Steagul Roşu, septembrie 1954 (Anul 1, nr. 135-159)
1954-09-01 / nr. 135
. O mare victorie a forţelor patriotice franceze upă obţinerea restabilirii păcii în Indochina poporul francez, şi odată cu el întreaga omenire iubitoare de pace,, a reuşit să-şi impună din nou şi cu tărie punctul de vedere în ceea ce priveşte asigurarea păcii mondiale. La 30 august, după trei zile de dezbateri, Adunarea Naţională franceză a aprobat cu 319 voturi pentru şi 264 contra „problema preliminară” prezentată de deputatul republican Auveran, aprobare care, potrivit procedurii parlamentare franceze, echivalează cu încetarea dezbaterilor şi respingerea problemei luată în discuţie, astfel a fost respins luni seara proiectul de lege pentru ratificarea tratatului cu privire la crearea „comunităţii defensive europene”. Trecuseră doi ani şi aproape trei luni din ziua în care miniştrii afacerilor externe semnatari ai tratatului „comunităţii defensive europene” imitaseră ratificarea acestuia la o jumătate de an. Cei care au tras nădejdea că vor putea determina prin diferite presiuni parlamentul Franţei să ratifice tratatul care consemna alcătuirea „armatei europene” s-au înşelat amarnic în planurile lor. Nici străduinţele partizanilor, „comunităţii defensive europene”, nici peroraţiile celor care în mod intenţionat redactaseră încîlcit cele 132 articole ale tratatului, nici ameninţările şi încercările de şantaj aplicate cu sfruntată neruşinare de către organizatorii din culise ai acestei „comunităţi” agresive — imperialiştii americani — nimic nu a izbutit să impună poporului, francez un tratat umilitor. Opinia publică franceză nu numai că nu şi-a dorit niciodată un asemenea tratat, dar din prima clipă în care l-a cunoscut a văzut în el o ameninţare la adresa independenţei şi securităţii Franţei şi o nouă primejdie pentru liniştea atît de scump plătită de popoarele Europei care au îndurat agresiunea hitlerista. Răstimpul celor 27 de luni care au trecut de la semnarea la Paris a tratatului „comunităţii defensive europene” a prilejuit nenumărate manifestări ale maselor celor mai largi de oameni ai muncii din Franţa care au spus fără încetare un răspicat „nu” planurilor celor care voiau să reînvie Wehrmachtul nazist. In fruntea forţelor patriotice franceze s-a situat din primul moment Partidul Comunist Francez care a depus toate eforturile pentru a feri poporul francez de primejdia reînvierii militarismului german. De la Marsilia şi Toulon pînă la Strassbourg şi Dunkerque, din Paris şi pînă în îndepărtatele sate de la poalele Pirineilor şi Alpilor, cu satele se pot număra localităţile din Franţa ai căror locuitori au organizat in acest timp mitinguri şi animări de protest împotriva ratificării tratatului „comunităţii defensive europene”. In faţa acţiunilor atît de hotărâte ale poporului francez, cărora li s-a alăturat o seamă de personalităţi din cele mai diferite domenii ale vieţii ştiinţifice şi culturale şi de diferite convingeri politice, politicienii proamericani din Franţa au aminat necontenit începerea dezbaterilor parlamentare aşteptînd ca presiunile Washingtonului să-şi facă efectul. Eşecul răsunător al conferinţei de la Bruxelles a dovedit însă că presiunile S.U.A. nu pot sluji la nimic. Comunicatul final al conferinţei care recunoştea că, in pofida discuţiilor îndelungate, delegaţii nu au reuşit să ajungă la un acord, încerca în realitate să mascheze eşecul propunerilor lui Mendes-France, eşecul contrapropunerilor ministrului belgian Spaak, ineficacitatea intervenţiei lui Churchill pe lingă Adenauer şi a „recomandărilor” observatorului american David Bruce făcute lui Mendes-France, încerca intr-un cuvînt să învăluie pe cît posibil eşecul diplonaţiei desfăşurată de Statele Unite în Europa. Starea de spirit a promotorilor „comunităţii defensive europene” era astfel dintre cele mai întunecate in momentul deschiderii dezbaterilor în Adunarea Naţională franceză, încrederea fiecărui cetăţean francez cinstit şi dornic de pace în prăbuşirea proiectatei „comunităţi defensive europene” eraîntărită prin numeroase succese repurtate în cadrul discuţiilor precedente asupra tratatului „comunităţii defensive europene". Rînd pe rînd, toate comisiile Adunării Naţionale, ale Consiliului Republicii şi ale Adunării Uniunii franceze s-au pronunţat împotriva ratificării. Miile de cereri adresate de cetăţenii francezi deputaţilor, parlamentari şi glasul sutelor de delegaţii sosite la Paris în ajunul dezbaterilor nu au putut rămîne fără ecou în parlamentul francez. In cuvîntarea sa, Jules Moch, raportorul Comisiei pentru afacerile externe a Adunării Naţionale, a arătat caracterul anticonstituţional al tratatului „comunităţii defensive europene“, subliniind că acesta contravine tratatului franco-sovietic încheiat în 1944 la Moscova, acordurilor de la Yalta şi Potsdam şi acordurilor încheiate la Londra în 1947 între ţările occidentale. Este lucru cunoscut că în fiecare dintre aceste tratate şi acorduri este prevăzută demilitarizarea deplină a Germaniei. Ceilalţi deputaţi care au luat cuvîntul: Max Lejeune, J. Palewski, Max Brusset, Lapie, Moro Giafferi, Apithy, au respins de asemenea tratatul C.D.E. arătînd primejdiile pe care le ridică acest tratat în calea in dependenţei, libertăţii şi progresului poporului francez. Pentru patrioţii francezi respingerea tratatului „comunităţii defensive europene” de către Adunarea Naţională franceză înseamnă „victoria poporului şi a păcii” (ziarele : „L’Humanité“ şi „Liberation“) înseamnă că „ipoteca care apasă pe viaţa politică franceză a fost ridicată. Monstrul comunităţii defensive europene a murit” (ziarul „Combat”). Această victorie a adus o împrospătare a forţelor de luptă ale poporului francez, convins că destrămarea „comunităţii defensive europene” va atrage noi maşinaţiuni ale celor care subminează securitatea Europei. Statele Unite şi-au bazat încă de acum patru ani politica lor pe proiectul „comunităţii defensive europene“. Agenţia United Press subliniază că hotărirea Adunării Naţionale franceze înseamnă pentru S.U.A. „o îngrozitoare pierdere de prestigiu” iar pentru Washington „o tragică revizuire a întregii sale strategii“. Deruta provocată în cercurile guvernante americane nu a împiedicat unele ziare ca „New York Herald Tribune”, „Washington Post“, „New York Post“, etc. să publice articole pline de insulte la adresa Franţei, pentru ca mai apoi să ceară să se acorde Germaniei occidentale deplina libertate de a se reînarma. („New York Herald Tribune"). Manevrele de culise desfăşurate pînă acum de partizanii G.D.E. sunt înlocuite astfel cu ameninţări directe şi grosolane la adresa Franţei. Fiind sigur că cererea sa se va bucura de aprobarea cercurilor politice de la Washington, vicecancelarul de la Bonn, Blücher, a cerut ca S.U.A. să treacă neîntîrziat la politica de reînarmare a Germaniei occidentale. Conştient că, aşa cum arată ziarul „L'Humanité“, „revanşarzii "germani nu vor renunţa la planurile lor şi că victoria obţinută este deci o etapă în lupta împotriva reînarmării Germaniei”, poporul francez este hotărit să ducă mai departe lupta sa pentru noi succese, pentru a se obţine soluţionarea rezonabilă a problemelor europene, pentru rezolvarea paşnică şi democrată a problemei germane şi pentru asigurarea securităţii colective a Europei. DEM. POPESCU După votul din Adunarea Naţională franceză (Desen da LERU) Pag. 4 STEAGUL ROŞU Discursul rostit de Edouard Hernot în faţa Adunării Naţionale franceze PARIS 31 (Agerpres). — Presa franceza şi străină subliniază impresia profundă produsă asupra deputaţilor şi publicului de discursul patriotic rostit de Edouard Herriot în faţa Adunării Naţionale franceze. După cum se ştie, el a supus unei critici nimicitoare tratatul cu privire la „armata europeană". „Noi, a spus Herriot, vrem să avem o Europă iubitoare de pace, în care să-şi găsească locul atît Germania cit şi Uniunea Sovietică. E vorba de viaţa şi moartea Franţei. Armata europeană înseamnă sfîrşitul Franţei !