Steagul Roşu, decembrie 1954 (Anul 1, nr. 212-237)

1954-12-01 / nr. 212

Pag 2 NOTE BIBLIOGRAFICE „Neculai Milescu Spătarul“ de DUMITRU ALMAŞ p­ropunindu-şi să evoce figura Spăta­­*■ rului Neculai Milescu, „preaînvă­­ţatul cărturar“ moldovean, Dumitru Al­­maş învie in paginile noii sale cărţi fapte care s-au petrecut cu trei veacuri in urmă. El ne poartă prin Iaşii din vremea domniei lui Vasile Lupu, prin cetatea de lingă apa Bosforului, unde se mazileau domnii şi se vînturau pungi cu galbeni, prin ţara frincilor, şi apoi toc­mai la apa Volgăi, prin stelîţa Rusiei, iar de aci prin îndepărtata şi sălbatica taiga siberiană, spre cetatea lui Bogdi­­han, împăratul kitailor. Folosind un material documentar vast, autorul reușește să închege o adevărată cronică a lumii in care s-a dezvoltat per­sonalitatea complexă a eroului său. Ac­tivitatea prodigioasă a omului de cul­tură, a diplomatului, a călătorului, a marelui patriot care a fost Spătarul Mi­­lescu, apare pentru prima dată descrisă in adevărata ei lumină. Scriitorul Du­mitru Almaş se descurcă prin hăţişul evenimentelor care au însufleţit epoca respectivă cu priceperea cercetătorului călăuzit de învăţătura materialismului istoric. Uneori însă, istoricul Dumitru Almaş pune in umbră, in povestirea e­­venimentelor, pe scriitorul Almaş, care s-ar fi cerut mai îndrăzneţ în găsirea unui conflict capabil să dezvăluie cu mai multă fantezie şi profunzime viaţa sufletească a eroului său. Autorul s-a substituit de multe ori eroilor în apre­cierea evenimentelor. Personaje — de altfel simpatice — ca Radu Marcu şi Grişa Hlib — apar adesea intr-o lumină artificială, tocmai pentru că autorul le atribuie idei şi comportări specifice vre­mii noastre. Acţiunea cărţii, desfâşurindu-se în medii diferite, pe întinderi uriaşe, stră­bătute şi descrise pentru prima dată de un călător român, oferă cititorilor o lec­tură plină de învăţăminte. S-ar fi cerut însă din partea■ lui Dumitru Almaş o mai mare concentrare, o mai atentă a­­legere a materialului de viaţă strict ne­cesar în conturarea personalităţii eroului său. Călătoria Milescului de la Mosco­va la Pelein s-ar fi cuvenit înfăţişată mai viu, in tot dramatismul şi neobiş­nuitul ei. Din păcate, ea este înfăţişată­ sec, lipsindu-ne de descrierea peisajelor întîlnite in cale şi de reacţia sufletească a eroilor. Merită subliniată insă măiestria cu care sunt înfăţişate peripeţiile soliei ru­seşti la Pekin, lupta iscusitului diplo­mat Milescu Spătarul cu viclenia vani­lor chinezi, cu protocolul de la curtea lui Bogdihan. Cartei­ lui Dumitru Almaş, cu toate slăbiciunile ei, reuşeşte să facă cunos­cute viaţa şi activitatea unui­­ cărturar român, de numele căruia sînt legate în­ceputurile culturii noastre Ea aduce mărturii impresionante despre prietenia poporului nostru cu marele popor de la răsărit, despre ajutorul dat de Rusia, atît în lupta împotriva otomanilor, cit si pentru încropirea primelor­ tiparnițe in țara noastră. Un nou film sovietic cu caracter ştiinţific Cinematograful „Maxim Gorki“ va pre­zenta în premieră, începînd de la 4 decem­brie, filmul „Tainele vieţii”, o producţie a Studioului de filme de ştiinţă popularizată, din Moscova. Filmul are un caracter ştiin­ţific, avînd ca scop răspîndirea