această prN“ eand,d«* d daţii n-au primit suficient ajutor. ca_ d ganizaţiei de bază a considerat că r?u* pr' n încadrarea candidaţilor la o formă (ftv1 c_un ţămînt de partid, problema creşterii nz'a’ în lui lor politic şi ideologic este rezolvi!' Membrii biroului s-au interesat — ce-i drețx ,e — de frecvenţa candidaţilor la lecţii şi convorbiri, uneori chiar şi de felul cum aceştia studiază. Dar cu toate că au constatat lipsuri în felul cum studiază candidaţii, membrii biroului organizaţiei de bază n-au discutat niciodată cu candidaţii despre unele probleme studiate pentru a-i ajuta să le înţeleagă mai bine. De asemenea, biroul orga- nizaţiei de bază n-a controlat in ce măsură propagandiştii sprijină pe candidaţi în studiu. Neprimind suficient sprijin în studiu, unii candidaţi n-au reuşit să cunoască temeinic diferite probleme ale politicii partidului nostru. Candidaţii Marin Stoica şi Domnica Apostolescu, bunăoară, au studiat în mod abstract Statutul partidului şi nu în strinsă legătură cu viaţa, cu munca practică a organizaţiei de bază. Ei nu înţeleg destul de clar în ce constă drepturile şi îndatoririle lor sau care sunt sarcinile organizaţiei de bază. Pentru biroul organizaţiei de bază nu există preocuparea de a îndruma pe candidaţi să citească ziare, broşuri politice, cărţi literare. Chiar dacă unii candidaţi citesc cîte ceva, biroul organizaţiei de bază nu-i ajută să tragă învăţăminte practice din cele citite, organizînd în acest scop convorbiri individuale sau în grup cu candidaţii. Nici în munca lor practică, ca I C,u..° primit un sprijin sistematic. Ei şi I berării să-şi îndeplinească sarcinile încred Armat, nu sunt ajutaţi să-şi îmbunătăţeasă Consul munca. De exemplu, iov. Gh. Predei,revin agitator şi se poate afirma că el avearu, 0 oarecare experienţă în această minte .. desfăşoară munca de agitaţie de la oîmii om şi uneori citeşte ziarul în colectiv. îi 1 Predescu însă n-a fost ajutat să ţină o ctfi vorbire în grup pe locul de muncă, n\a fost îndrumat să studieze materiale în vederea ţinerii unei convorbiri sau pentru îmbogăţirea conţinutului muncii de agitaţie da om la om, pe care o desfăşoară. Biroul organizaţiei de bază a discutat de citeva ori in şedinţele sale despre felul cum muncesc candidaţii de partid. In una din sedinţe s-a analizat în mod special felul cum se desfăşoară munca de educare a candidailor şi s-au stabilit măsuri pentru înlătuarea lipsurilor existente. Datorită insă fapului că n-a controlat serios activitatea andidaţilor, biroul n-a analizat concret munca acestora. Apoi, nu s-a făcut destul entru aplicarea măsurilor luate. Astfela constatat că membrii de partid şi mai des cei care au recomandat candidaţi aucetat să se mai preocupe de îndrumarea , sprijinirea in muncă acandidaţilor această atitudine nejustă faţă de candidaţii că mai persistă. Zilele trecute, adunarea generală a orgazaţiei de bază a desbătut cereale de prnire în rîndurile membrilor de partid a candaţilor Ilie Budărăscu şi Dumitru Alexanescu. Cu acest prilej s-a criticat faptul că s-a acordat candidaţilor suficient sprijin,roul organizaţiei de bază trebuie să tragă ăţăminte din aceste critici. Organizaţia de bază trebuie să se înghiscă ca fiecare candidat să-şi ridice nivepolitic şi ideologic, calificarea profesiei, să participe activ la viaţa de partid isrătească, să respecte cu stricteţe discruţii partid. Munca formală cu candilagiu iu drept rezultat nefolosirea justă a Stagiul candidat. Organizaţia candidat nu e o formalitate, cască ca statază are datoria să urmăntr-adevăr peitA® candidat sa fie folositentru verificareaeducarea candidaţilor pentru a ajuta pstăţilor lor personale, clitica partidului şindidaţi să cunoască entru traducerea ei înrupte cu abnegaţie Organizaţia de bază di- " Electrotehnica" cu sprijinul întreprinderea , al de partid, trebuie să