Steagul Roşu, noiembrie 1954 (Anul 1, nr. 187-211)

1954-11-02 / nr. 187

Un imbold spre noi succese R­egiunea Bucureşti şi-ia îndeplinit pla­nul însămânţărilor de toamnă! In bătălia pe care muncitorii din S. M.-­ T. şi G. A. S., colectiviştii, în­­tovărăiştiţii şi ţăranii muncitori cu gos­podării individuale din întreaga ţară o desfăşoară pentru terminarea grabnică a campaniei de însămînţări, regiunea Bucureşti raportează partidului şi guver­nului, întregului popor muncitor, îndepli­nirea cu succes a unei importante sarcini. Acest succes este rezultatul unei munci asidue, organizate, în care factorul de­terminant a fost antrenarea de către or­ganele de partid şi de stat a întregii mase de ţărani muncitori în terminarea grab­nică a însămînţărilor de toamnă. Munca politică şi organizatorică, dusă de către comitetele raionale de partid, organiza­ţiile de bază şi comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale, a făcut ca întrecerea socialistă şi patrio­tică pornită în cinstea zilei de 7 Noiem­brie, să fie un element viu în care oame­nii muncii de pe ogoarele regiunii noas­tre să-şi dorească cu tărie un loc de frunte. Primele raioane care au terminat însă­­mi înţările încă în urmă cu cîteva zile sunt raioanele Zimnicea, Vidra, Vâr,Şoape, Ră­can, Dragă­neşti şi Roşiori, cit şi comu­nele­ subordonate raioanelor Capitalei. Aici,­ organele de part­i­d şi de stat au dovedit de la început o înţelegere te­meinică a sarcinilor din actuala campa­nie, organizîndu-şi munca cu pricepere şi cu simţ de răspundere. Şi cu prilejul campaniei însămînţărilor de toamnă numeroşi au fost comuniştii care au constituit un exemplu demn de ur­mat pentru ţăranii muncitori, ieşind pri­mii la însămânţat şi tobrăţişînd ca pe un­­lucru de preţ, metodele agrotehnice avan­sate. Educaţia primită din partea parti­dului, conştiinţa comunistului, şi-au ară­tat şi de data aceasta forţa; membrii de partid nu s-au mulţumit doar să se situe­ze în fruntea acţiunilor, ci ei au antrenat şi masa celor fără de partid în lupta pen­tru asigurarea plinii poporului. Larga dezbatere a proiectului de Direc­tive ale celui de al doilea Congres al par­tidului de către masele de ţărani munci­tori din regiunea noastră, dovedeşte că politica partidului în­­dezvoltarea agri­culturii este primită şi aplicată cu entu­ziasm. Paralel cu discutarea proiectului de Directive, ţăranii muncitori au trecut şi la aplicarea in practică a sarcinilor ce decurg din acest document. Ce altceva de­cit transpunerea în viaţa a proiectului de Directive înseamnă depăşirea planului de însămînţări în unele raioane ca Zimnicea şi Vîrtoape, sau redarea agriculturii a unor pământuri recent desţelenite? Măre­ţul program de propăşire a agriculturii în următorii 2—3 a­ni îşi găseşte tot mai mult înţelegere şi aplicare în munca de zi cu zi a ţăranilor muncitori din regiu­nea Bucureşti. Faptul că în regiunea Bucureşti planul de însămînţări a fost îndeplinit, nu în­seamnă însă că şi întreaga campanie a­­gricolă de toamnă a luat sfârşit. Pe ogoa­rele regiunii noastre se desfăşoară în pre­zent munca de recoltare a culturilor de toamnă. Şi în această direcţie au fost ob­ţinute de către ţăranii muncitori rezultate frumoase. Astfel, la gospodăria agricolă de stat din Ghirnogi, muncitorii au