Steagul Roşu, august 1954 (Anul 1, nr. 110-134)

1954-08-01 / nr. 110

ANUL I­ Nr. 110 _____4 PAGINI 20 BANI DUMINICA 1 AUGUST 1954 Cooperaţia in sprijinul dezvoltării producţiei bunurilor de larg consum­ C­ooperaţia de consum din ţara noa­stră constituie pîrghia principala de intensificare a schimbului de mărfuri între oraş şi sat, contribuind ne­mijlocit la întărirea bazei economice a a­­lianţei între clasa muncitoare şi ţărăni­mea muncitoare. Cooperativele comunale au menirea, pe de o parte, să pună la dispoziţia ţăranilor muncitori produsele industriale de care au nevoie, articole de uz casnic, o serie de produse alimentare şi alte bunuri fabricate de clasa munci­toare, iar, pe de altă parte, să valorifice prisosurile de produse ale celor ce mun­cesc pe ogoare. In felul acesta, coopera­tivele sun­t un factor important în aprovi­zionarea cu bunuri de consum popular a celor ce muncesc la oraşe şi la sate. Semnificative în această privinţă sunt o serie de rezultate frumoase obţinute în ultima vreme de unităţile cooperatiste din regiunea noastră. In general, se face simţit faptul că învăţămintele preţioase desprinse din conferinţele raionale şi conferinţa de constituire a Uniunii re­gionale a cooperativelor de aprovizionare şi desfacere, precum şi apropierea celui de al doilea Congres al cooperaţiei din R.P.R., au determinat o intensificare a activităţii cooperativelor comunale. Bună­oară, în trimestrul II al acestui an coo­perativele de consum din regiunea Bucu­reşti au pus la dispoziţia ţăranilor munci­tori mărfuri a căror valoare întrece cu peste 8.000.000 lei prevederile planului. Numai în sectorul alimentaţiei publice au fost desfăcute peste plan în trimestrul II circa 320.000 kg. paste făinoase, biscuiţi, turtă dulce, siropuri, bomboane, napolita­ne, marmeladă, etc. Cei ce muncesc la strîngerea recoltei sunt aprovizionaţi cu ziare, broşuri, reviste, articole industria­le, produse zaharoase, răcoritoare, etc. de cele peste 1000 chioşcuri amenajate la ariile de treier. Şi în ce priveşte valorificările de pro­duse agricole se înregistrează un progres apreciabil. De exemplu, în primele două decade ale lunii iulie cooperativele din raionul Vidra au trimis pe piaţa Capi­talei circa 895.000 kgr. legume, zarzava­turi şi fructe, iar la preluările de lapte din contractări, planul lunar pe întreaga regiune a fost îndeplinit nn numai 20 de zile. Dar cooperativele sunt chemate să con­tribuie­ la buna aprovizionare a populaţiei nu numai pe calea desfacerii sau a valo­rificărilor, ci şi prin organizarea unor secţii de producţie pentru valorificarea resurselor locale, îndrumate şi sprijinite de către organele de partid şi de sfatu­rile populare, cooperativele de consum­ din­ regiunea noastră au reuşit să dez­volte producţia bunurilor de larg consum prin folosirea mijloacelor locale. De unde în urmă cu cîţiva ani nu existau decit cîteva ateliere de producţie, in prezent funcţionează 132 secţii de producţie pe lingă cooperativele comunale. Producţia bunurilor de consum­ popular realizate prin valorificarea resurselor lo­cale creşte an de an, contribuind la o mai bună aprovizionare a celor ce mun­cesc. De pildă, în semestrul I al acestui an, valoarea mărfurilor realizate de sec­ţiile de producţie ale cooperativelor din regiunea noastră a crescut cu circa 18 la sută faţă de semestrul 1 al anului pre­cedent. La unele articole, cum ar fi plăci de teracotă, damigene, geamantane din răchită, nasturi de scoici, etc. , s-a reu­şit depăşirea sarcinilor de