Steagul Roşu, noiembrie 1954 (Anul 1, nr. 187-211)
1954-11-02 / nr. 187
Pag. 2 Experienţa comunelor fruntaşe la colectări trebuie extinsă şi în comunele rămase în urmă Pe întreg cuprinsul regiunii noastre campania de colectare a produselor agricole de toamnă este în toi. Dornici să întâmpine cum se cuvine sărbătoarea zilei de 7 Noiembrie cei ce muncesc pe ogoare, antrenaţi, şi îndrumaţi de orgamele de partid şi de stat, răspund cu însufleţire la îndatorirea patriotică a predării cotelor către stat. Sunt comune în raionul Răcari, ca Potlogi de pildă, unde datorită preocupării comitetului executiv al sfatului popular (preşedinte Andrei Vasile) şi îndrumării organizaţiei de bază (secretar Nicolae Polizache) colectarea produselor de toamnă se apropie de sfirşit. Astfel la data de 26 octombrie, în comuna Potlogi planul de colectare la porumb era îndeplinit in proporţie de 92 la sută. De asemenea, la celelalte produse ca floarea soarelui, ceapă, fin, etc. procentul realizat la colectare era ridicat. Acest rezultat pozitiv a putut fi obţinut în urma faptului că, în acţiunea de colectare a produselor agricole de toamnă, comitetul executiv al sfatului popular comunal a fost sprijinit de organizaţia de bază, care a ştiut să atragă în jurul lor un puternic activ de partid şi fără de partid, din rîndul deputaţilor, comisiei de femei, corpului didactic şi tineretului. Se poate arăta în acest sens că toţi cei 35 deputaţi, ca şi întreaga comisie de femei, au fost antrenaţi în problema colectărilor, împărţind comuna pe circumscripţii în care echipele de agitatori au depus o susţinută şi pricepută muncă politică de masă, rezultatele au fost bune. Aşa se explică şi de ce în unele circumscripţii ca de exemplu : circumscripţiile nr. 1, 7 şi 14, unde au dus muncă de lămurire şi îndrumare deputaţii Maria Neacşu, Neagoe Vasile şi Caba Ion, secretarul sfatului popular, ţăranii muncitori şi-au achitat în întregime cotele la toate produsele. Majoritatea agitatorilor din Potlogi, printre care deputaţii Petre Tănase, Geta Anton şi Călin Ion, Răducanu Ghiţa, din comisia de femei şi alţii, au avut de asemenea rezultate frumoase în munca desfăşurată în ultima perioadă, mai toţi ţăranii muncitori cu care au stat de vorbă, predindu-şi de îndată cotele la baza de recepţie. In legătură cu munca organizatorică din comuna Potlogi se poate arăta că sfatul popular de aci a dovedit o justă orientare prin alcătuirea de convoaie, lucru ce a făcut ca un număr însemnat de ţărani muncitori lipsiţi de atelaje să-şi poată preda la timp cotele la toate produsele, împletirea armonioasă a muncii politice cu cea organizatorică a contribuit așadar la intensificarea colectărilor. Iată însă că acest exemplu nu a fost extins în toate comunele din raionul Răcari, în lupta pentru îndeplinirea planului de colectare. Este suficient să arătăm în această privință că în comune ca Odobeşti, T. Vladimirescu sau Crovu, colectarea produselor de toamnă a rămas în urmă tocmai datorită modului superficial cu care comitetele executive ale sfaturilor populare şi organizaţiile de bază au apreciat importanţa colectărilor. In comuna Odobeşti de pildă, colectarea porumbului nu a fost făcută pînă la data de 26 octombrie, decît în proporţie de 47 la sută şi în aceeaşi măsură la celelalte produse cerealiere. Cît priveşte despre colectarea cărnii, laptelui şi linii, situaţia la această dată era şi mai rămasă în urmă. Nu întâmplător se observă în comuna Odobeşti — preşedinte al comitetului executiv al sfatului popular Borean Constantin — această rămînere în urmă cu colectările. Dimpotrivă ea se explică prin munca de mîntuială şi atitudinea codistă imprimată de multă vreme în mentalitatea comitetului executiv al sfatului popular, ca şi printr-o nejustificată tărăgănare a colectărilor, ce s-au făcut pînă acum cîteva zile la voia întîmplării. In