Steagul Roşu, iulie 1954 (Anul 1, nr. 83-109)

1954-07-22 / nr. 101

L UN DECENIU DE VIAŢĂ NOUĂ A POLONIEI a 22 iulie se împlinesc zece ani de cînd nebiruita Armată Sovietică şi unităţile Armatei populare poloneze au in­trat în Chelm — primul oraş polonez eliberat de sub ocupaţia hitleristă. După această dată, în cursul anului 1944 soldaţii Armatei Sovietice au redat poporului toate oraşele şi satele, fluviile şi coasta maritimă de aproape 500 km., muniţii şi cîm­piile cuprinse între Bugul apusean şi Oder-Neisse, au salvat poporul de la exterminare, i-au adus libertate şi viaţă. An de cotitură — anul 1944 a dat o direcţie nouă întregii desfăşurări a istoriei contemporane a Poloniei înscriind un capitol deosebit, capitolul construirii socialismului. Primele pagini ale acestui capitol au fost scrise cu sînge: ţara se găsea în ruine, din oraşe rămăseseră numai ziduri năruite, din sate lipsea inventarul agricol, din ţară era­u plecate numeroase fa­milii în diferite colţuri ale lumii pentru a scăpa de teroarea hitleristă, iar din familii au dispărut pentru totdeauna o mamă, un fiu, un tată, masacraţi de fascişti la Auschwitz sau Varşovia. Pe lngă aceasta, imediat după eliberare, cercurile agresive internaţionale organizaseră în interiorul ţării, cu aju­torul agenturii reacţionare, o intensă activitate de subminare a acţiunilor patriotice de refacere. Coloanele ziarelor burgheze din anii 1944—1946 abundau de materiale în care era compătimită „tragedia Poloniei“, iar distrugerile erau descrise întotdeauna cu un bogat lux de amă­nunte; însă din fiecare rînd citit răzbatea un iz de neîncredere faţă de posibilităţile de renaştere a ţării în condiţiunile regi­mului popular. De atunci au trecut zece ani! In viaţa statelor la cârma cărora nu se găseşte poporul ci o clasă sau o pătură sociala privilegiată, sub raport istoric o perioadă de zece ani nu ar aduce schimbări esenţiale. Dar pentru istoria Poloniei ultimii zece ani nu constituie un fragment mărunt, lipsit de însem­nătate Aceasta a fost perioada marilor transformări politice, economice, sociale şi culturale, perioada Poloniei renăscute, fiecare an din viaţa ţării avînd cel puţin valoarea unui de­­ceniu. Polonia populară s-a născut în urma prezenţei a doi factori determinanţi: condiţii internaţionale prielnice— victoria Uni­unii Sovietice, înfrîngerea hitlerismului şi slăbirea lanţului imperialist — precum şi maturitatea mişcării revoluţionare interne. Numai existenţa acestor doi factori a făcut posibila victoria revoluţiei populare din 1944. Venirea la putere a poporului muncitor condus de Partidul Comunist Polonez a marcat cel mai însemnat moment din istoria milenară a poporului polonez. In cei zece ani de existenţă liberă, Polonia populară duce cu consecvenţă o politică de întărire a relaţiilor de prietenie cu toate ţările. Polonia nouă, ţară a muncii creatoare paşnice, trăieşte în­ bună prietenie cu vecinii săi. Legături sincere deo­sebit de puternice leagă Polonia de lib­er­atoarea sa, Uniunea Sovietică. Viaţa Poloniei din ultimul deceniu a arătat posibilităţile uriaşe de dezvoltare căpătate de o ţară unde vine la putere poporul izbăvit de jugul claselor exploatatoare. Dintr-o ţară agrară şi înapoiată, în care 40 la sută din pămînturi se aflau în mîinile moşierilor, iar la sate lîncezeau în mizerie opt mi­lioane de „oameni