plan. Apropierea celui d­e al doilea Congres al cooperaţiei din R.P.R. şi îndeosebi entuziasta întrecere socialistă ce se des­făşoară în cinstea celei de a zecea ani­versări a eliberării patriei noastre se fac din plin simţite şi în ce priveşte activi­tatea secţiilor de producţie de pe lingă cooperativele de consum. Aşa, de pildă, combinatul raional de producţie Snagov şi-a luat angajamentul să producă peste plan 100 bluze naţionale, numeroase fi­guri din ceramică ale unor eroi ai p°o­porului nostru şi ai poporului sovietic. Uniunea raională Roşiorii de Vede, de a produce 500.000 cărămizi peste preve­derile planului; Uniunea raională Călă­raşi, de a recolta şi prelucra 4 tone de răchită şi 10.000 maldăre de papură etc. — angajamente prin a căror transpunere în viaţă se va aduce o contribuţie pre­ţioasă la mai buna aprovizionare cu ar­ticole de larg consum a populaţiei mun­citoare de la oraşe şi sate. Cu toate aceste realizări, nu trebuie trecut cu vederea faptul că în ce priveşte valorificarea resurselor locale în scopul creşterii producţiei mărfurilor de consum popular, în reţeaua cooperatistă din re­giunea noastră se înregistrează încă se­rioase deficienţe. Grăitor în această pri­vinţă este faptul că planul de producţie pe semestrul I n-a fost integral îndepli­nit la unele sortimente — ca de pildă materiale de construcţii şi articole din lemn — înregistrîndu-se o serioasă ră­­mînere în urmă. Consiliile de conducere ale Uniunilor raionale Olteniţa, Turnu Măgurele şi altele au subapreciat însem­nătatea secţiilor de producţie de pe lingă cooperativele comunale, ceea ce a avut ca urmare neîndeplinirea sarcinilor, deşi posibilităţi în această privinţă au existat din plin. In raionul Olteniţa, bunăoară, deşi există mari întinderi acoperite de răchită sau papură, secţiile de producţie folosesc deseori papura sau răchita a­­dusă din raionul Vidra. Instructorul cu problemele de producţie de pe lîngă U.R.C.A.D. Olteniţa, tov. Ion Petrescu, nu reuşeşte să cuprindă problemele, din care cauză deficienţele se permanenti­zează şi se adâncesc. Răspunzătoare de această situaţie pro­fund dăunătoare sunt şi comitetele execu­tive ale sfaturilor populare respective, care au neglijat problema dezvoltării secţiilor de producţie de pe lingă coope­rativele comunale. Serviciul producţiei din Uniunea regio­nală a cooperativelor de aprovizionare şi desfacere Bucureşti nu a ţinut o legă­tură strînsă cu terenul şi a neglijat o serie de probleme importante, ca de pildă lupta pentru îmbunătăţirea permanentă a calităţii produselor şi reducerea preţului de cost. O serie de lipsuri îşi au obîrşia în proasta activitate a unor servicii ale Centrocoopului. Bunăoară, nu este de mi­rare că la unele sortimente planul pe trimestrul II nu a fost realizat, de vreme ce organele Centrocoopului au repartizat deabia în luna mai cheresteaua necesară îndeplinirii planului pe luna aprilie, tot fuiorul pentru secţiile de frîngherie cu mai bine de o lună întîrziere. Lichidarea tuturor acestor deficienţe şi intensificarea valorificării resurselor lo­cale pentru creşterea producţiei bunuri­lor de larg consum trebuie să constituie o preocupare de frunte a organelor coo­peratiste din regiunea noastră. Paralel cu munca pentru îndeplinirea planului de desfacere şi de valorificare a produselor agricole, cooperativele comunale sunt che­mate să intensifice activitatea secţiilor de producţie, să dea dovadă de iniţiativă şi spirit gospodăresc pentru a asigura dezvoltarea sub toate aspectele a