comuna Odobeşti trebuie arătat că în problema colectărilor comitetul executiv al sfatului popular nu a aplicat linia partidului faţă de duşmanul de clasă. Astfel o serie întreagă de chiaburi ca Gheorghe N. Dumitrescu, Sofica P. Alecu, Ion T. Neacşu, Ion Tache şi alţi, nu şi-au achitat încă cotele obligatorii datorate statului, cu scopul de a sabota planul de colectare. Ei nu au fost obligaţi să predea în întregime şi de îndată cotele la bazele de recepţie. Nici organizaţia de bază din comuna Odobeşti — secretar Marin Lazăr — nu este străină de aceste lipsuri. In loc să desfăşoare o activitate permanentă de lămurire şi îndrumare a ţăranilor muncitori pentru a-şi preda cotele la timp, în loc să păstreze vigilenţa trează în rîndul membrilor de partid şi ţăranilor muncitori, să demaşte cu tărie acţiunile chiaburilor sabotori, biroul organizaţiei de bază s-a rupt de masă, a considerat în mod greşit că planul de sabotare se îndeplineşte şi aşa, fără să sprijine această acţiune. De aceea, în această comună, munca politică a fost lăsată pe planul al doilea. Asemenea lipsuri se manifestă şi în alte comune cum ar fi de pildă Crovu, Tudor Vladimirescu şi altele. Dacă în ceea ce priveşte colectarea porumbului în raionul Răcari s-au obţinut unele realizări, care dovedesc dorinţa ţăranilor muncitori de a se achita cu cinste de îndatorirea patriotică a predării cotelor, apoi nu la fel se poate spune despre celelalte produse ca: floarea soarelui, cartofi, etc. etc. La aceste produse, planul de colectare trebuia să fie în momentul de față îndeplinit sută la sută. Este necesar ca în această perioadă să se ia o serie de măsuri politico-organizatorice care să ducă la terminarea campaniei colectărilor la produsele de toamnă în cel mai scurt timp. Comitetul raional de partid și comitetul executiv al sfatului popular raional trebuie să-şi îndrepte în primul rînd atenţia asupra comunelor rămase în urmă cu colectările, acolo unde munca desfăşurată de comitetele executive ale sfaturilor populare organizaţiile de bază este slabă. Activizarea acestora precum şi îmbunătăţirea muncii în cadrul C.S.C.P.A. Răcari şi la bazele de recepţie Titu, Ciocăneşti şi Ghergani, condiţionează în bună măsură intensificarea ritmului de colectare, îndeplinirea cu succes a planului de colectare. N. BUICA corespondent al ziarului, „Steagul roşu“ pentru raionul Răcari Dezvoltă ramurile anexe Pentru membrii gospodăriei agricole colective „Ştefan Ţugui“ din comuna Crîmpoaia, raionul Drăgăneşti, creşterea ramurilor, anexe ale gospodăriei constituie o preocupare de căpetenie. Astfel, pe lingă succesele obţinute în sectorul agricol prin aplicarea metodelor agrotehniceavansate, colectiviştii au reuşit ca în scurt timp să-şi dezvolte intr-o largă măsură şi sectorul zootehnic. In prezent, gospodăria agricolă colectivă „Ştefan Ţugui“ posedă un număr de 30 bob 8 cai, 10 vaci cu lapte, 210 o* dintre care majoritatea de rasă tigaie, 24 scroafe, 65 grăsuni şi peste 300 păsări de rasă Leghorn, îngrijitorul de oi, Gheorghe Bădoi, se străduieşte ca printr-o bună îngrijire a acestora să îmbunătăţească rasa existentă şi să mărească numărul de oi lapeste 500. In acest scop, începând chiar cu cîteva săptămîni în urmă colectiviştii au trecut la procurarea materialelor necesare construirii unui grajd pentru adăpostirea a 42 vite mari şi a unei maternităţi pentru scroafe. Odată cu procurarea acestor materiale lucrările de construcţii au şi început, aflîndu-se în prezent într-un stadiu avansat. Succese deosebite au obţinut colectiviştii şi în dezvoltarea stupăritului. Din cei 19 stupi de albine pe care colectiviştii îi posedau la începutul acestui an, datorită unei îngrijiri deosebite şi prin roire artificială numărul stupilor a crescut pînă în toamna aceasta la 45. Atit in sectorul zootehnic cît şi în celeilalte sectoare