Steagul Roşu, noiembrie 1954 (Anul 1, nr. 187-211)
1954-11-02 / nr. 187
Un imbold spre noi succese Regiunea Bucureşti şi-ia îndeplinit planul însămânţărilor de toamnă! In bătălia pe care muncitorii din S. M.- T. şi G. A. S., colectiviştii, întovărăiştiţii şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale din întreaga ţară o desfăşoară pentru terminarea grabnică a campaniei de însămînţări, regiunea Bucureşti raportează partidului şi guvernului, întregului popor muncitor, îndeplinirea cu succes a unei importante sarcini. Acest succes este rezultatul unei munci asidue, organizate, în care factorul determinant a fost antrenarea de către organele de partid şi de stat a întregii mase de ţărani muncitori în terminarea grabnică a însămînţărilor de toamnă. Munca politică şi organizatorică, dusă de către comitetele raionale de partid, organizaţiile de bază şi comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale, a făcut ca întrecerea socialistă şi patriotică pornită în cinstea zilei de 7 Noiembrie, să fie un element viu în care oamenii muncii de pe ogoarele regiunii noastre să-şi dorească cu tărie un loc de frunte. Primele raioane care au terminat însămi înţările încă în urmă cu cîteva zile sunt raioanele Zimnicea, Vidra, Vâr,Şoape, Răcan, Dragăneşti şi Roşiori, cit şi comunele subordonate raioanelor Capitalei. Aici, organele de partid şi de stat au dovedit de la început o înţelegere temeinică a sarcinilor din actuala campanie, organizîndu-şi munca cu pricepere şi cu simţ de răspundere. Şi cu prilejul campaniei însămînţărilor de toamnă numeroşi au fost comuniştii care au constituit un exemplu demn de urmat pentru ţăranii muncitori, ieşind primii la însămânţat şi tobrăţişînd ca pe unlucru de preţ, metodele agrotehnice avansate. Educaţia primită din partea partidului, conştiinţa comunistului, şi-au arătat şi de data aceasta forţa; membrii de partid nu s-au mulţumit doar să se situeze în fruntea acţiunilor, ci ei au antrenat şi masa celor fără de partid în lupta pentru asigurarea plinii poporului. Larga dezbatere a proiectului de Directive ale celui de al doilea Congres al partidului de către masele de ţărani muncitori din regiunea noastră, dovedeşte că politica partidului îndezvoltarea agriculturii este primită şi aplicată cu entuziasm. Paralel cu discutarea proiectului de Directive, ţăranii muncitori au trecut şi la aplicarea in practică a sarcinilor ce decurg din acest document. Ce altceva decit transpunerea în viaţa a proiectului de Directive înseamnă depăşirea planului de însămînţări în unele raioane ca Zimnicea şi Vîrtoape, sau redarea agriculturii a unor pământuri recent desţelenite? Măreţul program de propăşire a agriculturii în următorii 2—3 ani îşi găseşte tot mai mult înţelegere şi aplicare în munca de zi cu zi a ţăranilor muncitori din regiunea Bucureşti. Faptul că în regiunea Bucureşti planul de însămînţări a fost îndeplinit, nu înseamnă însă că şi întreaga campanie agricolă de toamnă a luat sfârşit. Pe ogoarele regiunii noastre se desfăşoară în prezent munca de recoltare a culturilor de toamnă. Şi în această direcţie au fost obţinute de către ţăranii muncitori rezultate frumoase. Astfel, la gospodăria agricolă de stat din Ghirnogi, muncitorii au obţinut aproape 1700 kg. bumbac la hectar; asemenea exemple dovedesc că obţinerea unor mari recolte la hectar este condiţionată de aplicarea regulilor agrotehnice. Pe ogoarele regiunii noastre sînt cantităţi importante de sfeclă de zahăr, bumbac, cartofi, etc., care trebuie grabnic recoltate. Dacă în recoltarea bumbacului — de exemplu — sunt raioane ca Olteniţa, Alexandria şi Zimnicea, unde s-au obţinut succese importante, mai sînt raioane ca Slobozia, Roşiori, Lehliu şi