produc­ţiei articolelor de­ larg consum. Ca organe locale ale puterii de stat, sfaturile populare raionale şi comunale sunt chemate să includă printre preocu­pările de frunte problema dezvoltării pro­ducţiei articolelor de larg consum prin valorificarea resurselor locale, să spriji­ne combinatele raionale şi cooperativele comunale, dînd dovadă de iniţiativă şi spirit gospodăresc. Organizaţiile de bază din comune şi comitetele de partid raionale au datoria să urmărească cu atenţie această proble­mă importantă, să asigure controlul şi îndrumarea necesară. Lucrători şi activişti pe tărîmul coope­raţiei 1­Paralel cu lupta pentru îndeplini­rea celorlalte sarcini, nu vă precupeţiţi forţele pentru a dezvolta producţia bunu­rilor de larg consum din resurse locale, munciţi însufleţiţi de convingerea că in felul acesta aduceţi o contribuţie preţioa­să la îmbelşugarea vieţii poporului mun­citor ! ORDINUL Ministrului Forţelor Armate ale Republicii Populare Romíne Nr. M. 6 Bucureşti 1 august 1954 Tovarăşi matrozi şi soldaţi, cartnici şi sergenţi! Tovarăşi ofiţeri, amirali şi generali ! Astăzi poporul nostru muncitor şi Forţele sale Armate sărbătoresc Ziua Marinei Republicii Populare Romíne. Vă salut și vă felicit cu prilejul Zilei Marinei Republicii Populare Romíne. Urez marinarilor militari şi oamenilor muncii din şantierele de construcţii navale noi succese în întărirea continuă a forţelor maritime militare ale statului nostru democrat-popular. Exemplul de înaltă măiestrie militară, de cunoaştere şi mînuire la per­fecţie a tehnicii de luptă al glorioşilor marinari şi tehnicieni ai Flotei Maritime Militare Sovietice, să vă fie model în pregătirea voastră ca apărători de nădejde ai hotarelor maritime şi fluviale ale scumpei noastre patrii. In cinstea Zilei Marinei Republicii Populare Romíne, ORDON: Astăzi, 1 august 1954, se vor trage în semn de salut 21 de salve de arti­lerie de pe navele de război şi bateriile de coastă din oraşul Constanţa şi Galaţi. Trăiască Ziua Marinei Republicii Populare Romíne! Trăiască poporul nostru muncitor şi Forţele sale Armate! Trăiască Guvernul R.P.R.! Trăiască Partidul Muncitoresc Romín ! MINISTERU FORŢELOR ARMATE ALE R.P.R. GENERAL DE ARMATĂ EMIL BODNARAȘ W­flMBHl * f* • T 1 — Toate forţele In campania treierişu­­lui pe ogoarele regiunii noastre (pag. 3-a) — Lucrările Conferinţei pe ţară a U.T.M. (pag. 2-a) — Sport (pag. 2-a) — Căpitan de rangul III Naum Vasile: Ziua Marinei Republicii Populare Romíne (pag. 3-a) IN ACEST NUMĂR­ — Cetăţenii despre deputatul lor (pag. 3-a) ■*­ C. Fotache: De ce* au rămas în urmă lucrările agricole de vară la G.A.S. Zimnicele (pag. 3-a) — Recepţia oferită de ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.D. Vietnam ln U.R.S.S. cu prilejul vizitei lui Fam Van Dong în Uniunea Sovietică (pag. 4-a) — Apelul Comitetului naţional al Frontului naţional unit din Vietnam (pag. 4-a) — Comunicatul cu privire la îndepli­nirea planului de stat al R.S.F.S.R. pe primul semestru (pag. 4-a) — De Ziua unională a feroviarilor so­vietici (pag. 4-a) Declaraţia Guvernului Republicii Populare Române cu privire la rezultatele Conferinţei de la Geneva La 21 iulie, Conferinţa de la Geneva a Miniştrilor Afacerilor Externe a luat sfirşit prin semnarea acordurilor privind încetarea focului şi restabilirea păcii în Indochina. Re­zultatele acestei Conferinţe constituie un eve­niment internaţional de o însemnătate deo­sebită, interested profund toate popoarele care doresc pacea şi stabilirea unor relaţii normale