Steagul Roşu, septembrie 1954 (Anul 1, nr. 135-159)

1954-09-01 / nr. 135

ANUL I - NI. 135­­ 4 PAGINI 20 BANI | MIERCURI 1 SEPTEMBRIE 1954_ La în p­rivit­ip an şcolar Ş­colile şi facultăţile îşi deschid astăzi poniile pentru a primi sutele de mii de elevi şi studenţi de pe întreg cu­­prinsul patriei noastre. Eveniment sărbă­toresc pentru tineretul studios, deschide­rea no­ului an şcolar are loc în condiţiile în care poporul nostru, după ce a sărbă­torit împlinirea unui deceniu de viaţă liberă şi rodnică, luptă să obţină m­ai departe noi succese în vederea ridicării neîncetate a bunăstării lui materiale şi culturale. Anul acesta, ca şi în anii precedenţi, au fost luate o seamă de măsuri pentru ca deschiderea cursurilor să se desfăşoare în cele mai bune condiţiuni. In acest sens, pregătirea­­noii activităţi şcolare a mers în primul rînd pe linia creării con­diţiilor ridicării nivelului teoretico-ideo­­logic al predării disciplinelor, în vederea asigurării unei temeinice pregătiri ştiin­ţifice a elevilor şi studenţilor. Au fost luate de asemenea măsuri menite să asi­gure realizarea planurilor de şcolarizare şi obţinerea unei frecvenţe regulate în cursul anului, repartizîndu-se şcolilor planuri de învăţământ, programe, cadrele didactice necesare. Paralel cu aceasta, a sporit şi preo­cuparea pentru întărirea bazei materiale a şcolilor, pentru asigurarea unor condi­ţii din ce în ce mai bune de muncă şi trai cadrelor didactice, elevilor şi studen­ţilor. Prin stimularea iniţiativei locale în domeniul construcţiei de şcoli elementa­re, au fost ridicate în oraşul Bucureşti şi în raioanele săteşti ale regiunii noi instituţii de învăţămînt de acest gen. De asemenea au fost amenajate şi recondi­ţionate săli de clasă, laboratoare, cămine şi cantine studenţeşti, o grijă deosebită acordîndu-se înzestrării şi aprovizionării şcolilor cu material didactic, utilaj de la­borator, manuale, etc. Numai pentru î­n­­văţămîntul elementar şi mediu s-au edi­tat 294 titluri de manuale, într-un tiraj de aproape 10 milioane de exemplare. Munca de pregătire a noului an şcolar s-a desfăşurat pe baza analizei experien­ţei anilor şcolari precedenţi. In această direcţie, consfătuirile regionale şi raio­nale ale cadrelor didactice care şi-au în­cheiat lucrările constituie un real sprijin în vederea îmbunătăţirii procesului de învăţămînt, un mijloc de generalizare a experienţei pedagogice şi a metodelor înaintate ale fruntaşilor „şcolii noastre noi. Trebuie arătat că acolo unde pregăti­rile pentru începerea cursurilor au fost terminate din vreme, au fost create condi­ţiile necesare ca activitatea şcolară să se desfăşoare de la început temeinic. Astfel, şcoala elementară din comuna Po­­peşti-Leordeni, şcoala medie nr. 14 băieţi şi centrul şcolar de fete 2, 10 şi 13 din Capitală îşi încep activitatea cu întregul număr de profesori şi elevi, asigurîndu-se de la început respectarea planului de şco­larizare, ridicarea calităţii învăţămîntu­­lui, aceste şcoli dispunînd din vreme de planuri de învăţămînt, de manuale, etc. Evident că lucrurile nu se­­ pe­trec peste tot la fel. In raioanele săteşti ale regiunii Bucureşti, ca şi în oraşul nostru, mai există conduceri de şcoli şi cadre didactice care nu s-au­­preocupat îndeaproape să asigure o bună desfăşu­rare pregătirii deschiderii cursurilor, nu au luat măsuri din vreme pentru stimu­larea iniţiativei locale în acţiunea de re­paraţii şi construcţii şcolare, pentru în­zestrarea şcolilor cu cele necesare. In a­­ceastă situaţie se află şi şcoala elemen­tară 19­ Turnari, care nu­­poate­ să-şi în­ceapă în bune condiţiuni