de prisos“, dintr-o ţară care după nivelul dezvoltării industriale a ocupat unul din ultimele locuri în Eu­ropa, Polonia s-a transformat, datorită muncii pline de abne­­gaţie a clasei muncitoare şi a ţărănimii, intr-o ţară industrială cu o agricultură înaintată, într-o ţară a bunăstării crescînde şi a culturii tot mai ridicate a poporului. In aceşti zece ani a crescut de două ori numărul clasei muncitoare. Prin eforturile acesteia, Polonia populară a ajuns să ocupe al­ cincilea loc în Europa sub raportul producţiei industriale. In prezent acest nivel depăşeşte de patru ori cel mai ridicat nivel al producţiei industriale atins vreodată în Polonia burghezo-moşierească. In anul 1953 producţia indus­trială a Poloniei socotită pe cap de locuitor a depăşit de 4,8 ori nivelul anului 1938. Producţia de cărbune a fost de 88.700.000 tone faţă de 38.100.000 tone în 1938. Producţia de oţel a fost de 3.604.000 tone faţă de 1.441.000 tone în 1938, iar producţia de energie electrică a totalizat în 1953, 13,6 mi­liarde de kw./ore faţă de 3,98 miliarde kw./ore în 1938. In urma reformei agrare şi a eliberării teritoriilor apusene poloneze, ţărănimea poloneză a căpătat peste 6 milioane hec­tare de pă­mint, iar industrializarea ţării a deschis larg por­ţile fabricilor şi uzinelor pentru sute de mii de ţărani cu pă­­mint puţin. Plaga cumplită a Poloniei panilor — lipsa de pă­­mint şi suprapo­pulaţia au trecut demult în domeniul legen­delor. Industrializarea ţării şi alianţa tot mai puternică a cla­sei muncitoare cu ţărănimea au dus la mari prefaceri în satul polonez. In anii din urmă peste 200.000 de gospodării de ţă­rani săraci şi mijlocaşi s-au unit în 9.000 cooperative agricole de producţie care fac gospodărie colectivă pe o su­prafaţă de 1,5 milioane hectare de pămînt. Cooperativele a­­gricole de producţie şi gospodăriile agricole de stat sunt de­servite de 401 S.M.T.-uri care dispun de 16.400 tractoare. Dezvoltarea furtunoasă a economiei naţionale a Poloniei a dus la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Venitul real mediu pe cap de locuitor pentru populaţia care lucrează în oraşe a crescut în anul 1953 în comparaţie cu 1949 cu 20 la sută, iar în comparaţie cu nivelul dinainte de război cu 40 la sută, venitul real al populaţiei săteşti a crescut în com­paraţie cu anul 1938 cu 75 la sută. Prin eforturile întregului popor s-a ridicat din ruine minu­nata, neînfrînta şi frumoasa Varşovie a cărei populaţie se apropie acum de un milion de locuitori. Se construiesc două oraşe noi — Nowa Huta şi Nowy Tychy cu o populaţie de 200.000 oameni fiecare. In aceşti ani s-a dus o muncă uriaşă în domeniul dezvol­tării culturii. Proporţiile revoluţiei culturale din Polonia se desprind din însăşi lichidarea analfabetismului, din cuprinde­rea tuturor copiilor în şcolile de şapte clase, din creşterea în aceşti zece ani cu 130 la sută a numărului de elevi din şcolile medii şi superioare. Prin­cipalul factor care i-a permis Poloniei să-şi desfăşoare într-un răstimp at­ît de scurt şi în mod considerabil forţele productive este faptul că ea face parte din marea familie a ţărilor lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Relaţiile economice dintre Polonia şi Uniunea Sovietică, pre­cum şi cu ţările de democraţie populară sînt relaţii de tip nou, bazate pe ajutorul mutual, pe respectul