ale gospodăriei colectivişti ca Ion Istrate, Anghel Gogănău, Elena Vîlcica şi alţii constituie sufletul întregiiacţiuni ce se duce pentru înflorirea gospodăriei colective prin creşterea ramurilor anexe menite să asigure îmbunătăţirea nivelului de trai al celor ce muncesc. Cinematografia noastră repurtează astăzi cu filmul „Răsare soarele“ un nou şi însemnat succes Noua producţie a studioului „Bucureşti" e un înflăcărat mesaj al luptei pe care cei mai buni fii ai clasei noastre muncitoare — comuniştii, au dus-o — în '■•condiţiile unei crunte prigoane — împotriva “Ocupaţiei naziste, pentru libertate şi o viaţă mai bună. Concepîndu-şi opera de pe o poziţie înaintată, scenariştii Cezar Petrescu şi Mihail Novicov, ambii laureaţi ai Premiului de Stat, au lucrat cu minuţiozitate ca să cuprindă o seamă dintre cele mai semnificative ,aspecte de o amiplă generalizare şi devin dramatism puternic, pe care să le înmănuncheze într-o operă artistică valoroasă. In această direcţie, se poate spune că povestea nepoţilor gornistului de la Griviţa devine de astă dată mai amplă şi mai emoţionantă, marcîndin noua serie a filmului o creştere în intensitatea ei dramatică. Conflictul, social se iese mai departe pe contrastul vieţii celor două familii, a Dorobanţilor şi Racovicenilor, a căror înfruntare se continuă cu o şi mai mare forţă. In această Încleştare dintre cele două tabere — care de fapt simbolizează lumea cea nouă şi cea veche, —, tînărul Cristea Dorobanţu va deveni un revoluţionar încercat, ajuns la o înaltă maturizare, care vede cu proprii săi ochi că ,acum nu mai e vorba de oacţiune oarecare, ci că e în joc libertatea patriei, că-i vorba de o bătălie, aşa cum pe drept a numit-o neînfricatul ilegalist Andronie Ruja, „pe viaţă şi pe moarte“. Ura împotriva cruntei împilări străbate ca un fir roşu scenele filmului, răbufnind pînă şi în ungherele întunecoaselor ateliere ale uzinei lui Racoveanu, aflate în paza „buldog“-ului, agentul josnic al patronului, a cărui simbrie e plătită din sîngele comuniştilor căzut!. Dar cu toată teroarea dezlănţuită, muncitorii de aici intensifică mişcarea de rezistenţă, pun la cale noi sabotaje care să frîneze producţia de război. Mişcarea de eliberare strînge în jurul ei luptători vajnici ca bătrinul Leahu şi Costache Văduva, atrage în rîndurile ei pînă şi pe Stanca, mama lui Cristea Dorobanţu, femeia atit de crunt lovită sub povara orânduirii nedrepte a societăţii vechi, dar care nu renunţă la luptă, mai avînd destulă energie ca s-o aflăm în primele rînduri ale marii încleştări sociale. O vedem cu cită emoţie şi înfrigurare strînge sub haină pachetul care trebuie să ajungă la laboratorul secret, condus de Cristea şi de Andronie Ruja, acolo unde se fac explozibile necesare acţiunilor de sabotare întreprinse în spatele frontului. In îndeplinireaacestor misiuni, se dezvăluie frumuseţea morală a eroilor, eroismul şi ataşamentul lor profund faţă de măreaţa cauză a clasei muncitoare, căreia îi aduc prinosul unor jertfe nobile. Filmul „Răsare soarele“ subliniază cu expresivitate contrastul dintre ţelul înalt al luptei clasei muncitoare şiplanurile mîrşave ale guvernării burghezo-moşiereşti care, vînzînd ţara hitleriştilor, a impins poporul nostru în războiul nedrept îndreptat împotriva poporului sovietic. In figurile fabricanţilor Dobre şi Nelly Racoviceanu, a lui Buricescu, acţionarul veros, este adine sintetizat caracterul tîlhăresc al acestui război, care avea să aducă „veacul de aur“ lumii racovicenilor şi vălul morţii peste vatra sărăciei şi a durerii poporului. Scene caacelea in care Racovicenii şi comandantul nazist tranşează noi livrări pentru front, sau ca acelea în care hainul patronasistă la judecarea procesului în care Cristea este condamnat la moarte, dezvăluie politica criminală de jaf şi război dusă de capitalişti şi moşieri, în cârdăşie