obţi­nut aproape 1700 kg. bumbac la hectar; asemenea exemple dovedesc că obţinerea unor mari recolte la hectar este condiţio­nată de aplicarea regulilor agrotehnice. Pe ogoarele regiunii noastre sînt can­tităţi importante de sfeclă de zahăr, bum­bac, cartofi, etc., care trebuie grabnic re­coltate. Dacă în recoltarea bumbacului — de exemplu — sunt raioane ca Olteniţa, Alexandria şi Zimnicea, unde s-au obţi­nut succese importante, mai sînt raioane ca Slobozia, Roşiori, Lehliu şi altele, unde munca de recoltare merge slab. O atenţie deosebită trebuie acordată de către orga­nele de partid şi de stat din regiunea noastră problemei recoltării culturilor de toamnă. Timpul frumos trebuie folosit cu price­pere, deoarece ploile şi frigul pot în­greuna strângerea produselor, prilejuind in acest fel pierderi de recolte. Arăturile adânci de toamnă constituie o lucrare agricolă de extremă importanţă pentru obţinerea unei recolte bogate la hectar la culturile de primăvară. Această lucrare trebuie executată de îndată şi la un înalt nivel agrotehnic. S.M.T.-urile sînt acelea care trebuie să acorde cea mai mare atenţie arăturilor adînci de toamnă. Sînt staţiuni de maşini şi' tractoare'în re­giunea noastră — cum ar fi de pildă cele din Boldeşti şi Radomireşti, care nu folo­sesc încă întreaga capacitate de lucru a tractoarelor şi unde nu întotdeauna se a­­plică metoda graficului orar. De aceea, şi rezultatele obţinute de aceste S.M.T.-uri sunt slabe. In munca arăturilor adînci de toamnă trebuiesc evitate lucrările de mântuială care s-au manifestat şi se mai manifestă­­încă la unele S.M.T.-uri, respectîndu-se cu stricteţe adîncimea recomandată de regu­lile agrotehnice, sarcinile contractuale. In această perioadă, conducerile administra­tive, organizaţiile de bază şi secţiile poli­tice din S.M.T., ca şi cele din gospodăriile agricole de stat, trebuie să îndrume mai temeinic munca brigăzilor de tractoare, în aşa fel, încât fără a scade din calitatea arăturilor, să se obţină un ritm mai ra­pid de muncă. Planul arăturilor adiind de toamnă trebuie îndeplinit în cel mai scurt timp, iar lucrările să fie de cea mai bună calitate. Numai aşa putem asigura o re­coltă îmbelşugată în anul care vine. O altă sarcină care trebuie să stea a­­cum în faţa organelor de partid şi de stat este îndeplinirea planului de colectări la toate produsele. îndeplinirea acestei sar­cini cere în primul rînd o susţinută mun­că politică ce trebuie dusă de către orga­nizaţiile de partid în rândurile ţăranilor muncitori. Membrii de partid şi în primul rînd agitatorii trebuie să arate ţăranilor muncitori că predarea cotelor către stat este o datorie de cinste pentru fiecare pro­ducător. Comuniştii­­şi deputaţii sfaturilor popu­lare,trebuie să constituie un exemplu în achitarea obligaţiilor faţă de stat. Ţăranii muncitori au datoria ca, odată cu achita­rea cotelor cuvenite statului, să ţină trea­ză vigilenţa faţă de duşmanul de clasă, să demaşte fără cruţare pe chiaburii care încearcă să se sustragă achitării cotelor şi pe acei care prin diverse uneltiri, în­cearcă să saboteze îndeplinirea planului de colectare, lovind în bunăstarea po­porului muncitor. De asemenea, munca la bazele de re­cepţie trebuie să fie bine organizată, în aşa fel, încât ţăranii muncitori