Steagul Roşu, septembrie 1954 (Anul 1, nr. 135-159)
1954-09-01 / nr. 135
ANUL I - NI. 135 4 PAGINI 20 BANI | MIERCURI 1 SEPTEMBRIE 1954_ La în privitip an şcolar Şcolile şi facultăţile îşi deschid astăzi poniile pentru a primi sutele de mii de elevi şi studenţi de pe întreg cuprinsul patriei noastre. Eveniment sărbătoresc pentru tineretul studios, deschiderea noului an şcolar are loc în condiţiile în care poporul nostru, după ce a sărbătorit împlinirea unui deceniu de viaţă liberă şi rodnică, luptă să obţină mai departe noi succese în vederea ridicării neîncetate a bunăstării lui materiale şi culturale. Anul acesta, ca şi în anii precedenţi, au fost luate o seamă de măsuri pentru ca deschiderea cursurilor să se desfăşoare în cele mai bune condiţiuni. In acest sens, pregătireanoii activităţi şcolare a mers în primul rînd pe linia creării condiţiilor ridicării nivelului teoretico-ideologic al predării disciplinelor, în vederea asigurării unei temeinice pregătiri ştiinţifice a elevilor şi studenţilor. Au fost luate de asemenea măsuri menite să asigure realizarea planurilor de şcolarizare şi obţinerea unei frecvenţe regulate în cursul anului, repartizîndu-se şcolilor planuri de învăţământ, programe, cadrele didactice necesare. Paralel cu aceasta, a sporit şi preocuparea pentru întărirea bazei materiale a şcolilor, pentru asigurarea unor condiţii din ce în ce mai bune de muncă şi trai cadrelor didactice, elevilor şi studenţilor. Prin stimularea iniţiativei locale în domeniul construcţiei de şcoli elementare, au fost ridicate în oraşul Bucureşti şi în raioanele săteşti ale regiunii noi instituţii de învăţămînt de acest gen. De asemenea au fost amenajate şi recondiţionate săli de clasă, laboratoare, cămine şi cantine studenţeşti, o grijă deosebită acordîndu-se înzestrării şi aprovizionării şcolilor cu material didactic, utilaj de laborator, manuale, etc. Numai pentru învăţămîntul elementar şi mediu s-au editat 294 titluri de manuale, într-un tiraj de aproape 10 milioane de exemplare. Munca de pregătire a noului an şcolar s-a desfăşurat pe baza analizei experienţei anilor şcolari precedenţi. In această direcţie, consfătuirile regionale şi raionale ale cadrelor didactice care şi-au încheiat lucrările constituie un real sprijin în vederea îmbunătăţirii procesului de învăţămînt, un mijloc de generalizare a experienţei pedagogice şi a metodelor înaintate ale fruntaşilor „şcolii noastre noi. Trebuie arătat că acolo unde pregătirile pentru începerea cursurilor au fost terminate din vreme, au fost create condiţiile necesare ca activitatea şcolară să se desfăşoare de la început temeinic. Astfel, şcoala elementară din comuna Popeşti-Leordeni, şcoala medie nr. 14 băieţi şi centrul şcolar de fete 2, 10 şi 13 din Capitală îşi încep activitatea cu întregul număr de profesori şi elevi, asigurîndu-se de la început respectarea planului de şcolarizare, ridicarea calităţii învăţămîntului, aceste şcoli dispunînd din vreme de planuri de învăţămînt, de manuale, etc. Evident că lucrurile nu se petrec peste tot la fel. In raioanele săteşti ale regiunii Bucureşti, ca şi în oraşul nostru, mai există conduceri de şcoli şi cadre didactice care nu s-aupreocupat îndeaproape să asigure o bună desfăşurare pregătirii deschiderii cursurilor, nu au luat măsuri din vreme pentru stimularea iniţiativei locale în acţiunea de reparaţii şi construcţii şcolare, pentru înzestrarea şcolilor cu cele necesare. In această situaţie se află şi şcoala elementară 19 Turnari, care nupoate să-şi înceapă în bune condiţiuni cursurile, pentru