cu reprezentanţii trusturilor din Apus şi trupele invadatoare. Aceste episoade realizate cu măestrie, au valoarea unor documente zdrobitoare. Ele dezvăluie epoca de exploatare şi silnicie, scoţind în evidenţă ideea că poporul nostru nu s-a împăcat niciodată cu amarul în care a fost aruncat şi că de aceea, s-a ridicat să sfarme asuprirea. Bogatul material de viaţă al scenariului — unul dintre cele mai izbutite realizări de pînă acum — a servit regizorului Dinu Negrearau, laureat al Premiului de Stat, să realizeze în colaborare cu un colectiv talentat de interpreţi, o operă care afirmă posibilităţile, în plină dezvoltare, ale cineaştilor noştri. Regizorul Dinu Negreanu a reuşit să prelucreze creator, scenariul, să-i sublinieze principalele idei, realizând în mare parte un conflict puternic în care se înfruntă eroi veridici şi expresivi, şiaie căror acţiuni redau o imagine reală a marilor frămîntăriale vremii. De la acţiunile de sabotare a producţei, la aruncarea în. .aer a marilor depozite ale rafinăriilor, şi ,pînă la acţiunile deschise, cu arma în mină, aie gărzilor patriotice, — trăieşte în aceste scene avîntul eroic al miilor şi miilor de fii devotaţi ai poporului care, sub conducerea partidului clasei muncitoare, s-au ridicat la lupta pentru eliberarea socială, la o conştiinţă înaintată a intereselor de clasă. Este demn de subliniat faptul că regia a ştiut să înfăţişeze cu mijloacele specifice artei cinematografice această ciocnire dintre cele două lumi, să creeze scene puternice, de un realism zguduitor şi care, puse in contrast, să contribuie la intensificarea conflictului. Dezlănţuirea războiului reprezintă în această direcţie un exemplu concludent, fiind oglindită prin mijlocirea acestei alternări de planuri. Iată, de o parte se profilează viaţa de desfrîu din saloanele Racovicenilor, în care virtejul ameţitor al jazz-ului şi al cupelor de şampanie este întrerupt de glasul amfitrionului, careanunţă: „Război! Vă felicit, domnilor !“ De cealaltă parte, apare imaginea dureroasă a căsuţei cu prispă, unde o bătrînă arămas cu privirea împietrită înspre Ilieş, care pleacă pe front şi pe care, cine ştie dacă îl va mai vedea cîndva. Prin succesiunea acestor episoade, forţa de demascare a filmului devine mai clară şi mai puternică, sporind şi mai mult hotărîrea omului nou de a veghia ca trecutul dureros să nu se mai abată niciodată. Există şi un alt episod în care forţa emoţională a conflictului este de asemenea marcată prin această alternare a planurilor. In scena execuţiei, Miron păşeşte dârz, neînfricat, cu chipu-i radiind lumină, spre locul de supliciu. Apoi, ţevi de armă ucigaşă se îndreaptă spre faţa lui şi detunătura salvei se face auzită. Deodată, planurile se schimbă şi intr-o înlănţuire impresionantă de imagini apare pe ecran focul vijelioaselor katiuşe, măturând întreaga şleahtă hitleristă, prevestind sfîrşitul lumii racovicenilor şi transmiţând ideea că jertfa lui Miron nu a fost zadarnică, că ea reprezintă o încununare a năzuinţelor de veacuri ale poporului obidit, către o viaţă liberă şi luminoasă. Utilizarea curajoasă a unor procedee specific cinematografice din partea regizorului, cît şi valoroasa contribuţie a echipei de interpreţi, măestria operatorului, a compozitorului, a întregului colectiv de filmare, au asigurat o justă transpunere a scenariului pe ecran, Interpretind rolurile complexe ale reprezentanţilor celor trei generaţii luptătoare,actorul Andrei Godarcea a trecut un examen greu, dovedind reale posibilităţi. Scene ca acelea care evocă tragicul deznodământ al răscoalei din 1907, cînd actorul Andrei Codarcea interpretează moartea bunicului — legendarul gornist de la Griviţa, — sau ca acelea în care glasul său răsună în sala tribunalului ca un necruţător rechizitoriu laadresa orînduirii burghezo-moşiereşti, dovedesc, prin mobilitatea