Steagul Roşu, noiembrie 1954 (Anul 1, nr. 187-211)

1954-11-02 / nr. 187

Pag. 2 Experienţa comunelor fruntaşe la colectări trebuie extinsă şi în comunele rămase în urmă Pe întreg cuprinsul regiunii noastre campania de colectare a produselor agri­cole de toamnă este în toi. Dor­nici să întâmpine cum se cuvine sărbă­toarea zilei de 7 Noiembrie cei ce mun­cesc pe ogoare, antrenaţi­, şi îndrumaţi de orgam­ele de partid şi de stat, răspund cu însufleţire la îndatorirea patriotică a­ pre­dării cotelor către stat. Sunt comune în raionul Răcari, ca Po­­tlogi de pildă, unde datorită preocupării comitetului executiv al sfatului popular (preşedinte Andrei Vasile) şi îndrumării organizaţiei de bază (secretar Nicolae Po­­lizache) colectarea produselor de toam­nă se apropie de sfirşit. Astfel la data de 26 octombrie, în comuna Potlogi pla­nul de colectare la porumb era îndepli­nit in proporţie de 92 la sută. De ase­menea, la celelalte produse ca floarea soarelui, ceapă, fin, etc. procentul reali­zat la colectare era ridicat. Acest rezul­tat pozitiv a putut fi obţinut în urma faptului că, în acţiunea de colectare a produselor agricole de toamnă, comitetul executiv al sfatului popular comunal a fost sprijinit de organizaţia de bază, care a ştiut să atragă în jurul lor un puternic activ de partid şi fără de partid, din rîn­­dul deputaţilor, comisiei de femei, corpului didactic şi tineretului. Se poate arăta în acest sens că toţi cei 35 deputaţi, ca şi întrea­ga comisie de femei, au fost antrenaţi în problema colectărilor, împărţind comuna pe circumscripţii în care echipele de agi­tatori au depus o susţinută şi pricepută muncă politică de masă, rezultatele au fost bune. Aşa se explică şi de ce în unele circumscripţii ca de exemplu : cir­cumscripţiile nr. 1, 7 şi 14, unde au dus muncă de lămurire şi îndrumare depu­taţii Maria Neacşu, Neagoe Vasile şi Caba Ion, secretarul sfatului popular, ţăranii muncitori şi-au achitat în între­gime cotele la toate produsele. Majori­tatea agitatorilor din Potlogi, printre care deputaţii Petre Tănase, Geta Anton şi Călin Ion, Răducanu Ghiţa, din comisia de femei şi alţii, au avut de asemenea rezultate frumoase în munca desfăşurată în ultima perioadă, mai toţi ţăranii muncitori cu care au stat de vorbă, pre­dindu-şi de îndată cotele la baza de recep­ţie. In legătură cu munca organizatorică din comuna Potlogi se poate arăta că sfatul popular de aci a dovedit o justă orientare prin alcătuirea de convoaie, lu­cru ce a făcut ca un număr însemnat de ţărani muncitori lipsiţi de atelaje să-şi poată preda la timp cotele la toate produsele, împletirea armonioasă­­ a muncii politice cu cea organizatorică a contribuit așa­dar la­­ intensificarea co­lectărilor. Iată însă că acest exemplu nu a fost extins în toate comunele din raionul Răcari, în lupta pentru îndeplinirea pla­nului de colectare. Este suficient să ară­tăm în această privință că în comune ca Odobeşti, T. Vladimirescu sau Crovu, co­lectarea produselor de toamnă a rămas în urmă tocmai datorită modului superfi­cial cu care comitetele executive ale sfa­turilor populare şi organizaţiile de bază au apreciat importanţa colectărilor. In comuna Odobeşti de pildă, colecta­rea porumbului nu a fost făcută pînă la data de 26 octombrie, de­cît în propor­ţie de 47 la sută şi în aceeaşi măsură la celelalte produse cerealiere. Cît pri­veşte despre colectarea cărnii, laptelui şi linii, situaţia la această dată era şi mai rămasă în urmă. Nu întâmplător se ob­servă în comuna Odobeşti — preşedinte al comitetului executiv al sfatului popular Borean Constantin — această rămînere în urmă cu colectările. Dimpotrivă ea se ex­plică prin munca de mîntuială şi atitu­dinea codistă imprimată de multă vreme în mentalitatea comitetului executiv al sfatu­lui popular, ca şi printr-o nejustificată tărăgănare a colectărilor, ce s-au făcut pînă acum cîteva zile la voia întîmplării. In