că reparaţia ei n-a fost terminată la vreme. „ Se observă de asemenea o lipsa de preocupare din partea unor secţii de învăţământ ale sfaturilor populare raionale, care neglijează buna rezolvare a problemelor şcolii şi îndeosebi a celor legate de asigurarea creşterii calitative a învăţămîntului, de justa planificare a lecţiilor încă de la începutul anului. In raionul Lenin din Capitală, planurile de învăţămînt au stat prea multă vreme la sfatul popular, fără a fi repartizate şcolilor da timp, ceea ce a îngreunat cadrelor didactice de aici să alcătuiască planurile calendaristice. Una din sarcinile principale care stau din ţaţaşcolii este cuprinderea in invaţămînt a tuturor copiilor de vîrstă şcolară. Cu ajutorul comisiilor de femei, al delegaţilor de stradă şi al deputaţilor, trebuie susţinută şi urmărită mai departe acţiunea de cuprindere a copiilor neşcolarizaţi, pentru ca toţi acei care figurează în registrul de evidenţă a copiilor de vîrstă şcolară să urmeze cu regularitate cursurile. Conducerile şcolilor şi diriginţii au datoria de a ţine la zi acest registru, iar activiştii secţiunilor de învăţămînt trebuie să controleze modul în care cadrele didactice se preocupă realmente deasigurarea unei frecvenţe regulate. Este de condamnat dezinteresul pe care unii conducători de şcoli şi activişti ai secţiunilor de învăţămînt îl manifestă faţă de respectarea legii învăţămîntului general şi obligatoriu. Astfel, deşi şeful secţiei de învăţămînt a sfatului popular din raionul Crevedia a constatat că în comuna Cartojani există 38 de copii neşcolarizaţi, nu a luat nici o măsură practică pentru înlăturarea acestei lipse. Tot lipsei de interes faţă de îndeplinirea planului de şcolarizare se datoreşte şi faptul că în raionul Giurgiu învăţămîntul preşcolar a avut o frecvenţă de abia 25 la sută. Buna desfăşurare a învăţământului implică şi problema formării unor cadre didactice corespunzătoare, cu o temeinică pregătire ideologică şi pedagogică. In raioanele săteşti ale regiunii noastre mai există numeroase cadre cu o slabă pregătire profesională, care nu primesc sprijin din partea organelor de control şi îndrumare ale Ministerului Invăţămîntului Public, nici din partea activiştilor secţiunilor de învăţămînt. Mai mult decit atît, unii preşedinţi ai comitetelor executive ale sfaturilor populare nesocotesc sarcinile cadrelor didactice, folosindu-le în munci străine de şcoală şi răpind acestora timpul necesar pentru pregătirea şi buna desfăşurare a lecţiilor. Asemenea cazuri s-au petrecut în comunele Stăneşti şi Daia din raionul Giurgiu. Sarcini tot mai mari din domeniul educării tineretului pun cu ascuţime problema lichidării neîntârziate a lipsurilor ce se manifestă în activitatea cadrelor didactice. Aceasta se impune cu atît mai mult, cu cit recenta Hotărîre a Consiliului de Miniştri cu privire la ridicarea calificării, perfecţionarea şi asigurarea stabilităţii cadrelor didactice din învăţămîntul elementar şi mediu cuprinde un întreg sistem de măsuri care să ducă la îmbunătăţirea radicală a pregătirii profesionale a slujitorilor şcolii noastre, la înarmarea lor temeinică cu învăţătura marxist-leninistă, la stimularea activităţii lor. In scopul realizării planului de şcolarizare şi asigurării unei frecvenţe şi discipline tot mai bune, cadrele didactice au datoria să întărească neîncetat colaborarea cu părinţii elevilor, să-şi asigure sprijinul organizaţiilor de pionieri şi U.T.M. In noul an şcolar, cadrele didactice trebuie să dea o atenţie şi mai mare îndatoririlor lor obşteşti, să desfăşoare o activitate