feţei, prin trăirea adîncă şi pasionată a sentimentelor, prin jocul sobru şi realist, că actorul Andrei Codarcea s-a eliberat de unele rigidităţi şi că faţă de prima serie a filmului, interpretarea sa înregistrează o creştere. Trebuie precizat însă că sînt momente în film (şedinţele conspirative cu Ruja) cînd jocul interpretului nu se menţine la ritmul şi tensiunea cerută şi nu transmite toată frumuseţea morală personajului. Faptul că aceste scene au uneori un caracter static, nemobilizator, se datoreşte in bună măsură regizorului şi scenariştilor, care nu au reuşit să găsească cele mai potrivite mijloace ca să le dinamizeze, şi totodată să dezvăluie in toată complexitatea, caracterele celor doi eroi. Era necesar ca autorii filmului, şi în primul rînd regia, să fi acordat o atenţie mai mare în prezentarea lui Basil Popescu şi a provocatorului Stâncă, deoarece figurile acestor eroi apar mai mult liniare. In schimb însă, un personaj de o emoţionantă sensibilitate şiprofunzime umană este Miron, care în interpretarea lui Iude Darie, capătă un relief deosebit. Tînărul absolvent al Institutului de Artă Cinematografică a dovedit prin jocul său rettent şi plin de naturaleţă o cunoaştere vie a particularităţilor interpretării in cinematografie. O interpretare sobră şi realistă a dovedit-o actorul Nucu Păunescu în rolul lui Andronie Ruja. In rolul lui Dobre Racoviceanu, actorul George Vraca, artist emerit al R.P.R. a realizat o adevărată creaţie. Actorul a dezvăluit eroul în toată nimicnicia lui, creind figura tipică a industriaşului exploatator, care pentru a-şi rotunji procentele, nu pregetă să vîndă avuţiile ţării, trusturilor din Apus. Expresivă este de asemenea figura creată de actorul Tudor Popa in rolul lui Nelly Racoviceanu. In celelalte roluri, Carina Constantinescu a redat cu sensibilitate omenească pe Stanca ; Constantin Codrescu a înfăţişat cu realism drama lui Ilieş, flăcăul aruncat într-un război nedrept; Ion Talianu, artist emerit al R.P.R. a întruchipat cu resurse artistice figura generalului Buricescu. Muzica compozitorului Ion Dumitrescu, laureat al Premiului de Stat, se remarcă prin accentele dinamice şi mobilizatoare cu care însoţeşte unele scene ale filmului şi care alături de imaginile valoroase, create de operatorul W. Ott, laureat al Premiului de Stat, aduc o contribuţie însemnată la succesul noului film. Pentru marea lui forţă mobilizatoare, pentru conţinutul său valoros şi calităţile sale apreciabile, filmul „Răsare soarele“ a fost distins la festivalul internaţional al filmului din anul acesta de la Karlovy-Vary cu Menţiune specială de onoare pentru film artistic de lung metraj, afirmîndu-se astfel ca una dintre cele mai valoroase realizări ale cinematografiei noastre, în plin progres. MIHAIL GOSPODIN Cronica filmului „RĂSARE SOARELE” (Nepoţii gornistului, seria II-a) O scenă din film STEAGUL ROŞU Demascarea irmusieiuri chiabureşti Ţăranii muncitori din comuna Raşi raionul Lehliu, urmînd pilda comuniştilor au pornit organizaţi în convoaie să ducă statului cotele cuvenite de porumb şi floarea soarelui. Chiaburii însă, duşmani neîmpăcaţi ai regimului democrat-popu lar, încearcă prin diferite şiretlicuri de a se sustrage de la predarea cotelor cuvenite statului. Şapte zile în şir chiaburul Ion Stanciu din comuna Raşi, a spus sfatului popular că nu are de unde să achite cota cuvenită statului. Prin aceasta el credea că poate să inducă în eroare comitetul executiv al sfatului popular al comunei ca apoi să poată ascunde întreaga cantitate de porumb. Intenţiile chiaburului au ieşit la iveală în ziua de 23 octombrie, cînd preşedintele sfatului popular al comunei, însoţit de organele C.S.C.