cursurile, pentru că reparaţia ei n-a fost terminată la vreme. „ Se observă de asemenea o lipsa de preocupare din partea unor secţii de în­văţământ ale sfaturilor populare raionale, care neglijează buna rezolvare a proble­melor şcolii şi îndeosebi a celor legate de asigurarea creşterii calitative a învă­­ţămîntului, de justa planificare a lecţiilor încă de la începutul anului. In raionul Lenin din Capitală, planurile de învăţă­mînt au stat prea multă vreme la sfatul popular, fără a fi repartizate şcolilor da timp, ceea ce a îngreunat cadrelor didac­tice de aici să alcătuiască planurile ca­lendaristice. Una din sarcinile principale care stau din ţaţa­­şcolii este cuprinderea in inva­­ţămînt a tuturor copiilor de vîrstă şco­lară. Cu ajutorul comisiilor de femei, al delegaţilor de stradă şi al deputaţilor, trebuie susţinută şi urmărită mai departe acţiunea de cuprindere a copiilor neşco­larizaţi, pentru ca toţi acei care figurea­ză în registrul de evidenţă a copiilor de vîrstă şcolară să urmeze cu regularitate cursurile. Conducerile şcolilor şi dirigin­­ţii au datoria de a ţine la zi acest re­gistru, iar activiştii secţiunilor de învă­ţămînt trebuie să controleze modul în care cadrele didactice se preocupă real­mente de­­asigurarea unei frecvenţe re­gulate. Este de condamnat dezinteresul pe care unii conducători de şcoli şi activişti ai secţiunilor de învăţămînt îl manifestă faţă de respectarea legii învăţămîntului general şi obligatoriu. Astfel, deşi şeful secţiei de învăţămînt a sfatului popular din raionul Crevedia a constatat că în comuna Cartojani există 38 de copii ne­şcolarizaţi, nu a luat nici o măsură prac­tică pentru înlăturarea acestei lipse. Tot lipsei de interes faţă de îndeplinirea pla­nului de şcolarizare se datoreşte şi fap­tul că în raionul Giurgiu învăţămîntul preşcolar a avut o frecvenţă de abia 25 la­ sută. Buna desfăşurare a învăţământului im­plică şi problema formării unor cadre di­dactice corespunzătoare, cu o temeinică pregătire ideologică şi pedagogică. In raioanele săteşti ale regiunii noastre mai există numeroase cadre cu o slabă pre­gătire profesională, care nu primesc spri­jin din partea organelor de control şi îndrumare ale Ministerului Invăţămîntu­­lui Public, nici din partea activiştilor secţiunilor de învăţămînt. Mai mult de­cit atît, unii preşedinţi ai comitetelor e­­xecutive ale sfaturilor populare nesoco­tesc sarcinile cadrelor didactice, folosin­­du-le în munci străine de şcoală şi ră­pind acestora timpul necesar pentru pre­gătirea şi buna desfăşurare a lecţiilor. Asemenea cazuri s-au petrecut în comu­nele Stăneşti şi Daia din raionul Giur­giu. Sarcini tot mai mari din domeniul edu­cării tineretului pun cu ascuţime proble­­ma lichidării neîntârziate a lipsurilor ce se manifestă în activitatea cadrelor di­dactice. Aceasta se impune cu atît mai mult, cu cit recenta Hotărîre a Consiliu­lui de Miniştri cu privire la ridicarea calificării, perfecţionarea şi asigurarea stabilităţii cadrelor didactice din învăţă­mîntul elementar şi mediu cuprinde un întreg sistem de măsuri care să ducă la îmbunătăţirea radicală a pregătirii pro­fesionale a slujitorilor şcolii noastre, la înarmarea lor temeinică cu învăţătura marxist-leninistă, la stimularea activită­ţii lor. In scopul realizării planului de şcola­rizare şi asigurării unei frecvenţe şi dis­cipline tot mai bune, cadrele didactice au datoria să întărească neîncetat co­laborarea cu părinţii elevilor, să-şi asi­gure sprijinul organizaţiilor de pionieri şi U.T.M. In noul an şcolar, cadrele didactice trebuie să dea o atenţie şi mai mare îndatoririlor lor obşteşti, să