comuna Odobeşti trebuie arătat că în problema colectărilor comitetul execu­tiv al sfatului popular nu a aplicat linia partidului faţă de duşmanul de clasă. Astfel o serie întreagă de chiaburi ca Gheorghe N. Dumitrescu, Sofica P. Alecu, Ion T. Neacşu, Ion Tache şi alţi, nu şi-au achitat încă cotele obligatorii da­torate statului, cu scopul de a sabota planul de colectare. Ei nu au fost obli­gaţi să predea în întregime şi de îndată cotele la bazele de recepţie. Nici organizaţia de bază din comuna Odobeşti — secretar Marin Lazăr — nu este străină de aceste lipsuri. In loc să desfăşoare o activitate permanentă de lămurire şi îndrumare a ţăranilor munci­tori pentru a-şi preda cotele la timp, în loc să păstreze vigilenţa trează în rîn­­dul membrilor de partid şi ţăranilor muncitori, să demaşte cu tărie acţiunile chiaburilor sabotori, biroul organizaţiei de bază s-a rupt de masă, a considerat în mod greşit că planul de sab­otare se îndeplineşte şi aşa, fără să sprijine a­­ceastă acţiune. De aceea, în această co­mună, munca politică a fost lăsată pe planul al doilea. Asemenea lipsuri se ma­nifestă şi în alte comune cum ar fi de pildă Crovu, Tudor Vladimirescu şi altele. Dacă în ceea ce priveşte colectarea po­rumbului în raionul Răcari s-au obţinut unele realizări, care dovedesc dorinţa ţăranilor muncitori de a se achita cu cinste de îndatorirea patriotică a predării cotelor, apoi nu la fel se poate spune despre celelalte produse ca: floarea soarelui, cartofi, etc. etc. La aces­te produse, planul de colectare trebuia să fie în momentul de față îndeplinit sută la sută. Este necesar ca în această perioadă să se ia o serie de măsuri po­­litico-organizatori­ce care să ducă la ter­minarea campaniei colectărilor la produ­sele de toamnă în cel mai scurt timp. Comitetul raional de partid și comite­tul executiv al sfatului popular raional trebuie să-şi îndrepte în primul rînd atenţia asupra comunelor rămase în ur­mă cu colectările, acolo unde munca des­făşurată de comitetele executive ale sfa­turilor populare organizaţiile de bază este slabă. Activizarea acestora precum şi îmbunătăţirea muncii în cadrul C.S.C.P.A. Răcari şi la bazele de recep­ţie Titu, Ciocăneşti şi Ghergani, condi­ţionează în bună măsură intensificarea ritmului de colectare, îndeplinirea cu succes a planului de colectare. N. BUICA corespondent al ziarului, „Steagul roşu“ pentru raionul Răcari Dezvoltă ramurile anexe Pentru membrii gospodăriei agricole co­lective „Ştefan Ţugui“ din comuna Crîm­­poaia, raionul Drăgăneşti, creşterea ramuri­lor, anexe ale gospodăriei constituie o preo­cupare de căpetenie. Astfel, pe lingă succesele obţinute în sectorul agricol prin aplicarea metodelor agrotehnice­­avansate, colectiviştii au reuşit ca în scurt timp să-şi dezvolte intr-o largă măsură şi sectorul zootehnic. In prezent, gospodăria agricolă colectivă „Ştefan Ţugui“ posedă un număr de 30 bob 8 cai, 10 vaci cu lapte, 210 o* dintre care majoritatea de rasă tigaie, 24 scroafe, 65 grăsuni şi peste 300 păsări de rasă Leghorn, îngrijitorul de oi, Gheorghe Bădoi, se străduieşte ca printr-o bună îngrijire a ace­­­­stora să îmbunătăţească rasa existentă şi să mărească numărul de oi la­­peste 500. In acest scop, începând chiar cu cîteva săptămîni în urmă colectiviştii au trecut la procurarea materialelor necesare construirii unui grajd pentru adăpostirea a 42 vite mari şi a unei maternităţi pentru scroafe. Odată cu procurarea acestor materiale lucrările de construcţii au şi început, aflîndu-se în pre­zent într-un stadiu avansat. Succese deosebite au obţinut colectiviştii şi în dezvoltarea stupăritu­lui. Din cei 19 stupi de albine pe care colectiviştii îi posedau la începutul acestui an, datorită unei îngri­jiri deosebite şi prin roire artificială numărul stupilor a crescut pînă în toamna aceasta la 45. Atit in sectorul zootehnic cît şi în celeilalte sectoare ale