susţinută în cadrul instituţiilor culturale de masă, să contribuie mai activ la lichidarea neştiinţei de carte. Un aport substanţial în îmbunătăţirea activităţii cadrelor didactice trebuie să-i aducă cabinetele pedagogice, care au datoria să contribuie efectiv la generalizarea experienţei înaintate, îmbunătăţind necontenit conţinutul lecţiilor şi seminariilor, profesorii şi învăţătorii au datoria să-şi perfecţioneze metodica de predare, învăţînd în permanenţă din bogata experienţă a pedagogiei sovietice. Cu sprijinul organizaţiilor de partid, conducerile şcolilor trebuie să lupte pentru ridicarea nivelului lor politic şi ideologic, să organizeze cercurile pedagogice, studiul individual, lecţiile deschise, etc. Organele de partid şi de stat, profesorii şi învăţătorii, toţi acei ce muncesc pe ţărimul şcolii trebuie să nu precupeţească nici un efort în vederea obţinerii unor cît mai bune rezultate în noul an de învăţămînt. BINE AŢI VENIT! Voioşi şi entuziaşti, cu forţe sporite, tinerii patriei noastre păşesc astăzi în noul an şcolar, cu dorinţa de a-şi însuşi minunatele comori ale ştiinţei şi culturii înaintate îmbrăcate în strai de sărbătoare, şcolile frumos pavoazate ii aşteaptă cu drug, întimpinându-i cu tradiţionalul „Bine aţi venit!“, — aşa cum se vede in clişeul nostru într-una din clasele de la centrul şcolar de fete 2—10—13 din Bucureşti. . Caleidoscop şcolar C 'rînd, in dimineaţa aceasta înnourată, o frunză veştedă — prima poate, din noianul celor ce vior urma —■ mi-a poposit o clipă pe umăr din zbom-i tremurat de viu lui răcoros şi mi-a adus in suflet fiorul primei zile de toamnă, nu ştiu de ce m-a înturnat. gîndul cu ani in urmă, spre dimineţile întunecate ale primelor zile de şcoală din copilăria mohorită de acum două decenii. Atunci, toamnele acelea aduceau cu ele pe lingă spectrul curbelor de sacrificiu şi himera cămării cu provizii pentru iarnă, o povară în plus, aceea a cheltuielilor şcolare.■ început de an şcolar din lumea cea stinsă pentru, noi! Cu frunzele îngălbenite şi ploile reci de toamnă veneai, periodic şi nelipsit coşmar al celor nevoiaşi. După vacanţa mizeră petrecută în junii mingii de clipe urmărită cu înverşunare pe maidanul plin de praf şi cioburi de sticlă, ne-ngrămădeai în sălile galbene şi reci ale şcolii susţinute de părinţii din mahalaua ceferiştilor, pe noi cei care nu puteam ca odraslele de neam să învăţăm la „Sava" sau la „Lazăr La toate acestea mă gindeam în ajunul zilei de 1 septembrie înflorat de răcoreala celei dinţii zile de toamnă. Dar, amintirile sumbre au dispărut la fel de brusc cum s-au iscat, ca un vis negru alungat de prima rază a soarelui. Zvon sonor de voci cristaline, de neasteupur şi voioşie m-a trezit la realitate. La şcoala elementară de peste drum de locuinţa mea au şi început ca să sosească nerăbdători copiii, dornici de a lua „primul contact" chiar din ajunul deschiderii cursurilor. Parcă-i şi văd venind a doua zi, cei mici emoţionaţi şi mindri totodată, la braţul grijuliu al mamelor, iar cei mai măricei păşind cu importanţă ca cei obişnuiţi cu astfel de momente solemne. lată-i cum se îndreaptă cu lofii spre poarta primitoare a şcolii, cu feţele bronzate de soare şi trupurile fremătind de energie după vacanţa minunată petrecută pe litoralul dantelat de valuri sau in aerul veşnic pur al codrilor de brazi, in taberele pioniereşti şi colonii. Aşa creşte astăzi ocrotit şi îngrijit schimbul nostru de miine. Şi gîndul îmi zboară mai departe la marea ofensivă pentru cucerirea culturii care începe din nou astăzi In mii de şcoli