în mase a învăţăturii sovietice despre origina şi dez­voltarea vieţii pe pământ. „Tainele vieţii“ a fost realizat cu concursul academicienilor Oparin, Smidt­ şi Lepeşinskaia. Acest film prilejuieşte spectatorului o călătorie cu sute de milioane de ani în urmă. In film este astfel prezentat omul primitiv, care a a­­părut pe pă­mînt acum vreun milion de ani, precum şi animalele care au trăit în acelaşi timp şi chiar înainte de apariţia acestuia. De asemenea sunt înfăţişate spectatorilor a­­nimalele de la cele mai dezvoltate până la cele cu organismul cel mai simplu. „Tainele vieţii“ prezintă în acelaşi timp aspecte din munca savanţilor care au reuşit să producă în laborator, pe cale artificială, picăturile de conservare, care avînd proprie­tatea de a face schimb de substanţe, consti­tuie o materie vie. Creînd teoria biochimică a apariţiei vieţii, descoperind stadiul de conservare al dezvol­tării substanţei vii, ştiinţa sovietică a de­monstrat că între ceea ce este viu şi ceea ce e materie inertă nu e o graniţă de netre­cut, aducînd astfel un uriaş aport la învă­ţătura materialistă despre origina vieţii. Scurte știri ■ Azi se dispută la Londra meciul de fotbal dintre campioana mondială Ger­mania occidentală și Anglia. ■ Azi în pauza meciului de fotbal Dinamo—Flacăra se va decerna lui Ene (Dinamo) cupa „Pronosport“ pentru cel mai eficace jucător de fotbal, care a marcat cele mai multe goluri (20). ■ Victoria cu 3-0 pe care a cucerit-o duminică în faţa Ştiinţei Cluj a permis echipei Constructorul Oraşul Stalin să-şi menţină locul in prima categorie de rugbi, deoarece a cîştigat turneul de ba­raj la care a mai participat şi Metalul Bucureşti. ■ Echipa de tenis de masă a R. Ceho­slovace a obţinut o frumoasă victorie cu 5-1 asupra Suediei. Cel mai bun jucător al întrecerilor a fost Andreadis, care a dispus de Fliesberg, un jucător foarte bine cotat în tenisul de masă mondial. ■ In campionatul de şah al R.P.R. au loc azi după amiază în Aula Bibliotecii Centrale Universitare, runda întrerupte­lor. „ La finele acestei săptămini au loc în Capitală campionatele republicane de gimnastică pe echipe la care iau parte cele mai bune reprezentative din ţară. In cele trei zile de întreceri vom vedea pe fruntaşii acestei discipline sportive, care fac parte din asociaţiile Dinamo, C.C.A., Metalul Reşiţa, Flamura roşie Cluj, Ştiinţa ICF, etc. ■ In viitorul sezon va începe la rugbi şi un campionat al juniorilor, care va fi în atenţia specială a comisiei centrale de rugbi. Dintre echipele care au pro­movat la A, sunt Ştiinţa Timişoara şi Dinamo IX. Competiţia Cupa R.P.R. la fotbal a a­­juns în faza finală. Mai sunt două etape cu cea de azi şi duminică vom putea cu­noaşte câştigătorul acestei întreceri la fel de importantă ca şi campionatul. După meciurile de duminică au mai ră­mas în competiţie doar patru formaţii (trei de la A şi una de la B). Tragerea la sorţi a programului a dus la urmă­toarele partide programate pentru azi la Bucureşti şi Reşiţa : Dinamo—Flacăra Ploeşti şi Metalul Reşiţa—C.C.A. Meciul din Capitală se va disputa la ora 13.30 pe stadionul Dinamo şi va re­pline două formaţii care recent au în­vins pe Flamura roşie Arad, campioana pe anul în curs. Dinamo a dispus la scor de textiliştii