gospodăriei colectivişti ca Ion Istrate, Anghel Gogănău, Elena Vîlcica şi alţii constituie sufletul întregii­­acţiuni ce se duce pentru înflorirea gospodăriei colec­tive prin creşterea ramurilor anexe menite să asigure îmbunătăţirea nivelului de trai al celor ce muncesc. Cinematografia noastră repurtează astăzi cu filmul „Răsare soarele“ un nou şi în­semnat succes­ Noua producţie a studioului „Bucureşti" e un înflăcărat mesaj al luptei pe care cei mai buni fii ai clasei noastre muncitoare — comuniştii, au dus-o — în '■•condiţiile unei crunte prigoane — împotriva­­ “Ocupaţiei naziste, pentru libertate şi o viaţă­­ mai bună. Concepîndu-şi opera de pe o poziţie înain­tată, scenariştii Cezar Petrescu şi Mihail Novicov, ambii laureaţi ai Premiului de Stat, au lucrat cu minuţiozitate ca să cu­­prindă o seamă dintre cele mai semnifica­tive ,aspecte de o amiplă generalizare şi de­vin dramatism puternic, pe care să le înm­ă­­nuncheze într-o operă artistică valoroasă. In această direcţie, se poate spune că po­vestea nepoţilor gornistului de la Griviţa devine de astă dată mai amplă şi mai emo­ţionantă, marcînd­in­ noua serie a filmului o creştere în intensitatea ei dramatică. Con­flictul, social se iese mai departe pe con­trastul vieţii celor două familii, a Doroban­ţilor şi Racovicenilor, a căror înfruntare se continuă cu o şi mai mare­ forţă. In această Încleştare dintre cele d­ouă tabere — care de fa­pt simbolizează lumea cea nouă şi cea veche, —, tînărul Cristea Dorobanţ­u va de­veni un revoluţionar încercat, ajuns la o înaltă maturizare, care vede cu proprii săi ochi că ,acum nu mai e vorba de o­­acţiune oarecare, ci că e în­ joc libertatea patriei, că-i vorba de o bătălie, aşa cum pe drept a numit-o neînfricatul ilegalist Andronie Ruja, „­pe viaţă şi pe moarte“. Ura împotriva cruntei împilări străbate ca un fir roşu scenele filmului, răbufnind pînă şi în ungherele întunecoaselor ateliere ale uzinei lui Racov­eanu, aflate în paza „bul­­dog“-ului, agentul jos­nic al patronului, a cărui simbrie e plătită din sîngele comu­niştilor căzut!. Dar cu toată teroarea dez­lănţuită, muncitorii de aici intensifică miş­carea de rezistenţă, pun la cale noi sabotaje care să frîneze producţia de război. Miş­carea de eliberare strînge în jurul ei luptă­tori vajnici ca bătrinul Leahu şi Costache Văduva, atrage în rîndurile ei pînă şi pe Stanca, mama lui Cristea Dorobanţu, femeia atit de crunt lovită sub povara orânduirii nedrepte a societăţii vechi, dar care nu re­nunţă la luptă, mai avînd destulă energie ca s-o aflăm în­ primele rînduri ale marii în­cleştări sociale. O vedem cu cită emoţie şi înfrigurare strînge sub haină pachetul care trebuie să ajungă la laboratorul secret, con­dus de Cristea şi de Andronie Ruja, acolo unde se fac explozibile necesare acţiunilor de sabotare întreprinse în spatele frontului. In îndeplinirea­­acestor misiuni, se dezvăluie frumuseţea morală a­ eroilor, eroismul şi ataşamentul lor profund faţă­ de măreaţa cauză a clasei muncitoare, căreia îi aduc prinosul unor jertfe nobile. Filmul „Răsare soarele“ subliniază cu­ ex­presivitate contrastul dintre ţelul înalt al luptei clasei muncitoare şi­­planurile mîrşave ale guvernării burghezo-moşiereşti care, vîn­­zînd ţara hitleriştilor, a impins poporul nos­tru în războiul nedrept îndreptat împotriva poporului sovietic. In figurile fabricanţilor Dobre şi Nelly Racoviceanu, a lui Buricescu, acţionarul veros, este adine sintetizat ca­racterul tîlhăresc al acestui război, care avea să aducă „veacul de aur“ lumii racovicenilor şi vălul morţii peste vatra sărăciei şi a du­rerii poporului. Scene ca­­acelea in care Ra­­covicenii şi comandantul nazist tranşează noi livrări pentru front, sau ca acelea în care hainul patron­­asistă la judecarea procesului în care Cristea este condamnat la moarte, dezvăluie politica criminală de jaf şi război dusă de capitalişti şi moşieri, în