elementare, medii şi în facultăţi, fiii foştilor proletari, o imensă armată de tineret studios, îşi vor relua munca nobilă de însuşire a ştiinţei, îşi vor reîncepe pregătirea pentru a putea conduce societatea de inline. Şi alături de ei, în cursuri de calificare, in cercuri de cultură generală, in cursuri serale şi fără frecvenţă, in cercuri de învăţămînt ideologic, îşi vor reîncepe învăţătura şi cei care astăzi pun bazele societăţii celei noi. Aplecat pe abecedar sau pe manualul şcolar, pe cursurile studenţeşti sau pe complicate tratate ştiinţifice, iniţiindu-se în taina vieţii motoarelor sau descurcindu-se cu iscusinţă în labirintul laboratorului, un popor trezit la viaţă învaţă cu indirjire. Este in această imagine grandioasă imperativul şi însemnul marilor prefaceri pe care le trăim. AL. DRAGOMIRESCU Fapte culese intr-o singură zi Produse de larg consum mai bune si mai frumoase Răspunzînd sarcinilor trasate de partid, oamenii muncii din întreprinderile din Capitală se străduiesc să dea poporului nostru muncitor bunuri de larg consum mai multe şi mai frumoase. In clişeu, tovarăşa Lupia Colusi de la fabrica „Tricotajul roșu" in timpul lucrului. Perfecţionează procesul de producţie Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la uzinele textile „7 Noiembrie“ desfăşoară o bogată activitate pentru continua mecanizare a operaţiunilor de producţie şi executarea lor la un nivel tehnic din ce în ce mai înalt. La ei a devenit un obicei ca fiecare propunere de inovaţie să fie discutată intr-o şedinţă ţinută în cadrul secţiei respective şi să fie rezolvată cu mult simţ de răspundere. Sprijinit de conducerea administrativă a uzinei prin cabinetul tehnic, un colectiv format din tovarăşii: Rusacovschi Valerian şi Baron Adrian, ingineri, Dumitru Marin, tehnician, şi Zorici Constantin, electrician, ajutat dealţi patru tovarăşi, a propus raţionalizarea fluxului tehnologic la secţia baraj, desfiinţind astfel camera de amestec. Prin această inovaţie seaduc îmbunătăţiri calităţii producţiei, dind o pătură uniformă de calitate superioară şi se obţine o economie anuală antecalculată în valoare de 35.000 lei. Paralel cu aceasta protecţiamuncii este mai bine asigurată. Nici tehnicianul Gabor Fazacaş şi muncitorul Năstase Gheorghe nu s-au lăsat mai prejos. Ei au propus şi au reuşit să realizeze din rezervele interne ale întreprinderii tobe de şlefuit şi lustruit piese metalice. Cu ajutorul lor ei finisează anumite dispozitive de conducere a firului la ringuri, concepute şi executate de ei. Aceste piese care sunt de calitate superioară costă 0,86 lei in joc de 2,35 lei cît costau cete folosite înainte, reuşindu-se astfel să se obţină economii importante. Organizaţia de bază, comitetul de întreprindere şi conducerea administrativă au o atitudine atentă faţă de inovatori, de propunerile şi nevoile lor. Ei sunt popularizaţi prin gazeta de uzină, la gazetele de perete, la panourile de onoare şi li se luminează cărţi şi buchete de flori. In întrecerea socialistă, ca urmare a însuşirii bogatei experienţe sovietice, la uzinele textile „7 Noiembrie“ se ridică necontenit oameni noi, luptători activi pentru perfecţionarea procesului tehnologic, care prin inovaţiile tehnice ce le aduc contribuie la creşterea productivităţii muncii, la reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Li s-a asigurat o bătrîneţe fericită (De la corespondentul nostru). Oamenii muncii din țara noastră sînt înconjuraţi la bătrîneţe de grijă şi respect. In Constituţia R.P.R. este consfinţit dreptul de asigurare materială la