de colaborare şi bună înţelegere intre state. Prin acordurile semnate s-a pus capăt unui război care însîngera de opt ani popoarele din Indochina şi poporul francez şi constituia un motiv de încordare inter­naţională ; s-a recunoscut lupta eroică a popoarelor din Indochina pentru libertatea şi independenţa lor naţională; s-au creat condiţii pentru unificarea naţională a Viet­namului în conformitate cu aspiraţiile po­porului vietnamez , au fost împiedicate pla­nurile cercurilor agresive din Statele Unite ale Americii care urmăreau ca focul răz­boiului să cuprindă şi alte popoare şi ţări din Asia. Guvernul şi poporul român salută cu a­­­tacă bucurie restabilirea păcii în Indochi­na, marele succes al popoarelor Indochinei în lupta tor pentru pace, libertate şi inde­pendenţă naţională şi urează eroicului po­por vietnamez deplin succes în munca pen­tru reconstrucţia grabnică a patriei sale şi pentru o fericită dezvoltare în condiţii de pace a economiei şi culturii sale naţionale. Guvernul şi poporul român văd în rezul­tatele Conferinţei de la Geneva o confir­mare puternică a justeţei principiilor pro­movate in relaţiile internaţionale de Uniu­nea Sovietică, privind reglementarea tutu­ror litigiilor dintre state pe calea tratative­lor şi coexistenţa paşnică a ţărilor cu re­gimuri sociale diferite, principii vitale pen­tru întreaga omenire şi după care se că­lăuzeşte în politica sa externă şi Republica Populară Romină. Eforturile delegaţiei Uniunii Sovietice, a Republicii Populare Chineze au dus la Con­ferinţa de la Geneva la hotărîri de mare importanţă bazate pe aceste principii, care îrtseamnă o mare victorie a forţelor păcii şi o înfrîngere serioasă a forţelor războiu­­lui. Guvernul francez a contribuit la încheie­rea cu succes a lucrărilor Conferinţei prin poziţia sa orientată după interesele naţio­nale ale Franţei şi de luare în consideraţie a intereselor popoarelor din Indochina. Conferinţa de la Geneva a arătat că a crescut izolarea internaţională a cercurilor agresive din Statele Unite ale Americii care au acţionat nu pentru succesul lucrărilor co­mune ale U.R.S.S., R.P. Chineze, Franţei, Angliei, Republicii Democrate Vietnam în­dreptate în scopul încetării vărsării de singe in Indochina, ci au uneltit împotriva resta­bilirii păcii. Acordurile încheiate arată că ţări cu re­gimuri sociale diferite pot să ducă la bun sfîrşit şi să rezolve în mod pozitiv proble­mele litigioase dintre ele, dacă se manifestă spirit de înţelegere şi o reală recunoaştere a intereselor reciproce. Conferinţa de la Geneva a arătat cit de necesară şi folositoare este recunoaşterea dreptului Republicii Populare Chineze ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a rolului de seamă al marelui popor chinez in reglementarea problemelor internaţionale şi în consolidarea păcii în lume. Acest rol este recunoscut astăzi de covîrşitoarea majo­ritate a omenirii. Cu atît mai clar apare faptul că politica Statelor Unite ale Ame­ricii faţă de marea Republică Populară Chi­neză este o politică de subminare a păcii, contrară intereselor fundamentale ale ome­nirii. In lumina rezultatelor Conferinţei de la Geneva apare evident că este timpul să se pună capăt politicii de discriminare pe care Statele Unite ale Americii o duc în politica internaţională şi prin care împiedică intra­rea în Organizaţia Naţiunilor Unite a unui număr de ţări, printre care şi Republica Populară Romină. Guvernul Republicii Populare Române consideră că rezultatele Conferinţei de la Geneva, contribuind­ la micşorarea încordării internaţionale, au creat noi posibilităţi fa­vorabile reglementării pozitive, satisfăcătoa­re, a problemelor nerezolvate ca încetarea cursei înarmărilor, interzicerea armelor ato­mice şi cu hidrogen de distrugere în masă, rezolvarea problemelor coreeană şi germană. Guvernul Republicii Populare Rom­âne consideră că este necesară şi posibilă regle­mentarea grabnică a chestiunii unificării paşnice a Coreei, pentru care s-au străduit delegaţiile U.R.S.S.. R.P. Chineze şi Republi­cii Populare Democrate Coreene şi care a fost împiedicată de delegaţiile altor guverne şi în special a guvernului S.U.A. Au crescut şi mai mult posibilităţile reali­zării unui sistem de securitate colectivă în Europa şi de reglementare pe o bază paş­nică, democrată, a problemei germane. Un pas de cea mai mare însemnătate in a­­ceastă direcţie îl reprezintă Nota Guvernului U.R.S.S. din 24 iulie adresată guvernelor Franţei, Angliei şi S.U.A., prin care se pro­pune convocarea unei conferinţe a tuturor statelor europene care vor să participe ,la ea în scopul unui schimb de vederi cu privire la crearea sistemului de securitate colectivă in Europa. Guvernul Republicii Populare Române îşi declară acordul său deplin faţă d­e această propunere, cu convingerea că, realizarea ei poate duce la noi paşi spre întărirea păcii în lume. Mergînd mai departe cu hotărîre pe dru­mul colaborării internaţionale, Guvernul Re­publicii Populare Române declară că şi de acum înainte nu va precupeţi nici un efort pentru a-şi aduce contribuţia sa la cauza destinderii încordării internaţionale, a asigu­rării securităţii colective şi a consolidării păcii. Salutul adresat Comitetului Central al P.M.R. de Conferinţa pe ţară a Uniunii Tineretului Muncitor Conferinţa pe ţară a Uniunii Tineretului Muncitor, în numele U.T.M.-iştilor şi al întregului tineret munci­tor al patriei noastre­ trimite partidului nostru drag şi Comitetului său Central un fierbinte salut. Fără margini este devotamentul şi dragostea tinerei generaţii a ţării noastre faţă de Partidul Muncitoresc Român, forţa conducătoare a poporului muncitor, crea­torul, conducătorul şi educatorul organizaţiei revoluţio­nare de tineret din ţara noastră. Astăzi, la 10 ani după 23 August 1944, tineretul tră­ieşte în ţara noastră o viaţă nouă, liberă, cu perspective din cele mai luminoase. Alături de întregul popor mun­citor, tineretul participă la opera de construcţie socia­listă, se bucură de cele mai largi drepturi şi libertăţi, de neconceput intr-o ţară capitalistă. Pentru tineretul muncitor al Republicii Populare Ro­mâne nu există nimic mai presus decit cauza partidu­lui nostru care luptă pentru bunăstarea poporului mun­citor, pentru viaţa fericită a tineretului. Izvorul tuturor succeselor Uniunii Tineretului Mun­citor, chezăşia izbînzii în îndeplinirea sarcinilor de sea­mă ce-i revin, constă de conducerea sa de către partid. U.T.M.-iştii sînt credincioşi pînă la capăt principiului suprem al Uniunii Tineretului Muncitor — principiul conducerii de către partid — şi-l vor păstra şi apăra ca bunul cel mai de preţ. Delegaţii la Conferinţă, toţi utemiştii şi utemistele din patria noastră văd în Hotărîrea Biroului Politic al G.C. al P.M.R. cu privire la activitatea Uniunii Tineretului Muncitor şi în salutul C.C. al P.MR. o nouă mărturie a grijii părinteşti a partidului pentru îmbunătăţirea acti­vităţii comuniste de tineret, un măreţ program de luptă. In activitatea Uniunii Tineretului Muncitor, aşa cum a arătat Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M R., au existat o serie de lipsuri. Preocuparea de a organiza în rîndurile U.T.M.