Steagul Roşu, septembrie 1954 (Anul 1, nr. 135-159)

1954-09-01 / nr. 135

. O mare victorie a forţelor patriotice franceze­ upă obţinerea­ restabilirii păcii în Indo­china poporul francez, şi odată cu el în­treaga omenire iubitoare de pace,, a reuşit să-şi impună din nou şi cu tărie punc­tul de vedere în ceea ce priveşte­ asigurarea păcii mondiale. La 30 august, după trei zile de dezbateri, Adunarea Naţională franceză a aprobat cu 319 voturi pentru şi 264 con­tra „problema preliminară” prezentată de deputatul republican Auv­eran, aprobare care, potrivit procedurii parlamentare fran­ceze, echivalează cu încetarea dezbaterilor şi respingerea problemei luată în discuţie, ast­fel a fost respins luni seara proiectul de lege pentru ratificarea tratatului cu privire la crearea „comunităţii defensive europene”. Trecuseră doi ani şi aproape trei luni din ziua în care miniştrii afacerilor externe sem­natari ai tratatului „comunităţii defensive europene” imitaseră ratificarea acestuia la o jumătate de an. Cei care au tras nădejdea că vor putea determina prin diferite presiuni parlamentul Franţei să ratifice tratatul care consemna alcătuirea „armatei europene” s-au înşelat amarnic în planurile lor. Nici stră­duinţele partizanilor, „comunităţii defensive europene”, nici peroraţiile celor care în mod intenţionat redactaseră încîlcit cele 132 ar­­ticole ale tratatului, nici ameninţările şi încercările de şantaj aplicate cu sfruntată neruşinare de către organizatorii din culise ai acestei „comunităţi” agresive — impe­rialiştii americani — nimic nu a izbutit să impună poporului, francez un tratat umilitor. Opinia publică franceză nu numai că nu şi-a dorit niciodată un asemenea tratat, dar din prima clipă în care l-a cunoscut a văzut în el o ameninţare la adresa independenţei şi securităţii Franţei şi o nouă prim­ejdie pentru liniştea atît de scump plătită de popoarele Europei care au îndurat agresiunea hitle­rista. Răstimpul celor 27 de luni care au trecut de la semnarea la Paris a tratatului „co­munităţii defensive europene” a prilejuit ne­numărate manifestări ale maselor celor mai largi de oameni ai muncii din Franţa care au spus fără încetare un răspicat „nu” planurilor celor care voiau să reînvie Wehr­­machtul nazist. In fruntea forţelor patriotice franceze s-a situat din primul moment Par­tidul Comunist Francez care a depus toate eforturile pentru a feri poporul francez de primejdia reînvierii militarismului germ­an. De la Marsilia şi Tou­lon pînă la Strassbourg şi Dunkerque, din Paris şi pînă în îndepăr­tatele sate de­ la poalele Pirineilor şi Alpilor, cu satele se pot număra localităţile din Franţa ai căror locuitori au organizat in acest timp mitinguri şi animări de protest împotriva ratificării tratatului „comunităţii defensive europene”. In faţa acţiunilor atît de hotărâte ale po­porului francez, cărora li s-a alăturat­­ o seamă de personalităţi din cele mai diferite domenii ale vieţii ştiinţifice şi culturale şi de diferite convingeri politice, politicienii pro­­americani din Franţa au aminat necontenit începerea dezbaterilor parlamentare aştep­­tînd ca­ presiunile Washingtonului să-şi facă efectul. Eşecul răsunător al conferinţei de la Bruxelles a dovedit însă că presiunile S.U.A. nu pot sluji la nimic. Comunicatul final al conferinţei care re­cunoştea că, in pofida discuţiilor îndelun­gate, delegaţii nu au­ reuşit să ajungă la un acord, încerca în realitate să mascheze eşe­cul propunerilor lui Mendes-France, eşecul contrapropunerilor ministrului belgian Spaak, ineficacitatea intervenţiei lui Churchill pe lingă Adenauer şi a „recomandărilor” ob­servatorului american David Bruce făcute lui Mendes-France, încerca intr-un cuvînt să în­văluie pe cît posibil eşecul diplonaţiei des­făşurată de Statele Unite în Europa. Starea de spirit a promotorilor „comuni­tăţii defensive europene” era astfel dintre cele mai întunecate in momentul deschiderii dezbaterilor în Adunarea Naţională franceză, încrederea fiecărui cetăţean francez cinstit şi dornic de pace în prăbuşirea proiectatei „comunităţi defensive europene” era­­întă­rită prin numeroase succese repurtate în ca­drul discuţiilor precedente asupra tratatului „comunităţii defensive europene". Rînd pe rînd, toate comisiile Adunării Naţionale, ale Consiliului Republicii şi ale Adunării Uni­unii franceze s-au pronunţat împotriva ra­tificării. Miile de cereri adresate de cetăţenii fran­cezi deputaţilor, parlamentari şi glasul su­telor de delegaţii sosite la Paris în ajunul dezbaterilor nu au putut rămîne fără ecou în parlamentul francez. In cuvîntarea sa, Jules Moch, raportorul Comisiei pentru afacerile externe a Adunării Naţionale, a arătat caracterul anticonstitu­ţional al tratatului „comunităţii defensive europene“, subliniind că acesta contravine tratatului franco-sovietic încheiat în 1944 la Moscova, acordurilor de la Yalta şi Potsdam şi acordurilor încheiate la Londra în 1947 între ţările occidentale. Este lucru cunoscut că în fiecare dintre aceste tratate şi acorduri este prevăzută de­militarizarea deplină a Germaniei. Ceilalţi deputaţi care au luat cuvîntul: Max Lejeune, J. Palewski, Max Brusset, Lapie, Moro Giafferi, Apithy, au respins de asemenea tratatul C.D.E. arătînd primej­diile pe care le ridică acest tratat în calea in dependenţei, libertăţii şi progresului po­porului francez. Pentru patrioţii francezi respingerea tra­tatului „comunităţii defensive europene” de către Adunarea Naţională franceză înseam­nă „victoria poporului şi a păcii” (ziarele : „L’Humanité“ şi „Liberation“) înseamnă că „ipoteca care apasă pe viaţa politică fran­ceză a fost ridicată. Monstrul comunităţii defensive europene a murit” (ziarul „Com­bat”). Această victorie a adus o împrospătare a forţelor de luptă ale poporului francez, con­vins că destrămarea „comunităţii defensive europene” va atrage noi maşinaţiuni ale ce­lor care subminează securitatea Europei. Statele Unite şi-au bazat încă de­ acum pa­tru ani politica lor pe proiectul „comunităţii­ defensive europene“. Agenţia United Press su­bliniază că hotărirea Adunării Naţionale franceze înseamnă pentru S.U.A. „o îngrozi­toare pierdere de prestigiu” iar pentru Was­hington „o tragică revizuire a întregii sale strategii“. Deruta provocată în cercurile guvernante americane nu a împiedicat unele ziare ca „New York Herald Tribune”, „Washington Post“, „New York Post“, etc. să publice articole pline de insulte la adresa Franţei, pentru ca mai apoi să ceară să se acorde Germaniei occidentale deplina libertate de a se reînarma. („New York Herald Tribune"). Manevrele de culise desfăşurate pînă a­­cum de partizanii G.D.E. sunt înlocuite astfel cu ameninţări directe şi grosolane la adresa Franţei. Fiind sigur că cererea sa se va bucura de aprobarea cercurilor politice de la Washington, vicecancelarul de la Bonn, Blücher, a cerut ca S.U.A. să treacă neîn­­tîrziat la politica de­ reînarmare a Germaniei occidentale. Conştient că, aşa cum arată ziarul „L'Hu­­manité“, „revanşarzii "germani nu vor re­nunţa la planurile lor şi că victoria obţinută este deci o etapă în lupta împotriva re­înarmării Germaniei”, poporul francez este hotă­rit să ducă mai departe lupta sa pentru noi succese, pentru a se obţine soluţionarea rezonabilă a problemelor europene, pentru rezolvarea paşnică şi democrată a problemei germane şi pentru asigurarea securităţii co­lective a Europei. DEM. POPESCU După votul din Adunarea Naţională franceză (Desen da LERU) Pag. 4 STEAGUL­ ROŞU Discursul rostit de Edouard Hernot în faţa Adunării Naţionale franceze PARIS 31 (Agerpres). — Presa franceza şi străină subliniază im­presia profundă produsă asupra deputaţilor şi publicului de discursul patriotic rostit de Edouard Herriot în faţa Adunării Naţionale franceze. După cum se ştie, el a supus unei critici nimicitoare tratatul cu privire la „ar­mata europeană". „Noi, a spus Herriot, vrem să avem o Eu­ropă iubitoare de pace, în care să-şi găsea­scă locul atît Germania cit şi Uniunea So­vietică. E vorba de viaţa şi moartea Franţei. Ar­mata europeană înseamnă sfîrşitul Franţei !