“ Analizând esenţa tratatelor de la Bonn şi Paris, Herriot a dovedit în mod convingător că aceste tratate lipsesc Franţa de armata ei naţională, de suveranitate şi independenţă. El a subliniat că C.D.E. înseamnă dominaţia militariştilor şi revanşarzilor germani şi a declarat că simplul fapt că Anglia nu doreşte să participe la „comunitatea defensivă europeană“ ar fi suficient, după părerea lui, pentru a se respinge acest tratat. Cu atît mai mult, a spus el, nu putem să fim de acord cu ştirbirea pe care tratatul o aduce suveranităţii Franţei. Herriot a calificat drept „ridicol şi monstruos“ articolul 20 din tratat care interzice membrilor comisariatului (organul de conducere al „comunităţii defensive europene“) să primească instrucţiuni de la ţările lor şi care le impune să uite de cetăţenia lor pentru a se călăuzi de spiritul „supranaţional“. „Ce ar fi aceşti comisari fără legătură cu ţara lor — nişte supraoameni sau nişte roboţi ? — a întrebat Herriot. Trebuie să declar că pentru mine comunitatea defensivă europeană înseamnă sfîrşitul Franţei“. „In această problemă importantă care ne dezbină — a continuat Herriot — este mai bine să deschidem acest abces al politicii franceze şi să punem de îndată capăt dezbaterilor. Trebuie să găsim o soluţie paşnică problemelor litigioase ale Europei şi să făurim nu o comunitate defensivă europeană ci o altă Europă, strîns unită şi bazată pe apropierea atît cu Germania cit şi cu Rusia. Comunitatea defensivă europeană ar fi o aventură. Renunţaţi la ea !“ Adresîndu-se partizanilor „armatei europene", Herriot a spus: — Cum putem realiza pacea dacă ne orientăm spre război ? Apărătorii tratatului de la Paris au întrerupt în repetate rînduri şi în mod grosolan cuvîntarea lui Herriot. Dar de fiecare dată aceste ieşiri au provocat indignarea majorităţii deputaţilor care şi-au exprimat solidaritatea cu Herriot. Deputatul Teugen, cunoscut prin simpatiile lui pentru planurile unui nou Wehrmacht, a luat cuvîntul în replică şi l-a întrebat pe Herriot de ce nu este de acord ca pentru „ultima oară“ să se facă încercarea de a se găsi un compromis în cadrul unei noi conferinţe a celor şase ţări vesteuropene (este vorba de un compromis cu privire la aşa-numitele „amendamente“ la tratatul „armatei europene“ — amendamente care nu schimbă esenţa tratatului). Răspunzînd lui Teitgen, Herriot a spus că nici un fel de nouă conferinţă nu ar putea rezolva problema. — Ceea ce ne desparte nu sunt amănunte, nu este forma, ci însăşi esenţa lucrurilor ! Noi sîntem pentru o Europă unită, iar nu pentru o Europă alcătuită din şase ţări. Vrem o lume bazată pe pace, şi nu pe înarmarea unor ţâri sau a altora. Apropierea de Germania şi de celelalte ţări ale Europei este posibilă pe altă bază decit cea a „comunităţii defensive europene“, Herriot a amintit că el a semnat la timpul său un tratat cu Uniunea Sovietică şi nu regretă acest lucru. El a cerut să se caute realizarea unor noi acorduri cu U.R.S.S. In încheierea cuvîntării sale, Herriot a atras atenţia deputaţilor asupra responsabilităţii excepționale ce le revine. Jules Moch, Daniel Mayer şi Max Lejeune au fost excluşi din partidul socialist PARIS 31 (Agerpres). După cum anunţă agenţia France Presse, conducerea partidului socialist a hotărit excluderea din partid a lui Jules Moch, DanielMayer şi Max Lejeune pentru faptul că în cadrul dezbaterilor Adunării Naţionale franceze au luat atitudine hotărâtă împotriva ratificării tratatului „armatei europene“. In cofffupicatul dat -publicităţii de conducerea partidului socialist se recunoaşte că în cadrul partidului s-a creat o „situaţie dramatică“, provocată de faptul că un mare număr de deputaţi socialişti au votat, în ciuda ordinelor primite din partea liderilor lor, împotriva comunităţii defensive europene. Ziarul „Le Parisien Liberă“ scrie că „în partidul socialist există in prezent o gravă „criză internă“,fapt care este subliniat şi de o serie de alte ziare franceze, ca de pildă „Franc Tieur“ şi „Le Figaro“. Sciziunea din partidul socialist reiese