licitetului raio- I iar lipsurile existente in muncă neintîr- j candidaţilor. Educind cu grijă educare de partid, organizaţia de bază validaţii jîunişti conştienţi de drepturile şi,co- rile lor, pregătiţi din punct de vedere«j ,bc, capabili să îndeplinească sarcinile minate ce stau în faţa eganizaţiei de bază. M. SIMION azi a celei de a 10-a aniversări a elipatriei noastre de către glorioasa Sovietică, Ministerul Culturii şi , Central al Sindicatelor instituie anuale pentru crearea de piese dentr-un act, ar acorda următoarele premii: 3 cl. l-a a lei 8.000; 3 premii cl. II-a 000 şi 3 premii cl. II-a a lei 3.000. arii profesionişti şi amatori care vor ia la acest concurs vor depune lucră- Casa centrală a creaţiei populare data de 15 august 1954. aţii se pot cere la Casa centrală “ populare. Splaiul Unirii nr. 1, la orele 14 şi 15, telefon 6.21.35. Viaţa de partid MAI MULTA GRIJA PENTRU EDUCAREA CANDIDAŢILOR DE Concurs de piese într-un act in cinstea lui 23 August Cît mai multe aparate de radio Ca urmare a Hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din August 1953, colectivul de muncitori, tehnicieni şi funcţionari din întreprinderea „Radio Popular“ — Bucureşti şi-a intensificat eforturile pentru a da economiei naţionale bunuri de larg consum în cantităţi cît mai mari şi de o calitate superioară. Activitatea colectivului nostru are ca obiectiv atît ridicarea calităţii receptorilor radio,cit şi îmbunătăţirea formei exterioare a aparatelor, obiectiv slab atins în trecut. Anul 1954 a fost inaugurat cu producţia aparatelor radio la baterie S. 531. B. cu 2 lungimi de undă şi 4 lămpi, aparat destinat pentru uzul ţărănimii muncitoare în localităţile neelectrificate. Urmărind aplicarea în viaţă a vastului program de măsuri economice iniţiat de partid şi guvern, tehnicienii noştri au realizat planul de asimilare tehnică a acestui aparat cu 2 luni înainte de termen. In prezent, cîteva mii de aceste aparate se găsesc in folosinţa cetăţenilor patriei noastre. De asemenea noi am livrat şi vom mai livra pieţii aparatul radio-recepţie „Pionier“ cu 3 plus 1 lămpi şi 2 lungimi de undă. Spre deosebire de cele din trecut la aceste aparate s-au fabricat în ţară comutatorii de unde şi bobinajele. In curind, oamenii muncii vor primi un nou aparat la curent alternativ (urmat la scurt interval de timp de o altă serie la curent universal), aparatul „Bucureşti“ S. 543 A. Acest aparat are 3 plus 1 lămpi şi 2 lungimi de undă. El va avea o casetă furniruită de o calitate mult superioară celor realizate pînă astăzi urmărindu-se ca forma aparatului să fie mult mai frumoasă. Cu acest aparat, întreprinderea noastră intenţionează să înregistreze o cotitură în ceea ce priveşte aspectul exterior al aparatelor. In acest sens s-au luat măsuri pentru proiectarea unui nou model de buton şi a mimor matriţe pentru realizarea a diferite ornamente din bachelită colorată. Totodată se va da o deosebită atenţie performanţelor tehnice ale aparatului atît mecanic cit şi electric. Tot în acest an oamenii muncii vor primi un aparat radio super, cu cea mai mare parte din piese fabricate în ţară, ca: difuzor, comutator de unde, bobinaje de înaltă şi medie frecvenţă, condensatori variabili, etc. Este vorba de aparatul S. 513 A care va avea 3 plus 1 lămpi şi 3 lungimi de undă. Acest aparat va putea fi folosit şi pentru staţii de radioficare şi mai ales pentru cluburi şi aşezăminte culturale. Receptorul S. 513 A va avea o puternică sensibilitate şi rezonanţă fiind echilibrat cu un difuzor de 3 W. De asemenea el va avea un aspect exterior atagător In scurt timp vor apare pe piaţă primele aparate cu galenă pe care întreprinderea noastră le va produce în cantităţi masive incepînd cu luna iulie a.c. Cutia acestor aparate va fi confecţionată din bachelită. Spre sfîrşitul anului vom da pe piaţă un aparat „Orion F lux, cu ochi magic şi o serie de alte caracteristici ce deocamdată se află în studiu. In intimpinarea zilei de 23 August s-a trecut la o producţie în serie a aparatului „Bucureşti“. Proiectantul acestui aparat, tehnicianul Terza Gheorghe, supraveghează în prezent modul cum se asimilează acest aparat pe bandă rulantă de montaj. Chiar în cursul lunii iulie a.c. vor fi puse în vînzare o serie de astfel de aparate. întreprinderea „Radio Popular“ va căuta să lărgească necontenit sortimentul, ţinînd seama de cerinţele tot mai largi şi variate ale oamenilor muncii care solicită produsele noastre. SICA I. GHEORGHE ‘Şeful secţiei planificare de la întreprinderea „Radio Popular“-Bucureşti Executarea secerişului la timp şi fără pierderi este una din regulile agrotehnice de care depind în mare măsură cantitatea și calitatea recoltelor. Intr-adevăr întîrzierea secerişului înseamnă pierderi care pot merge pînă la 26—30 la sută, acolo unde regulile agrotehnice de recoltare nu sînt respectate. In 1952 şi în 1953, unii ţărani muncitori din regiunile Constanţa şi Galaţi au recoltat griul cu întîrziere, cu coasa, nu l-au legat şi l-au lăsat grămezi pe cîmp liber pradă ploilor şi vînturilor. Parte din grîu s-a recoltat răscopt, cînd mult din el se scuturase. Rezultatul a fost că mare parte din grîu s-a pierdut şi acei ţărani muncitori au recoltat numai citeva sute de kilograme de grîu la hectar, în vreme ce la gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile agricole colective unde griul s-a recoltat la timp şi cu ajutorul maşinilor de recoltat, producţia a fost de două şi chiar de 3 ori mai mare. Griul de toamnă trebuie recoltat în : 5 . Griul de primăvară in f Secară de toamnă în 1 Orzul ....................... Pentru a recolta fără pierderi nu trebuie depăşite aceste termene. E necesar în consecinţă de a controla zi de zi mersul coacerii lanurilor. Pe păminturile uscate lanul de grîu se coace mai devreme decit pe cele umede şi grele. Dacă în perioada coacerii timpul este extrem de călduros, căldura exagerată grăbeşte coacerea. De multe ori are loc „pălirea cerealelor“. , Aceasta e provocată de căldura excesivă de afară şi de lipsa de umezeală atît a aeru- ,lui cit şi a părfiîntului. Din lipsa apei, bobul se opreşte in dezvoltare, se zbîrceşte, iar în partea de sus a spicului nu se mai formează boabe. Recolta se reduce astfel la resturi de mică valoare, la boabe mici şi şistave. Ţinînd seama de faptul că coacerea ce- i realelor are loc intr-un timp scurt, trebuie aşadar să controlăm continuu lanurile. Hotărîrea guvernului şi partidului privitoare la campania agricolă de vară trasează sarcina recoltării la timp şi fără pierderi a paioaselor. Oamenii muncii ce lucrează în agricultură trebuie să dea o bătălie susţinută pentru executarea la timp a recoltatului şi pentru reducerea pierderilor. CIND TREBUIE RECOLTATE PAIOASELE? Datorită faptului că seminţele nu incolţesc toate odată, ci pe rînd şi că plantele nu se dezvoltă în acelaşi ritm — pe aceeaşi plantă unele boabe se coc mai devreme, altele ajung la maturitate cu citeva zile mai tirziu. După experienţele ce s-au făcut în Uniunea Sovietică la staţiunea Saratov s-a stabilit numărul de zile in care trebuie efectuat recoltatul pentru a se evita cit mai mult pierderile. Recoltarea maximă se obţine numai atunci ind cerealele se recoltează la epoca cea mai potrivită a maturităţii lor pentru fiecare cultură in parte La cereale se disting 3 faze de coacere anume: faza de coacere în lapte, coaerea galbenă sau în pîrgă și coacerea dealină la care s-ar mai putea adăuga o abfază a răscoacerii. Faza de coacere în lapte. In această fază aiul începe să se îngălbenească la partea e jos, iar la partea superioară rămîne încă erde. Frunzele de jos se usucă, pe cînd cele e sus sint încă verzi. Bobul este pe deplin armat, are o