“ Analizând esenţa tratatelor de la Bonn şi Paris, Herriot a dovedit în mod convingă­tor că aceste tratate lipsesc Franţa de ar­mata ei naţională, de suveranitate şi inde­pendenţă. El a subliniat că C.D.E. înseamnă dominaţia militariştilor şi revanşarzilor ger­mani şi a declarat că simplul fapt că Anglia nu doreşte să participe la „comunitatea de­fensivă europeană“ ar fi suficient, după pă­rerea lui, pentru a se respinge acest tratat. Cu atît mai mult, a spus el, nu putem să fim de acord cu ştirbirea pe care tratatul o aduce suveranităţii Franţei. Herriot a cali­ficat drept „ridicol şi monstruos“ articolul 20 din tratat care interzice membrilor comi­sariatului (organul de conducere al „comu­nităţii defensive europene“) să primească in­strucţiuni de la ţările lor şi care le impu­ne să uite de cetăţenia lor pentru a se că­lăuzi de spiritul „supranaţional“. „Ce ar fi aceşti comisari fără legătură cu ţara lor — nişte supraoameni sau nişte ro­boţi ? — a întrebat Herriot. Trebuie să de­clar că pentru mine comunitatea defensivă europeană înseamnă sfîrşitul Franţei“. „In această problemă importantă care ne dez­bină — a continuat Herriot — este mai bine să deschidem acest abces al politicii franceze şi să punem de îndată capăt dezbaterilor. Trebuie să găsim o soluţie paşnică proble­melor litigioase ale Europei şi să făurim nu o comunitate defensivă europeană ci o altă Europă, strîns unită şi bazată pe apropierea atît cu Germania cit şi cu Rusia. Comuni­tatea defensivă europeană ar fi o aventură. Renunţaţi la ea !“ Adresîndu-se partizanilor „armatei euro­pene", Herriot a spus: — Cum putem realiza pacea dacă ne o­­rientăm spre război ? Apărătorii tratatului de la Paris au între­rupt în repetate rînduri şi în mod grosolan cuvîntarea lui Herriot. Dar de fiecare dată aceste ieşiri au provocat indignarea majori­tăţii deputaţilor care şi-au exprimat soli­daritatea cu Herriot. Deputatul Teu­gen, cunoscut prin simpa­tiile lui pentru planurile unui nou Wehr­macht, a luat cuvîntul în replică şi l-a în­trebat pe Herriot de ce nu este de acord ca pentru „ultima oară“ să se facă încer­carea de a se găsi un compromis în cadrul unei noi conferinţe a celor şase ţări vest­­europene (este vorba de un compromis cu privire la aşa-num­itele „amendamente“ la tratatul „armatei europene“ — amendamente care nu schimbă esenţa tratatului). Răspunzînd lui Teitgen, Herriot a spus că nici un fel de nouă conferinţă nu ar putea rezolva problema. —­ Ceea ce ne desparte nu sunt amănunte, nu este forma, ci însăşi esenţa lucrurilor ! Noi sîntem pentru o Europă unită, iar nu pentru o Europă alcătuită din şase ţări. Vrem o lume bazată pe pace, şi nu pe înar­marea unor ţâri sau a altora. Apropierea de Germania şi de celelalte ţări ale Europei este posibilă pe altă bază decit cea a „co­munităţii defensive europene“, Herriot a­ amintit că el a semnat la timpul său un tratat cu Uniunea Sovietică şi nu re­gretă acest lucru. El a cerut să se caute realizarea unor noi acorduri cu U.R.S.S. In încheierea cuvîntării sale, Herriot a a­­tras atenţia deputaţilor asupra responsabili­tăţii excepționale ce le revine. Jules Moch, Daniel Mayer şi Max Lejeune au fost excluşi din partidul socialist PARIS 31 (Agerpres).­­ După cum a­­nunţă agenţia France Presse, conducerea partidului socialist a hotărit excluderea din partid a lui Jules Moch, Daniel­­Mayer şi Max Lejeune pentru faptul că în cadrul dez­baterilor Adunării Naţionale franceze au luat atitudine hotărâtă împotriva ratificării trata­tului „armatei europene“. In cofffupicatul­ dat­ -pu­blicităţii de­ condu­cerea partidului socialist se recunoaşte că în cadrul partidului s-a creat o „situaţie dramatică“, provocată de faptul că un mare număr de deputaţi socialişti au votat, în ciuda ordinelor primite din­ partea liderilor lor, împotriva comunităţii defensive europene. Ziarul „Le Parisien Liberă“ scrie că „în partidul socialist există in prezent o gravă „criză internă“,­fapt care este­ subliniat şi de o serie de alte ziare franceze, ca de pildă „Franc Ti­eur“ şi „Le Figaro“. Sciziunea din partidul socialist reiese de