cârdăşie cu reprezentanţii trusturilor din Apus şi trupele invadatoare. Aceste episoade realizate cu măestrie, au valoarea unor documente zdrobitoare. Ele dezvăluie epoca de exploatare şi silnicie, scoţind în evidenţă ideea că poporul nostru nu s-a împăcat niciodată cu amarul în care a fost aruncat şi că de aceea, s-a ri­dicat să sfarme asuprirea. Bogatul material de viaţă al scenariului — unul dintre cele mai izbutite realizări de pînă acum — a servit regizorului Dinu Ne­­grearau, laureat al Premiului de Stat, să realizeze în colaborare cu un colectiv ta­lentat de interpreţi, o operă care afirmă posibilităţile, în plină dezvoltare, ale cineaştilor noştri. Regizorul Dinu Ne­­greanu a reuşit să prelucreze creator, scenariul, să-i sublinieze principalele idei, realizând în mare parte un conflict puternic în care se înfruntă eroi veridici şi expresivi, şi­­aie căror acţiuni redau o imagine reală a marilor frămîntări­­ale vremii. De la acţiunile de sabotare a pro­­ducţei, la aruncarea în. .aer a marilor depo­zite ale rafinăriilor, şi ,pîn­ă la acţiunile des­chise, cu arma în mină, aie gărzilor patrio­tice, — trăieşte în aceste scene avîntul eroic al miilor şi miilor de fii devotaţi ai po­porului care, sub conducerea partidului cla­sei muncitoare, s-au ridicat la lupta pentru eliberarea socială, la o conştiinţă înaintată a intereselor de clasă. Este demn de subliniat faptul că regi­a a ştiut să înfăţişeze cu mijloacele specifice ar­tei cinematografice această ciocnire dintre cele două lumi, să creeze scene puternice, de un realism zguduitor şi care, puse in contrast, să contribuie la intensificarea con­flictului. Dezlănţuirea războiului reprezintă în această direcţie un exemplu concludent, fiind oglindită prin mijlocirea acestei alter­nări­­ de planuri. Iată, de o parte se profi­lează viaţa de desfrîu din saloanele Raco­vicenilor, în care virtejul ameţitor al jazz-u­­lui şi al cupelor de şampanie este întrerupt de glasul amfitrionului, care­­anunţă: „Război! Vă felicit, domnilor !“ De cealaltă parte, apare imaginea dureroasă a căsuţei cu prispă, unde o bătrînă a­­rămas cu pri­virea împietrită în­spre Ilieş, care pleacă pe front şi pe care, cine ştie dacă îl va mai vedea cîndva. Prin succesiunea acestor episoade, forţa de demascare a filmului de­vine mai clară şi mai puternică, sporind şi mai mult hotărîrea omului nou de a veghia ca trecutul dureros să nu se mai abată niciodată. Există şi un alt episod în care forţa emo­ţională a conflictului este de asemenea mar­cată prin această alternare a planurilor. In scena execuţiei, Miron păşeşte dârz, neînfri­cat, cu chi­pu-i radiind lumină, spre locul de supliciu. Apoi, ţevi de armă ucigaşă se în­dreaptă spre faţa lui şi detunătura salvei se face auzită. Deodată, planurile se schimbă şi intr-o înlănţuire impresionantă de imagini apare pe ecran focul vijelioaselor katiuşe, măturând întreaga şleahtă hitleristă, preves­tind sfîrşitul lumii racovicenilor şi transmi­ţând ideea că jertfa lui Miron nu a fost za­darnică, că ea reprezintă o încununare a nă­zuinţelor de veacuri ale poporului obidit, către o viaţă liberă şi luminoasă. Utilizarea curajoasă a unor procedee spe­cific cinematografice din partea regizorului, cît şi valoroasa contribuţie a echipei de interpreţi, măestria operatorului, a compozi­torului, a­ întregului colectiv de filmare, au asigurat o justă transpunere a scenariului pe ecran, Interpretind rolurile complexe ale reprezentanţilor celor trei generaţii luptă­toare,­­actorul Andrei Godarcea a trecut un examen greu, dovedind reale posibilităţi. Scene ca acelea care evocă tragicul dezno­dământ al răscoalei din 1907, cînd actorul Andrei Codarcea interpretează moartea bu­nicului — legendarul gornist de la Griviţa, — sau ca acelea în care glasul său răsună în sala tribunalului ca un necruţător rechi­zitoriu la­­adresa orînduirii burghezo-moşie­reşti, dovedesc, prin