culoare galben-verzuie şi strins stre degete crapă, din el ieşind un lichid lbicios ca laptele. In această fază de pacere nu se recoltează nici o cereală, pentru ca întrerupem coacerea bobului, scădem mult producţia şi boabele nu sunt bune fie pentru semănat, nici pentru pîine. A doua fază e coacerea galbenă sau coacerea în pîrgă In această fază atît frunzele cit și paiul se îngălbenesc. Numai nodurile paiului rămîn verzi. Bobul începe să se îngălbenească. Apăsat cu unghia bobul se lasă pătruns și se desface într-o masă cleioasă. La sfîrșitul fazei de coacere în pîrgă, bobul pierde multă apă și devine mult mai tare. Faza de coacere în pîrgă este cea mai importantă și trebuie bine urmărită deoarece aceasta este faza cînd trebuie recoltate cerealele. A treia fază este coacerea completă. In această fază plantele devin galbene peste tot şi sunt complet uscate. Bobul s-a întărit şi nu se mai poate pătrunde cu unghia. Bobul se micşorează puţin din cauza pierderii însemnate de apă. El începe să joace în plevi. Cînd ii rupem formează părţi tari neregulate. In acest timp acumularea de substanţe nutritive nu mai are loc. In această fază boabele se scutură foarte uşor şi avem pierderi foarte mari. Am spus că, la ultima fază a coacerii depline s-ar mai putea adăuga o subfază a răscoacerii. In subfaza răscoacerii , plantele se usucă complet, devin galben-aurii. Spicul e încovoiat complet şi atîrnă în jos. El se fringe uşor şi la bătaia vântului se rup bucăţi din spic. Boabele se scutură uşor, iar cerealele lăsate în această fază vreme mai îndelungată au mari pierderi. La recoltare se pierde încă o cantitate însemnată. Ne vom feri de a lăsa cerealele nerecoltate pînă in această fază. Cunoscînd acum fazele de coacere ale plantelor să vedem care e faza cea mai potrivită de recoltare pentru fiecare cultură de cereale în parte . Griul se recoltează cînd el a ajuns la coacerea iif pîrgă. Boabele au căpătat culoarea roșcată cu aspect frumos. Pierderile prin scuturare în acest caz “sunt cu totul înlăturate, iar piinea care se obţine, e de cea mai bună calitate. Secara se scutură mult mai uşor şi chiar se poate rupe şi cade jos întreg spicul dacă nu o recoltăm în toiul coacerii in pirgă, evitîndu-se astfel pierderile prin scuturare. Orzul se va recolta în pîrgă. Dacă se întirzie recoltatul, spicul se rupe şi avem pierderi însemnate. Ovăzul are cea mai neuniformă coacere. Se coc mai întîi boabele din virful spicului şi apoi treptat-treptat se coc cele de la mijloc şi apoi cele de mai jos. S-a stabilit că momentul cel mai potrivit pentru recoltarea ovăzului este atunci cînd majoritatea boabelor sint in pîrgă şi paiul a trecut Tir galben. Acolo unde s-a scăpat momentul de recoltare în pîrgă, secerişul trebuie făcut in timp cit mai scurt şi de preferinţă dimineaţa sau chiar noaptea cînd pericolul scuturării e mai redus datorită pătrunderii umezelii inspire. Comparativ, pierderile provocate la recoltare cu diferite mijloace de lucru sunt: Pierderi în % Cu combina ...... pînă la 5% Cu secerătoare-legătoare . „ „ 10% Cu „ simplă . „ „ 15% Cu coasa............................„ „ 15—20% Cu secera........................................12% In ţara noastră gospodăriile agricole de stat au fost înzestrate cu peste 500 combine importate din Uniunea Sovietică sau construite in ţară. Ele înlocuiesc munca a zeci şi sute de oameni şi scurtează timpul de recoltare. In acelaşi timp reduc pierderile. Recoltatul se poate face şi cu secerătoare alegătoare în lipsa combinelor sau cu secerătoarea simplă care nu leagă cerealele şi le lasă în poloage pe cîmp. In urmă trebuie strinse, legate în snopi şi clădite în clăi sau prcioare. O muncă grea este aceea a recoltatului cu lecera care pe lingă că e istovitoare, cere ii braţe multe. Pierderile sint însă mai mici iecit in cazul recoltării cu coasa care