altele, unde munca de recoltare merge slab. O atenţie deosebită trebuie acordată de către organele de partid şi de stat din regiunea noastră problemei recoltării culturilor de toamnă. Timpul frumos trebuie folosit cu pricepere, deoarece ploile şi frigul pot îngreuna strângerea produselor, prilejuind in acest fel pierderi de recolte. Arăturile adânci de toamnă constituie o lucrare agricolă de extremă importanţă pentru obţinerea unei recolte bogate la hectar la culturile de primăvară. Această lucrare trebuie executată de îndată şi la un înalt nivel agrotehnic. S.M.T.-urile sînt acelea care trebuie să acorde cea mai mare atenţie arăturilor adînci de toamnă. Sînt staţiuni de maşini şi' tractoare'în regiunea noastră — cum ar fi de pildă cele din Boldeşti şi Radomireşti, care nu folosesc încă întreaga capacitate de lucru a tractoarelor şi unde nu întotdeauna se aplică metoda graficului orar. De aceea, şi rezultatele obţinute de aceste S.M.T.-uri sunt slabe. In munca arăturilor adînci de toamnă trebuiesc evitate lucrările de mântuială care s-au manifestat şi se mai manifestăîncă la unele S.M.T.-uri, respectîndu-se cu stricteţe adîncimea recomandată de regulile agrotehnice, sarcinile contractuale. In această perioadă, conducerile administrative, organizaţiile de bază şi secţiile politice din S.M.T., ca şi cele din gospodăriile agricole de stat, trebuie să îndrume mai temeinic munca brigăzilor de tractoare, în aşa fel, încât fără a scade din calitatea arăturilor, să se obţină un ritm mai rapid de muncă. Planul arăturilor adiind de toamnă trebuie îndeplinit în cel mai scurt timp, iar lucrările să fie de cea mai bună calitate. Numai aşa putem asigura o recoltă îmbelşugată în anul care vine. O altă sarcină care trebuie să stea acum în faţa organelor de partid şi de stat este îndeplinirea planului de colectări la toate produsele. îndeplinirea acestei sarcini cere în primul rînd o susţinută muncă politică ce trebuie dusă de către organizaţiile de partid în rândurile ţăranilor muncitori. Membrii de partid şi în primul rînd agitatorii trebuie să arate ţăranilor muncitori că predarea cotelor către stat este o datorie de cinste pentru fiecare producător. Comuniştiişi deputaţii sfaturilor populare,trebuie să constituie un exemplu în achitarea obligaţiilor faţă de stat. Ţăranii muncitori au datoria ca, odată cu achitarea cotelor cuvenite statului, să ţină trează vigilenţa faţă de duşmanul de clasă, să demaşte fără cruţare pe chiaburii care încearcă să se sustragă achitării cotelor şi pe acei care prin diverse uneltiri, încearcă să saboteze îndeplinirea planului de colectare, lovind în bunăstarea poporului muncitor. De asemenea, munca la bazele de recepţie trebuie să fie bine organizată, în aşa fel, încât ţăranii muncitori veniţi să-şi predea cotele, să nu fie nevoiţi să aştepte mult timp. O atenţie deosebită trebuie acordată înmagazinări întregii cantităţi de produse colectate şi bunei organizări a transportului acestora. Succesul obţinut de oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Bucureşti în campania însămânţărilor de toamnă trebuie să constituie un imbold pentru dobândirea de noi şi importante realizări. Comitetele raionale de partid, organizaţiile de bază şi comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale trebuie să ştie şi de aici înainte să antreneze pe ţăranii muncitori in ducerea la bun sfârşit a importantelor sarcini din campania agricolă de toamnă cit şi a celor legate de aplicarea proiectului de Directive ale celui de al doilea Congres al partidului. Activiştii de partid şi de stat, agitatorii, tehnicienii agronomi trebuie să desfăşoare şi de aici înainte o largă muncă de popularizare a experienţei fruntaşilor