arădeni in campionat Astă seară are loc în sala Floreasca ultima reuniune de box din meciul triun­ghiular care va opune boxerii din aso­ciaţiile sportive sindicale, celor de la C.C.A. şi Dinamo. Gala va începe la ora 19­­şi va aduce în ring elemente frunta­şe din mişcarea noastră pugilistică. Din­tre boxerii care vor evolua azi putem ru­a pe Gh. Fiat, Eustaţiu Mărgărit, Va­sile Tiţă, N. Mîndreanu, Titu Dumitrescu. Echipa sovietică Rezervele victorioasă vn Pe stadionul Kemal Stafa din capitala R. P. Albaniei s-a disputat la 29 no­iembrie întîlnirea internaţională de fot­bal dintre echipa selecţionată a oraşu­lui Tirana şi echipa sovietică Rezervei­­ de Muncă Leningrad. Jocul a avut loc în timp ce Flacăra a obţinut un 3-1 a­­cum patru zile. Deşi dinamoviştii au cîş­tigat în campionat la Ploeşti cu 4-1 şi la Bucureşti au făcut un 3-3, jocul de azi nu este lipsit de emoţii pentru bucu­­reşteni. La Reşiţa, C.C.A. are o partidă difi­cilă cu Metalul, echipa învingătoare a Locomotivei Timişoara, echipă care a învins trei echipe din categoria A în această ediţie a Cupei R.P.R. Reşiţenii au întrecut şi eliminat din cupă forma­ţiile Locomotiva Tg. Mureş, Ştiinţa Ti­mişoara şi Locomotiva Timişoara. Mili­tarii, care rămin în orice caz echipa cu prima şansă, căci chiar la joc, egal se califică ca fiind echipa în deplasare, vor trebui să depună toate eforturile spre a învinge. Mircea Mihai, Albert Blank, Mihai Stoian, etc. Programul reuniunii de azi nu este cunoscut deoarece el va fi sta­bilit astăzi după efectuarea cîntarului oficial. In deschidere la meciurile ofi­ciale vom vedea trei întîlniri amicale, la clasamentul competiţiei conduce înain­tea acestei ultime e­gale reprezentativa asociaţiilor sportive sindicale, care are 19 puncte, urmată fiind de C.C.A. cu 13 şi Dinamo cu 8 puncte­ de Muncă din Leningrad R. P. Albania în cadrul manifestărilor organizate cu prilejul aniversării a 10 ani de la eli­berarea Albaniei. întîlnirea a luat sfîrşit cu rezultatul de 1—0 în favoarea fotbaliştilor sovie­tici. De peste ho­tare BUDAPESTA 30 (Agerpres) M.T.I. transmite: In cadrul unei conferinţe de presă, care a avut loc luni seara la Budapes­ta, vicepreşedintele Comitetului pentru cultură fizică şi sport al R.P. Ungare, Gustav Sebeş, a vorbit despre pregăti­rile pe care le face echipa reprezentativă de fotbal a R. P. Ungare în vederea meciului cu echipa Scoţiei, care va avea loc la 8 decembrie la Glasg-OiW. El a anunţat că formaţia definitivă­ a echipei va fi stabilită joi, după reîntoarcerea la Budapesta a echipei Vörös Lobogo, care se află un turneu în Turcia. Echipa R.P. Ungare va fi alcătuită din următorul tur de jucători: Grosics, Ghellar, Ko­maromi, Ilku, Olah­, Faragó, Buzanszki, Lorant, Lantos, Kárpáti, Várhidi, Bajno­­ki, Bozsik, Szojka, Kotasz, Dékáni, Csordás, Budai II, Sándor, Kocsis, Hi­degkúti, Palotás, Puskas si Fenyvessi. PRAGA 30 (Agerpres) Ceteka trans­mite : La 28 noiembrie au început la Praga întrecerile din cadrul celei de a 8-a ediţii a competiţiei feminine de baschet „Marele premiu al oraşului Fraga“. Anul acesta, competiţia se desfăşoară în cadrul manifestărilor organizate cu prilejul Lunii Prieteniei Cehoslovaco-So­­vietice. La întreceri participă echipele reprezentative