altfel clar şi din felul în care au votat de­putaţii socialişti în Adunarea Naţională. Astfel pentru respingerea tratatului C.D.E. au votat 53 deputaţi socialişti, iar împotriva respingerii ,au votat 50. In urma excluderii sale din partid, Daniel Mayer, preşedintele Comisiei pentru Aface­rile Externe de pe lingă Adunarea Naţională franceză, a făcut următoarea declaraţie : „Ara fost secretarul general al partidului socialist in ilegalitate. Aceasta implică pen­tru mine o datorie dublă : una faţă de na­ţiune, pe care am îndeplinit-o votînd împo­triva reînarmării Germaniei prevăzută de tratatul C.D.E., iar cealaltă — faţă de par­ti­­­ul socialist care nu trebuie să sufere de pe­­urma unei hotărîri a conducerii sale. Promptitudinea cu care a fost luată hotărî­­rea­ excluderii dovedeşte dealtfel că ea este mai degrabă un­ act subiectiv decit o­­acţiune de înţelepciune politică“. e­ipă respingerea tratatului „comunităţii defensive europene” de către Adunarea Naţional­ă franceză ECOURILE PRESEI OCCIDENTALE PARIS 31 (Agerpres). — Ziarele franceze de toate nuanţele, centrale şi locale, îşi con­sacră comentariile şi­­articolele de fond hotă­­­ririi Adunării Naţionale franceze care, exp­ri­­mînd voinţa poporului Franţei, a respins tra­tatul comunităţii defensive europene. Ziarele exprimind punctul de vedere al a­­depţilor comunităţii defensive europene se fac ecoul furiei şi derutei acestora. Ziarul proamerican „Le Figaro“, de pildă, califică şedinţa Adunării Naţionale drept „o ceremo­nie funebră“ şi îşi exprimă teama în legătu­ră cu „consecinţele pe care votul Adunării le va­­avea în străinătate“ (adică în St­atele Unite — N.R.). Ziarul „Franc-Tireur“ recunoaşte cu amă­răciune că „Adunarea Naţională a impor­­mintat C.D.E.“. Ziarul „Combat“ publică ştirea respingerii tratatului armatei europene sub­­un titlu care ocupă întreaga primă pagină a ziarului: „Franţa a spus NU comunităţii defensive europene“. „Adunarea Naţională franceză a exprimat prin­tr-un vot masiv refuzul Franţei de a se integra în C.D.E.“. Ziarul „Liberation“ scrie în articolul său de fond că „întreaga atmosferă politică in­ternaţională s-a schimbat. Piedica ridicată în calea stabilirii unei păci Inamice în Eu­ropa a fost înlăturată“. Ziarul „L’Humanité“ anunţă cu titluri mari „Victoria poporului şi a păcii“. „Comunita­tea defensivă europeană, scrie „L’Humanité“, nu a fost respinsă printr-un artificiu de pro­cedură. Votul care­­a avut loc a fost un vot asupra fondului tratatului“. WASHINGTON 31 (Agerpres). — „La Washington, subliniază France Presse, se re­cunoaşte că Statele Unite au suferit o gravă înfrîngere pe plan diplomatic“. In legătură cu manevrele de culise între­prinse in ultimele zile de partizanii C.D.E. care au cerut amînarea dezbaterilor parla­mentare, agenţia United Press este de pă­rere că „strategia celor cinci foşti prim­­miniştri care au dus lupta pentru salvarea C.D.E. — Pimay, René Mayer, Schum­an, Ple­ven şi­­ Bidault — s-a întors împotriva lor. Cele trei zile de dezbateri au convins chiar şi pe cei mai zeloşi adepţi ai proiectului C.D.E. că nu există nici o speranţă pentru salvarea acestui tratat“. Analizînd în încheierea comentariului său eşuarea planurilor americane de creare a co­munităţii defensive europene şi respingerea de către Franţa a tratatului C.D.E., agenţia United Press le atribuie următoarelor moti­­ve: pierderea suveranităţii, teama ce o in­spiră reînvierea giganţilor industriei vest­­germane, antiamericanismul, ostilitatea faţă de Germania occidentală şi nu mai puţin credinţa tot mai fermă că Uniunea Sovietică doreşte o perioadă de relaţii paşnice î­n Eu­ropa. Ziarele „Washington Post“ şi „New York Post“ îşi intitulează articolele : „Francezii au omorît­ comunitatea defensivă europeană“, în timp ce „Daily Mirror“ publică un comen­tariu amplu pe prima pagină intitulat „Adu­narea Naţională franceză a­­ ucis C.D.E.