bătrineţe, prin dezvoltarea largă a asigurărilor sociale ale muncitorilor şi funcţionarilor pe seama statului. Anul trecut, în raionul Călăraşi, peste 1.500.000 lei au fost folosiţi din bugetul asigurărilor sociale pentru acordarea drepturilor de pensie. Astăzi, fiecare om al muncii din patria noastră ştie că la bătrîneţe statul ii va acorda o pensie care să-i asigure satisfacerea necesităţilor traiului. Toţi muncitorii şi funcţionarii la un anumit stagiu de muncă primesc pensii de bătrîneţe. Bărbaţii primesc pensii de bătrîneţe la vîrstă de 60 ani, după un stadiu de 25 ani in timpul muncii, iar femeile la 55 de ani, după un stagiu de 20 de ani in timpul muncii. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii care lucrează in munci grele, vătămătoare sănătăţii, ies la pensie la virsta de 50 de ani, după 20 de ani de muncă. Pensia cea mai mică este egală cu 50 la sută din salariul mediu al muncitorului sau al funcţionarului respectiv pe ultimele 12 luni de muncă. Iată, de pildă, Dinu P. Ştefa, din oraşul Călăraşi, fost muncitor de port, care în ultimul an de muncă a ridicat un salariu mediu de 1.300 lei pe lună, acum primeşte drept pensie 666 lei lunar. La fel ca el şi Sitea Constantin, Fiorea Ion, Tudor Coman şi mulţi alţi pensionări din raionul Călăraşi primesc între 500 şi 800 lei drept pensie in fiecare lună. In raport cu dezvoltarea continuă a economiei naţionale, statul nostru democratpopular asigură o bază materială din ce in ce mai largă pentru acordarea drepturilor de pensie ce se cuvin oamenilor muncii. Numai pentru plata pensiilor de asigurări sociale şi I.O.V.R., in anul 1953 in raionul Călăraşi au fost alocate fonduri teure depăşesc suma de 2.230.000 lei, iar anul acesta fondurile au crescut cu aproape 500.000 lei. Faţă de anul 1950 cheltuielile asigurărilor sociale şi plata pensiilor de bătrîneţe, in raionul Călăraşi au crescut cu mult. In anul 1953 aceste cheltuieli au crescut cu 20,3 la sută, iar în 1954 iu 34,9 la sută. In afară de pensii, pensionarii şi întreaga lor familie se bucură de asistenţă medicală gratuită, iar mulţi din ei sunt trimişi în staţiunile balneo-climaterice pentru a-şi reface sănătatea. In vara aceasta au fost trimişi peste 20 de pensionari în staţiunile balneare Herculane, Sovata, Eforia. mpărţirea avansului de 40* la gospodăria colectivă din Conţeşti Zilele trecutea avut loc la gospodăria d3 imlcerlă colectivă „30 Decembrie” din coruna Conţeşti, o adunare pentru împărţirea a-vansurilor colectiviştilor. Primul a luat cuvîntul tov. Gh. Doicini p reşedintele gospodăriei agricole colective care a vorbit despre roadele bogate pe care e-au obţinut colectiviştii în acest an. In întrecerea socialistă — a spus vorbitoul — membrii brigăzilor au obţinut succese nsemnate. Aplicarea metodelor agrotehnice naintate, folosirea bogatei experienţe a colh loznicilor sovietici au făcut ca să înregistrăm succese deosebite în muncă. Vorbitorul a mai arătat cuici brigada a II-a de cimp condusă de colectivistul Tudor Peşa aeuşit să recolteze într-un timp scurt griule pe o suprafaţă de 105 ha., întrecind producţia medie la hectar din sectorul individual cu 300 kg. grîu la hectar. La împărţirea avansurilor de 40 la sută amilia colectivistului Iordan Cârciumaru a primit pentru 590 zile-muncă 1.180 kg grîu, 118 kg. orz, 5.900 kg. lină, mazăre, ceapă şi suma de 1.770 lei. Colectivistul Marin Leorneanu şi membrii familiei sale au primit la avans pentru efectuarea unui număr de 532 zile-muncă 1.064 kg. grîu, 212 kg. orz şi nazăre precum şi lînă, untură, fasole. De