desfăşoare o activitate susţinută în cadrul institu­ţiilor culturale de masă, să contribuie mai activ la lichidarea neştiinţei de carte. Un aport substanţial în îmbunătă­ţirea activităţii cadrelor didactice trebuie să-i aducă cabinetele pedagogice, care au datoria să contribuie efectiv la generali­zarea experienţei înaintate, îmbunătăţind necontenit conţinutul lecţiilor şi seminariilor, profesorii şi în­văţătorii au datoria să-şi perfecţioneze metodica de predare, învăţînd în perma­nenţă din bogata experienţă a pedago­giei sovietice. Cu sprijinul organiza­ţiilor de partid, conducerile şcolilor tre­buie să lupte pentru ridicarea nivelului lor politic şi ideologic, să organizeze cercurile pedagogice, studiul individual, lecţiile deschise, etc. Organele de partid şi de stat, profesorii şi învăţătorii, toţi acei ce muncesc pe ţă­­rimul şcolii trebuie să nu precupeţească nici un efort în vederea obţinerii unor cît mai bune rezultate în noul an de în­văţămînt. BINE AŢI VENIT! Voioşi şi entuziaşti, cu forţe sporite, tinerii patriei noastre păşesc astăzi în noul an şcolar, cu dorinţa de a-şi însuşi minunatele comori ale ştiinţei şi culturii înaintate îmbrăcate în strai de sărbătoare, şcolile frumos pavoazate ii aşteaptă cu drug, întimpi­­nându-i cu tradiţionalul „Bine aţi venit!“, — aşa cum se vede in clişeul nostru într-una din clasele de la centrul şcolar de fete 2—10—13 din Bucureşti. . Caleidoscop şcolar C 'rînd, in dimineaţa aceasta înnoura­­­­tă, o frunză veştedă — prima poa­te, din noianul celor ce vior urma —■ mi-a poposit o clipă pe umăr din zbom-i tremurat de viu lui răcoros şi mi-a adus in suflet fiorul primei zile de toamnă, nu ştiu de ce m-a înturnat. gîndul cu ani in urmă, spre dimineţile întunecate ale pri­melor zile de şcoală din copilăria moho­­rită de acum două decenii. Atunci, toamnele acelea aduceau cu ele pe lingă spectrul curbelor de sacrificiu şi himera cămării cu provizii pentru iarnă, o povară în plus, aceea a cheltuielilor şcolare.­­■ început de an şcolar din lumea cea stinsă pentru, noi! Cu frunzele îngălbenite şi ploile reci de toamnă veneai, periodic şi nelipsit coşmar al celor nevoiaşi. După vacanţa mizeră petrecută în junii mingii de clipe urmărită cu înverşunare pe mai­danul plin de praf şi cioburi de sticlă, ne-ngrămădeai în sălile galbene şi reci ale şcolii susţinute de părinţii din maha­laua ceferiştilor, pe noi cei care nu puteam ca odraslele de neam să învăţăm la „Sava" sau la „Lazăr La toate acestea mă gindeam în aju­nul zilei de 1 septembrie înflorat de ră­­coreala celei dinţii zile de toamnă. Dar, amintirile sumbre au dispărut la fel de brusc cum s-au iscat, ca un vis ne­gru alungat de prima rază a soarelui. Zvon sonor de voci cristaline, de neasteu­­pur şi voioşie m-a trezit la realitate. La şcoala elementară de peste drum de lo­cuinţa mea au şi început ca să sosească nerăbdători copiii, dornici de a lua „pri­mul contact" chiar din ajunul deschiderii cursurilor. Parcă-i şi văd venind a doua zi, cei mici emoţionaţi şi mindri totodată, la bra­ţul grijuliu al mamelor, iar cei mai măricei păşind cu importanţă ca cei obişnuiţi cu astfel de momente solemne. lată-i cum se îndreaptă cu lofii spre poarta primitoare a şcolii, cu feţele bronzate de soare şi trupurile fremătind de energie după vacanţa minunată petrecută pe lito­ralul dantelat de valuri sau in aerul veş­nic pur al codrilor de brazi, in taberele pioniereşti şi colonii. Aşa creşte astăzi ocrotit şi îngrijit schimbul nostru de miine. Şi gîndul îmi zboară mai departe la marea ofensivă pentru cucerirea culturii care începe din nou astăzi In mii