veniţi să-şi predea cotele, să nu fie nevoiţi să aştep­te mult timp. O atenţie deosebită trebuie acordată înmagazinări întregii cantităţi de produse colectate şi bunei organizări a transportului acestora. Succesul obţinut de oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Bucureşti în campa­nia însămânţărilor de toamnă trebuie să constituie un imbold pentru dobândirea de noi şi importante realizări. Comitetele raionale de partid, organizaţiile de bază şi comitetele executive ale sfaturilor popu­lare raionale şi comunale trebuie să ştie şi de aici înainte să antreneze pe ţăranii muncitori in ducerea la bun sfârşit a im­portantelor sarcini din campania agricolă de toamnă cit şi a celor legate de aplica­rea proiectului de Directive ale celui de al doilea Congres al partidului. Activiştii de partid şi de stat, agitato­rii, tehnicienii agronomi trebuie să des­făşoare şi de aici înainte o largă muncă de popularizare a experienţei fruntaşilor agriculturii şi­ a metodelor agrotehnice înaintate pentru îndeplinirea cu succes a muncilor agricole din toamna acestui an. Traducînd în viaţă sarcinile de seamă care le stau în faţă în campania agricolă de toamnă, oamenii muncii de pe ogoa­rele regiunii Bucureşti vor contribui la ridicarea pe o treaptă mai înaltă a agri­culturii, la creşterea bunăstării poporului mii m­in­­­tmi Noua premiera a Teatrului de Stat de Opereta Teatrul de Stat de Operetă prezintă acum noua premieră „Lăsaţi-mă să cint". Muzica este semnată de compozitorul Gherase Dendrino, laureat al Premiului de Stat, după teme din muzica lui Ciprian Porumbescu; libretul aparţine lui Erastia Sever, Liliana Delescu şi Viorel Cosma. Spectacolul a fost pus in scenă de Nicuşor Constantinescu. Opereta „Lăsaţi-mă să cint", aduce în scenă un episod din­ viaţa lui Ciprian Porumbescu, din lupta lui pentru valorificarea folclorului nostru muzical. In clişeu : O scenă din noua operetă „Lăsați-mă să cint". PROLETARI VITT ’TOATE TARîî.r.iWIJMH rî, ORGANUL COMITETELOR REGIONAL Şl ORĂŞENESC BUCUREŞTI ALE P. M. R. Şl AL SFATURILOR POPULARE ALE REGIUNII Şl ORAŞULUI BUCUREŞTI ANUL I — Nr. 187 4 PAGINI 20 BANI MARTI 2 NOIEMBRIE 1954 Intîlnire între oameni de ştiinţă şi colectivul G.A.S. Bragadiru Asociaţia Ştiinţifică a Inginerilor şi Tehnicienilor in colaborare cu A.R.L.U.S., au organizat de curind la gospodăria de stat Bragadiru o intîlnire intre oamenii de ştiinţă şi inginerii, tehnicienii şi mun­citorii fruntaşi din cadrul acestei gospo­dării de stat. Intănirea a avut scopul de a dezbate şi lămuri o serie de probleme agrotehnice din această unitate agricolă socialistă, probleme care necesitau aju­torul oamenilor de ştiinţă. In cadrul discuţiilor au luat cuvintul numeroşi muncitori şi tehnicieni care au cerut sfatul oamenilor de ştiinţă veniţi in mijlocul lor. Astfel, brigadierul legu­micol Niculae­ Stancu, inginerul Pişcu­­lescu şi alţii, au arătat unele neajun­suri provocate culturilor legumicole de atacul insectelor şi al altor dăunători precum şi situaţia sectorului zootehnic şi respectiv a creşterii tineretului bovin. Tov. doctor Ana Hulea a dat preţioase indicaţii tehnicienilor legumicoli de la G.A.S. Bragadiru în legătură cu pre­­întimpinarea şi combaterea dăunătorilor în sectorul legumicol, lucru ce va asi­gura o