asemenea, familia colectivistului Mariut Leordeanu a mai primit şi suma de 1.596 lei. Apoi colectiviştii au încărcat în care belşugul de produse, rod al muncii lor colec-i tive „Belşugul colectivei noastre este şi belşugul nostru* — spunea colectivista Lina Ispas în timp ce da o ruină de ajutor bări băţului la vrăfuitul sacilor în car. Şi pînă seara tîrziu, colectiviştii au tr nut-o numai în cintec și joc. Mai multe tone de paste făinoase peste plan Colectivul de muncitori şi tehnicieni de la moara „Constantin David” obţine importante succese in producţie. Astfel, muncitorii de la secţia de paste făinoase au reali- zat o depăşire de plan de 130 de tone de paste făinoase. De asemenea, colectivul de muncitori de la secţia biscuiţi a întrecut norma de plan cu 19 terve de biscuiţi. Asemenea succese s-au înregistrat şi la secţia brioşi, care pînă în prezent are o depăşire de plan de 14 la sută. In lupta ce se dă pentru a pune la îndemîna oamenilor muncii pîine de calitate tot mai bună, cocătorii Arsene Constantin, Bratoloveanu Toma, Smarandache Grigore dintrec zi de zi normele de plan şi dau pune de calitatea I-a în proporţie de sută la sută. Rezultate frumoase obţin şi cocătorii din brigada II-a brutărie, condusă de Mixi Ştefan. Din această brigadă se evidenţiază tov, Ciobanu Eugen, Olaru Nicolae şialţii. Deosebit de preţioase sunt iniţiativele creatoare ale masei, careaduc un aport important la realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan, la obţinerea unor economii mai mari. Exemple de iniţiativă creatoare la moara „Constantin David“ sunt multiple. Grăitoare este acţiunea întreprinsă de tovarăşii Niculescu Mihail şi Daixa Eugen, care au mărit turaţia la motorul electric de la cîntarele automate, ceea ce a dus la mărirea productivităţii muncii cu 3,2 la sută şi la realizarea unei economii de peste 50.000 lei anual. DINU ILIE corespondent voluntar O casă de naştere în comuna Botoroaga Grija pentru ocrotirea mamei şi copilului, una din preocupările de seamă ale partidului şi guvernului nostru, face obiectivul principalelor probleme din munca sfatului popular al comunei Botoroaga. Acum cîteva zile a fost inaugurată casa de naştere din satul Tîrnava, comuna Botoroaga, raionul Vida. Casa de naştere din Tîrnava este într-un imobil demn de importanţa instituţiei şi este utilată cu mobilier necesar intervenţiilor medicale. IOAN MANGIURCA corespondent voluntar Pentru constituirea şi dezvoltarea întovărăşirilor agricole Creşte numărul întovărăşirilor în raionul Brăneşti (De la corespondentul nostru). Roadele bogate obţinute în anul trecut de către membrii întovărăşirilor agricole din satele şi comunele raionului Brăneşti, au făcut ca în anul acesta ţăranii întovărăşiţi să muncească cu mai mult avîrit pentru obţinerea unei recolte cît mai sporite la hectar.» Aplicîndu-se pe scară cît mai largă cele mai avansate metode de lucru şi folosind din plin tractoarele şi maşinile statului, holdele ţăranilor muncitori întovărăşiţi au crescut mari şi frumoase. Văzîndu-le, ţăranii muncitori cu gospodării mici şi mijlocii se opresc în loc şi le admiră. Mulţi dintre ei, convinşi de superioritatea muncii pe tarlale întinse şi cu mijloace perfecţionate, au început să mărească tot mai mult numărul întovărăşiţilor. In unele comune şi sate, nu numai că se duce muncă pentru mărirea numărului celor întovărăşiţi, dar se duce şi o intensă muncă politică pentru crearea de noi întovărăşiri agricole pentru lucrarea în comun a pămîntului. Zilele trecute, în cadrul unei adunări a întovărăşirii agricole „Dezrobirea** din