mobilitatea feţei, prin trăirea adîncă şi pasionată a sentimentelor, prin jocul sobru şi realist, că actorul Andrei­ Codarcea s-a eliberat de unele rigidităţi şi că faţă de prima serie a filmului, interpre­tarea sa înregistrează o creştere. Trebuie precizat însă că sînt momente în film (şe­dinţele conspirative cu Ruja) cînd jocul in­terpretului nu se menţine la ritmul şi ten­siunea cerută şi nu­ transmite toată frumu­seţea morală personajului. Faptul că aceste scene au uneori un caracter static, nemobi­­lizator, se datoreşte in bună măsură regi­zorului şi scenariştilor, care nu au reuşit să găsească cele mai potrivite mijloace ca să le dinamizeze, şi totodată să dezvăluie in toată complexitatea, caracterele celor doi eroi. Era­ necesar ca autorii filmului, şi în pri­mul rînd regia, să fi acordat o atenţie mai mare în prezentarea lui Basil Popescu şi a provocatorului Stâncă, deoarece figu­rile acestor eroi apar mai mult liniare. In schimb însă, un personaj de o emoţionantă sensibilitate şi­­profunzime umană este Mi­ron, care în interpretarea lui Iude Darie, capătă un relief deosebit. Tînărul absolvent al Institutului de Artă Cinematografică a dovedit prin jocul său rettent şi plin de na­­turaleţă o cunoaştere vie a particularităţilor interpretării in cinematografie.­ O interpretare sobră şi realistă a dovedit-o actorul Nucu Păunescu în rolul lui Andronie Ruja. In rolul lui Dobre Racoviceanu, actorul George Vraca, artist emerit al R.P.R. a reali­zat o adevărată creaţie. Actorul a dezvăluit eroul în toată nimicnicia lui, creind figura ti­pică a industriaşului exploatator, care pentru a-şi rotunji procentele, nu pregetă să vîndă avuţiile ţării, trusturilor din Apus. Expresivă este de asemenea figura creată de actorul Tudor Popa in rolul lui Nelly Racoviceanu. In celelalte roluri, Carina Constantinescu a redat cu sensibilitate omenească pe Stan­ca ; Constantin Codrescu a înfăţişat cu rea­lism drama lui Ilieş, flăcăul aruncat într-un război nedrept; Ion Talianu, artist emerit al R.P.R. a întruchipat cu resurse artistice figura generalului Buricescu. Muzica compozitorului Ion Dumitrescu, laureat al Premiului de Stat, se remarcă prin accentele dinamice şi mobilizatoare cu care însoţeşte unele scene ale filmului şi care alături de imaginile valoroase, create de operatorul W. Ott, laureat al Premiului de Stat, aduc o contribuţie însemnată la succesul noului film. Pentru marea lui forţă mobilizatoare, pen­tru conţinutul său valoros şi calităţile sale apreciabile, filmul „Răsare soarele“ a fost distins la festivalul internaţional al filmului din anul acesta de la Karlovy-Vary cu Men­ţiune specială de onoare pentru film artistic de lung metraj, afirmîndu-se astfel ca una dintre cele mai valoroase realizări ale ci­nematografiei noastre, în plin progres. MIHAIL GOSPODIN Cronica filmului „RĂSARE SOARELE” (Nepoţii gornistului, seria II-a) O scenă din film STEAGUL­ ROŞU Demascarea i­rm­­usieiu­ri chiabureşti Ţăranii muncitori din comuna Raşi ra­ionul Lehliu, urmînd pilda comuniştilor au pornit organizaţi în convoaie să ducă statului cotele cuvenite de porumb şi floarea soarelui. Chiaburii însă, duşmani neîmpăcaţi ai regimului democrat-popu­ lar, încearcă prin diferite şiretlicuri de a se sustrage de la predarea cotelor cu­venite statului. Şapte zile în şir chiaburul Ion Stanciu din comuna Raşi, a spu­s sfatului popular că nu are de unde să achite cota cuvenită statului. Prin aceasta el credea că poate să inducă în eroare comitetul executiv al sfatului popular al comunei ca apoi să poată ascunde întreaga canti­tate de porumb. Intenţiile chiaburului au ieşit la iveală în ziua de 23 octombrie, cînd preşedintele sfatu­lui popular al comunei, însoţit de organele C.S.C.