este el mai defectuos sistem de recoltare şi trebuie părăsit întrucît provoacă cele mai mari ierderi. In regiunea noastră a început recoltatul ăioaselor, de aceea stringerea la timp si altă pierderi a recoltei este o datorie patrio- 1 ca ce revine fiecărui cultivator. Orice zi, orice ceas întîrziere înseamnă pierderi mari e recolte. Fiecare kilogram de recoltă frînsă în plus înseamnă o contribuţie înamnată la asigurarea pîinii poporului munc tor, la îmbunătăţirea nivelului de trai alelor ce muncesc de la oraşe şi sate. Ing. FLORIAN CONSTANTINESCU , Cind şi cum trebuie recoltate păioasele -----------------------------------------------------------Ovăzul . . I In regiunile I In regiunile secetoase | umede 2— 3 zile 6—7 zile 3— 5 „ 6—9 „ 4— 5 .. 7—8 .. 4-5 „ 7-8 „ 2-5 „ 4-5 „ LEAGUE ROȘU din regiune într-eghne realizat aproape in în- 1 rea-soari Drasnă la bumbac, ilea- 1 hăr şi aV t6i cartofi. sfeclă de za- I ■ cole colectam gospodăriei agri- i muna Roseţsi[eSCU Vasia” din co- I lucrările cele,^ Călăraşi, au început porumbului. deja praşile la cultura I In citeva zu relor proprii, folosirea praştioa- trumbuî de pe Oştii au prăşit pe, hectare. In frunte faţă de peste 40 marcă colectiviştilor lucrări se re-. Ioana Cioran, Păulandrinz Dinu, Urmărind cu grijă şi altele, t orzului care a crescut de coacere a Ilectiviştii vor ieşi zilniţi in spic, cotatul orzului. Stea la recol-Pilda colectiviştilor a. ] viu interes de ţăranii ir. urmala cU | podării mici şi mijlocii doritos" şi-au pregătit din timp .A1111113’ care pentru campania de recole.' ynecesare lizat in acelaşitimp praa aau re?‘ proporţie de aproape 1001 sutff13 in I trecut la a treia praşilă laprumbau . • Muncitorii şi tehnicii din gosparia agricolă de stat Bisari, raionu’ Grevedia, şi-au mobilizat toate forţele I pentru obţinerea unei recite sporite la I hectar, îngrijite în bune condiţiuni ! culturile de pe ogoarle gospodăriei se f dezvoltă frumos şi nideli promit a fi dintre cele mai bune. Necitind, in această gospodărie s-a înecat recoltatul casi traveţilor care au fost livraţi in cantităţi mari prin Aprozar petru aprovizionarea populaţiei muncitoare de la oraşe. Pînă în prezent, s-au experat pe pieţele din Capitală peste 4.000kg. de castraveţi, precum şi însemnate entităţi de legume din această gospodării De asemenea, în prezent, în gospodăria de stat Bucşani se lucrează la efectuare celei de a treia praşile la diferite culori. • Deputaţii comunii Nicolae Feldofau şi Voicu Dumitru din comuna Radubu, raionul Călăraşi au fost printre 1 an care şi-au predat cotele de lină pe I la ni.4, obţinînd cu arest prilej chitan- I lostu,e comună. Pilda deputaţilor a \ ,a[", cu insufle ire de numeroşi achitator*ori comună care şi-au i lina datora,g,jme Cotde obligatorii de j 1 ina 13 Kului pe acest an. Negru se nin!* dată comUna Radu , tase la predare^intre comunele frun- I du-se planul de noroc lină realizîn^ ^ sută- re cu aproape 100 1 • La centrul de r. I Buciumeni, raionul Olt,are din satul locale lăsau mult de doi emisiunile de preocupare în această lirită lipsei mitetului de redacţie în franţi co,răşa Stoica Ioana. In urmă, tovaluate de către organizaţia densurilor mitetul executiv al sfatului popuei renal, cu sprijinul secţiei artă şivmna sfatului popular raional, activitateiră ţarului de radiolicare s-a îmbunătăţit*;- \ titor. ^ -1 Acum, în fiecare seară colectiviştii * ţăranii muncitori din Buciumeni pot aculta diferite , emisiuni care cuprir veşti asupra succeselor obţinute în c muna lor sau în satele vecine în apliarea metodelor agrotehnice pentru obţin rea unei recolte sporite. Echipa artistii a căminului cultural dă o însemnată contribuţie la buna funcţionare a centruli de radioficare din Buciumeni. Comisie permanente - sprijin preţios problemelor obşteşti Odată cu sesiunea de constituire a sfatului popular