-ului mase de tineri de la sate a fost insuficientă. Au existat încălcări ale democraţiei in­terne de organizaţie, slăbiciuni în munca educativă. Că­lăuziţi de indicaţiile partidului vom munci fără preget pentru a înlătura lipsurile şi slăbiciunile existente! Conferinţa asigură Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român că sutele de mii de utemişti şi ute­­miste vor lupta cu hotărîre pentru îmbunătăţirea muncii politico-organizatorice a U.T.M., a educaţiei comuniste a tineretului, pentru întărirea legăturii U.T.M. cu masele largi ale tineretului, pentru aplicarea în viaţă a sarcini­lor trasate prin hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. Uniunea Tineretului Muncitor are măreţul ţel de a fi ajutorul principal al partidului de opera de educaţie co­­munistă a tineretului. Ne angajăm să educăm tineretul în spiritul devotamentului nemărginit faţă de scumpa noastră patrie, Republica Populară Română, faţă de po­porul muncitor şi faţă de partid. Minunatele tradiţii de luptă pentru libertate ale poporu­lui nostru, eroicele lupte ale clasei muncitoare şi ţără­nimii muncitoare, conduse de partid, sînt un izvor din care tineretul nostru învaţă să lupte pentru continua în­tărire a Republicii Populare Române, să apere cu hotă­rîre cuceririle revoluţionare ale poporului, libertatea şi independenţa patriei. Noi nu vom precupeţi nici un efort pentru a ne însuşi genialele învăţături ale lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, care ne dau claritatea ţelului şi ne insuflă tărie şi în­credere în viitor. Uniunea Tineretului Muncitor educă tineretul în spi­ritul dragostei şi recunoştinţei fierbinţi faţă de marea Uniune Sovietică, eliberatoarea şi sprijinitoarea poporu­lui nostru, de spiritul prieteniei faţă de Republica Popu­lară Chineză şi faţă de toate ţările lagărului socialist. Uniunea Tineretului Muncitor cultivă la tineri înaltele însuşiri morale ale comuniştilor, vigilenţa, combativitatea şi ura faţă de duşmanul de clasă, încrederea de cauza socialismului, curajul, hotărîrea de a infringe orice greu­tăţi. Ea sădeşte la conştiinţa tinerilor asemenea calităţi ca cinstea şi sinceritatea, modestia şi spiritul tovărăşesc, dragostea şi respectul pentru familie. Uniunea Tineretului Muncitor va demasca şi combate cu hotărîre uneltirile duşmanului de clasă, orice mani­festări ale ideologiei străine: naţionalismul burghez, cos­mopolitismul, misticismul. Ea va contribui activ la întă­rirea necontenită a frăţiei şi colaborării prieteneşti din­tre tinerii rom­âni şi tinerii din rîndurile minorităţilor na­ţionale în lupta comună pentru construirea socialismului şi întărirea statului democrat-popular. Conferinţa pe ţară a U.T.M. se angajează în numele tineretului muncitor din patria noastră că va folosi toată priceperea, energia şi elanul tineresc pentru a îndeplini sarcinile puse de hotărîrea plenarei lărgite din august 1953 a C.C. al P.M.R. cu privire la dezvoltarea econo­miei naţionale şi ridicarea continuă a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. Uniunea Tineretului Muncitor va mobiliza pe tinerii muncitori din fabrici şi uzine să participe tot mai activ la întrecerea socialistă, să întărească şi să înmulţească brigăzile şi posturile utemiste de control, să sporească producţia bunurilor de consum popular, să lupte pentru ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, realizarea