reciproc al drep­turil­or şi intereselor respective. Poporul român are legături seculare de prietenie cu poporul polonez. Istoria patriei noastre cuprinde numeroase exemple minunate de colaborare frăţească dintre aceste două popoare. Adeseori oşti­le poloneze au venit în ajutorul ţării noastre pen­tru a face cauză comună în faţa primejdiei otomane. De ase­menea oştenii moldoveni au luptat alături de polonezi împo­triva­­ cavalerilor teutoni şi a hrăpăreţilor feudali germani. O serie de scribi ai burgheziei atît din Romînia burghezo-mo­şierească cit şi din Polonia panilor au nesocotit aceste relaţii aruncînd venin între aceste două popoare. Astăzi atît în Polonia cît şi în Romînia popoarele sub con­ducerea clasei muncitoare au desfiinţat ca clasă socială atît pe moşierii romîni cît şi pe panii polonezi. In ambele ţări, în oraşe şi sate înfloreşte o viaţă nouă. Viaţa aceasta este evi­dentă nu numai din cifrele minunate care caracterizează sar­cinile în curs de înfăptuire, nu numai din cifrele îndrăzneţe ale sarcinilor de mîine ci şi din făurirea unor oameni noi, liberi, oameni ai socialismului şi păcii. Poporul român, care la 23 August sărbătoreşte şi el deceniul său de viaţă nouă, transmite un cald salut poporului frate polonez, urîndu-i succese tot mai multe pe ogorul roditor al socialismului. ANUL I­ Nr. 101 4 PAGINI 20 BANI JOI 22 IULIE 1954 Acordarea Premiului de Stat al R. P. R. pentru lucrările deosebit de valoroase realizate în anul 1952 (Urmare din numărul trecut) 1. In domeniul prozei, poeziei și dramaturgiei a) Proză Clasa I-a, în valoare de 30.000 lei 1. Mihail Sadoveanu, — pentru romanul „Nicoară Potcoavă“. 2. Zaharia Stancu, — pentru romanul „Desculţ“ ediţia 1952. Clasa Il-a, în valoare de 25.000 lei Marin Preda,­ — pentru povestirea ,desfă­şurarea“. Clasa 11l-a, în valoare de 15.000 lei Dumitru Mircea, — pentru romanul „Pîine albă“. b) Poezie Clasa l-a, în valoare de 30.000 lei Eugen Jebeleanu, — pentru poemul „Băl­­cescu“. Clasa ll-a, în valoare de 25.000 lei Letay Lajos, — pentru volumul de poezii „O lume nouă se construiește“. Clasa Ill-a, în valoare de 15.000 lei 1. M­ihu Dragomir, — pentru volumul de poezii „Stelele păcii“. 2. Nicolae Tăutu, — pentru volumul de poezii „Stînca de pe Tatra“. e) Dramaturgie Clasa ll-a, în valoare de 25.000 lei 1. Lucia Demetrius, — pentru piesa de teatru „Oameni de azi“. 2. Cezar Petrescu şi Mihail Novicov — pentru scenariul „Nepoţii gornistului“. Clasa IIl-a, în valoare de 15.000 lei 1. C. Constantin şi A. Rogoz — pentru piesa de teatru „Martin Rogers descoperă America“. 2. Ladislau Kiss şi Dezideriu Kovács, — pentru piesa de teatru „Furtună în munţi“. K. In domeniul muzicii a) Compoziţie Clasa I-a, în valoare de 30.000 lei 1. Sabin Drăgoi, — pentru muzica la fil­mul „Mitrea Cocor“ şi „Sonata pentru vioară şi pian“. 2. Paul Constantinescu, pentru „Concertul pentru pian şi orchestră“ şi „Toccata pentru pian“. Clasa ll-a, în valoare de 25.000 lei 1. Nicolae Buicliu, — pentru „Quartetul de coarde în sol minor“. 2. Ludovic Feldman, — pentru „Balada pentru vioară și orchestră“ și „Scene de balet“. 3. Dumitru Dinicu, profesor — pentru „Metodă de violoncel". Clasa 111-a, în valoare de 15.000 lei 1. Achim Stoia, — pentru „Suita a Il-a pentru orchestră“. 