de altfel clar şi din felul în care au votat deputaţii socialişti în Adunarea Naţională. Astfel pentru respingerea tratatului C.D.E. au votat 53 deputaţi socialişti, iar împotriva respingerii ,au votat 50. In urma excluderii sale din partid, Daniel Mayer, preşedintele Comisiei pentru Afacerile Externe de pe lingă Adunarea Naţională franceză, a făcut următoarea declaraţie : „Ara fost secretarul general al partidului socialist in ilegalitate. Aceasta implică pentru mine o datorie dublă : una faţă de naţiune, pe care am îndeplinit-o votînd împotriva reînarmării Germaniei prevăzută de tratatul C.D.E., iar cealaltă — faţă de partiul socialist care nu trebuie să sufere de peurma unei hotărîri a conducerii sale. Promptitudinea cu care a fost luată hotărîrea excluderii dovedeşte dealtfel că ea este mai degrabă un act subiectiv decit oacţiune de înţelepciune politică“. eipă respingerea tratatului „comunităţii defensive europene” de către Adunarea Naţională franceză ECOURILE PRESEI OCCIDENTALE PARIS 31 (Agerpres). — Ziarele franceze de toate nuanţele, centrale şi locale, îşi consacră comentariile şiarticolele de fond hotăririi Adunării Naţionale franceze care, exprimînd voinţa poporului Franţei, a respins tratatul comunităţii defensive europene. Ziarele exprimind punctul de vedere al adepţilor comunităţii defensive europene se fac ecoul furiei şi derutei acestora. Ziarul proamerican „Le Figaro“, de pildă, califică şedinţa Adunării Naţionale drept „o ceremonie funebră“ şi îşi exprimă teama în legătură cu „consecinţele pe care votul Adunării le vaavea în străinătate“ (adică în Statele Unite — N.R.). Ziarul „Franc-Tireur“ recunoaşte cu amărăciune că „Adunarea Naţională a impormintat C.D.E.“. Ziarul „Combat“ publică ştirea respingerii tratatului armatei europene subun titlu care ocupă întreaga primă pagină a ziarului: „Franţa a spus NU comunităţii defensive europene“. „Adunarea Naţională franceză a exprimat printr-un vot masiv refuzul Franţei de a se integra în C.D.E.“. Ziarul „Liberation“ scrie în articolul său de fond că „întreaga atmosferă politică internaţională s-a schimbat. Piedica ridicată în calea stabilirii unei păci Inamice în Europa a fost înlăturată“. Ziarul „L’Humanité“ anunţă cu titluri mari „Victoria poporului şi a păcii“. „Comunitatea defensivă europeană, scrie „L’Humanité“, nu a fost respinsă printr-un artificiu de procedură. Votul carea avut loc a fost un vot asupra fondului tratatului“. WASHINGTON 31 (Agerpres). — „La Washington, subliniază France Presse, se recunoaşte că Statele Unite au suferit o gravă înfrîngere pe plan diplomatic“. In legătură cu manevrele de culise întreprinse in ultimele zile de partizanii C.D.E. care au cerut amînarea dezbaterilor parlamentare, agenţia United Press este de părere că „strategia celor cinci foşti primminiştri care au dus lupta pentru salvarea C.D.E. — Pimay, René Mayer, Schuman, Pleven şi Bidault — s-a întors împotriva lor. Cele trei zile de dezbateri au convins chiar şi pe cei mai zeloşi adepţi ai proiectului C.D.E. că nu există nici o speranţă pentru salvarea acestui tratat“. Analizînd în încheierea comentariului său eşuarea planurilor americane de creare a comunităţii defensive europene şi respingerea de către Franţa a tratatului C.D.E., agenţia United Press le atribuie următoarelor motive: pierderea suveranităţii, teama ce o inspiră reînvierea giganţilor industriei vestgermane, antiamericanismul, ostilitatea faţă de Germania occidentală şi nu mai puţin credinţa tot mai fermă că Uniunea Sovietică doreşte o perioadă de relaţii paşnice în Europa. Ziarele „Washington Post“ şi „New York Post“ îşi intitulează articolele : „Francezii au omorît comunitatea defensivă europeană“, în timp ce „Daily Mirror“ publică un comentariu amplu pe prima pagină intitulat „Adunarea Naţională franceză a ucis C.D.E.