al ora-., jului Turnu Măgurele, a avut loc şi alegerea comisiunilor perma- ------lente de deputaţi. Cu acest prilej au fost ilese un număr de 11 comisii permanente, ca de exemplu comisiile: buget-finanţe, apărară, gospodărie comunală, aprovizionare şi comerţ şi altele. De la constituirea lor şi pînă în prezent, comisiile permanente ale sfatului popular al oraşului au obţinut p seamă de rezultate bune în munci, dovecdind că pot constitui un sprijin de nădejde in lupta pentru transpunerea in viaţă a sar-i ciftilor ce revin sfatului popular orăşenesc. ■ Un exemplu îl oferă activitatea comisiei per- manente de sănătate publică, condusă de tovarăşul deputat Gheorghe Ţăranu. Sprijinită de către comitetul executiv şi colaborind îndeaproape cu Sanepidul raional, această comisie a studiat situaţia de pe teren şi a luptat tif cu perseverenţă pentru rezolvarea sezisărilor venite din partea cetăţenilor. Această comisie a controlat in mai multe rinduri desfăşurarea procesului de fabricaţie a pîinii la centrele de panificare şi a iniţiat unele măsuri pentru înlăturarea lipsurilor in ceea ce priveşte igiena fabricaţiei. Această comisie permanenta nu s-a ocupat totuşi în suficientă măsură de controlul curăţeniei în restaurante, unităţi cooperatiste, pe străzi, etc. Un exmiplu in această direcţie îl ilustrează strada Libertăţiidin spatele pieţii, unde zile de-a rîndul gunoiul nu a fost ridicat iar comisia permanentă nu s-a sezisat de această stare de lucruri. Comisiile permanente pentru urbanistică şi gospodărie locală au trecut şi ele la realizarea sarcinilor incluse în planul de muncă. Astfel, în primăvară, în timpul creşterii apelor, cele două comisii s-au îngrijit împreună cu aparatul sfatului popular orăşenesc să oprească înaintarea apei crescută în urma topirii zăpezii, prin confecţionarea de parapete din lemn şi fascine, salvînd astfel citeva sute de hectare de culturi din vara Dunării. De asemenea, cele două comisje s-au îngrijit şi de înfrumuseţarea oraşui. In această direcţie în parcul „11 Februare“ s-au plantat sute de arbori, arbuşti şi rasoiuri de fiorji amenajtndu-se frumoase spaţii pe asemenea, în jurul parcului s-a săpt şi însămînţat din nou cu trifoi 5e lucern, o suprafaţă de aproximativ 1.000 m.p. iar pacul pionierilor din fostul Obor a ost obiectul ,unor transformări. Astfel, terenu a fost arat şi s.a însămînţat cu lucerna pe o suprafaţă. de 500 tjj.p., plantîndu-se totodată şi 150 p, puieţi Comisia permanentă pen.,,’artă şi cul. ; tură are şi ea o serie de realTjrj Astfel membrii comisiei au sprijinit mu.„a dir căminele culturale ale cartierelor Odaia ş Măgurele unde s-au organizat o serie, manifestări artistico-educative precum şi conferinţe pe teme agrotehnice, ca de pildă „Insămîntarea porumbului în cuiburi aşezat, in pătrat“, „Distrugerea gîndacilor dăunatori culturilor“ etc. Prin organizarea de reuniuni tovărăşeşti, in colaborare cu comisia de femei,s-au realizat fonduri care au permis menajarea unei grădiniţe de copii în cartieul Odaia. De asemenea, cu prilejul campaniei de însămînţări, această comisie a sprijit munca de agitaţie prin confecţionar 3 de lozinci aeriene şi luminoase în curisul cartierelor oraşului. Dacă acestea au rezultatele obţinute, putem spune că a existat şi o serie de lipsuri in munca misiei artă şi cultură. Membrii comisiei au acordat atenţie şi sprijinul necesar minelor culturale. Un exemplu îl constituie faptul că la căinul cultural din cartierul Măgurele nu au organizat conferinţe cu caracter tehnic nici manifestări artistice. Activitatea comisiei pentru aprovizionare şi comerţ s-a adreptat spre îmbunătăţirea aprovizionăriilor ce muncesc. Deputaţii din această comisie s-au îngrijit de buna organizare a râurilor, pieţelor şi oboarelor, precum şi urmărirea felului cum are loc desfacerea roduselor alimentare şi industriale. De