2. Mauriciu Vescan, — pentru cîntecele „Hei rup“ pe versuri de autor; „Oaste vi­tează popor coreean“ pe versuri de D. Cor­­bea şi ,,In Bucureştiul iubit“ pe versuri de N. Nasta, St. Iureş şi I. Hobana. 3- Gherase Dendrino, — pentru cîntecele ,,Cale lungă drum de fier“ pe versuri de Puiu Maximilian şi „Tinereţe, dragă-mi eşti“ pe versuri de George Miha­lache. b) Interpretare muzicală Clasa I-a, în valoare de 30.000 lei 1. Colectivului format din: Egizio Mas­­sini, dirijor; Ioana Nicola, solistă; Nicolae Secăreanu, solist; Zenaida Palii, solistă; Mihail Știrbei, solist; Mircea Buciu, solist; Dora Massini, solistă; Ana Tăhnăceanu, so­listă ; Cornelia Gavrilescu, solistă; Gheor­­ghe Culibin, maestru de cor şi Anton Ro­­manovschi, maestru de balet, de la Opera de Stat din București — pentru interpretarea operei „Rusalka". 2. Constantin Silvestri, dirijor — pentru interpretarea Simfoniiei a IV-a, a Simfoniei a Vl-a de Ceaikovski, a „Serenadei pentru coarde“ de Ceaikovski şi pentru populariza­rea lucrărilor din ţările de democraţie popu­lară. Clasa ll-a, în valoare de 25.000 lei Colectivului format din: Panait Cotescu, regizor; Ilie Balea, regizor; Eugen Lazăr, dirijor; Alexandru Taban, dirijor; Octav Eni­­gărescu, solist; Lia Hubic, solistă; Alexan­dru Racolţea, solist; David Ohanezian, so­list; Ion Piso, solist; Stela Simonetti, so­listă; Lucia Stănescu, solistă; de la Opera de Stat din Cluj — pentru interpretarea ope­relor: „Tînăra gardă“, „Halka“ şi opereta „Ana Lugojana“. Clasa lll-a, în valoare de 15.000 lei Eremia Dumitru, colonel , pentru con­tribuţia dată în conducerea şi îndrumarea fanfarelor şi pentru diferite creaţii personale în domeniul muzicii. L. In domeniul cinemato­grafiei Clasa l-a, în valoare de 30.000 iei Colectivului- format din: Marietta Sadova, regizor; Victor Iliu, regizor; Wilfred Ott, operator șef; Septimiu Sever, actor;­­ Tomazoglu, actor și Dumitru Savu, actor­­ pentru realizarea filmului artistic de lung metraj „Mitrea Cocor“. Clasa ll-a, în valoare de 25.000 lei Colectivului format din: Herman Rabino­­vici, regizor; Andrei Feher, operator şef co­­regizor; Anton Belici, monteur şef şi Teodor Mitache, regizor muzical , pentru realiza­rea filmului documentar în culori „Sărbă­toarea eliberării“ (23 August 1952). Clasa lll-a, în valoare de 15.000 lei Ion Popescu Gopo, regizor de desen ani­mat — pentru realizarea primelor filme de desen animat în R.P.R. M. In domeniul picturii si artei grafice Clasa I-a, în valoare de 30.000 lei 1. Camil Ressu, — pentru tabloul „Iscălim pentru pace“ și pentru întreaga sa activitate. 2. Gavril Miklossy, — pentru tabloul „Gri­­viţa 1933“. 3. Jean Steriadi, — pentru întreaga sa ac­tivitate. Clasa ll-a, în valoare de 25.000 lei 1. Ştefan Szonyi, — pentru tabloul „I. V. Stalin“. 2. Lidia Agricola, — pentru tablourile „Maria Zidaru“ şi­ „O şedinţă ilegală“. 3. Mimi Maxy Şaraga, — pentru tabloul „Ea nu-şi va trăda fiul“" şi pentru peisajul ,,Pe Valea Ialomicioarei“. 4. Octavian Angheluţă, — pentru tabloul „Invăţînd de la maeştrii sportului sovietic". 5. Jules Perahim, — pentru ilustraţiile la volumele III şi IV ale romanului „Klim Sam­­ghin“ de Maxim Gorki și la romanul „Pri­ma lovitură“ de Andre Stil. 6. Cik Damadian — pentru caricaturile: „Mesaj­e de pace“, „Războiul bacteriologic“, „A vorbit“, „Cursa înarmărilor“ și artele. Clasa lll-a, în valoare de 15.000 lei 1. Aurel Haiduc, — pentru tabelul­ „Mo­ment din constituirea Diviziei Tudor Vladi­­mirescu“. 