“. Ziarul „New York Times“ constată cu amărăciune că hotărirea Adunării Naţionale franceze constituie una din victoriile cele mai importante ale politicii antiamericane. ★ ROMA 31 (Agerpres). — După cum anunţă postul de radio Aggi in Italia, votul prin care Adunarea Naţională franceză a îngropat „comunitatea defensivă europeană“ a provocat o adevărată criză în rîndurile guvernului Scelba-Saragat. Știrea că ambasadorul Italiei la Washington s-a prezentat imediat la Departamentul de stat pentru a se consulta cu Foster Dulles este considerată în cercurile politice din capitala Italiei ca o dovadă a consternării care domnește în, sânul guvernului. Churchill a convocat cabinetul englez LONDRA 31 (Agerpres). — Primul ministru al Angliei, Churchill, a convocat pentru 1 septembrie o şedinţă a cabinetului englez în vederea examinării situaţiei creată în urma respingerii tratatului C.D.E. de către Adunarea Naţională franceză. Declaraţiile făcute de Eisenhower şi Dulles WASHINGTON 31 (Agerpres). După cum subliniază United Press, „preşedintele Eisenhower şi-a exprimat făţiş dezamăgirea faţă de acţiunea parlamentului francez“. „Nu se poate nega faptul, a declarat Eisenhower, că respingerea tratatului C.D.E. de către francezi constituie un eşec serios al efortului comun al ţărilor occidentale... Da, am suferit un eşec“. WASHINGTON 31 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia United Press, secretarul de stat Foster Dulles a făcut o declaraţie în legătură cu respingerea de către Franţa a tratatului C.D.E. Secretarul de stat a declarat că votul Adunării Naţionale franceze „impune reevaluarea politicii externe a S.U.A.“ şi a cerut convocarea grabnică a consiliului miniştrilor ţărilor N.A.T.O., precum şi noi consultări cu cancelarul Adenauer. Dulles a insistat pentru restabilirea neîntîrziată a suveranității Germaniei occidentale spre a-i da posibilitatea să se reînarmeze cit mai repede. ★ Sosirea la Leningrad a unui grup de artişti romini LENINGRAD 31 (Agerpres). — TASS: La Leningrad a sosit un grup de artişti români invitaţi în Uniunea Sovietică de Ministerul Culturii al U.R.S.S. La 30 august, la Teatrul de vară din Parcul central de cultură şi odihnă de pe insulele Kirov a avut loc primul spectacol dat de oaspeţii români. La spectacol şi-au dat concursul Cornelia Gavrilescu, Zenaida Pally, Radu Aldulescu, Gaby Grubea, artişti emeriţi ai Republicii Populare Române, precum şi flautistul Vasile Jianu, profesor la Conservatorul din Bucureşti. Ei au executat bucăţi ale compozitorilor români şi sovietici, ale clasicilor muzicii ruse şi străine. Concertul s-a bucurat deun mare succes. Publicul a salutat cu căldură pe artiştii do-' mini. SCURTE STIRI EXTERNE R. D. GERMANA • La 29 august în portul Rostock (R. D. Germană) a sosit vaporul polonez „Baton", care efectuează „cursa păcii“ în Marea Baltică. Pe bordul vasului se află 600 de luptători pentru pace din Danemarca, Norvegia, Suedia și Finlanda. Cu prilejul sosirii vaporului ,,Batori" la Rostock ■ a avut loc un miting pentru pace, organizat de locţiitorii oraşului care au făcut o călduroasă primire oaspeţilor. • La sfîrşitul săptăminii trecute a fost constituit in sectorul democrat al Berlinului primul comitet pentru unitatea de acţiune a tineretului muncitor alcătuit din membri ai partidului social-democrat din Germania occidentală, şi ai organizatei „Tineretul Liber German" precum şi din tineri fără de partid de la fabricile naţionalizate din Koepenick. R. P.R. COREEANA « După cum anunța postul de radio Phenian, guvernul R.P.D. Coreene a protestat pe lingă guvernul japonez împotriva persecuţiilor la care sunt supuşi cetăţenii coreeni aflaţi in Japonia. FINLANDA • La 29 august oamenii muncii din Finlanda au sărbătorit cea de a 36-a aniversare a Partidului Comunist din Finlanda. EGIPT • Agenda France Presse anunță că ambasadorul Marii Britanii la Cairo a informat guvernul egiptean că embargoul impus asupra livrărilor de arme engleze pentru Egipt a fost ridicat. TAIWAN • La 27 august, „Ministerul de Interne" al clicii trădătoare dancaisiste a suspendat pe termene variind intre trei şi zece luni, zece publicaţii care apar în Taiwan. Aceste periodice au publicat „dosarele secrete“ ale unor membri ai grupului trădător al lui Cian Kai şi şi au fost acuzate de a fi tulburat „securitatea insulei". • Agenţia France Presse anunța că consulul britanic din Tamsui (Taiwan) a înaintat autorităților danbaisiste un protest împotriva bombardării de către un vas de război gomindanist a unui vas comercial britanic in apele Mării Chinei. S. U. A. • După cum anunța agențiile de presă, savantul american Oppenheimer a fost supus unui interogatoriu de către agenți ai FBI-ului in momentul in care s-aînapoiat în Statele Unite după un concediu petrecut în Porto Rico. BRAZILIA • In Brazilia continuă manifestaţiile de protest Împotriva guvernului lui Cafe Filho. United Press anunţă că In portul Santos a avut loc un miting , împotriva imixtiunii S.U.A. in treburile Braziliei. Oratorii care au luat cuvîntul la miting au înfierat pe noul președinte Cafe Filho, arătlnd că el este un „om de paie al imperialiștilor americani". 35 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din S. U. A. Partidul Comunist din S.U.A. împlineşte 35 de ani de existenţă. Din primele zile ale Înfiinţării sale şi pînă astăzi PartidulComunist din S.U.A. a apărat şi apără libertatea şi pacea poporului american, luptă împotriva instaurării fascismului în S.U.A., demască uneltirile aţâţătorilor la război, mobilizează masele largi populare in vederea unui larg front al luptei împotriva fascismului şi războiului. Izvorul curajului, hotărârii şi forţei cu care Partidul Comunist din S.U.A. apără libertatea şi pacea este strînsa sa legătură cu clasa muncitoare, cu masele largi populare. Neintimidat de ameninţările cercurilor reacţionare, Partidul Comunist din S.U.A. luptă cu dîrzenie pentru drepturile cetăţeneşti, mobilizează poporul american la lupta împotriva mccarthysmului, împotriva primejdiei războiului şi robiei fasciste. Oglindind adevăratele năzuinţe ale clasei muncitoare din S.U.A., Partidul Comunist se află in fruntea mişcării progresiste democratice din S.U.A. şi luptă cu consecvenţă în spiritul şi tradiţiile democratice ale clasei muncitoare americane, ale oamenilor simpli din S.U.A. Partidul Comunist din S.U.A. este principalul obstacol în calea încercărilor clicii militariste americane de a sugruma democraţia, de a militariza ţara, de a dezlănţui un nou război. Declaraţiile şi hotăririle adoptate de Comitetul naţional al Partidului Comunist din S.U.A. joacăun rol uriaş in organizarea luptei pentru pace apoporului american. Ele constituie documente importante care demască fără cruţare măsurile reacţionare ale cercurilor guvernante. Partidul Comunist din S.U.A. mobilizează în permanenţă clasa muncitoare americană, întregul popor american să se unească în lupta pentru pace, securitate şi democraţie. Masele populare din S.U.A. îşi dau tot mai bine seama că Partidul Comunist din S.U.A. este apărătorul lor împotriva unui nou război. Interzicerea Partidului Comunist din S.U.A. în preajma aniversării a 35 de ani de existență nu este întâmplătoare. Ea viie intr-un moment cand cercurile agresive din S.U.A. intensifică pregătirea unui nou război mondial, cînd cercurile agresive din S.U.A. se pregătesc de alegeri pentru Congres. Odată cu interzicerea Partidului Comunist din S.U.A. reacţiunea americană intenţionează să dea o lovitură tuturor forţelor progresiste din Statele Unite, să distrugă toate organizaţiile democratice din această ţară. Monopoliştii americani lichidează ultimele rămăşiţe ale „libertăţilor“ burghezo-democratice şi aşa destul de ciuntite. Punerea Partidului Comunist din S.U.A. în afara legii constituie o încălcare flagrantă a Constituţiei, care adăugată la valul de represiuni organizate împotriva elementelor progresiste din S.U.A., la procesele politice organizate în mai toate oraşele din S.U.A., dă o imagine clară a politicii cercurilor guvernante americane. In broşura intitulată : „Pot oare americanii tolera întemniţarea pentru idei?