producţie mărită de legume la hectar. Tov. E. Lebel, candidat în ştiinţe agricole a făcut unele propuneri privind dezvoltarea culturii legumelor, cultură de bază la G.A.S. Bragadiru. Analizînd situaţia sectorului zootehnic, tov. dr. Cristea Vasile de la Institutul de cercetări zootehnice, a arătat munci­torilor şi tehnicienilor de la G.A.S. Bra­gadiru, posibilităţile ce le stau in faţă in ceea ce priveşte îngrijirea şi hrănirea vacilor de rasă şi a făcut unele reco­mandări privind creşterea tineretului bo­vin şi asigurarea aişii puternice baze furajere. In legătură cu aceasta el a re­comandat­­irigarea culturilor furajere, lucrare ce aduce după sine un însemnat spor de producţie. Tov. inginer Boţan de la I.C.A.R. a propus colectivului de muncă de la G.A.S. Bragadiru introducerea sistemu­lui de irigare prin ploaie artificială la cultura legumelor, fapt ce va da posi­bilitatea ca actualele canale ale siste­mului de alimentare cu apă să poată servi pentru drenare in perioadele cu precipitaţiuni abundente, respectiv a­­tunci cind mare parte din teren este inundată. Intîlnirea dintre oamenii de ştiinţă şi muncitorii, tehnicienii şi inginerii de­ la G.A.S. Bragadiru a constituit un preţios ajutor penru colectivul de muncă de aci, care in perioada de iarnă şi primăvară va pune în practică sugestiile şi propu­nerile oamenilor de ştiinţă în vederea obţinerii unor rezultate din ce in ce mai bune in sectorul legumicol şi zootehnic. Ştiri din raionul Zimnicea . In comuna Piatra a avut loc sărbă­toarea recoltei. La deschiderea serbării, a vorbit preşedintele sfatului popular comunal. A urmat apoi un bogat pro­gram de coruri, dansuri şi recitări. La sfirşit a fost prezentată piesa „Talente“ de către echipa de teatru a căminului cultural din comună­. Echipa de teatru a căminului cul­tural din comuna Pietroşani, pregăteşte comedia „Meşterul“ de Gradon, în vede­rea concursului regional al echipelor de teatru. ■ In cadrul ciclului de filme sovietice şi româneşti prezentate l­a cinematogra­ful din Zimnicea, învăţătorul Roman Pe­tre a prezentat recenzia filmului „Mitrea Cocor“. Sâ întimpinâm ziua Noiembrie cu realizări deosebite in muncă Regiunea Bucureşti şi -a îndeplinit planul însămînţărilor de toamnă In ziua de 1 noiembrie a. c., în regiunea Bucureşti planul cam­paniei însămînţărilor de toamnă a fost îndeplinit în întregime. Pentru terminarea însămînţărilor, s-a dus o susţinută acţiune de către oamenii muncii de pe ogoare. Fruntaşe pe regiune au fost raioanele Zimnicea, Vidra, Vîrtoape, Răcari, Drăgăneşti şi Roşiori, care au reuşit să depăşească planul însămînţărilor de toamnă. De subliniat este activitatea comite­telor raionale de partid Zimnicea — prim-secretar Vasile Surcel şi Vîrtoape — prim-secretar Radu Costache, care au reuşit să dea un sprijin preţios organizaţiilor de bază şi sfaturilor populare în buna organizare a muncii şi antrenarea ţăranilor muncitori în efectuarea însămînţărilor de toamnă la timp şi în bune condiţiuni. In fruntea muncilor din această campanie s-au situat gos­podăriile de stat din Chirnogi şi Depăraţi, gospodăriile colective­­din Sudiri şi Vîrtoape, întovărăşirile agricole din Darvari şi­­Bălăceanca, precum şi comunele Vidra, Conţeşti şi Bivoliţa, care au reuşit să termine însămînţările