-ului, a mers la do­miciliul chiaburului pentru a-1 obliga să achite pe loc cota cuvenită statului. Chia­­burul a început din nou să bocească, de data asta mai uman, postîndu-se în faţa magaziei de cereale. Inţelegînd despre ce este vorba, tov. Creţu Gheorghe, preşe­dintele comitetului executiv al sfatului popular însoţit de organele în drept a cercetat magazia. In interiorul magaziei a descoperit că, chiaburul construise o ascunzătoare în care camuflase circa 1500 kg. porumb boabe. întreaga cantitate de porumb ascunsă a fost confiscată şi predată la baza de recepţie, iar chiaburului i s-au dresat acte de dare în judecată. Chiaburul Nicolae Decu, din comuna Axintele este cunoscut de toţi ţăranii muncitori din comună şi de prin împre­jurimi ca un duşman înrăit al celor ce muncesc. In timpul regimului trecut el era zbir în comună, exploatînd nemilos pe ţăranii muncitori. Astăzi, în anii pu­terii populare, chiaburul Decu caută să saboteze acţiunile partidului şi guver­nului. Ca niciodată, în toamna aceasta chia­burul Decu a cules din timp porumbul. Ea a tăiat în acelaşi timp şi cocenii, clă­dind în ogradă 3 glugi de toată frumu­seţea­ Cu scopul de a nu da statului cota de porumb, chiaburul a ascuns 6 căruţe de porumb. Dar tocmai cînd el socotea că totul a fost aranjat, în ograda chiaburului a apărut comisia de colectări Chiaburul a înnegrit ca tăciunele de ciudă. întrebat fiind de ce nu a dus cota cuvenită sta­tului, chiaburul nu a putut să mai răs­pundă nici un cuvînt. Desfăcutei cele trei glugi, organele C.S.C.-ului au des­coperit cantitatea de 2400 kgr. porumb ştiuleţî, pe care chiaburul îl ascunsese. Porumbul a fost confiscat, iar chiaburului urmeiază a i se dresa acte de dare în judecată. Agitatorii au demascat fapta mîrşavă a chiaburului îndemnînd pe ţăranii mun­citori să fie vigilenţi faţă de duşmanul de clasă, pentru a-i zădărnici la timp acţiunile mîrşave. Sport, Foto, Muzică — este denumirea noului magazin de stat deschis de către O.C.L. Produse Industriale din­­raionul Slatin, la centrul Capitalei, în strada Aca­demiei. In noul magazin, cumpărătorii găsesc sor­timente variate de produse fabricate de in­dustria noastră precum și produse impor­tate. In clișeu: un aspect de la noul magazin. Pe urmele materialelor publicate au fost luate măsuri în articolul „De ce nu se construieşte­­lo­calul de şcoală din comuna Gălb­eni“, pu­blicat în­ Nr. 143 al ziarului nostru din 11 septembrie a.c. se arată abaterile grave ce s-au manifestat în munca preşedintelui şi secretarului sfatului popular al comunei Gă­­lă­teni în domeniul­­realizării unor construc­ţii prin autoimpunere. Sfatul popular al­­ raionului Vida, cerce­­tîn­d ,pe teren, situaţia sezisată, recunoaşte că cele semnalate corespund realităţii. Pentru înlăturarea acestor lipsuri — ni se arată în răspuns — a fost înlocuit preşedin­tele Bujorescu Constantin, care a tolerat a­­ceste abateri, iar cu privire la secretarul sfatului popular, Socol Alexandru, s-a pro­pus de asemenea înlăturarea sa din muncă. ★ „Cererile oamenilor muncii să fie soluţio­nate fără tărăgăneală“ — cu acest titlu a apărut in ziarul nostru articolul în care un corespondent voluntar arăta mo­dul defectuos în care se rezolvau cererile oa­menilor muncii la secţia sanitară ,a sfatului popular al Capitalei în legătură cu procura­rea unor medicamente. Răspunsul arată că critica a fost justă, iar lipsurile se datoresc faptului că farmaciile respective nu­­anunţă la timp epuizarea sto­cului de medicamente. Pentru înlăturarea acestor lipsuri s-a im­pus farmaciei Nr. 2 să informeze periodic situaţia stocului pentru a putea fi împrospă­tat la timp. Tovarăşei Moraru Gherghina, funcţionară în cadrul secretariatului la biroul de primi­re, înregistrare şi repartizare a cererilor re­zolvate, i s-a atras atenţia să-şi lichideze atitudinea nejustă faţă de cetăţeni. De­­asemenea, secţia sanitară a sfatului popular al Capitalei a cerut Ministerului Să­nătății mărirea stocului de medicamente. RO----­ Conferinţă Societatea pentru Răspîndirea Ştiinţei şi Culturii