agriculturii şi a metodelor agrotehnice înaintate pentru îndeplinirea cu succes a muncilor agricole din toamna acestui an. Traducînd în viaţă sarcinile de seamă care le stau în faţă în campania agricolă de toamnă, oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Bucureşti vor contribui la ridicarea pe o treaptă mai înaltă a agriculturii, la creşterea bunăstării poporului mii mintmi Noua premiera a Teatrului de Stat de Opereta Teatrul de Stat de Operetă prezintă acum noua premieră „Lăsaţi-mă să cint". Muzica este semnată de compozitorul Gherase Dendrino, laureat al Premiului de Stat, după teme din muzica lui Ciprian Porumbescu; libretul aparţine lui Erastia Sever, Liliana Delescu şi Viorel Cosma. Spectacolul a fost pus in scenă de Nicuşor Constantinescu. Opereta „Lăsaţi-mă să cint", aduce în scenă un episod din viaţa lui Ciprian Porumbescu, din lupta lui pentru valorificarea folclorului nostru muzical. In clişeu : O scenă din noua operetă „Lăsați-mă să cint". PROLETARI VITT ’TOATE TARîî.r.iWIJMH rî, ORGANUL COMITETELOR REGIONAL Şl ORĂŞENESC BUCUREŞTI ALE P. M. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ALE REGIUNII Şl ORAŞULUI BUCUREŞTI ANUL I — Nr. 187 4 PAGINI 20 BANI MARTI 2 NOIEMBRIE 1954 Intîlnire între oameni de ştiinţă şi colectivul G.A.S. Bragadiru Asociaţia Ştiinţifică a Inginerilor şi Tehnicienilor in colaborare cu A.R.L.U.S., au organizat de curind la gospodăria de stat Bragadiru o intîlnire intre oamenii de ştiinţă şi inginerii, tehnicienii şi muncitorii fruntaşi din cadrul acestei gospodării de stat. Intănirea a avut scopul de a dezbate şi lămuri o serie de probleme agrotehnice din această unitate agricolă socialistă, probleme care necesitau ajutorul oamenilor de ştiinţă. In cadrul discuţiilor au luat cuvintul numeroşi muncitori şi tehnicieni care au cerut sfatul oamenilor de ştiinţă veniţi in mijlocul lor. Astfel, brigadierul legumicol Niculae Stancu, inginerul Pişculescu şi alţii, au arătat unele neajunsuri provocate culturilor legumicole de atacul insectelor şi al altor dăunători precum şi situaţia sectorului zootehnic şi respectiv a creşterii tineretului bovin. Tov. doctor Ana Hulea a dat preţioase indicaţii tehnicienilor legumicoli de la G.A.S. Bragadiru în legătură cu preîntimpinarea şi combaterea dăunătorilor în sectorul legumicol, lucru ce va asigura o producţie mărită de legume la hectar. Tov. E. Lebel, candidat în ştiinţe agricole a făcut unele propuneri privind dezvoltarea culturii legumelor, cultură de bază la G.A.S. Bragadiru. Analizînd situaţia sectorului zootehnic, tov. dr. Cristea Vasile de la Institutul de cercetări zootehnice, a arătat muncitorilor şi tehnicienilor de la G.A.S. Bragadiru, posibilităţile ce le stau in faţă in ceea ce priveşte îngrijirea şi hrănirea vacilor de rasă şi a făcut unele recomandări privind creşterea tineretului bovin şi asigurarea aişii puternice baze furajere. In legătură cu aceasta el a recomandatirigarea culturilor furajere, lucrare ce aduce după sine un însemnat spor de producţie. Tov. inginer Boţan de la I.C.A.R. a propus colectivului de muncă de la G.A.S. Bragadiru introducerea sistemului de irigare prin ploaie artificială la cultura legumelor, fapt ce va da posibilitatea ca actualele canale ale sistemului de alimentare cu apă să poată servi pentru drenare in perioadele cu precipitaţiuni abundente, respectiv atunci cind mare parte din teren este inundată. Intîlnirea dintre oamenii de ştiinţă şi muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la G.A.S. Bragadiru a constituit un preţios ajutor penru colectivul de muncă de aci, care in perioada de iarnă şi primăvară va pune în practică sugestiile şi propunerile oamenilor de ştiinţă în vederea