-ului, a mers la domiciliul chiaburului pentru a-1 obliga să achite pe loc cota cuvenită statului. Chiaburul a început din nou să bocească, de data asta mai uman, postîndu-se în faţa magaziei de cereale. Inţelegînd despre ce este vorba, tov. Creţu Gheorghe, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular însoţit de organele în drept a cercetat magazia. In interiorul magaziei a descoperit că, chiaburul construise o ascunzătoare în care camuflase circa 1500 kg. porumb boabe. întreaga cantitate de porumb ascunsă a fost confiscată şi predată la baza de recepţie, iar chiaburului i s-au dresat acte de dare în judecată. Chiaburul Nicolae Decu, din comuna Axintele este cunoscut de toţi ţăranii muncitori din comună şi de prin împrejurimi ca un duşman înrăit al celor ce muncesc. In timpul regimului trecut el era zbir în comună, exploatînd nemilos pe ţăranii muncitori. Astăzi, în anii puterii populare, chiaburul Decu caută să saboteze acţiunile partidului şi guvernului. Ca niciodată, în toamna aceasta chiaburul Decu a cules din timp porumbul. Ea a tăiat în acelaşi timp şi cocenii, clădind în ogradă 3 glugi de toată frumuseţea Cu scopul de a nu da statului cota de porumb, chiaburul a ascuns 6 căruţe de porumb. Dar tocmai cînd el socotea că totul a fost aranjat, în ograda chiaburului a apărut comisia de colectări Chiaburul a înnegrit ca tăciunele de ciudă. întrebat fiind de ce nu a dus cota cuvenită statului, chiaburul nu a putut să mai răspundă nici un cuvînt. Desfăcutei cele trei glugi, organele C.S.C.-ului au descoperit cantitatea de 2400 kgr. porumb ştiuleţî, pe care chiaburul îl ascunsese. Porumbul a fost confiscat, iar chiaburului urmeiază a i se dresa acte de dare în judecată. Agitatorii au demascat fapta mîrşavă a chiaburului îndemnînd pe ţăranii muncitori să fie vigilenţi faţă de duşmanul de clasă, pentru a-i zădărnici la timp acţiunile mîrşave. Sport, Foto, Muzică — este denumirea noului magazin de stat deschis de către O.C.L. Produse Industriale dinraionul Slatin, la centrul Capitalei, în strada Academiei. In noul magazin, cumpărătorii găsesc sortimente variate de produse fabricate de industria noastră precum și produse importate. In clișeu: un aspect de la noul magazin. Pe urmele materialelor publicate au fost luate măsuri în articolul „De ce nu se construieştelocalul de şcoală din comuna Gălbeni“, publicat în Nr. 143 al ziarului nostru din 11 septembrie a.c. se arată abaterile grave ce s-au manifestat în munca preşedintelui şi secretarului sfatului popular al comunei Gălăteni în domeniulrealizării unor construcţii prin autoimpunere. Sfatul popular al raionului Vida, cercetînd ,pe teren, situaţia sezisată, recunoaşte că cele semnalate corespund realităţii. Pentru înlăturarea acestor lipsuri — ni se arată în răspuns — a fost înlocuit preşedintele Bujorescu Constantin, care a tolerat aceste abateri, iar cu privire la secretarul sfatului popular, Socol Alexandru, s-a propus de asemenea înlăturarea sa din muncă. ★ „Cererile oamenilor muncii să fie soluţionate fără tărăgăneală“ — cu acest titlu a apărut in ziarul nostru articolul în care un corespondent voluntar arăta modul defectuos în care se rezolvau cererile oamenilor muncii la secţia sanitară ,a sfatului popular al Capitalei în legătură cu procurarea unor medicamente. Răspunsul arată că critica a fost justă, iar lipsurile se datoresc faptului că farmaciile respective nuanunţă la timp epuizarea stocului de medicamente. Pentru înlăturarea acestor lipsuri s-a impus farmaciei Nr. 2 să informeze periodic situaţia stocului pentru a putea fi împrospătat la timp. Tovarăşei Moraru Gherghina, funcţionară în cadrul secretariatului la biroul de primire, înregistrare şi repartizare a cererilor rezolvate, i s-a atras atenţia să-şi lichideze atitudinea nejustă faţă de cetăţeni. Deasemenea, secţia sanitară a sfatului popular al Capitalei a cerut Ministerului Sănătății mărirea stocului de medicamente. RO---- Conferinţă Societatea pentru Răspîndirea Ştiinţei şi Culturii anunţă