printre primele în regiune. In grăbirea ritmului de însămînţare a contribuit în mare măsură întrecerea socialistă şi patriotică, desfăşurată larg în unităţile agricole socialiste şi la sate. Acest lucru ni-1 confirmă viteza zil­nică realizată în perioada 18—20 octombrie a.c., cînd zilnic s-au insămînţat cu grîu şi orz de toamnă cîte 40.951 ha., în Ioc de 27.000 ha. cît erau planificate. Antrenaţi în întrecerea socialistă şi aplicînd graficul orar la arături şi însămînţări, un mare număr de mecanizatori au reuşit să-şi depăşească planul de hantri. Printre tractoriştii fruntaşi care luptă pentru obţinerea titlului de „cel mai bun tractorist“ sunt Nicolae Cabuzu de la S.M.T. Bogdana, care şi-a îndeplinit planul de hantri în proporţie de 133 la sută, Alexandru Neagă de la S.M.T.-Slobozia, care şi-a depăşit planul cu 158 la sută şi Dumitru Gagiu de la S.M.T.-Săruleşti, care şi-a îndeplinit planul de hantrc în proporţie de 127 la sută. Succesul obţinut în campania însămînţărilor de toamnă se da­­toreşte şi activiştilor de partid şi de stat, deputaţilor, utemiştilor­ şi delegatelor de femei, care muncind cu abnegaţie, au dus o­ susţinută muncă politică de masă în rîndul ţăranilor muncitori. In prezent, pe ogoarele regiunii noastre se duce lupta pentru­ depăşirea planului de însămînţări, în vederea îndeplinirii angaja-­ mentelor luate în cinstea zilei de 7 No­embrie. Sarcina principală în momentul de faţă este îndeplinirea pla­nului de colectări şi achiziţii, factor de o deosebită importanţă în întărirea economică şi politică a statului nostru democrat-popu­lar. Ţăranii muncitori îşi achită cu dragoste obligaţiile pe care le au faţă de stat, pentru că ei ştiu că acele cote pe care le predau, contribuie la ridicarea nivelului lor de trai. MECANIZATORI DIN S.M.T. ŞI G.A.S.! COLECTIVIŞTI, IN­­TOVĂRĂŞITI SI TARANI MUNCITORI CU GOSPODARII IN­DIVIDUALE! LUPTATI CU AVINT PENTRU DEPĂŞIREA PLA­NULUI ÎNSĂMÎNŢĂRILOR DE TOAMNA! EXECUTAŢI ARA­­TURI ADÎNCI PENTRU TOATE CULTURILE CE VOR FI IN-* SAMINTATE IN PRIMĂVARA! APLICAŢI CU STRICTEŢE ME­TODELE AGROTEHNICE ÎNAINTATE — CHEZĂŞIA RECOI­­TELOR BOGATE! DEPUNEŢI TOATE EFORTURILE PENTRU: ÎNDEPLINIREA INTEGRALA ŞI LA TIMP A PLANULUI DE COLECTĂRI ŞI ACHIZIŢII! A fără era un timp ploios şi u­iorii, adunaţi deasupra ceru­lui, au pogorit mai devreme în­tunericul deasupra oraşului. Peste tot, pe străzi şi la ferestrele case­lor străluceau luminile becurilor electrice. La şcoala de 7 ani mixtă cu limba de predare germană, liniştea a pus stăpinire peste clădire. Au plecat învăţătorii, au plecat profe­sorii, au plecat elevii. Pină şi di­rectorul care de obicei părăseşte ultimul şcoala, şi-a încheiat acti­vitatea pentru acea zi. Şi totuşi, la ultimul etaj, la Camera pionierului, un grup de pionieri şi pioniere din clasa a V-a discutau. Era o discuţie aprinsă. Trecuse puţin timp de la începerea anului şcolar şi, cu toate acestea, Marek Crista a şi făcut „separa­tism". Ce înţelegeau aceşti copii prin „separatismul" lui Crista ? In loc de răspuns, ascultaţi discuţia... Vorbeşte conducătoarea detaşa­mentului­ : — N-are importanţă că Marek nu-i pionieră. Dar ea va trebui să ajungă. Şi noi n-am făcut nimic ca s-o ajutăm. Pe mine, m­-a che­mat tovarăşul director şi mi-a spus: „Ce-i cu Matek? De ce nu-i daţi sprijin voi, pionierii ?"