obţinerii unor rezultate din ce in ce mai bune in sectorul legumicol şi zootehnic. Ştiri din raionul Zimnicea . In comuna Piatra a avut loc sărbătoarea recoltei. La deschiderea serbării, a vorbit preşedintele sfatului popular comunal. A urmat apoi un bogat program de coruri, dansuri şi recitări. La sfirşit a fost prezentată piesa „Talente“ de către echipa de teatru a căminului cultural din comună. Echipa de teatru a căminului cultural din comuna Pietroşani, pregăteşte comedia „Meşterul“ de Gradon, în vederea concursului regional al echipelor de teatru. ■ In cadrul ciclului de filme sovietice şi româneşti prezentate la cinematograful din Zimnicea, învăţătorul Roman Petre a prezentat recenzia filmului „Mitrea Cocor“. Sâ întimpinâm ziua Noiembrie cu realizări deosebite in muncă Regiunea Bucureşti şi -a îndeplinit planul însămînţărilor de toamnă In ziua de 1 noiembrie a. c., în regiunea Bucureşti planul campaniei însămînţărilor de toamnă a fost îndeplinit în întregime. Pentru terminarea însămînţărilor, s-a dus o susţinută acţiune de către oamenii muncii de pe ogoare. Fruntaşe pe regiune au fost raioanele Zimnicea, Vidra, Vîrtoape, Răcari, Drăgăneşti şi Roşiori, care au reuşit să depăşească planul însămînţărilor de toamnă. De subliniat este activitatea comitetelor raionale de partid Zimnicea — prim-secretar Vasile Surcel şi Vîrtoape — prim-secretar Radu Costache, care au reuşit să dea un sprijin preţios organizaţiilor de bază şi sfaturilor populare în buna organizare a muncii şi antrenarea ţăranilor muncitori în efectuarea însămînţărilor de toamnă la timp şi în bune condiţiuni. In fruntea muncilor din această campanie s-au situat gospodăriile de stat din Chirnogi şi Depăraţi, gospodăriile colectivedin Sudiri şi Vîrtoape, întovărăşirile agricole din Darvari şiBălăceanca, precum şi comunele Vidra, Conţeşti şi Bivoliţa, care au reuşit să termine însămînţările printre primele în regiune. In grăbirea ritmului de însămînţare a contribuit în mare măsură întrecerea socialistă şi patriotică, desfăşurată larg în unităţile agricole socialiste şi la sate. Acest lucru ni-1 confirmă viteza zilnică realizată în perioada 18—20 octombrie a.c., cînd zilnic s-au insămînţat cu grîu şi orz de toamnă cîte 40.951 ha., în Ioc de 27.000 ha. cît erau planificate. Antrenaţi în întrecerea socialistă şi aplicînd graficul orar la arături şi însămînţări, un mare număr de mecanizatori au reuşit să-şi depăşească planul de hantri. Printre tractoriştii fruntaşi care luptă pentru obţinerea titlului de „cel mai bun tractorist“ sunt Nicolae Cabuzu de la S.M.T. Bogdana, care şi-a îndeplinit planul de hantri în proporţie de 133 la sută, Alexandru Neagă de la S.M.T.-Slobozia, care şi-a depăşit planul cu 158 la sută şi Dumitru Gagiu de la S.M.T.-Săruleşti, care şi-a îndeplinit planul de hantrc în proporţie de 127 la sută. Succesul obţinut în campania însămînţărilor de toamnă se datoreşte şi activiştilor de partid şi de stat, deputaţilor, utemiştilor şi delegatelor de femei, care muncind cu abnegaţie, au dus o susţinută muncă politică de masă în rîndul ţăranilor muncitori. In prezent, pe ogoarele regiunii noastre se duce lupta pentru depăşirea planului de însămînţări, în vederea îndeplinirii angaja- mentelor luate în cinstea zilei de 7 Noembrie. Sarcina principală în momentul de faţă este îndeplinirea planului de colectări şi achiziţii, factor de o deosebită importanţă în întărirea economică şi politică a statului nostru democrat-popular. Ţăranii muncitori îşi achită cu dragoste obligaţiile pe care le au faţă de stat, pentru că ei ştiu că acele cote pe care le predau, contribuie la ridicarea nivelului lor de trai. MECANIZATORI DIN S.M.T. ŞI G.A.S.! COLECTIVIŞTI, INTOVĂRĂŞITI SI