conferinţa prof. univ. Ştefan Dimancea intitulată: „Viaţa şi opera academicianului V. R. Wiliams“. Conferinţa va avea loc marţi 2 noiembrie 1954, ora 18, în sala Dalles şi va fi urmată de film. Un nou magazin universal in raionul Crevedia Acum cîteva zile a fost inaugurat un nou magazin universal în satul Palanca, din comuna Stoeneşti. Magazinul este aprovizionat cu toate sortimentele de materiale industriale ca: textile, încălţăminte, confecţii, menaj, librărie, fieroase, etc., de care au nevoie țăranii muncitori. Cele trei raioane existente sunt deservite de 5 lucrători dintre care 3 sunt femei. Taxa cu supliment cu dimineaţa zilei de 22 octombrie, în staţia Vităneşti, raionul Alexandria, aşteaptă lume multă să sosească cursa care merge spre Bucureşti. Maşina nu se lasă mult aşteptată. Oameni cu haine de dimie şi coşuri de papură, alţii cu cite o servietă la subţioară, femei cu copii se grăbesc să se urce in maşină. Cu toţii se aşează pe bănci şi, după ce porneşte maşina, taxatoarea Elena Luţescu vine să încaseze taxele de călătorie. — Cit costă un bilet ? — 20, răspunde autoritar tovarăşa Luţescu. Oamenii plătesc şi primesc in schimb un bilet. Simplu ca bună ziua. Dar, să nu cumva să aibă cineva curiozitatea să citească preţul pe bilet, căci atunci lucrurile se complică. Pe biletul eliberat de la Vilăneşti scrie 19,41 lei. ..■EH Nu-i nimic, poate tovarăşa a greşit, sau nu avea rost, sau poate... cine ştie ?! "La Drăgăneşti printre alţii se suie şi doi tovarăşi care erau împreună. Discută între ei, vine taxatoarea să le dea bilet şi au imprudenţa să plătească doar 31 lei. — Nu tovarăşe, două bilete fac 32 lei ! Tovarăşii scot încă un leu şi-l dau. Dar aci gluma s-a... îngroşat. Pe bilet scrie 15,28 lei. Deci două bilete, — după toate calculele matematice — fac 30,56 lei. Deci, cei 31 de lei, nu numai că erau suficienţi, dar chiar depăşeau cu 0,44 lei. Dar vedeţi dumneavoastră, tovarăşa Luţescu e atit de obişnuită să încaseze sume rotunde Incit nici nu mai ştie să socotească cu zecimale. Întrebăm: ce părere au tovarăşii responsabili ai autogării şi dacă au cunoştinţă despre acestea ? DANA ALEXAN „Grija“ pentru spectatori In general, concertele simfonice se bucură astăzi de o mare afluenţă de public. Acest lucru l-am putut constata şi acum cîteva zile la concertul simfonic dat de orchestra cinematografiei in sala cinamatografului „Patria". Desigur, acesta e un lucru îmbucurător. Dar iată că nu totdeauna strădaniile artiştilor sunt sprijinite de acei care se ocupă de aşa zisele treburi administrative. Acum cîteva seri timpul se arăta destul de rece şi cum concertul avea să se termine in jurul orei 23, spectatorii prevăzători nu au venit in talie (sintem la începutul lunii noiembrie!). Atunci cînd intri in holul unei săli de spectacol, primul lucru pe care il faci, cauţi garderoba. Sute de oameni au căutat mărfi seara garderoba cinematografului „Patria“ fără nici un rezultat: garderoba era inexistentă. In faţa acestei situaţii spectatorii au fost nevoiţi să asiste la concert cu hainele în braţe. O altă surpriză — la fel de neplăcută — au avut-o spectatorii la intrarea in sala de spectacol Aici se aflau mai mulţi plasatori care se rezumau la difuzarea programelor, fără a se ocupa de plasarea oamenilor la locurile indicate pe bilet. Cum nu poţi cunoaşte planul sălii pe dinafară, intervenţia plasatorilor era oportună, lucru care nu s-a făcut marţi seara. Din această cauză am asistat la un dute-vino al spectatorilor dezorientaţi, prelungit pină la primele acorduri ale orchestrei. De aceea recomandăm organizatorilor unor astfel de manifestări artistice să aibe mai multă grijă pentru spectatori. Aceste neajunsuri acţionează asupra dispoziţiei spectatorilor, ştirbind din succesul spectacolului. Şi e păcat. Păcat mai ales de munca artiştilor care se străduiesc să