“. Ziarul „New York Times“ constată cu amă­răciune că hotărirea Adunării Naţionale franceze constituie una din victoriile cele mai importante ale politicii antiam­ericane. ★ ROMA 31 (Agerpres). — După cum anunţă postul de radio Aggi in Italia, votul prin care Adunarea Naţională franceză a îngropat „comunitatea defensivă europeană“ a provocat o adevărată criză în rîndurile guvernului Scelba-Saragat. Știrea că ambasadorul Italiei la Washington s-a prezentat imediat la Departamentul de stat pentru a se consulta cu Foster Dulles este considerată în cercurile politice din capitala Italiei ca o dovadă a consternării care­ dom­nește în, sânul guvernului. Churchill a convocat cabinetul englez LONDRA 31 (Agerpres). — Primul ministru al Angliei, Churchill, a convocat pentru 1 septembrie o şedinţă a­­ cabinetului englez în vederea examinării si­tuaţiei creată în urma respingerii tratatu­lui C.D.E. de către Adunarea Naţională fran­ceză. Declar­aţiile făcute de Eisenhower şi Dulles WASHINGTON 31 (Agerpres).­­ După cum subliniază United Press, „pre­şedintele Eisenhower şi-a exprimat făţiş de­zamăgirea faţă de acţiunea parlamentului francez“. „Nu se poate nega faptul, a declarat Ei­senhower, că respingerea tratatului C.D.E. de către francezi constituie un eşec serios al efortului comun al ţărilor occidentale... Da, am suferit un eşec“. WASHINGTON 31 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia United Press, secretarul de stat Foster Dulles a făcut o declaraţie în legătură cu respingerea de că­tre Franţa a tratatului C.D.E. Secretarul de stat a declarat că votul Adu­nării Naţionale franceze „impune reevaluarea­­ politicii externe a S.U.A.“ şi a cerut convo­carea grabnică a consiliului miniştrilor ţă­rilor N.A.T.O., precum şi noi consultări cu cancelarul Adenauer. Dulles a insistat pentru restabilirea ne­­întîrziată a suveranității Germaniei occiden­tale spre a-i da posibilitatea să se reînar­­meze cit mai repede. ★ Sosirea la Leningrad a unui grup de artişti rom­ini LENINGRAD 31 (Agerpres). — TASS: La Leningrad a sosit un grup de artişti români invitaţi în Uniunea Sovietică de Mi­nisterul Culturii al U.R.S.S. La 30 august, la Teatrul de vară din Par­cul central de cultură şi odihnă de pe insu­lele Kirov a avut loc primul spectacol dat de oaspeţii români. La spectacol şi-au dat con­cursul Cornelia Gavrilescu, Zenaida Pally, Radu Aldulescu, Gaby Grubea, artişti eme­riţi ai Republicii Populare Române, precum şi flautistul Vasile Jianu, profesor la Conser­vatorul din Bucureşti. Ei au executat bucăţi ale compozitorilor români şi sovietici, ale clasicilor muzicii ruse şi străine. Concertul s-a bucurat de­­un mare succes. Publicul a salutat cu căldură pe artiştii do-' mini. SCURTE STIRI EXTERNE R. D. GERMANA • La 29 august în portul Rostock (R. D. Germană) a sosit vaporul polonez „Baton", care efectuează „cursa păcii“ în Marea Bal­tică. Pe bordul vasului se află 600 de luptă­tori pentru pace din Danemarca, Norvegia, Suedia și Finlanda. Cu prilejul sosirii vaporului ,,Batori" la Rostock ■ a avut loc un miting pentru pace, organizat de locţiitorii oraşului care au făcut o călduroasă primire oaspeţilor. • La sfîrşitul săptăminii trecute a fost constituit in sectorul democrat al Berlinului primul comitet pentru unitatea de acţiune a tineretului muncitor alcătuit din membri ai partidului social-democrat din Germania occidentală, şi ai organizatei „Tineretul Li­ber German" precum şi din tineri fără de partid de la fabricile naţionalizate din Koe­­penick. R. P.R. COREEANA « După cum anunța postul de radio Phe­nian, guvernul R.P.D. Coreene a protestat pe lingă guvernul japonez împotriva persecu­ţiilor la care sunt supuşi cetăţenii coreeni aflaţi in Japonia. FINLANDA • La 29 august oamenii muncii din Fin­landa au sărbătorit cea de a 36-a aniversare a Partidului Comunist din Finlanda. EGIPT • Agenda France Presse anunță că am­basadorul Marii Britanii la Cairo a informat guvernul egiptean că embargoul impus asu­pra livrărilor de arme engleze pentru Egipt a fost ridicat. TA­IWAN • La 27 august, „Ministerul de Interne" al clicii trădătoare d­ancaisiste a suspendat pe termene variind intre trei şi zece luni, zece publicaţii care apar în Taiwan. Aceste periodice