“ (Can Americans tolerate prison for ideas?) Peggy Dennis, soţia lui Eugene Dennis, secretar general al P.C. din S.U.A., deţinut de mai mulţi ani între zidurile închisorii, vorbind despre persecuţiile fasciste din S.U.A., arată că „ele expun primejdiei fascismului pe fiecare familie americană, că scopul lor este de a înăbuşi glasul democratic şi protestul fiecărui american, bărbat sau femeie, care au nevoie de pace şi nu de experienţe cu bombe cu hidrogen, care au nevoie de drepturi egale pentru populaţia de culoare şi nu de o agresiune împotriva popoarelor din ţările Asiei şi Americii Latine, cărora le trebuie un adevărat „bili al drepturilor“, şi nu „liste negre“ şi închisori pentru cei cu alte convingeri politice“. In ciuda campaniei de violenţă şi teroare dezlănţuită de reacţiunea americană, Partidul Comunist din S.U.A. continuă să trăiască şi va trăi şi în viitor, avînd sprijinul din ce în ce mai larg al poporului american. Prigoana sălbatică îndreptată împotriva Partidului Comunist din S.U.A. n-a frânt spiritul său combativ, ci, dimpotrivă, glasul său răsună tot mai puternic în demascarea aturor uneltirilor Wall Streett-ului, în smulgerea măştilor de pe feţele aţâţătorilor la război. Neobosit, Partidul Comunist din S.U.A. duce o luptă hotărîtă pentru pace, o luptă de educare a clasei muncitoare din S.U.A. pentru participarea ei activă la viaţa politică. Cu prilejul celei de a 35-a aniversări a existenţei sale, comuniştii şi toţi oamenii muncii din ţara noastră trimit Partidului Comunist din S.U.A. un fierbinte salut şi încredinţarea că oamenii cinstiţi din lumea întreagă urmăresc cu încredere şi simpatie lupta comuniştilor din S.U.A. pentru victoria cauzei măreţe a păcii, democraţiei şi socialismului. PROIECTUL PACTULUI AGRESIV AL ASIEI DE SUD-EST PREGĂTIT DE S.U.A. PEKIN 31 (Agerpres). Potrivit unor ştiri transmise de agenţiile de presă americane, Departamentul de Stat al S.U.A. a pregătit un proiect al pactului agresiv al Asiei de sud-est pentru a-l prezenta ţărilor care vor participa la conferinţa de la Manilla. Proiectul „pactului Asiei de sud-est“ proclamă făţiş scopul său „anticomunist“ şi cu ascunde antagonismul acestui bloc faţă de poporul chinez şi de celelalte popoare asiatice. Agenţia United Press dezvăluie că sub masca „defensivă“, proiectatul pact prevede că în momentul în care S.U.A. vor dezlănţui un nou război, statele membre ale blocului Asiei de sud-est vor trebui să se întrunească imediat pentru a se consulta în problema „acţiunii comune“ şi aceea a punerii de acord a acestei acţiuni cu constituţia fecărui stat membru al S.E.A.T.O. Proiectul stipulează de asemenea că „ajutorul“ va fiacordat ţărilor membre ale blocului Asiei de sud-est pentru „organizarea poliţiei, securităţii şi forţelor armate“ şi pentru înăbuşirea mişcării de eliberare a popoarelor acestor ţări. Proiectul arată limpede că autorităţile S.U.A. vor încălca făţiş acordurile de armistiţiu în Indochina punând „sub protecţia“ blocului Asiei de sud-est cele trei state indochineze, Vietnam, Laos şi Carabodgia. Proiectul subliniază de asemenea „ajutorul economic“ care va fi acordat ţărilor Asiei de sud-est. Cercurile oficiale americane dezvăluie că aceasta are drept scop să atragă cît maimulte ţări asiatice în această alianţă militară agresivă nedorită. DULLES VA VIZITA TAIWANUL PEKIN 31 (Agerpres). — China Nouă transmite : ...Ambasadorul“ S.U.A. în Taiwan. Karl Rankin, s-a întors în Taiwan, via Tokio, venind de la Washington, pentru a participa la pregătirile în vederea primirii lui Dulles în Taiwani, care urmează să sosească în insulă după încheierea conferinţei de la Manilla. Se anunţă că Trulles va discuta cu clica lui Cian Kai-şi, proiectul pactului militarist agresiv între S.U.A. şi Cian Kai-şi şi înfiinţarea unui bloc agresiv al Asiei de nord-est. Nota * adresată de guvernul Indiei guvernelor S. U. A. şi Angliei DELHI, 31 (Agerpres). — Agenţia Associated Press anunţă că ministrul de externe adjunct al Indiei, Anil Chanda, a declarat în Congresul indian că India a adresat guvernelor S.U.A. şi Marii Britanii note „cu privire la interpretarea pactului N.A.T.O.