de economii, îmbunătăţirea calităţii produselor. Uniunea Tineretului Muncitor consideră drept sarcină centrală îmbunătăţirea muncii organizaţiilor sale să­teşti. Organizaţiile U.T.M. vor da cea mai mare atenţie muncii politice pentru atragerea maselor de tineri ţărani muncitori la lupta pentru sporirea producţiei agricole ve­getale şi animale, pentru consolidarea şi lărgirea secto­rului socialist al agriculturii, pentru întărirea alianţei dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, sub conducerea clasei muncitoare. Utemiştii din S.M.T. şi G.A.S. vor fi de primele rîn­­duri în lupta pentru ridicarea nivelului calificării lor pro­fesionale, pentru îngrijirea şi folosirea maximă a capa­cităţii maşinilor agricole, pentru efectuarea lucrărilor agricole la timp şi în bune condiţii. Utemiştii şi tinerii din gospodării colective, întovă­răşiri agricole, gospodării individuale, vor lupta neobo­sit pentru a-şi însuşi şi răspîndi cunoştinţele agro-zoo­­tehnice, pentru a deveni fruntaşi ai întrecerii socialiste şi patriotice, maiştri ai recoltelor bogate, pentru a în­tări şi lărgi numărul brigăzilor de tineret in sectorul socialist din agricultură. Utemiştii de la sate vor desfăşura o temeinică muncă politică în rindurile tinerilor ţărani muncitori, populari­­zind politica partidului de cointeresare a ţărănimii mun­citoare la sporirea producţiei agricole, ducted muncă de lămurire in masa tinerilor ţărani muncitori asupra su­periorităţii agriculturii socialiste, convingindu-şi părinţii să intre in gospodării colective şi întovărăşiri agricole. Pentru a contribui la traducerea în viaţă a măsurilor plenarei lărgite din august 1953 a C.C. al P.M.R., Uniu­nea Tineretului Muncitor va îndruma tineretul să în­veţe meseriile de agronom, zootehnician, mecanizator, socotitor şi altele, să se îndrepte­ze spre agricultură, spre industria alimentară, uşoară, construcţii, participînd astfel din plin, la ridicarea nivelului de trai material şi cultural al poporului muncitor. Uniunea Tineretului Muncitor va îndruma organiza­ţiile U.T.M. din şcoli şi universităţi să lupte cu hotărîre pentru ca elevii şi studenţii să obţină rezultate bune la învăţătură, să-şi însuşească o înaltă calificare, să de­vină stăpi­ni ai tehnicii înaintate industriale şi agricole şi să-şi pună în practică cunoştinţele pentru a sluji cu abnegaţie poporul. Uniunea Tineretului Muncitor va lupta pentru îmbunătăţirea muncii educative, pentru în­tărirea disciplinei în studiu şi la viaţa de toate zilele, pentru lichidarea oricăror rămăşiţe ale ideologiei şi mo­ralei burgheze pe rîndul studenţilor şi elevilor. Uniunea Tineretului Muncitor îşi va pune toată dra­gostea şi priceperea pentru întărirea şi creşterea mişcării de pionieri, pentru a face din fiecare pionier un fruntaş în învăţătură, înzestrat cu deprinderi practice, model de comportare în şcoală, familie şi în viaţa de toate zilele. Uniunea Tineretului Muncitor va cultiva în rîndurile maselor largi de tineri dragostea faţă de scumpa noastră armată populară, va contribui şi mai mult la educarea ti­nerilor din Armata Republicii Populare Romine, pentru a fi oricînd gata să apere libertatea patriei noastre scumpe care construieşte socialismul. Uniunea Tineretului Mun­citor se va preocupa neîncetat de călirea fizică a tine­retului şi de pregătirea lui pentru muncă şi apărarea patriei. Uniunea Tineretului Muncitor va da cea mai mare atenţie muncii în rindurile tinerelor fete. Se va îndru­ma in activitatea obştească, va promova