... . M-am făcut feţe, feţe de ruşine . Nu altceva... . ..­Nici ea nu vine să ni-l ceară­­ — îngină Branded Ilse. — Nu trebuie să vină ea, să ceară sprijin, îi tăie vorba condu­cătoarea. Noi trebuie în primul rînd să i-l dăm. Zilele trec, se apropie lucrările de control, vine ziua de 7 Noiembrie și angajamen­tul nostru rămîne vorbă goală pe hîrtie. Halal raport vom da tova­rășului instructor superior.. — Și ce-i de făcut ? — întrebă o pionieră cu părul auriu. — Ce-i de făcut ? I ? Simplu ! Matek a făcut „separatism" de 1 restul clasei și a luat 2 la geo- i grație ? Matek trebuie să fie aceea c care să inigjf din nou in mijlocul nostru, iar clasa a V-a B., să fie , aşa cum ne-am luat angajamentul, clasa cea mai bună pe şcoală. Gertrude, o fată care pină atunci stătuse atentă, cu privirea pironi­tă într-un singur loc — spre Anne Marie, conducătoarea detaşamentu­lui, se ridică de pe banca de­ lemn şi începu să vorbească protocolar: — Tovarăşi şi tovarăşe, am dis­cutat aci despre nota proastă pe care a luat-o Malek la geografie. E drept, e vina ei că n-a învăţat ca lumea, dar e şi vina noastră că nu am văzut că ea nu se pre­găteşte cum trebuie pentru lecţii şi că nu am ajutat-o la timp Dar mai avem vreme ca să înlăturăm a­­ceastă lipsă prin munca noastră. Eu îmi iau angajamentul, aci, în faţa adunării pioniereşti, să o ajut la geografie pe Marek Cris­ta ca, în timpul cel mai scurt, să ajungă elevă fruntaşă la toate materiile... ...Tirziu, la Camera pionierilor de la şcoala de 7 ani mixtă cu limba de predare germană, s-a stins in seara ceea becul electric. O vizită prin această şcoală, la orele de curs sau in clipele de răgaz, este deosebit de instructi­vă. Profesori, învăţători şi şcolari se străduiesc zi de zi să facă din activitatea lor, o activitate rodni­că, bogată. Şi rezultatele sînt vi­zibile. Intr-o convorbire avută cu direc­torul şcolii — tovarăşul Iacob Neumann, am aflat date care merită a fi înşirate în coloanele ziarului. Şcoala, la înfiinţarea sa, avea o activitate modestă. Cadrele didac­tice erau puţine la număr. Şcolarii de asemeni. Cu fiecare zi ce a trecut, munca s-a îmbunătăţit treptat, datorită sprijinului primit din partea Mi­nisterului Invăţămîntului precum şi a sfatului popular raional. Astăzi, nu există materie la care să nu existe manuale in limba germană care să permită elevilor însuşirea temeinică a lecţiilor respective. Laboratorul s-a îmbogăţit cu ma­terial didactic corespunzător. Cla­sele au mobilier nou, nouţ şi co­­piilor le e trial mare dragul să înveţe în el... Terenul de sport, amenajat în apropierea şcolii, este min­or­­a şcolarilor. Alături de pă­rinţi şi profesori, ei au muncit voluntar, cu dragă inimă, la con­struirea lui. Şi astăzi, mai poţi oare număra sportivii şcolii cu predare in limba germana ?... Ar mai trebui vorbit despre das­căli, despre munca lor de educa­tori ai tinerei generaţii, despre Ioana Henning, profesoară de is­torie sau despre Dorothea Werner, profesoară de germană, despre Ar­thur Brett, profesor de geografie sau despre Ilse Meitzer, învăţătoare la ciclul­­. Şi s-ar mai putea spune multe despre mulţi, chiar foarte mulţi copii care au trecu­t prin această şcoală, au învăţat bine şi astăzi sînt fruntaşi în şcoli