de şcoli elementare, medii şi în facultăţi, fiii foştilor proletari, o imensă armată de ti­neret studios, îşi vor relua munca nobilă de însuşire a ştiinţei, îşi vor reîncepe pre­gătirea pentru a putea conduce societatea de inline. Şi alături de ei, în cursuri de calificare, in cercuri de cultură generală, in cursuri serale şi fără frecvenţă, in cercuri de învăţămînt ideologic, îşi vor reîncepe învăţătura şi cei care astăzi pun bazele societăţii celei noi. Aplecat pe abecedar sau pe manualul şcolar, pe cursurile studenţeşti sau pe com­plicate tratate ştiinţifice, iniţiindu-se în taina vieţii motoarelor sau descurcindu-se cu iscusinţă în labirintul laboratorului, un popor trezit la viaţă învaţă cu indirjire. Este in această imagine grandioasă impe­rativul şi însemnul marilor prefaceri pe care le trăim. AL. DRAGOMIRESCU Fapte culese intr-o singură zi Produse de larg consum mai bune si mai frumoase Răspunzînd sarcinilor trasate de partid, oamenii muncii din întreprinderile din Ca­pitală se străduiesc să dea poporului nostru muncitor bunuri de larg consum mai multe şi mai frumoase. In clişeu, tovarăşa Lupia Colusi de la fabrica „Tricotajul roșu" in timpul lucrului. Perfecţionează procesul de producţie Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la uzinele textile „7 Noiembrie“ desfă­şoară o bogată activitate pen­tru continua mecanizare a operaţiunilor de producţie şi executarea lor la un nivel tehnic din ce în ce mai înalt. La ei a devenit un obicei ca fiecare propunere de inovaţie să fie discutată intr-o şedinţă ţinută în cadrul secţiei respec­tive şi să fie rezolvată cu mult simţ de răspundere. Sprijinit de conducerea admi­nistrativă a uzinei prin cabinetul tehnic, un colectiv format din tovarăşii: Rusacovschi Valerian şi Baron Adrian, in­gineri, Dumi­tru Marin, tehnician, şi Zorici Constantin, electrician, ajutat de­­alţi patru tovarăşi, a propus raţionalizarea fluxului tehnologic la secţia baraj, desfiinţind astfel camera de a­­mestec. Prin această inovaţie se­­aduc îm­bunătăţiri calităţii producţiei, dind o pătură uniformă de calitate superioară şi se obţine o economie anuală antecalculată în valoare de 35.000 lei. Paralel cu aceasta protecţia­­muncii este mai bine asigurată. Nici tehni­cianul Gabor Fazaca­ş şi muncitorul Năstase Gheorghe nu s-au lăsat mai prejos. Ei au propus şi au reuşit să realizeze din rezervele interne ale întreprinderii tobe de şlefuit şi lustruit piese metalice. Cu ajutorul lor ei finisează anumite dispozitive de conducere a firului la ringuri, concepute şi executate de ei. Aceste piese care sunt de calitate su­perioară costă 0,86 lei in joc de 2,35 lei cît costau cete folosite înainte, reuşind­u-se ast­fel să se obţină economii importante. Organizaţia de bază, comitetul de întreprin­dere şi conducerea administrativă au o atitudine atentă faţă de inovatori, de pro­punerile şi nevoile lor. Ei sunt popularizaţi prin gazeta de uzină, la gazetele de perete, la panourile de onoare şi li se luminează cărţi şi buchete de flori. In întrecerea socialistă, ca urmare a însuşirii bogatei experienţe sovie­tice, la uzinele textile „7 Noiembrie“ se ridică necontenit oameni noi, luptători activi pentru perfecţionarea procesului tehnologic, care prin inovaţiile tehnice ce le aduc con­tribuie la creşterea productivităţii muncii, la reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Li s-a asigurat o bătrîneţe fericită (De la corespondentul nostru). Oamenii muncii din țara noastră sînt înconjuraţi la bătrîneţe de grijă şi respect. In Constituţia R.P.R. este consfinţit dreptul de a­­sigurare materială la