în munci de răspundere tinerele cele mai capabile, combatted cu fer­mitate orice fel de manifestare a concepţiilor înapoiate, burgheze, faţă de femeie. Uniunea Tineretului Muncitor va lupta cu hotărîre pentru îmbunătăţirea metodelor şi formelor sale de ac­tivitate, pentru înlăturarea sectarismului, a metodelor cancelarist-birocratice, pentru lărgirea continuă a legă­turilor U.T.M. cu masele largi ale tineretului muncitor, pentru primirea în rindurile U.T.M. a tinerilor fruntaşi in producţie şi învăţătură. Folosind metode atractive de organizare şi educare a tinerilor, potrivite specificului vîrstei şi ocupaţiei lor, organizaţiile U.T.M. vor orga­niza competiţii sportive, manifestări artistice, jocuri de tabără, jocuri, hore, vor folosi la maximum cluburile, col­ţurile roşii, căminele culturale, sălile de spectacol, la aşa fel, incit tineretul să devină factor activ al muncii culturale de masă. Uniunea Tineretului Muncitor va folosi din plin glo­rioasa experienţă a Comsomolului, va educa şi pe vii­tor tineretul ţării noastre de spiritul frăţiei cu tineretul sovietic care se bucură de dragostea şi stima tineretului democrat din lumea întreagă. Tineretul patriei noastre este educat de partid în spi­ritul frăţiei între popoare, al solidarităţii internaţionale cu lupta tineretului democrat al lumii. Luptind cu ab­negaţie pentru construirea socialismului in Republica Populară Romina, stringînd legăturile de prietenie cu tineretul din toate ţările, tineretul din R.P.R. va aduce o contribuţie tot mai mare la mişcarea internaţională a tineretului, în cadrul luptei popoarelor pentru demasca­rea şi zădărnicirea uneltirilor agresive ale imperialis­mului, pentru apărarea păcii. Uniunea Tineretului Muncitor va creşte din rindurile sale pe cei mai buni mai devotaţi utemişti pentru a deveni membri de partid, căliţi din punct de vedere politic şi ideologic, cu un nivel de cunoştinţe ridicat, cu un orizont cultural larg, cadre bine pregătite pentru par­tid şi pentru toate sectoarele activităţii politice, econo­mice, culturale a statului nostru. In cinstea marii sărbători naţionale, a 10-a aniversare a eliberării patriei de către glorioasa Armată Sovietică şi a Congresului Partidului Muncitoresc Român, Uniunea Tineretului Muncitor va mobiliza tineretul să participe cu avînt sporit de întrecerea socialista şi patriotică, pen­­tru creşterea producţiei bunurilor de consum popular, pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei, pen­tru creşterea bunei stări a poporului muncitor, pentru ridicarea nivelului de trai material şi cultural al tinere­tului muncitor. In întî­mpinarea Congresului Partidului Muncitoresc Român, Uniunea Tineretului Muncitor va intensifica mun­ca de educaţie comunistă a tineretului, în spiritul glo­rioaselor tradiţii revoluţionare de luptă ale partidului pentru libertatea poporului şi dezrobirea patriei de sub jugul claselor exploatatore şi al imperialiştilor străini, in spiritul eroismului de care au dat dovadă membrii Uniu­nii Tineretului Comunist în lupta pentru victoria cauzei partidului. Noi vom educa sutele de mii de utemişti, întregul ti­neret al patriei în spiritul devotamentului neţărmurit faţă de partid, al traducerii neştirbite in viaţă a tuturor ho­­tărtrilor partidului. Trăiască Partidul Muncitoresc Român, marea tarta con­ducătoare a poporului muncitor în lupta pentru construirea socialismului în tara noastră, conducătorul și educatorul ti­neretului! Trăiască scumpa noastră patrie, Republica Populara Romină!

Next