TARANI MUNCITORI CU GOSPODARII INDIVIDUALE! LUPTATI CU AVINT PENTRU DEPĂŞIREA PLANULUI ÎNSĂMÎNŢĂRILOR DE TOAMNA! EXECUTAŢI ARATURI ADÎNCI PENTRU TOATE CULTURILE CE VOR FI IN-* SAMINTATE IN PRIMĂVARA! APLICAŢI CU STRICTEŢE METODELE AGROTEHNICE ÎNAINTATE — CHEZĂŞIA RECOITELOR BOGATE! DEPUNEŢI TOATE EFORTURILE PENTRU: ÎNDEPLINIREA INTEGRALA ŞI LA TIMP A PLANULUI DE COLECTĂRI ŞI ACHIZIŢII! A fără era un timp ploios şi uiorii, adunaţi deasupra cerului, au pogorit mai devreme întunericul deasupra oraşului. Peste tot, pe străzi şi la ferestrele caselor străluceau luminile becurilor electrice. La şcoala de 7 ani mixtă cu limba de predare germană, liniştea a pus stăpinire peste clădire. Au plecat învăţătorii, au plecat profesorii, au plecat elevii. Pină şi directorul care de obicei părăseşte ultimul şcoala, şi-a încheiat activitatea pentru acea zi. Şi totuşi, la ultimul etaj, la Camera pionierului, un grup de pionieri şi pioniere din clasa a V-a discutau. Era o discuţie aprinsă. Trecuse puţin timp de la începerea anului şcolar şi, cu toate acestea, Marek Crista a şi făcut „separatism". Ce înţelegeau aceşti copii prin „separatismul" lui Crista ? In loc de răspuns, ascultaţi discuţia... Vorbeşte conducătoarea detaşamentului : — N-are importanţă că Marek nu-i pionieră. Dar ea va trebui să ajungă. Şi noi n-am făcut nimic ca s-o ajutăm. Pe mine, m-a chemat tovarăşul director şi mi-a spus: „Ce-i cu Matek? De ce nu-i daţi sprijin voi, pionierii ?"... . M-am făcut feţe, feţe de ruşine . Nu altceva... . ..Nici ea nu vine să ni-l ceară — îngină Branded Ilse. — Nu trebuie să vină ea, să ceară sprijin, îi tăie vorba conducătoarea. Noi trebuie în primul rînd să i-l dăm. Zilele trec, se apropie lucrările de control, vine ziua de 7 Noiembrie și angajamentul nostru rămîne vorbă goală pe hîrtie. Halal raport vom da tovarășului instructor superior.. — Și ce-i de făcut ? — întrebă o pionieră cu părul auriu. — Ce-i de făcut ? I ? Simplu ! Matek a făcut „separatism" de 1 restul clasei și a luat 2 la geo- i grație ? Matek trebuie să fie aceea c care să inigjf din nou in mijlocul nostru, iar clasa a V-a B., să fie , aşa cum ne-am luat angajamentul, clasa cea mai bună pe şcoală. Gertrude, o fată care pină atunci stătuse atentă, cu privirea pironită într-un singur loc — spre Anne Marie, conducătoarea detaşamentului, se ridică de pe banca de lemn şi începu să vorbească protocolar: — Tovarăşi şi tovarăşe, am discutat aci despre nota proastă pe care a luat-o Malek la geografie. E drept, e vina ei că n-a învăţat ca lumea, dar e şi vina noastră că nu am văzut că ea nu se pregăteşte cum trebuie pentru lecţii şi că nu am ajutat-o la timp Dar mai avem vreme ca să înlăturăm această lipsă prin munca noastră. Eu îmi iau angajamentul, aci, în faţa adunării pioniereşti, să o ajut la geografie pe Marek Crista ca, în timpul cel mai scurt, să ajungă elevă fruntaşă la toate materiile... ...Tirziu, la Camera pionierilor de la şcoala de 7 ani mixtă cu limba de predare germană, s-a stins in seara ceea becul electric. O vizită prin această şcoală, la orele de curs sau in clipele de răgaz, este deosebit de instructivă. Profesori, învăţători şi şcolari se străduiesc zi de zi să facă din activitatea lor, o activitate rodnică, bogată. Şi rezultatele sînt vizibile. Intr-o convorbire avută cu directorul şcolii — tovarăşul Iacob Neumann, am aflat date care merită a fi înşirate în coloanele ziarului. Şcoala, la înfiinţarea sa, avea o activitate modestă. Cadrele didactice erau puţine la număr. Şcolarii de asemeni. Cu fiecare zi ce a trecut, munca s-a îmbunătăţit treptat, datorită sprijinului primit din partea Ministerului Invăţămîntului precum şi a sfatului popular raional. Astăzi, nu există