2. Ion Doru — pentru caricaturile: „Re­but“, „Goana după recompensă“ și altele. II. In domeniul sculpturii Clasa ll-a, în valoare de 25.000 lei Iosif Fekete, — pentru sculptura „Sudorul“. Clasa lll-a, în valoare de 15.000 lei 1. Marius Butunoiu, — pentru sculptura „Dimitrie Cantemir“ şi macheta monumentu­lui Generalissimului Suvorov. 2. Andrei Szobotka, — pentru sculptura „Stalin es la paz“. 3. Octav Iliescu, — pentru sculptura ,,Trac­toristul Stoica Constantin“. 4. Zoe Băicoianu, — pentru compoziţia „Gărzile patriotice“. 6. In domeniiul arhitecturii , Clasa ll-a, în valoare de 25.000 lei : 1. Petre Antonescu, profesor arhitect — pentru lucrările realizate în anul 1952 la clădirea Ministerului Construcţiilor şi al In­dustriei Materialelor de Construcţii. 2. Duiliu Marcu, profesor arhitect — pen­tru realizarea interioarelor palatului Consi­liului de Miniștri. Clasa lll-a, în valoare de 15.000 lei Richard Bordenache, profesor arhitect — pentru proiectarea centrului de odihnă Snagov. P. In domeniul artei teatrale Clasa l-a, în valoare de 30.000 lei 1. Sică Alexandrescu, regizor de la Tea­trul Naţional „I. L. Caragiale“ din Bucureşti — pentru valorificarea operei dramatice a lui I. L. Caragiale. 2. Siegfried Wolfinger, regizor, de la Tea­trul­­Municipal din Bucureşti — pentru rea­lizarea spectacolelor „Liubov Iarovaia“ de Trenev, „Pădurea“ de Ostrovski şi pentru decorurile la piese de Caragiale, Gogol şi altele. 3. Colectivului format din: Costache Anto­­niu, actor; Marcel Anghelescu, actor; Niki Atanasiu, actor; Radu Beligan, actor; Ion Finteşteanu, actor; Alexandru Giugaru, ac­tor; Elvira Godeanu, actriţă; Ion Talianu, actor şi Vasiliu Birlic, actor — de la Tea­trul Naţional „I. L. Caragiale“ din Bucu­reşti — pentru spectacolul „O seri­jăre pierdută" de I. L. Caragiale. Clasa ll-a, în valoare de 25.00­0 lei Colectivului format din: Nicolae Tompa, regizor; Ferencz Delly, actor; Ernő Szabó, regizor şi Gheorghe Kovács, actor, de la Teatrul Secuiesc de Stat din Tîrgu Mureş —■ pentru aportul dat în realizarea spectacole­lor „Revizorul“ de N. Gogol, „Furtună în munţi" de L. Kiss şi D. Kovács, şi „Două lagăre" de A. Iacobsohn. Clasa lll-a, în valoare de 15.000 lei Colectivului format din: Moni Ghelerter, regizor; Ştefan Ciubotăraşu, actor; Sonia Cluceru, actriţă; Fory Eterle, actor; Gina Petrini, actriţă şi Sandina Stan, actriţă, de la Teatrul Municipal din Bucureşti , pen­tru spectacolul „Oameni de azi" de Lucia Demetrius. t li­ i.ii1­.1..1.1.. .u.gag II — Pentru creşterea producţiei bunuri­lor de consum popular. Fapte grăitoare din aceste zile. Dezvoltarea fabricii de conserve, de legume şi fructe „Filaret“ din Capitală. (Pag. 2-a) ■— Situaţia secerişului în regiunea Bucureşti la data de 20 iulie a. c. (Pag. 2-a) — Sport. (Pag. 2-a) — Prin oraşele şi satele regiunii noas- ACEST NUMĂRi ire: Se înfrumuseţează oraşul Călăraşi; Preocupări pentru înfrumuseţarea oraşu­lui Alexandria. Mari lucrări prin auto­­împunere. (Pag. 2-a) — MAREA SĂRBĂTOARE A PO­PORULUI POLON: Varşovia-Stalino­grad-Nowa Huta. Creşte nivelul de trai al populaţiei. Intr-un sat polonez. (Pag. 3-a) — Semnarea acordului cu privire la încetarea operaţiunilor militare în Viet­nam, Laos şi Cambodgia. , (Pag. 4-a) — încheierea lucrărilor conferinţei de la Geneva în