bă­­trineţe, prin dezvoltarea lar­gă a asigurărilor sociale ale muncitorilor şi funcţionarilor pe seama statului. Anul tre­cut, în raionul Călăraşi, peste 1.500.000 lei au fost folosiţi din bugetul asigură­rilor sociale pentru acorda­rea drepturilor de pensie. Astăzi, fiecare om al mun­cii din patria noastră ştie că la bătrîneţe statul ii va acorda o pensie care să-i a­­sigure satisfacerea necesită­ţilor traiului. Toţi muncito­rii şi funcţionarii la un anu­mit stagiu de muncă primesc pensii de bătrîneţe. Bărbaţii primesc pensii de bătrîneţe la vîrstă de 60 ani, după un stadiu de 25 ani in timpul muncii, iar femeile la 55 de ani, după un stagiu de 20 de ani in timpul muncii. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii care lucrează in munci grele, vătămătoare sănătăţii, ies la pensie la virsta de 50 de ani, după 20 de ani de muncă. Pensia cea mai mică este egală cu 50 la sută din salariul me­diu al muncitorului sau al funcţionarului respectiv pe ultimele 12 luni de muncă. Iată, de pildă, Dinu P. Ştefa, din oraşul Călăraşi, fost muncitor de port, care în ul­timul an de muncă a ridicat un salariu mediu de 1.300 lei pe lună, acum primeşte drept pensie 666 lei lunar. La fel ca el şi Sitea Constantin, Fior­ea Ion, Tudor Coman şi mulţi alţi pensionări din ra­ionul Călăraşi primesc între 500 şi 800 lei drept pensie in fiecare lună. In raport cu dezvoltarea continuă a economiei naţio­nale, statul nostru democrat­­popular asigură o­ bază ma­terială din ce in ce mai largă pentru acordarea drep­turilor de pensie ce se­ cuvin oamenilor muncii. Numai pentru plata pensiilor de a­­sigurări sociale şi I.O.V.R., in anul 1953 in raionul Că­lăraşi au fost alocate fonduri teure depăşesc sum­a de 2.230.000 lei, iar anul acesta fondurile au crescut cu a­­proape 500.000 lei. Faţă de anul 1950 cheltu­ielile asigurărilor sociale şi plata pensiilor de bătrîneţe, in raionul Călăraşi au cres­cut cu mult. In anul 1953 a­­ceste cheltuieli au crescut cu 20,3 la sută, iar în 1954 iu 34,9 la sută. In afară de pensii, pensio­narii şi întreaga lor familie se bucură de asistenţă me­dicală gratuită, iar mulţi din ei sunt trimişi în staţiunile balneo-climaterice pentru a-şi reface sănătatea. In vara aceasta au fost trimişi peste 20 de pensionari în staţiu­nile balneare Herculane, Sovata, Eforia. mpărţirea avansului de 40* la gospodăria colectivă din Conţeşti Zilele trecute­­a avut loc la gospodăria d3 imlcerlă colectivă „30 Decembrie” din corun­­a Conţeşti, o adunare pentru împărţirea a-v­ansurilor colectiviştilor. Primul a luat cuvîntul tov. Gh. Doicini p reşedintele gospodăriei agricole colective c­are a vorbit despre roadele bogate pe care e-au obţinut colectiviştii în acest an. In întrecerea socialistă — a spus vorbito­­ul — membrii brigăzilor au obţinut succese nsemnate. Aplicarea metodelor agrotehnice naintate, folosirea bogatei experienţe a colh loznic­ilor sovietici au făcut ca să în­regist­răm succese deosebite în muncă. Vorbitorul a mai arătat cuici brigada a II-a de cimp c­ondusă de colectivistul Tudor Peşa a­eu­şit să recolteze într-un timp scurt griul­­e pe o suprafaţă de 105 ha., întrecind prod­­ucţia medie la hectar din sectorul indivi­­dual cu 300 kg. grîu la hectar. La împărţirea avansurilor de 40 la sută amilia colectivistului Iordan Cârciumaru a primit pentru 590 zile-muncă 1.180 kg grîu, 118 kg. orz, 5.900 kg. lină, mazăre, ceapă şi suma de 1.770 lei. Colectivistul Marin Leor­­neanu şi membrii familiei sale au primit la avans pentru efectuarea unui număr de 532 zile-muncă 1.064 kg. grîu, 212 kg. orz şi nazăre precum şi lînă, untură, fasole. De