materie la care să nu existe manuale in limba germană care să permită elevilor însuşirea temeinică a lecţiilor respective. Laboratorul s-a îmbogăţit cu material didactic corespunzător. Clasele au mobilier nou, nouţ şi copiilor le e trial mare dragul să înveţe în el... Terenul de sport, amenajat în apropierea şcolii, este minora şcolarilor. Alături de părinţi şi profesori, ei au muncit voluntar, cu dragă inimă, la construirea lui. Şi astăzi, mai poţi oare număra sportivii şcolii cu predare in limba germana ?... Ar mai trebui vorbit despre dascăli, despre munca lor de educatori ai tinerei generaţii, despre Ioana Henning, profesoară de istorie sau despre Dorothea Werner, profesoară de germană, despre Arthur Brett, profesor de geografie sau despre Ilse Meitzer, învăţătoare la ciclul. Şi s-ar mai putea spune multe despre mulţi, chiar foarte mulţi copii care au trecut prin această şcoală, au învăţat bine şi astăzi sînt fruntaşi în şcoli superioare, îmi spunea directorul. — Şcoala noastră simte in mod concret şi permanent ajutorul statului. Să ne gîndim numai la numărul şcolarilor noştri care a crescut cu peste sută la sută faţă de cel existent la înfiinţarea şcolii. Aceasta înseamnă că nouă, ne sînt create acele condiţii care permit dezvoltarea. Faptul că în momentul de faţă avem cadre didactice bine pregătite, faptul că elevii obţin rezultate mereu mai satisfăcătoare la învăţătură, dovedesc că noi, oamenii muncii de naţionalitate germană şi copiii noştri, ne bucurăm in republica noastră, de drepturi egale cu ale întregului popor muncitor, de o viaţă din ce în ce mai bună". Şi fiindcă tot stăteam de vorbă cu tovarăşul director despre şcoală şi despre şcolari, l-am rugat să-mi spună el, mai departe, povestea elevei Marek Crista și a ajutorului pionieresc. Pe chipul dîrz al directorului se ivi un zîmbet. — Mă întrebi de Matek ? Mda... Și îmi deschise catalogul clasei a cincea . Malek nu mai făcea „separatism"... GH. ANDREI | ZILE DE ŞCOALĂ —Printre elevii germani din București— Gertrude și Crista, două prietene de nedespărțit, două colege bune. Confecţii de calitate Cu dorinţa de a obţine mereu noi realizări in întrecerea socialistă, prin crearea de noi sortimente de sezon, muncitorii şi muncitoarele de la cooperativa „Tehnica confecţiei“ depun multă străduinţă în activitatea lor. Printre tovarăşii care şi-au luat angajamente importante, de a crea noi sortimente se numără şi Constantin Tudoroiu, Niculina Păuna şi Mali König, de la secţiile lingerie nr. 1, 2 şi confecţii, care au obţinut noi sortimente realizate pentru prima dată in această cooperativă. Printre creaţiile noi se pot enumăra mantale cauciucate, costume de copii (covercot), fuste de stofă şi caşmir (bumbac), costumaşe din clandină pentru copii şi altele. Aceste realizări au fost posibile în urma legăturilor permanente pe care le au cu cabinetul tehnic şi totodată folosind din plin metodele sovietice. In clișeu: Cooperatorii Constantin Tudoroiu și Mali König discutînd la cabinetul tehnic calitatea noilor sortimente. Aparate electrice de protecţie şi măsură Fabrica Electromagnetica, atelierul special „serii mici“. In carnetul sau de atelier inginerul M. Duma a notat acum vreo 20 de zile un fapt deosebit: în ziua de 5 octombrie a intrat într-un stadiu avansat construcţia a 3 noi prototipuri de aparate electrice — releurile de protecţie. Executate pe baza documentaţiei sovietice, aceste releuri servesc la protecţia centralelor electrice. In acelaşi timp secţia a produs noi prototipuri de aparate de măsurat: wattmetre, vermetre, voltmetre şi ampermetre. Primele două dintre aceste aparate se construiesc pentru prima dată în țara noastră. Voltmetrul și ampermetrul ale căror