satul Lămoteşti, comuna Gălbinaşi, au fost discutate un nou număr de cereri de înscriere. Printre cei cărora li s-a aprobat primirea în întovărăşire este şi ţăranul mijlocaş Radu Ilie, care s-a înscris cu 3,25 hectare de teren arabil. El şi-a luat angajamentul să lupte pentru atragerea in întovărăşire şi a altor ţărani muncitori din comuna respectivă. Cu această ocazie au mai fost primiţi în întovărăşire şi ţăranii muncitori Tudor Romanescu, Bănică D. Marin şi alţii, care de asemenea şi-au luat angajamentul să lupte pentru continua dezvoltare a întovărăşirii lor. Folosind bogata experienţă a colhoznicilor sovietici şi a gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor fruntaşe din ţara noastră, colectiviştii din cele patru gospodării colective şi ţăranii muncitori întovărăşiţi din cele 17 întovărăşiri care au existat anul trecut in raionul Giurgiu, au obţinut producţii cu mult mai mari decit cele obţinute de ţăranii muncitori cu gospodării individuale. Astfel, gospodăria agricolă colectivă „Viaţă nouă“ din satul Frăţeşti, comuna Data, a obţinut la grîu o producţie de 2.230 kg. la ha., la orz 2.255 kg. la ha., iar la porumb 2.035 kg. la ha. Faţă de producţia obţinută de ţăranii muncitori din acelaşi sat şi din cele vecine, colectiviştii au obţinut sporuri de 500 —1.100 kg. la fiecare hectar.. Sporuri importante au obţinut şi ţăranii întovărăşiţi din satul Braniştea. Aceste rezultate au făcut ca în primăvara acestui an numărul colectiviştilor şi al întovărăşiţilor să crească. In gospodăriile agricole colective s-au mai înscris încă 26 familii, iar în întovărăşirile existente încă 82 familii cu pămint pe o suprafaţă de 159 hectare. Pe lingă aceasta, 88 familii au constituit 4 noi întovărăşiri cu o suprafaţă ,de 128 ha. Convinşi de avantajele muncii în comun, numeroşi ţărani muncitori au depus cereri de Înscriere in întovărăşirile existente şi alte cereri se găsesc la sfaturile populare comunale, pentru a se înfiinţa noi întovărăşiri agricole. Pentru a se vedea cît de puţin se ocupă comitetul executiv al sfatului popular raional Giurgiu de problema transformării socialiste a agriculturii, este suficient să analizăm o latură a muncii, aceea a comasării terenurilor. întovărăşirea agricolă „7 Noiembrie“ din satul Frasinu a crescut anul acesta cu încă 18 familii ale căror cereri au fost discutate și aprobate de adunarea generală, încă din luna iunie a.c. Dar nici pînă acum serviciul de organizarea teritoriilor, de pe lingă secţiunea agricolă a sfatului popular raional, respectiv tov. inginer cadastral Ion Fira, şeful serviciului, nu s-a deplasat pentru a face lucrările de comasare. De fapt, el a trecut pe acolo prin luna iulie, a discutat cu întovărăşiţii cărora s-a mulţumit să le spună că „nu e timpul trecut. Comasări se fac numai toamna“. Or, ştiut este faptul că lucrări de comasare se pot face în tot cursul anului. Pină la ridicarea recoltei se pot face proiecte de comasare şi acte de schimb, pentru ca atunci cîid se culege recolta totul să fie pregătit. Tărăgănarea acestor lucrări duce la crearea unor nereguli în problema schimbului de suprafeţe şi la întîrzierea muncilor ce trebuie executate în perimetrul întovărăşirii. Aşa, de exemplu, la întovărăşirea din comuna Pietrele, care a luat fiinţă la începutul acestui an, lucrările de comasare au fost mult întîrziate şi greşit întocmite. Lucrînd de unul singur, fără să consulte oamenii din sat care cunoşteau situaţia, inginerul Ion Fira a trecut în actul de schimb terenuri care de fapt nu existau, sau care nu erau destulde bine