asemenea, familia colectivistului Mariut Leordeanu a mai primit şi suma de 1.596 lei. Apoi colectiviştii au încărcat în care bel­şugul de produse, rod al muncii lor colec-i tive „Belşugul colectivei noastre este şi bel­şugul nostru* — spunea colectivista Lina Ispas în timp ce da o ruină de ajutor bări băţului la vrăfuitul sacilor în car. Şi pînă seara tîrziu, colectiviştii au t­r nut-o numai în cintec și joc. Mai multe tone de paste făinoase peste plan Colectivul de muncitori şi tehnicieni de la moara „Constantin David” obţine impor­tante succese in producţie. Astfel, munci­torii de la secţia de paste făinoase au reali-­ zat o depăşire de plan de 130 de tone de paste făinoase. De asemenea, colectivul de muncitori de la secţia biscuiţi a întrecut norma de plan cu 19 terve de biscuiţi. Ase­menea succese s-au înregistrat şi la secţia brioşi, care pînă în prezent are o depăşire de plan de 14 la sută. In lupta ce se dă pentru a pune la înde­­mîna oamenilor muncii pîine de calitate tot mai bună, cocătorii Arsene Constantin, Brat­­oloveanu­ Toma, Smarandache Grigore din­­trec zi d­e zi normele de plan şi dau pune de calitatea I-a în proporţie de sută la sută. Rezultate frumoase obţin şi cocătorii din brigada II-a brutărie, condusă de Mixi Şte­fan. Din această brigadă se evidenţiază tov, Ciobanu Eugen, Olaru Nicolae şi­­alţii. Deosebit de preţioase sunt iniţiativele crea­toare ale masei, care­­aduc un aport impor­tant la realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan, la obţinerea unor economii mai mari. Exemple de iniţiativă creatoare la moara „Constantin David“ sunt multiple. Grăitoare este acţiunea întreprinsă de tovarăşii Nicu­­lescu Mihai­l şi Daixa Eugen, care au mărit turaţia la motorul electric de la cîntarele automate, ceea ce a dus la mărirea produc­tivităţii muncii cu 3,2 la sută şi la realizarea unei economii de peste 50.000 lei anual. DINU ILIE corespond­ent voluntar O casă de naştere în comuna Botoroaga Grija pentru ocrotirea mamei şi copilului, una din preocupările de seamă ale partidului şi guvernului nostru, face obiectivul princi­palelor probleme din munca sfatului popular al comunei Botoroaga. Acum cîtev­a zile a fost inaugurată casa de naştere din satul Tîrnava, comuna Boto­roaga, raionul Vida. Casa de naştere din Tîrnava este într-un imobil demn de importanţa instituţiei şi este utilată cu mobilier necesar intervenţiilor medicale. IOAN MANGIURCA corespondent voluntar Pentru constituirea şi dezvoltarea întovărăşirilor agricole Creşte numărul întovărăşirilor în raionul Brăneşti (De la corespondentul nostru).­­ Roadele bogate obţinute în anul trecut de către membrii întovărăşirilor agricole din satele şi comunele raionului Brăneşti, au făcut ca în anul acesta ţăranii înto­vărăşiţi să muncească cu mai mult avîrit pentru obţinerea unei recolte cît mai sporite la hectar.» Aplicîndu-se pe scară cît mai largă cele mai avansate metode de lucru şi folosind din plin tractoarele şi maşinile statului, holdele ţăranilor muncitori întovărăşiţi au crescut mari şi frumoase. Văzîn­du-le, ţăranii muncitori cu gospo­­dării mici şi mijlocii se opresc în loc şi le admiră. Mulţi dintre ei, convinşi de superioritatea muncii pe tarlale întinse şi cu mijloace perfecţionate, au început să mărească tot mai mult numărul în­to­­vărăşiţilor. In unele comune şi sate, nu numai că se duce muncă pentru mărirea numărului celor întovărăşiţi, dar se duce şi o intensă muncă politică pentru crearea de noi întovărăşiri agricole pentru lu­crarea în comun a pămîntului. Zilele trecute, în cadrul unei adunări a întovărăşirii agricole „Dezrobirea** din