prototipuri au fost executate la „Electromagnetica“ sunt o modernizare a unor tipuri existente. Modele de tricotaje Sporirea sortimentelor bunurilor de larg consum constituie o preocupare deosebită pentru conducerea întreprinderii de tricotaje „Tînăra Gardă“. In cinstea zilei de 7 Noiembrie s-au făcut trei noi modele de tricotaje: un model de vestă, un spampolo cu guler patent de culoare diferită faţă de fondul scampoloului. De asemenea un nou model de pulovăr bărbătesc. Fruntaşii în întrecere sînt acei care însufleţesc prin exemplul lor întreg colectivul din această întreprindere. Astfel, muncitoare care întrebuinţează metode sovietice cum sînt tovarăşele Elena Bratu, utemista Alexandrina Gheorghe, şi altele reuşesc să depăşească zilnic planul cu 50—60 la sută. Conducerea administrativă şi comitetul de întreprindere, avînd îndrumarea organizaţiei de bază se preocupă intens de problema inovaţiilor şi în acest sens au organizat între 1 şi 7 Noiembrie o săptămînă a inovatorului în cadrul căreia muncitorii, tehnicienii şi inginerii vor veni cu propuneri de inovaţii. Veşti din cooperativele meşteşugăreşti • COOPERATORII de la „Muncitorii metalurgişti" au reuşit să confecţioneze un aparat pentru stors fructe şi roşii adaptabil la maşina de tocat, ceea ce uşurează muzica gospodinelor care fac marmeladă şi bulion. Prima tranşă din aceste aparate va fi livrată imediat magazinelor cu articole de menaj. Tot la cooperativa „Muncitorii metalurgişti" a început confecţionarea unor săniuţe din metal şi lemn, care vor putea fi văzute chiar la începutul sezonului sporturilor de iarnă în magazinele de jucării. La cooperativa „Micii meseriaşi metalurgişti" s-a lucrat intens pentru realizarea celor 1.000 cutii de voiaj din aluminium (cu două farfurii), a celor 23.000 de strecurătoare de ceai, 2.150 sufertaşe şi 4.000 omletiere, pe care membrii cooperatori s-au angajat să le termine pină la sfîrşitul lunii octombrie. De asemenea, in aceste zile vor fi realizate peste plan 200 maşini de gătit cu 3 ochiuri. 9 IN secţiile cosmetică şi vopsele ale cooperativei „Tehnochimica" au fost realizate o serie de noi produse de larg consum. Astfel, au fost confecţionate 2.000 cutii cu fard şi 4.000 borcane cu briliantină cristalizată. Secţia vopsele va pune in vinzare 1.000 cutii cu batoane de cretă colorată pentru şcolari. Fiecare cutie va conţine 6 batoane de diferite culori. 9 NOI produse din mătase naturală vor fi lucrate la cooperativa „Borangicul“. In afară de şantung şi ecoseuri pentru rochii, in această cooperativă vor fi produse crep de şin pentru cămăşi, fulare bărbăteşti şi fire macrame pentru croşetat. 9 PRINTRE angajamentele luate in cinstea zilei de 7 Noiembrie de membrii cooperativei „Lupta pentru pace" figurează realizarea peste plan a 2.000 lacăte yale, 1.000 balamale şi 300 triciclete. De asemenea vor fi lucrate din deşeuri 1000 de jucării mici. .9 In cadrul acţiunii de lărgire a sortimentelor, cooperatorii de la „Munca alimentară" vor da noi produse alimentare. Astfel, secţia de mezeluri va prepara şuncă iar secţia pescărie va da 4 noi produse: rolmopsuri împănate cu legume, lacherdă în ulei, scrumbii de mare împănate şi salată de peşte în maioneză. De asemenea secţia de conserve a cooperativei a pus la conservat cantitatea de 15 vagoane de gogoşari, bulion, castraveţi, etc. Prin punerea în funcţiune a unei noi prese hidraulice, secţia paste făinoase a cooperativei a început să fabrice fidea de o calitate superioară şi in cantităţi mult mai mari ca pină acum. UN nou centru de confecţii al cooperativei „Flamura" a fost deschis în strada Bărăţiei la intersecţia cu Bd. Coşbuc. Noul centru va confecţiona cu materialul clientului îmbrăcăminte tip sport.