asemenea, împreună cu membrii comisiei de poperaţie, ei au sprijinit munca de achiiţii şi contractori. Astfel, în cursul lunilor ,ai şi iunie, prin munca de lămurire desfăşurată de deputaţii Gh. Manea, Ionescu Haralambie, Alexandru Caşcaval, ţăranii muncitori Alexandru Ghena, Marin Dianu, Gian Cuclea au contractat cu cooperativa „Mucitorul“ îngrăşarea mai multor porci, iar ţăranii cu gospodării mici Marinică Ion şi Anţhel Creţeanu au contractat cîte o vacă. De asemenea, ţăranul- muncitor Gheorghe Cimuţi, din cartierul Odaia, a contractat cu cooperativa din oraşul Turnu Măgurele un număr de 8 oi. O rodnică activate a desfăşurat în ultima vrenei membrii comisiei permanente de invăţămint. Membrii acestei comisii şi-au fixat sectoare în vederea desfăşurării muncii pe linia alfabetizării. Astfel, au fost fixate pentru cei 7 membri ai comisiei un număr de 7 sectoare, 5 în oraşul Turnu Măgurele, iar două in cartierul Măgurele şi Odaia De exemplu, in sectorul de activitate al tovarăşei Ştefania Lichiardopol, se găsesc şcoala pedagogică şi liceul mixt, la care au fost alfabetizaţi un număr de 30 elevi. Datorită unor condiţii obiective un număr de 18 neştiutori de carte nu au putut frecventa cursurilor acestor două şcoli; ei au fost vizitaţi regulat acasă d către deputaţi, find pînă la urmă alfabetizaţi. Şi în alte numeroase sectoare repartizate membrilor comisiei permanente au fost aflfabetizaţi numeroşi oameni ai muncii. In general, activitatea comisiunilor permanente a contribuit la rezolvarea cu succes a multora din sarcinile care stau în faţa sfatului popular. Cu toate acestea, în activitatea comisiilor permanente mai sunt şi o serie de lipsuri. Astfel, prea puţină atenţie s-a dat creării unor active largi în jurul comisiilor. Din păcate mai există unii deputaţi care lipsesc in repetate rinduri de la şedinţele comisiilor permanente şi nu depun o activitate rodnică. Un rol important revine comitetului executiv al sfatului popular al oraşului care trebuie să dea un temeinic sprijin comisiilor în vederea ridicării activitâţii la un nivel mai înalt. In acest fel, cMinsi;'« permanente vor ajuta si mai departe ca s pînă acum activitatea sfatului p ■ mai origenesc in vederea reaiizării cu -accef ’ •' turor sarcinilor care prvrsc rv* go-podi rirea oraşului Turn ul k£! ION MITROFAN Preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al orașului Turnu Măgurele in rezolvarea Pag. S-a Fermele zootehnice aduc venituri importante Creşterea animalelor este una din preocu- I pările de seamă ale ţărănimii noastre mun- citoare. Această ramură a agriculturii se dezvoltă pe zi ce trece. In mai toate gospo- - dăriile agricole colective din ţară au fost înfiinţate ferme zootehnice care evin zi de zi tot mai rentabile. « In anul acesta, membri gospi ■ Viei ?- pericole colective din Slobozia-Mindra. noni- Turnu Măgurele şi cei din satul Ode' easca, rosionul Roşiori au tiotarît să.a‘'-a o ma‘ f i 're amploare creşterii i nfimalelor. Pentru Ista ei au trecut ia /construirea de noi ■ ' “ fermele r.../tehnice să devină cu adej fjtt a*AV de moi venituri pentru gospodă-6 .' o/iată ei traduc în viață rece- i mancar:./ . . . , „ • . .... .le : •••':• cu privire la dezvoltarea SN....................... . . . .r 19.54—1 OSA animalelor in anii 1 . , 'Viul acesta colectiviştii vor putea continte/ , . , la îmbunătăţirea aprovizionam oamenilor , , 1* v . . 'uncii cu carne, lapte şi : ■, grăsimi cit şi a ,. . . . , . 'istriei uşoare şi an- 1 mentare cu materie e- Iniţiativa dezvoltă^aramuri. ZQotehnice , ■ m !°SP, n'\ agnCOla electivă din Slobo zia-Mindra este mai vec, „ . a r . . . . „ 'Construcţiile au fost începute mea din anul , „ . , . . . "cut. Se simţea nevoia unei maternităţi care . . . , «... . , , dea posibilitate creşterii porcinelor in coi^.. mai , bune. Colectiviştii au început di.,lu crările pentru construcția maternita\. ^dKn • acestea sint aproape de sfîrșit, astfel j tn curînd peste 24 scroafe de rasă vor fi postite aici. Pa. '-! u a -1 . ••.