au publicat „dosarele se­crete“ ale unor membri ai grupului trădător al lui Cian Kai­ şi şi au fost acuzate de a fi tulburat „securitatea insulei". • Agenţia France Presse anunța că con­sulul britanic din Tamsui (Taiwan) a înain­tat autorităților d­anbaisiste un protest îm­potriva bombardării de către un vas de răz­boi gomindanist a unui vas comercial bri­tanic in apele Mării Chinei. S. U. A. • După cum anunța agențiile de presă, savantul american Oppenheimer a fost supus unui interogatoriu de către agenți ai F­B­I-­­ului in momentul in care s-a­­înapoiat în Statele Unite după un concediu petrecut în Porto Rico. BRAZILIA • In Brazilia continuă manifestaţiile de protest Împotriva guvernului lui Cafe Filho. United Press anunţă că In portul Santos a avut loc un miting , împotriva imixtiunii S.U.A. in treburile Braziliei. Oratorii care­ au luat cuvîntul la miting au înfierat pe noul președinte Cafe Filho, arătlnd că el este un „om de paie al imperialiștilor americani". 35 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din S. U­. A. Partidul Comunist din S.U.A. împlineşte 35 de ani de existenţă. Din primele zile­ ale Înfiinţării sale şi pînă astăzi Partidul­­Co­munist din S.U.A. a apărat şi apără liber­tatea şi pacea poporului american, luptă îm­potriva instaurării fascismului în S.U.A., de­mască uneltirile aţâţătorilor la război, mobi­lizează masele largi populare in vederea unui larg front al luptei împotriva fascism­u­­lui şi războiului. Izvorul curajului, hotărârii şi forţei cu care Partidul Comunist din S.U.A. apără liberta­tea şi pacea este strînsa sa legătură cu cla­sa muncitoare, cu masele largi populare. Neintimidat de ameninţările cercurilor reac­ţionare, Partidul Comunist din S.U.A. luptă cu dîrzenie pentru drepturile cetăţeneşti, mo­bilizează poporul american la lupta împo­triva mccarthysmului, împotriva primejdiei războiului şi robiei fasciste. Oglindind adevăratele năzuinţe ale clasei muncitoare din S.U.A., Partidul Comunist se află in fruntea mişcării progresiste demo­cratice din S.U.A. şi luptă cu consecvenţă în spiritul şi tradiţiile democratice ale clasei muncitoare americane, ale oamenilor simpli din S.U.A. Partidul Comunist din S.U.A. este princi­palul obstacol în calea încercărilor clicii mi­litariste americane de a sugruma democra­ţia, de a militariza ţara, de a dezlănţui un nou război. Declaraţiile şi hotăririle adoptate de Comitetul naţional al Partidului Comu­nist din S.U.A. joacă­­un rol uriaş in orga­nizarea luptei pentru pace a­­poporului ame­rican. Ele constituie documente importante care demască fără cruţare măsurile reacţio­nare ale cercurilor guvernante. Partidul Comunist din S.U.A. mobilizează în permanenţă clasa muncitoare americană, întregul popor american să se unească în lupta pentru pace, securitate şi democraţie. Masele populare din S.U.A. îşi dau tot mai bine seama că Partidul Comunist din S.U.A. este apărătorul lor împotriva unui nou război. Interzicerea Partidului Comunist din S.U.A. în preajma aniversării a 35 de ani de existență nu este întâmplătoare. Ea vii­e in­tr-un moment cand cercurile agresive din S.U.A. intensifică pregătirea unui nou război mondial, cînd cercurile agresive din S.U­.A. se pregătesc de alegeri pentru Congres. Odată cu interzicerea Partidului Comunist din S.U.A. reacţiunea americană intenţio­nează să dea o lovitură tuturor forţelor pro­gresiste din Statele Unite, să distrugă toate organizaţiile democratice din această ţară. Monopoliştii americani lichidează ultimele rămăşiţe ale „libertăţilor“ burghezo-demo­­cratice şi aşa destul de ciuntite. Punerea Partidului Comunist din S.U.A. în afara le­gii constituie o încălcare flagrantă a Con­stituţiei, care adăugată la valul de represiuni organizate împotriva elementelor progresiste din S.U.A., la procesele politice organizate în mai toate oraşele din S.U.A., dă o imagine clară a politicii cercurilor guvernante ame­ricane. In broşura intitulată : „Pot oare america­nii tolera întemniţarea pentru idei?