prezinte spectacole de calitate, AL.BACU Din activitatea bibliotecii raionale Giurgiu Biblioteca raională din Giurgiu desfăşoară o rodnică activitate de culturalizare a maselor. Astfel, până în prezent, colectivul de coducere ai bibliotecii a reușit să antreneze un număr de peste 1.000 de cititori care împrumută înmod regulat cărţi şi broşuri şi le citesc în sala de lectură abibliotecii sau la casele de citit. Pentru îndrumarea şi sprijinirea bibliotecilor săteşti şi a căminelor culturale, biblioteca raională a organizat peste 30 ieşiri la sate. Totodată, a fost introdu® un caiet de sugestii care se află la dispoziţia cititorilor care arată ce ar dori să citească, cum ar dori să funcţioneze biblioteca, cum să se organizeze recenzii, consfătuiri, etc. Popularizarea cărţilor se face prin panourile ce au fost confecţionate de curînd, precum şi prin listele de cărţi noi apărute şi aflate în bibliotecă. Din două în două săptămîni colectivul bibliotecii se îngrijeşte să schimbe vitrinele cu cărţi şi să completeze numărul cărţilor existente cu altele noi. Numai în cursul ultimelor trei luni s-au cumpăratpeste 2.700 volume. In prezent biblioteca raională din Giurgiu numără aproape 20.000 volume dintre care au fost citite în lunile august, septembrie şi octombrie peste 3.500 volume, de literatură romînă şi sovietică, ideologie, literatură pentru copii, cărţi tehnice şi agricole, de ştiiţe naturale şi matematici, precum şi diverse ziare şi reviste. Tot în acest timp au fost organizate 15 citiri în colectiv şi recenzii la care a participat un numeros public cititor al bibliotecii. In cinstea zilei de 7 Noiembrie, biblioteca a întocmit un album care oglindeşte subiecte tratând dezvoltarea agriculturii în ţara noastră în următorii 2—3 ani. Aceste succese se datoresc unei vii preo-s cuipări din partea colectivului bibliotecii in frunte cu tov. Vasile Lăzăreanu, care pe zi ce trece urmăreşte să «asigure creşterea numărului de cititori şi să popularizeze pe o scară cît mai largă conţinutul cărţilor în mijlocul maselor largi de oameni ai muncii din cuprinsul oraşului, comunelor şi satelor acestui raion. Plantează pomi fructiferi In vederea aplicării proiectului de Directive ale Congresului al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea agriculturii, în următorii 2-3 ani, colectivul de tehnicieni de la secţia agricolă a sfatului popular al raionului Giurgiu, au elaborat o serie de măsuri menite să ducă la folosirea şi dezvoltarea unor importante rezerve ale raionului Giurgiu. Astfel secţia agricolă raională şi-apropus să ducă munca pentru plantarea a 16.000 puieţi de pomi fructiferi în întreg raionul, faţă de 8.250 cit prevede planul pe anul 1955. De curînd adunarea generală a G.A.C. din comuna Ghizdaru a hotărît să planteze 450 puieţi de cireşi şi caişi pe o suprafaţă de 2 hectare. Asemenea hotărîri au mai luat şi colectiviştii de la gospodăriile agricole colective din satele Plopşoru şi Frăţeşti, precum şi colectivul de muncitori şi tehnicieni de la ferma horticolă din comuna Rîneasa. Membrii întovărăşirii agricole „Lunca Dunării“ din comuna Gostinu au hotărît sa planteze 6 hectare cu vie indigenă în terenuri nisipoase improprii altor culturi. De asemenea, în anul viitor, colectivul secţiei agricole a sfatului popular raional şi-a pro-« pus completarea golurilor pe o suprafaţă to fală de 36 ha. vie altoită şi 50 ha. vie h'brizî, în întreg raionul. O importantă acţiune a colectivului de tehnic'en' este şi aceea a folosirii in întreg raionul a peste 1500 ha. păşune neproductivă cabază furajeră necesară şeptelului, suprafaţă care în primăvara anului 1955 va fi însămânţată. Aceasta dovedeşte că prevederile proiectu- lui de Directive ale Congresului al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani au început să capete viaţă. ştefan Iosif corespondent voluntar