problema restabilirii păcii în Indochina. (P­ag. 4-a) — Declaraţia de încheiere a conferin­ -ţei de la Geneva. (Pag- 4-a) — Adunarea festivă din Capitală cu prilejul aniversării a 10 ani de la elibe­rarea Poloniei. (Pag. 4-a) In Indochina, pacea a învins războiul n noaptea de 20 spre 21 iulie, în Palatul Naţiunilor de la Geneva, reprezentanţii înaltului comandament al Arma­tei Populare Vietnameze şi ai Comandamentului suprem din Indochina al forţelor armate ale­ Uniunii Franceze au semnat acordul cu privire la încetarea operaţiunilor militare în Vietnam. Acorduri similare au fost încheiate cu privire la operaţiunile militare din Laos şi Cambodgia. După aproape 8 ani de lupte înverşunate, pămîntul Indochinei îşi recapătă liniştea. , Ştirea aceasta îmbucurătoare a străbătut distanţele adu­­cînd în inimile oamenilor speranţe luminoase, sporind pretu­tindeni încrederea în forţa tot mai mare a celor ce luptă pen­tru pace.­­ Războiul din Indochina durează de mulţi ani. El a fost provocat de interesele unui pumn de capitalişti indiferenţi faţă de mijloacele folosite pentru a-şi umple sareurile cu aur. Timp de aproape 8 ani sîngele a curs din belşug îndolinind multe case şi din Franţa şi din Vietnam. Cheltuielile nece­sare pentru ducerea acestui război au secătuit în mare mă­sură economia Franţei contribuind la scăderea nivelului de trai al maselor muncitoare. Trupele franceze au suferit în această perioadă pierderi ce se ridică la sute de mii de oa­meni şi cantităţi uriaşe de material de război. Războiul din Indochina a arătat din nou că în zilele noastre lupta po­poarelor pentru libertate şi independenţă naţională nu poate fi înfrîntă oricît de modern şi de mult ar fi armamentul tru­pelor invadatoare. De la început popoarele lumii s-au ridicat cu hotărîre îm­potriva războiului murdar din Indochina. Poporul francez, în frunte cu cei mai buni fii ai săi — comuniştii — s-a găsit în primele rînduri ale luptătorilor pentru încetarea acestui război. Muncitorii francezi au luptat cu abnegaţie înfruntînd teroarea poliţienească şi tribunalele militare. Docherii au re­fuzat să încarce material de război pe vasele cu destinaţia Indochina, feroviarii au oprit trenurile cu trupe.. Nici un patriot francez nu va uita atitudinea curajoasă a marinarului Henry Martin care a demascat caracterul sîn­­geros al războiului dus pe pămîntul Indochinei, riscîndu-și astfel libertatea. Și nici gestul eroic al tinerei Raymonde Dieu care a barat cu trupul său calea unui tron militar cu destinaţia Indochina. Popoarele lumii fac o deosebire esen­ţială între poporul francez şi cercurile reacţionare din Franţa, apreciind cu căldură contribuţia valoroasă a poporului fran­cez în lupta pentru încetarea războiului din Indochina.­­ Acordurile semnate zilele acestea la Geneva au demonstrat din plin utilitatea tratativelor, rolul lor de seamă în rezolva­rea problemelor internaţionale litigioase. S-a dovedit din nou, ca şi în cazul războiului din Coreea, că nu există problemă litigioasă în relaţiile internaţionale care să nu poată fi rezol­vată pe calea tratativelor. Conferinţa de la Geneva convocată în urma hotărîrilor luate la începutul acestui an la Berlin de reprezentanţii U.R.S.S., Franţei, Angliei şi S.U.A. a durat trei luni. In a­­fara celor patru­ puteri au participat la Geneva şi reprezen­tanţii celei de a cincea