satul Lămoteşti, comuna Gălbinaşi, au fost discutate un nou număr de cereri de înscriere. Printre cei cărora li s-a apro­bat primirea în întovărăşire este şi ţăra­nul mijlocaş Radu Ilie, care s-a înscris cu 3,25 hectare de teren arabil. El şi-a luat angajamentul să lupte pentru atra­gerea in întovărăşire şi a altor ţărani muncitori din comuna respectivă. Cu această ocazi­e au mai fost primiţi în întovărăşire şi ţăranii muncitori Tu­dor Romanescu, Bănică D. Marin şi alţii, care de asemenea şi-au luat angajamen­tul să lupte pentru continua dezvoltare a întovărăşirii lor. Folosind bogata experienţă a colhoz­nicilor sovietici şi a gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor fruntaşe din ţara noastră, colectiviştii din cele patru gospodării colective şi ţăranii muncitori întovărăşiţi din cele 17 întovărăşiri care au existat anul tre­cut in raionul Giurgiu, au obţinut producţii cu mult m­ai mari decit cele obţinute de ţă­ranii muncitori cu gospodării individuale. Astfel, gospodăria agricolă colectivă „Viaţă nouă“ din satul Frăţeşti, comuna Data, a obţinut la grîu o producţie de 2.230 kg. la ha., la orz 2.255 kg. la ha., iar la porumb 2.035 kg. la ha. Faţă de producţia obţi­nută de ţăranii muncitori din acelaşi sat şi din cele vecine, colectiviştii au ob­ţinut sporuri de 500 —1.100 kg. la fiecare hectar.. Sporuri importante au obţi­nut şi ţăranii întovărăşiţi din satul Braniştea. Aceste rezultate au făcut ca în primăvara acestui an numărul colectiviştilor şi al înto­­vărăşiţilor să crească. In gospodăriile agri­cole colective s-au mai înscris încă 26 fa­milii, iar în întovărăşirile existente încă 82 familii cu pămint pe o suprafaţă de 159 hec­tare. Pe lingă aceasta, 88 familii au consti­tuit 4 no­i întovărăşiri cu o suprafaţă ,de 128 ha. Convinşi de avantajele muncii în comun, numeroşi ţărani muncitori au depus cereri de Înscriere in întovărăşirile existente şi alte cereri se găsesc la sfaturile populare comu­nale, pentru a se înfiinţa noi întovărăşiri a­­gricole. Pentru a se vedea cît de puţin se ocupă comitetul executiv al sfatului popular raio­nal Giurgiu de problema transformării socia­liste a agriculturii, este suficient să anali­zăm o latură a muncii, aceea a comasării terenurilor. întovărăşirea agricolă „7 Noiembrie“ din satul Frasinu a crescut anul acesta cu încă 18 familii ale căror cereri au fost discutate și aprobate de adunarea generală, încă din luna iunie a.c. Dar nici pînă acum serviciul de or­ganizarea teritoriilor, de pe lingă secţiunea agricolă a sfatului popular raional, respec­tiv tov. inginer cadastral Ion Fira, şeful serviciului, nu s-a deplasat pentru a face lu­crările de comasare. De fapt, el a trecut pe acolo prin luna iulie, a discutat cu întovă­­răşiţii cărora s-a mulţumit să le spună că „nu e timpul trecut. Comasări se fac numai toamna“. Or, ştiut este faptul că lucrări de coma­sare se pot face în tot cursul anului. Pină la ridicarea recoltei se pot face proiecte de co­masare şi acte de schimb, pentru ca atunci cîid se culege recolta totul să fie pregătit. Tărăgănarea acestor lucrări duce la crea­rea unor nereguli în problema schimbului de suprafeţe şi la întîrzierea muncilor ce tre­buie executate în perimetrul întovărăşirii. Aşa, de exemplu, la întovărăşirea din co­muna Pietrele, care a luat fiinţă l­a începutul acestui an, lucrările de comasare au fost mult întîrziate şi greşit întocmite. Lucrînd de unul singur, fără să consulte oamenii din sat care cunoşteau situaţia, inginerul Ion Fira a trecut în actul de schimb terenuri care de fapt nu existau, sau care nu erau destul­­de bine