“ (Can Americans tolerate prison for ideas?) Peggy Dennis, soţia lui Eugene Dennis, secretar general al P.C. din S.U.A., deţinut de mai mulţi ani între zidurile închisorii,­­ vorbind despre persecuţiile fasciste din S.U.A., arată că „ele expun primejdiei fascismului pe fie­care familie americană, că scopul lor este de a înăbuşi glasul democratic şi protestul fiecărui american, bărbat sau femeie, care au nevoie de pace şi nu de experienţe cu bombe cu hidrogen, care au nevoie de drepturi egale pentru populaţia de­ culoare şi nu de o agre­siune împotriva popoarelor din ţările Asiei şi­ Americii Latine, cărora le trebuie un ade­vărat „bili al drepturilor“, şi nu „liste ne­gre“ şi închisori pentru cei cu alte convin­geri politice“. In ciuda campaniei­ de violenţă şi teroare dezlănţuită de reacţiunea americană, Parti­dul Comunist din S.U.A. continuă să trăias­că şi va trăi şi în viitor, avînd sprijinul din ce în ce mai larg al poporului american. Prigoana sălbatică îndreptată împotriva Par­tidului Comunist din S.U.A. n-a frânt spiri­tul său combativ, ci, dimpotrivă, glasul său răsună tot mai puternic în demascarea a­­turor uneltirilor Wall Streett-ului, în smulge­rea măştilor de pe feţele aţâţătorilor la răz­boi. Neobosit, Partidul Comunist din S.U.A. duce o luptă hotărîtă pentru pace, o luptă de educare a clasei munc­itoare din S.U.A. pen­tru participarea ei activă la viaţa politică. Cu prilejul celei de a 35-a aniversări a existenţei sale, comuniştii şi toţi oamenii muncii din ţara noastră trimit Partidului Comunist din S.U.A. un fierbinte salut şi încredinţarea că oamenii cinstiţi din lumea întreagă urmăresc cu încredere şi simpatie lupta comuniştilor din S.U.A. pentru victoria cauzei măreţe a păcii, democraţiei şi socia­lismului. PROIECTUL PACTULUI AGRESIV AL ASIEI DE SUD-EST PREGĂTIT DE S.U.A. PEKIN 31 (Agerpres).­­ Potrivit unor ştiri transmise de agenţiile de presă ameri­cane, Departamentul de Stat al S.U.A. a pregătit un proiect al pactului agresiv al Asiei de sud-est pentru a-l prezenta ţărilor care vor participa la conferinţa de la Ma­nilla. Proiectul „pactului Asiei de sud-est“ pro­clamă făţiş scopul său „anticomunist“ şi cu ascunde antagonismul acestui bloc faţă de poporul chinez şi de celelalte popoare asia­tice. Agenţia United Press dezvăluie că sub masca „defensivă“, proiectatul pact prevede că în momentul în care S.U.A. vor dezlănţui un nou război, statele membre ale blocului Asiei de sud-est vor trebui să se întrunească imediat pentru a se consulta în problema „acţiunii comune“ şi aceea a punerii de a­cord a acestei acţiuni cu constituţia fecărui stat membru al S.E.A.T.O. Proiectul stipulează de asemenea că „aju­torul“ va fi­­acordat ţărilor membre ale blo­cului Asiei de sud-est pentru „organizarea poliţiei, securităţii şi forţelor armate“ şi pen­tru înăbuşirea mişcării de eliberare a popoarelor acestor ţări. Proiectul arată limpede că autorităţile S.U.A. vor încălca făţiş acordurile de ar­mistiţiu în Indochina punând­ „sub protecţia“ blocului Asiei de sud-est cele trei state in­­dochineze, Vietnam, Laos şi Carabodgia. Proiectul subliniază de asemenea „ajuto­rul economic“ care va fi acordat ţărilor Asiei de sud-est. Cercurile oficiale americane dez­văluie că aceasta are drept scop să atragă cît mai­­multe ţări asiatice în această alianţă militară agresivă nedorită. DULLES VA VIZITA TAIWANUL PEKIN 31 (Agerpres). — China Nouă transmite : ...Ambasadorul“ S.U.A. în Taiwan. Karl Rankin, s-a întors în Taiwan, via Tokio, ve­nind de la Washington, pentru a participa la pregătirile în vederea primirii lui Dulles în Taiwani, care urmează să sosească în insulă după încheierea conferinţei de la Manilla. Se anunţă că Trulles va discuta cu clica lui Cian Kai-şi, proiectul pactului militarist a­­gresiv între S.U.A. şi Cian Kai-şi şi înfiinţa­rea unui bloc agresiv al Asiei de nord-est. Nota * adresată de guvernul Indiei guvernelor S. U. A. şi Angliei DELHI, 31 (Agerpres). — Agenţia Associated Press anunţă că mini­strul de externe adjunct al Indiei, Anil Chan­da, a declarat în Congresul indian că In­dia a adresat guvernelor S.U.A. şi Marii Britanii note „cu privire la interpretarea pac­tului N.A.T.O.