identificate. Pentru a îndrepta această greşală, a fost nevoit să întocmească alte acte, după ce se luaseră unele semnături de la turanii muncitori cu gospodării individuale, care urmau să schimbe terenuri cu cei din întovărășire. Dar și aceste acte sînt lucrate cu destulă lipsă de răspundere. La întocmirea lor, s-a mers pe lunca fărîmiţărîi suprafeţelor. Situaţii asemănătoare se mai găsesc şi la întovărăşirile din Gogoşari, Puienii, Tomuleşti, Trestenicu şi la gospodăriile colective din Ghizdaru şi Plopşoru. Cauza principală a acestor lipsuri o constituie faptul că membrii comitetului executiv al sfatului popular raional şi în special tov. Vasile Spireanu, şeful secţiei agricole, nu au controlat activitatea serviciului de organizarea teritoriilor şi nu s-a deplasat pe teren pentru a exercita un control practic. Pentru a pune capăt acestei stări de lucruri, comitetul raional de partid Giurgiu va trebui să ceară comitetului executiv al sfatului popular raional să analzeze neîntîrziat problema comasării terenurilor. A. NEDELCU corespondent al ziarului „Steagul roșu" pentru raionul Giurgiu O nouă întovărăşire agricolă în satul Cătruneşti In urma muncii de lămurire desfăşurată de către membrii de partid Radu Apostol, Constantin M. Ion, Petre Niţoi şi alţii, în cadrul unei adunări care s-a ţinut la căminul cultural din satul Cătruneşti, ţăranii muncitori au cerut constituirea unei întovărăşiri agricole cum sunt şi în alte sate ale comunei respective. Formîndu-se cu această ocazie un comitet de iniţiativă în frunte cu ţăranii muncitori Constantin T. Gheorghe, Andrei D. Ion şi alţii, în cîteva zile s-au înscris 10 familii de ţărani cu gospodării mici şi mijlocii. Aşa că nu de mult timp într-un cadru festiv a fost constituită întovărăşirea agricolă „I. V. Stalin". Pînă acum numărul ţăranilor întovărăşiţi a crescut de la 10 la 16 familii, printre cei care şi-au adunat pămînturile laolaltă sînt şi ţăranii muncitori Ioniţă Grigore, Muşat Alexandru, Ion M. Constantin şi alţii. Ei muncesc în prezent pentru atragerea de noi membri pe drumul acesta, hotărîţi şi convinşi că numai prin desfiinţarea haturilor şi muncindu-şi pâmîntul după sfaturile tehnicienilor vor putea să obţină o producţie din ce în ce mai sporită, mai bogată. Convingîndu-se pe deplin de superioritatea muncii în comun pe tarlale întinse, cu ajutorul maşinilor statului, tot mai mulţi ţărani muncitori cu gospodării individuale păşesc pe, calea unei vieţi îmbelşugate. Astfel, în satele regiunii noastre, un număr tot mai mare de ţărani cu gospodării mici şi mijlocii îşi unesc pămîntul pentru a putea aplica cu succes metodele agrotehnice înaintate, constituind noi întovărăşiri agricole sau inscriindu-se în cele existente. Mai mult spirit de răspundere in munca de comasare a terenurilorîntovărășirilor agricole Pregătiri pentru constituirea unei noi întovărăşiri îndrumaţi de membrii de partid şi de sfaturile tehnicienilor agricoli şi ţăranii muncitori din satul Cloşca, comuna Cătruneşti, au început pregătirile pentru constituirea unei întovărăşiri agricole şi în satul lor. Pînă în prezent s-au înscris în noua întovărăşire agricolă un număr de 12 familii de ţărani muncitori. Ţăranii muncitori care şi-au adunat de pe acum pămînturile laolaltă şi-au luat angajamentul să atragă în întovărăşiea lor cit mai multe familii cu gospodării nuci şi mijlocii. Ei sînt hotărîți ca începînd cu anul acesta să aplice în munca lor cele mai avansate metodede lucru, in așa fel ca în. anu-1 viitor să obțină și ei o recoltă cît mai bogată de er1-—» n.crticole.