anunţă conferinţa prof. univ. Ştefan Dimancea intitulată: „Viaţa şi opera acade­micianului V. R. Wiliams“. Conferinţa va avea loc marţi 2 noiembrie 1954, ora 18, în sala Dalles şi va fi urmată de film. Un nou magazin universal in raionul Crevedia Acum cîteva zile a fost inaugurat un nou magazin universal în satul Palanca, din co­muna Stoeneşti. Magazinul este aprovizio­nat cu toate sortimentele de materiale in­dustriale ca: textile, încălţăminte, confecţii, menaj, librărie, fieroase, etc., de care au nevoie țăranii muncitori. Cele trei raioane existente sunt deservite de 5 lucrători dintre care 3 sunt femei. Taxa cu supliment c­u­ dimineaţa zilei de 22 octombrie, în staţia Vităneşti, raionul Alexan­dria, aşteaptă lume multă să sosească cursa care merge spre Bucureşti. Maşi­na nu se lasă mult aşteptată. Oameni cu haine de dimie şi coşuri de papură, alţii cu cite o servietă la subţioară, femei cu copii se grăbesc să se urce in maşină. Cu toţii se aşează pe bănci şi, după ce porneşte maşina, taxatoarea Elena Lu­­ţescu vine să încaseze taxele de călă­torie. — Ci­t costă un bilet ? — 20, răspunde autoritar tovarăşa Lu­­ţescu. Oamenii plătesc şi primesc in schimb un bilet. Simplu ca bună ziua. Dar, să nu cumva să aibă cineva curio­zitatea să citească preţul pe bilet, căci atunci lucrurile se complică. Pe biletul eliberat de la Vilăneşti scrie 19,41 lei. ..■EH Nu-i nimic, poate tovarăşa a greşit, sau nu avea rost, sau poate... cine ştie ?! "La Drăgăneşti printre alţii se suie ş­i doi tovarăşi care erau împreună. Discu­tă între ei, vine taxatoarea să le dea bilet şi au imprudenţa să plătească doar 31 lei. — Nu tovarăşe, două bilete fac 32 lei ! Tovarăşii scot încă un leu şi-l dau. Dar aci gluma s-a... îngroşat. Pe bilet scrie 15,28 lei. Deci două bilete, — după toate calculele matematice — fac 30,56 lei. Deci, cei 31 de lei, nu numai că erau suficienţi, dar chiar depăşeau cu 0,44 lei. Dar vedeţi dumneavoastră, tovarăşa­ Luţescu e atit de obişnuită să încaseze sume rotunde Incit nici nu mai ştie să socotească cu zecimale. Întrebăm: ce părere au tovarăşii res­ponsabili ai autogării şi dacă au cunoş­tinţă despre acestea ? DANA ALEXAN „Grija“ pentru spectatori In general, concertele simfonice se bucură astăzi de o mare afluenţă de public. Acest lucru l-am putut constata şi acum cîteva zile la concertul simfonic dat de orchestra cinematografiei in sa­la cinamatografului „Patria". Desigur, acesta e un lucru îmbucurător. Dar iată că nu totdeauna strădaniile artiştilor sunt sprijinite de acei care se ocupă de aşa zisele treburi administra­tive. Acum cîteva seri timpul se arăta des­tul de rece şi cum concertul avea să se termine in jurul orei 23, spectatorii prevăzători nu au venit in talie (sin­tem­ la începutul lunii noiembrie!). A­­tunci cînd intri in holul unei săli de spectacol, primul lucru pe care il faci, cauţi garderoba. Sute de oameni au căutat mărfi seara garderoba cinema­tografului „Patria“ fără nici un rezul­tat: garderoba era inexistentă. In faţa acestei situaţii spectatorii au fost ne­voiţi să asiste la concert cu hainele în braţe. O altă surpriză — la fel de neplă­cută — au avut-o spectatorii la intra­rea in sala de spectacol Aici se aflau mai mulţi plasatori care se rezumau la difuzarea programelor, fără a se ocupa de plasarea oamenilor la locurile indi­cate pe bilet. Cum nu poţi cunoaşte planul sălii pe dinafară, intervenţia plasatorilor era oportună, lucru care nu s-a făcut marţi seara. Din această cauză am asistat la un dute-vino al spectatorilor dezorientaţi, prelungit pină la primele acorduri ale orchestrei. De aceea recomandăm organizatorilor unor astfel de manifestări artistice să aibe mai multă grijă pentru spectatori. Aceste neajunsuri acţionează asupra dispoziţiei spectatorilor, ştirbind din succesul spectacolului. Şi e păcat. Pă­cat mai ales de munca artiştilor care se străduiesc să prezinte spectacole de calitate, AL.