mari puteri R. P. Chineză, ţară al cărei prestigiu creşte neîncetat pe arena internaţională. La conferinţa de la Geneva au participat şi alte state interesate printre care şi Republica Democrată Vietnam. Discuţiile pur­tate în­ jurul problemei Indochinei s-au dovedit a fi fructuoa­se, în ciuda manevrelor întreprinse de cercurile agresive ame­ricane de a torpila încheierea unui acord care să pună capăt războiului din această parte a lumii. De altfel, pînă în ulti­mul moment al conferinţei reprezentanţii S.U.A. şi-au mani­fest­a neîncrederea în posibilitatea încheierii acordului privi­tor la rezolvarea problemei indochineze. S-a vădit însă că forţa popoarelor este mai mare decit planurile cercurilor a­­gresive şi oamenii politici mai realişti ai Franţei şi Angliei au trebuit să ţină seama de această stare de lucruri, ceea ce a dus la obţinerea unor rezultate pozitive în cadrul conferin­ţei de la Geneva. Este însă neîndoielnic că un aport considerabil, esenţial în cadrul discutării problemei indochineze la această conferinţă l-au adus delegaţiile Uniunii Sovietice, R. P. Chineze, R. D. Vietnam, depunînd toate eforturile pentru c­a glasul armelor să înceteze în Indochina. Propunerile şefului delegaţiei viet­nameze Fam Van Dong, propuneri sprijinite cu căldură de delegaţia sovietică şi chineză, au constituit punctul de ple­care spre încheierea acordurilor amintite. încetarea focului în Indochina constituie o importantă vic­torie a forţelor păcii împotriva forţelor războiului urmînd să aibă o influenţă importantă asupra desfăşurării paşnice a evenimentelor în Asia.­­ In acelaşi timp însă nu trebuiesc minimalizate uneltirile duşmanilor păcii pentru care încetarea războiului din Indo­china înseamnă o puternică lovitură. Cercurile agresive din S.U.A. cointeresate în exploatarea bogăţiilor Indochinei au şi început să se agite punînd la cale noi manevre războinice. Din relatările presei americane reiese că S.U.A. intenţionează să mute centrul de greutate în Indochina de la corpul expe­­diţionar Francez la cartierul împăratului de operetă Bao Dai, încercînd să-l pricopsească pe acesta cu „ajutorul“ militar pe care îl acordau pînă acum trupelor colonialiste franceze. A­­ceasta dovedeşte că aceste cercuri agresive americane nu se împacă încă cu ideea că au pierdut partida în Indochina şi nu renunţă încă la uneltirile lor din acest colţ al lumii. Fără îndoială că aceste manevre vor da şi ele greş pînă la urmă, voinţa hotărîtă a popoarelor de a apăra pacea în Asia ca şi în întreaga lume constituind o garanţie preţioasă în această direcţie. Poporul român împreună cu toate popoarele lumii salută cu entuziasm încetarea focului în Indochina şi îi urează bra­vului popor vietnamez, şi celorlalte popoare din Indochina noi succese în munca lor .pașnică­­ . Laureaţi ai Premiului de Stat al R. P. R.­ ­J Scriitor MIHAIL SADOVEANU pentru romanul „Nicoară Potcoavă" Inginer VLADIMIR SOLEANICOV din colectivul care a realizat unele ma­şini şi dispozitive necesare industriei textile Compozitor SABIN DRAGOI pentru muzica la filmul „Mitrea Cocor“ şi „Sonata pentru vioară şi pian" Lăcătuş GH. I. DUMITRU­ din colectivul care a construit strun­gul carusel „23 August“ de 6.000 mm. diametru. Conf. univ. EUGEN L. STĂNESCU pentru activitatea sa în redactarea volumelor de documente privind Istona României

Next