“ în legătură cu coloniile portugheze din India. Aceste note urmează după declaraţia dictatorului portughez Salazar, care a ameninţat cu intervenţia N.A.T.O. în cazul cînd India va continua să revendice coloniile portugheze din India. RADIO MIERCURI 1 SEPTEMBRIE 1954 PROGRAMUL EMIS PE 351 m. LUNGIME DE UNDA 9.00 Muzică de cameră 10.00 Muzică populară romînească 10.30 Emisiunea pentru pionieri 11.00 Selecţiuni din opera „Haensel şi Gretl”* 11.30 Materiale din presă 12.00 Concert de prînz 13.00 Cîntece sovietice 13.20 Muzică de balet 13.50 Concert de muzică populară 14.40 Cîntece de tineret 15.00 Radio jurnal • 15.15 Teatru la microfon 16.15 Muzică din operetele lui Lehar 17.00 Buletin de ştiri 17.05 Conferinţă 17.25 Lucrări de compozitorul clasic român Iacob Mureşanu 18.00 Lecturi literare 18.30 Program de muzică populară 19.00 Gazeta radio 19.45 Concert al formaţiilor şi soliştilor participanţi la cel de al Treilea Concurs Artistic pe ţară al Căminelor Culturale 20.30 Montaj literar-muzical 21.00 Seară de operă 22.33 Radio jurnal 22.48 Continuarea serii de operă 23.50—23.55 Buletin de ştiri PROGRAMUL EMIS PE 302 m. LUNGIME DE UNDA 17.00 Muzică sovietică de estradă 17.30 Cîntece de Radim Dreissel şi Ludwig Podest 19.00 Cîntă orchestra ,,Flacăra Prahovei" din Ploeşti 19.20 Muzică 20.00 Jurnalul satelor 20.45 Muzică uşoară 21.15 Retransmisia emisiunii Radiodifuziunii Sovietice pentru ascultătorii din R.P.R. 21.45 Cîntece ale compozitorilor romini 22.05 Muzică ușoară 22.30 Radio jurnal 22.45—24.00 Concert simfonic SPECTACOLE TEATRE: Parcul de Cultură şi Odihnă ,,I. V. Stalin‘. Teatrul de vară: Mielul turbat; Estrada pentru amatori; ora 13: Corul I.S.E.M., ora 19.30: conferinţă despre: ,,10 ani de realizări pentru ocrotirea oamenilor muncii din ţara noastră"; ora 20: Echipele sindicale: „I.T.B. clădiri“ şi ,,T. A.P. I“; Casa de cultură: ora 18.30: conferinţă A.R.L.U.S.; ora 19:‘»film; Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R.: Arenele Libertăţii: Boema; Teatrul Municipal, grădina Boema: Visul unei nopţi de vară; Ansamblul de Estradă: Să cînte muzica; Teatrul Tineretului, grădina „Filimon Sîrbu": Sînziana şi Pepelea; Teatrul Evreesc de Stat: Cu sare şi piper; Teatrul Ţăndărică: Umor pe sfori. CINEMATOGRAFE: Tatria: Suflete zbuciumate; Republica: încărcătura periculoasă; Bucureşti: încărcătura periculoasă; I. C. Frimu: Suflete zbuciumate; înfrăţirea între popoare: Suflete zbuciumate; Tineretului: Cu inima tînără; Grădina Progres: încărcătura periculoasă; Maxim Gorki: In vîrtejul dansului; Timpuri Noi: Viaţă nouă în munţii Rodope; Biroul se mută; Victoria: Plecat fără adresă; Gh. Doja: Suflete zbuciumate; Al. Sahia: Clochemerle; Arta: Slugă la doi stăpîni; Elena Pavel: încărcătura periculoasă; T. Vladimirescu: Valea diavolului; Aurel Vlaicu: O noapte la Veneţia; Flacăra: Campionul boxului; Munca: Trîntorul; Volga: Marile speranţe; Al. Popov: încărcătura periculoasă; 8 Martie: Aleko; Vasile Roaîtă: Poarta nr. 6: Lumina: Cafeneaua de pe bulevard; Unirea: Răpirea: C. David: Doi camarazi; Popular: Umbre; M. Eminescu: Mizerabilii, seria l-a şi a H-a: Moşilor: Fiul mării; Mioriţa: Crîngul de călini; 23 August: Inima noastră; Bonca Simo: Ciao-I-Man; Uie Pintilie: Revizorul; 8 Mai: Un pichet în munţi; Cultural: Poemul dragostei; 1 Mai: Fanfan la tulipe; Libertăţii: Hamlet; Rahova: Concert internaţional, întrecerile sportive prieteneşti; Oiţa Bancic: Cafeneaua de pe bulevard; vişicescu: Magazin de stat. flEDACȚIA 51 ADMINISTRAȚIA I București, str. Anastas* Simo nr. 1. Centrala telefonică s 23.38, 6.26 05, 6.23.29 STAS Wî t? _ Tiparu» Intr. Poligrafic« Nr. 2, str. Brezoianu Nr 23—25. Abonamente individua!e lunar, lei 5, colectiva pentru romr.bort, țăran! «1 intelectuali. III ! Abonamentele a-l face Oficiile poştale prin factorii poştali şi difuzorii voluntari ,In întreprinderi şi Instituţii. Taxa poştală plătită In caractar conform aprobării Dir. Gen. P T.T. Nr 115.3334/90.