“ în legătură cu coloniile por­tugheze din India. Aceste note urmează după declaraţia dic­tatorului portughez Salazar, care a amenin­ţat cu intervenţia N.A.T.O. în cazul cînd In­dia va continua să revendice coloniile portu­gheze din India. R­ADIO MIERCURI 1 SEPTEMBRIE 1954 PROGRAMUL EMIS PE 351 m. LUNGIME DE UNDA 9.00 Muzică de cameră 10.00 Muzică populară romînească 10.30 Emisiunea pentru pionieri 11.00 Selecţiuni din opera „Haensel şi Gretl”* 11.30 Materiale din presă 12.00 Concert de prînz 13.00 Cîntece sovietice 13.20 Muzică de balet 13.50 Concert de muzică populară 14.40 Cîntece de tineret 15.00 Radio jurnal • 15.15 Teatru la microfon 16.15 Muzică din operetele lui Lehar 17.00 Buletin de ştir­i 17.05 Conferinţă 17.25 Lucrări de compozitorul clasic român Iacob Mureşanu 18.00 Lecturi literare 18.30 Program de muzică populară 19.00 Gazeta radio 19.45 Concert al formaţiilor şi soliştilor partici­panţi la cel de al Treilea Concurs Artistic pe ţară al Căminelor Culturale 20.30 Montaj literar-muzical 21.00 Seară de operă 22.33 Radio jurnal 22.48 Continuarea serii de operă 23.50—23.55 Buletin de ştiri PROGRAMUL EMIS PE 302 m. LUNGIME DE UNDA 17.00 Muzică sovietică de estradă 17.30 Cîntece de Radim Dreissel şi Ludwig Po­dest 19.00 Cîntă orchestra ,,Flacăra Prahovei" din Ploeşti 19.20 Muzică 20.00 Jurnalul satelor 20.45 Muzică uşoară­­ 21.15 Retransmisia emisiunii Radiodifuziunii Sovietice pentru ascultătorii din R.P.R. 21.45 Cîntece ale compozitorilor romi­ni 22.05 Muzică ușoară 22.30 Radio jurnal 22.45—24.00 Concert simfonic SPECTACOLE TEATRE: Parcul de Cultură şi Odihnă ,,I. V. Stalin‘. Teatrul de vară: Mielul turbat; Estra­da pentru amatori; ora 13: Corul I.S.E.M., ora 19.30: conferinţă despre: ,,10 ani de realizări pentru ocrotirea oamenilor muncii din ţara noastră"; ora 20: Echipele sindicale: „I.T.B. clă­diri“ şi ,,T. A.P. I“; Casa de cultură: ora 18.30: conferinţă A.R.L.U.S.; ora 19:‘»film; Tea­trul de Operă şi Balet al R.P.R.: Arenele Li­bertăţii: Boema; Teatrul Municipal, grădina Boema: Visul unei nopţi de vară; Ansamblul de Estradă: Să cînte muzica; Teatrul Tineretu­lui, grădina „Filimon Sîrbu": Sînziana şi Pe­pelea; Teatrul Evreesc de Stat: Cu sare şi pi­per; Teatrul Ţăndărică: Umor pe sfori. CINEMATOGRAFE: Tatria: Suflete zbuciu­mate; Republica: încărcătura periculoasă; Bucureşti: încărcătura periculoasă; I. C. Frim­u: Suflete zbuciumate; înfrăţirea între popoare: Suflete zbuciumate; Tineretului: Cu inima tînără; Grădina Progres: încărcătura pericu­loasă; Maxim Gorki: In vîrtejul dansului; Tim­puri Noi: Viaţă nouă în munţii Rodope; Bi­roul se mută; Victoria: Plecat fără adresă; Gh. Doja: Suflete zbuciumate; Al. Sahia: Cloche­­merle; Arta: Slugă la doi stăpîni; Elena Pavel: încărcătura periculoasă; T. Vladimirescu: Valea diavolului; Aurel Vlaicu: O noapte la Veneţia; Flacăra: Campionul boxului; Munca: Trînto­­rul; Volga: Marile speranţe; Al. Popov: încăr­cătura periculoasă; 8 Martie: Aleko; Vasile Roaîtă: Poarta nr. 6: Lumina: Cafeneaua de pe bulevard; Unirea: Răpirea: C. David: Doi ca­marazi; Popular: Umbre; M­­. Eminescu: Mize­rabilii, seria l-a şi a H-a: Moşilor: Fiul mării; Mioriţa: Crîngul de călini; 23 August: Inima noastră; Bonca Simo: Ciao-I-Man; Uie Pintilie: Revizorul; 8 Mai: Un pichet în munţi; Cultural: Poemul dragostei; 1 Mai: Fanfan la tulipe; Libertăţii: Hamlet; Rahova: Concert interna­ţional, întrecerile sportive prieteneşti; Oiţa Bancic: Cafeneaua de pe bulevard; v­işices­­cu: Magazin de stat. flEDACȚIA 51 ADMINISTRAȚIA I București, str. Anastas* Simo nr. 1. Centrala telefonică s 23.38, 6.26 05, 6.23.29 STAS Wî t? _ Tiparu» Intr. Poligrafic« Nr. 2, str. Brezoianu Nr 23—25. Abonamente individua!e lunar, lei 5, colectiva pentru rom­r.b­ort, țăran! «1 intelectuali. III ! Abonamentele a-l fac­e Oficiile poştale prin factorii poştali şi difuzorii voluntari ,In întreprinderi şi Instituţii. Taxa poştală plătită In caractar conform aprobării Dir. Gen. P T.T. Nr 115.3334/90.

Next