identificate. Pentru a îndrepta această greşală, a fost nevoit să întocmeas­că alte acte, după ce se luaseră unele sem­nături de la turanii muncitori cu gospodării individuale, care urmau să schimbe terenuri cu cei din întovărășire. Dar și aceste acte sînt lucrate cu destulă lipsă de răspundere. La întocmirea lor, s-a mers pe lunca fărîmi­­ţărîi suprafeţelor. Situaţii asemănătoare se mai găsesc şi la întovărăşirile din Gogoşari, Puienii, Tomu­­leşti, Trestenicu şi la gospodăriile colective din Ghizdaru şi Plopşoru. Cauza principală a acestor lipsuri o con­stituie faptul că membrii comitetului execu­tiv al sfatului popular raional şi în special tov. Vasile Spireanu, şeful secţiei agricole, nu au controlat activitatea serviciului de or­ganizarea teritoriilor şi nu s-a deplasat pe teren pentru a exercita un control practic. Pentru a pune capăt acestei stări de lu­cruri, comitetul raional d­e partid Giurgiu va trebui să ceară comitetului executiv al sfatu­lui popular raional să analzeze neîntîrzi­at problema comasării terenurilor. A. NEDELCU corespondent al ziarului „Steagul roșu" pentru raionul Giurgiu O nouă întovărăşire agricolă în satul Cătruneşti In urma muncii de lămurire desfăşu­rată de către membrii de partid Radu A­­postol, Constantin M. Ion, Petre Niţoi şi alţii, în cadrul unei adunări care s-a ţinut la căminul cultural din satul Cătru­neşti, ţăranii muncitori au cerut consti­tuirea unei întovărăşiri agricole cum sunt şi în alte sate ale comunei respective. Formîndu-se cu această ocazie un co­mitet de iniţiativă în frunte cu ţăranii muncitori Constantin T. Gheorghe, An­drei D. Ion şi alţii, în cîteva zile s-au în­scris 10 familii de ţărani cu gospodării mici şi mijlocii. Aşa că nu de mult timp într-un cadru festiv a fost constituită întovărăşirea agricolă „I. V. Stalin". Pînă acum numărul ţăranilor întovără­şiţi a crescut d­e la 10 la 16 familii, prin­tre cei care şi-au adunat pămînturile lao­laltă sînt şi ţăranii muncitori Ioniţă Gri­gore, Muşat Alexandru, Ion M. Constan­tin şi alţii. Ei muncesc în prezent pentru atragerea de noi membri pe drumul aces­ta, hotărîţi şi convinşi că numai prin desfiinţarea haturilor şi muncindu-şi pâ­­mîntul după sfaturile tehnicienilor vor pu­tea să obţină o producţie din ce în ce mai sporită, mai bogată. Convingîndu-se pe deplin de superiorit­atea muncii în comun pe tarlale întinse, cu ajutorul maşinilor statului, tot mai mulţi ţărani muncitori cu gospodării individuale păşesc pe, calea unei vieţi îmbelşugate. Ast­fel, în satele regiunii noastre, un număr tot mai mare de ţărani cu gospodării mici şi mijlocii îşi unesc pămîntul pentru a putea aplica cu succes metodele agrotehnice înaint­ate, constituind noi întovărăşiri agricole sau inscriindu-se în cele existente. Mai mult spirit de răspundere in munca de comasare a terenurilor­­întovărășirilor agricole Pregătiri pentru constituirea unei noi întovărăşiri îndrumaţi de membrii de partid şi de sfaturile tehnicienilor agricoli şi ţăranii muncitori din satul Cloşca, comuna Că­truneşti, au început pregătirile­ pentru con­stituirea unei întovărăşiri agricole şi în satul lor. Pînă­ în­ prezent s-au înscris în noua întovărăşire agricolă un număr de 12 familii de ţărani muncitori. Ţăranii muncitori care şi-au adunat de pe acum pămînturile laolaltă şi-au luat angajamentul să atragă în întovărăşiea lor cit mai multe familii cu gospodării nuci şi mijlocii. Ei sînt hotărîți ca înce­pînd cu a­nul acesta să aplice în munca lor cele mai avansate metode­­de lucru, in așa fel ca în. anu-1 viitor să obțină și ei o recoltă cît mai boga­tă de e­r1-—» n.crti­­cole.

Next