-•rare -1 ros-, •■.'••odp* termin,J și un r' Pintra vac ‘‘.ind . ?■».- ' on: '«et’.« V« fi terminată -ie colective din Sintocla-Mtudn tcep« construirea unui saivan pentru c!t »' a unui coteţ necesar idapo.'irn urm' ’’umar de P’ste 4.000 de .un --isele Rhode-Islandşi Leghorn. Aceeaşi preocupare o au şi membrii gospodăriei agricole colective „Drum No.” din satu Odobeasca. Ferma zootehnică de sic’, numără 10 vaci cu lapte şi 12 scroafe de rasă. De asemenea, colectiviştii mai au şi o c crescătorie de păsări în care an de an nunău! acestora creşte. Ţinînd seama de dezvoltarea continuă a fermei lor, au luat hotărîrea construirii unui grajd model, stabilindu-se sarcinile fiecărui colectivist. N-a trecut vreme prea îndelungată de atunci. Astăzi colectivistul Vasie Barbu se poate mîndri că şi-a dus la bun sfîrşit sarcina. Cele 15.000 cărămizi au fost confecţionate. De asemenea, în curtea gospodăriei, rînduite frumos, stau 13.000 ţigle care vor acoperi grajdul cit şi o mare parte din materialul lemnos. Construcţia grajdului început de curînd sporeşte necontenit. Munca colectiviştilor din aceste gospodarii constituie un exemplu. Ei şi-au dat seacă fermele zootehnice sunt izvor nesecat de venituri. Totodată ei ştiu că mărirea şeptelului duce la o mai bună «aprovizionare » populaţiei de la oraşe şi sate cu produse animale. GH. AN CHELACHE Gospodăria anexă a liricii noastre Preocuparea de seamă a organizaţiei de bază, a comitetului de întreprindere şi a conducerii fabricii de ulei „13 Decembrie“ este îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale muncitorilor prin dezvoltarea gospodăriei anexe. Gospodăria a plantat din timp pe o suprafaţă de 2,65 ha. roşii, varză, ardei, vinete, şi a însămînţat importante cantităţi de ceapă, usturoi, castraveţi, dovlecei, morcovi, etc. De asemenea, gospodăria anexă dispune de: 52 cireşi, 25 vişini, 78 de caişi, 25 de pruni şi alţi 28 pomi fructiferi, precum şi de 0,6 ha. viţă de vie. Pină în prezent s-au adus de la gospodăria anexă peste 2.000 kg. ceapă, 150 kg. usturoi, 430 kg. dovlecei, 300 kg. zarzavaturi, precum şi importante cantităţi de spanac, mazăre, etc. Din pomii fructiferi s-au cules pînă acum 260 kg. de cireşe dintre care 100 kg. au fos distribuite muncitorilor la pretal redus de l.gej pg., iar 160 de kg. au fost servite la cabină Gospodăria Sexă dispune și de un numeros lot de poking și ovine. In acest an, gospodăria are şi 20 de porci mai mult decit anul trecut, astfel că săptăminul se taie cite un porc pentru sentină. De asemenea, pînă acum printre alte produse cabina a primit și 100 kg. brînză pi care a servit-o la masă muncitorilor. Din gospodăria anexă s-au distribuit muncitorilor in cadrul întreprinderii 168 de purcei la un preţ convenabil. De asemenea, datorita dezvoltării gospodăriei anexe, masa la cartină s-a îmbunătăţit simţitor, iar preţul unei mese a scăzut pină la suma de lei 0,80./ C AUTEESCU corespondent voluntar INFORMAŢII In zilele de 2, 3 şi 4 iulie va avea loc în aula Bibliotecii centrale universitare din Calea Victoriei nr. 88, plenara a II-a a Uniunii arhitecţilor din R.P.R. Plenara va avea tema „Locuinţe în clădiri cu puţine etaje“. In ziua de 28 iunie a fost deschisă la Casa arhitectului din str. Episcopiei nr. 9 o expoziţie cu o temă asemănătoare care cuprinde planuri, fotografii şi exponate. (Agerpres) Atarţi a părăsit Capitala Luigi Grassi, secretar al Federaţiei Sindicale Mondiale, care a participat la lucrările celei de a 4-a sesiuni a Comitetului Administrativ al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor muncitorilor din industria alimentară, care a avut loc intre 26 şi 28 iunie la Bucureşti. (Agerpres)