superioare, îmi spunea directorul. — Şcoala noastră simte in mod concret şi permanent ajutorul sta­tului. Să ne gîndim numai la nu­mărul şcolarilor noştri care a cres­cut cu peste sută la sută faţă de cel existent la înfiinţarea şcolii. Aceasta înseamnă că nouă, ne sînt create acele condiţii care permit dezvoltarea. Faptul că în momentul de faţă avem cadre didactice bine pregătite, faptul că elevii obţin re­zultate mereu mai satisfăcătoare la învăţătură, dovedesc că noi, oa­menii muncii de naţionalitate ger­mană şi copiii noştri, ne bucurăm in republica noastră, de drepturi egale cu ale întregului popor muncitor, de o viaţă din ce în ce mai bună". Şi fiindcă tot stăteam de vorbă cu tovarăşul director despre şcoa­lă şi despre şcolari, l-am rugat să-mi spună el, mai departe, po­vestea elevei Marek Crista și a ajutorului pionieresc. Pe chipul dîrz al directorului se ivi un zîmbet. — Mă întrebi de Matek ? Mda... Și îmi deschise catalogul clasei a cincea . Malek nu mai făcea „separatism"... GH. ANDREI | ZILE DE ŞCOALĂ —Printre elevii germani din București— Gertrude și Crista, două prietene de nedespărțit, două colege bune. Confecţii de calitate Cu dorinţa de a obţine mereu noi realizări in în­trecerea socialistă, prin cre­area de noi sortimente de sezon, muncitorii şi munci­toarele de la cooperativa „Tehnica confecţiei“ depun multă străduinţă în activi­tatea lor. Printre tovarăşii care şi-au luat angajamente importante, de a crea noi sortimente se numără şi Constantin Tudoroiu, Nicu­­lina Păun­a şi Mali König, de la secţiile lingerie nr. 1, 2 şi confecţii, care au obţinut noi sortimente realizate pen­tru prima dată in această cooperativă. Printre crea­ţiile noi se pot enumăra mantale cauciucate, costume de copii (covercot), fuste de stofă şi caşmir (bumbac), costumaşe din clandină pen­tru copii şi altele. Aceste realizări au fost posibile în urma legături­lor permanente pe care le au cu cabinetul tehnic şi tot­odată folosind din plin me­todele sovietice. In clișeu: Cooperatorii Constantin Tudoroiu și Mali König discutînd la cabinetul tehnic calitatea noilor sorti­mente. Aparate electrice de protecţie şi măsură Fabrica Electromagnetica, atelierul spe­cial „serii mici“. In carnetul sau de atelier inginerul M. Duma a notat acum vreo 20 de zile un fapt deosebit: în ziua de 5 octombrie a intrat într-un stadiu avansat construcţia a 3 noi prototipuri de aparate electrice — releurile de protecţie. Executate pe baza documentaţiei sovietice, aceste re­leu­ri servesc la protecţia centralelor elec­trice. In acelaşi timp secţia a produs noi pro­totipuri de aparate de măsurat: wattmetre, vermetre, voltmetre şi ampermetre. Primele două dintre aceste aparate se construiesc pentru prima dată în țara noastră. Voltme­­trul și ampermetrul ale căror prototipuri au fost executate la „Electromagnetica“ sunt o modernizare a unor tipuri existente. Modele de tricotaje Sporirea sortimentelor bunurilor de larg consum constituie o preocupare deosebită pentru conducerea întreprinderii de tricota­je „Tînăra Gardă“. In cinstea zilei de 7 Noiembrie s-au făcut trei noi modele de tricotaje: un model de vestă, un spampolo cu guler patent de culoare diferită faţă de fondul scampoloului. De asemenea un nou model de pulovăr bărbătesc. Fruntaşii în