­BACU Din activitatea bibliotecii raionale Giurgiu Biblioteca raională din­ Giurgiu desfăşoară o rodnică activitate de culturalizare a mase­lor. Astfel, până în prezent, colectivul de co­­­ducere a­i bibliotecii a reușit să antreneze un număr de peste 1.000 de cititori care îm­prumută în­­mod regulat­ cărţi şi broşuri şi le citesc în sala de lectură a­­bibliotecii sau la casele de citit. Pentru îndrumarea şi spriji­nirea bibliotecilor săteşti şi a căminelor cul­turale, biblioteca raională a organizat peste 30 ieşiri la sate. Totodată, a fost introdu® un caiet de sugestii care se află la dispoziţia cititorilor care arată ce ar dori să citească, cum ar dori să funcţioneze biblioteca, cum să se organizeze recenzii, consfătuiri, etc. Popularizarea cărţilor se face prin panourile ce au fost confecţionate de curînd, precum şi prin listele de cărţi noi apărute şi aflate în bibliotecă. Din­ două în două săptămîni colectivul bi­bliotecii se îngrijeşte să schimbe vitrinele cu cărţi şi să completeze numărul cărţilor exis­tente cu altele noi. Numai în cursul ultimelor trei luni s-au cumpărat­­peste 2.700 volume. In prezent biblioteca raională din Giurgiu numără aproape 20.000 volume dintre care au fost citite în lunile august, septembrie şi oc­tombrie peste 3.500 volume, de literatură romînă şi sovietică, ideologie, literatu­ră pentru copii, cărţi tehnice şi agricole, de şt­iiţe naturale şi matematici, precum şi diverse ziare şi reviste. Tot în acest timp au fost organizate 15 citiri în colectiv şi recenzii la care a parti­ci­pat un numeros public cititor al bibliotecii. In cinstea zilei de 7 Noiembrie, biblioteca a întocmit un album care oglindeşte subiecte tratând dezvoltarea agriculturii în ţara noa­stră în următorii 2—3 ani. Aceste succese se datoresc unei vii preo-s cuipări din partea colectivului bibliotecii in frunte cu tov. Vasile Lăzăreanu, care pe zi ce trece urmăreşte să «asigure creşterea număru­lui de cititori şi să popularizeze pe o scară cît mai largă conţinutul cărţilor în mijlocul maselor largi de oameni ai muncii din cu­prinsul oraşului, comunelor şi satelor acestui raion. Plantează pomi fructiferi In vederea aplicării proiectului de Direc­tive ale Congresului al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea agriculturii, în urmă­torii 2-3 ani, colectivul de tehnicieni de la secţia agricolă a sfatului popular al raio­nului Giurgiu, au elaborat o serie de măsuri menite să ducă la folosirea şi dezvoltarea unor importante rezerve ale raionului Giur­giu. Astfel secţia agricolă raională şi-a­­propus să ducă munca pentru plantarea a 16.000 puieţi de pomi fructiferi în­ întreg raionul, faţă de 8.250 cit prevede planul pe anul 1955. De curînd adunarea generală a G.A.C. din comuna Ghizdaru a hotărît să planteze 450 puieţi de cireşi şi caişi pe o suprafaţă de 2 hectare. Asemenea hotărîri au mai luat şi colectiviştii de la gospodăriile agricole co­lective din satele Plopşoru şi Frăţeşti, pre­cum şi colectivul de muncitori şi tehnicieni de l­a ferma horticolă din comuna Rîneasa. Membrii întovărăşirii agricole „Lunca Du­nării“ din comuna Gostinu au hotărît sa planteze 6 hectare cu vie indigenă în tere­­nuri nisipoase improprii altor culturi. De asemenea, în anul viitor, colectivul secţiei agricole a sfatului popular raional şi-a pro-« pus completarea golurilor pe o suprafaţă to­­ fală de 36 ha. vie altoită şi 50 ha. vie h'­­brizî, în întreg raionul. O importantă acţiune a colectivului de tehnic'en' este şi aceea a folosirii in întreg raionul a peste 1500 ha. păşune neproduc­­tivă ca­­bază furajeră necesară şeptelului, suprafaţă care în primăvara anului 1955 va fi însămânţată. Aceasta dovedeşte că prevederile proiectu-­ lui de Directive ale Congresului al II-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani au început să capete viaţă. ştefan Iosif corespondent voluntar

Next