întrecere sînt acei care însufleţesc prin exemplul lor întreg colectivul din această întreprindere. Astfel, muncitoare care între­buinţează metode sovietice cum sînt tova­răşele Elena Bratu, utemista Alexandrina Gheorghe, şi altele reuşesc să depăşească zilnic planul cu 50—60 la sută. Conducerea administrativă şi comitetul de întreprindere, avînd îndrumarea organi­zaţiei de bază se preocupă intens de pro­blema inovaţiilor şi în acest sens au or­ganizat între 1 şi 7 Noiembrie o săptă­­mînă a inovatorului în cadrul căreia mun­citorii, tehnicienii şi inginerii vor veni cu propuneri­­ de inovaţii. Veşti din cooperativele meşteşugăreşti • COOPERATORII de la „Muncitorii metalurgişti" au reuşit să confecţioneze un aparat pentru stors fructe şi roşii a­­daptabil la maşina de tocat, ceea ce uşu­rează muzica gospodinelor care fac mar­meladă şi bulion. Prima tranşă din a­­ceste aparate va fi livrată imediat ma­gazinelor cu articole de menaj. Tot la cooperativa „Muncitorii meta­lurgişti" a început confecţionarea unor săniuţe din metal şi lemn, care vor pu­tea fi văzute chiar la începutul sezonului sporturilor de iarnă în magazinele de ju­cării.­­ La cooperativa „Micii meseriaşi me­­talurgişti" s-a lucrat intens pentru rea­lizarea celor 1.000 cutii de voiaj din alu­minium (cu două farfurii), a celor 23.000 de strecurătoare de ceai, 2.150 sufertaşe şi 4.000 omletiere, pe care membrii coo­peratori s-au angajat să le termine pină la sfîrşitul lunii octombrie. De asemenea, in aceste zile vor fi realizate peste plan 200 maşini de gătit cu 3 ochiuri. 9 IN secţiile cosmetică şi vopsele ale cooperativei „Tehno­chimica" au fost rea­lizate o serie de noi produse de larg con­sum. Astfel, au fost confecţionate 2.000 cutii cu fard şi 4.000 borcane cu brilian­­tină cristalizată. Secţia vopsele va pune in vinzare 1.000 cutii cu batoane de cretă colorată pentru şcolari. Fiecare cutie va conţine 6 batoane de diferite culori. 9 NOI produse din mătase naturală vor­ fi lucrate la cooperativa „Borangi­­cul“. In afară de şantung şi ecoseuri pentru rochii, in această cooperativă vor fi produse crep de şin pentru cămăşi, fulare bărbăteşti şi fire macrame pentru croşetat. 9 PRINTRE angajamentele luate in cinstea zilei de 7 Noiembrie de membrii cooperativei „Lupta pentru pace" figurează realizarea peste plan a 2.000 lacăte yale, 1.000 balamale şi 300 tri­ciclete. De asemenea vor fi lucrate din deşeuri 1000 de jucării mici. .9 In cadrul acţiunii de lărgire a sor­timentelor, cooperatorii de la „Munca a­­limentară" vor da noi produse alimen­tare. Astfel, secţia de mezeluri va prepa­ra şuncă iar secţia pescărie va da 4 noi produse: rolmopsuri împănate cu legume, lacherdă în ulei, scrumbii de mare împă­nate şi salată de peşte în maioneză. De asemenea secţia de conserve a coopera­tivei a pus la conservat cantitatea de 15 vagoane de gogoşari, bulion, castraveţi, etc. Prin punerea în funcţiune a unei noi prese hidraulice, secţia paste făinoase a cooperativei a început să fabrice fidea de o calitate superioară şi in cantităţi mult mai mari ca pină acum.­­ UN nou centru de confecţii al co­operativei „Flamura" a fost deschis în strada Bărăţiei la intersecţia cu Bd. Coş­­buc. Noul centru va confecţiona cu mate­rialul clientului îmbrăcăminte tip sport.

Next