ale oraşelor Moscova, Sofia, Budapesta, Varşovia, Paris (F.S.G.T.), Praga şi echipa de junioare a R. Cehoslovace. Cel mai interesant joc din prima zi a întrecerilor a fost cel dintre echipele oraşelor Moscova şi Budapesta. Baschet­balistele sovietice şi-au impus de la început superioritatea, cîştigînd detaşat cu scorul de 88—43 (38—21). Cele mai bune jucătoare au fost Alexeeva, Ma­­mentieva, Maximova (Moscova) și Ma­­tay și Blaho (Budapesta). Celelalte jocuri au luat­ sfîrșit cu următoarele re­zultate: Sofia—R. Cehoslovacă (junioa­re) 65—61 (31—22) , Praga—Varșovia 66—58 (36—19). Cupa R.P.R. la fotbal Meciul triunghiular de box se termină azi Viitoare cadre tehnice pentru agricultură Pentru asigurarea îndeplinirii măsurilor prevăzute în proiectul de Directive ale celui de al II-lea Congres al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani, școlile medii tehnice, agricole, zootehnice, etc. din regiunea noastră, pregătesc neînce­tat şi temeinic un mare număr de cadre tehnice, necesare agriculturii. In clişeu: Un grup de elevi din anul IV de la şcoala agrozootehnică din Alexandria, la o oră practică de zootehnie in laborator. Delegaţia R.P.R. s-a înapoiat de la Stockholm Luni noaptea s-au înapoiat în Capitală membrii delegaţiei ţării noastre la lucrările sesiunii Consiliuilui Mondiali al Păcii ce a avut loc între 18—23 noiembrie la Stockhotel: prof. univ. Lotar Băidăceanu, vicepreşedinte al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., prof. univ. Sorin Tom­a, prof. univ. Florica Mezincescu, membri ai Consiliului Mondial al Păcii, acad. St. Mihcu şi preot Alexandru Ionescu, membri ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. In Gara de Nord, membrii delegaţiei au fost salutaţi la o sosire de reprezentanţi ai Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R., oameni ai ştiinţei şi cul­turii şi alţii. (Agerpres) Vizita delegaţiei sindicale din Suedia la Prezidiul C.C.S. Delegaţia sindicală din Suedia, care la invitaţia Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. ne-a­ vizitat ţara, a făcut o vizită Prezidiului C.C.S. Delegaţia compusă din: Harald Almgren, Alle Burman, Erik Alderin, Lars Pettersom,­­ Goesta Fo­rsberg, Ethel Sevensson, a fost I primită de tov. Stelian Moraru, preşedin- I tele Consiliului Central al Sindicatelor, şi tov. Liuba Chişinevschi, secretar al C.C.S.­­ Cu această ocazie, oaspeţii suedezi au I împărtăşit impresii din vizita lor. Erik Al- I­derin a arătat că membrii delegaţiei au fost profund impresionaţi de căldura şi­­ prietenia cu care au fost primiţi,­­ pretu­tindeni pe unde au fost. „Ne-am dat seama de marile cuceriri ale poporului muncitor din ţara dv.“ — a spus Erik Alderin. „Am vizitat fabrici care au fost construite în ulti­mii 10 ani şi am văzut elanul cu care lu­crează muncitorii pentru ridicarea perma­nentă a productivităţii muncii“. Vorbitorul a arătat de asemenea că dele­gaţia suedeză a fost foarte plăcut impresio­nată de grija ce se poartă în R.P.R. pentru condiţiile de lucru şi de trai ale oamenilor muncii. Vorbitorul a arătat că membrii de­legaţiei şi-au putut da seama de rolul deo­sebit de mare al sindicatelor în construirea vieţii noi din R.P.R. „Am căpătat o impresie cu totul nouă despre Romiîinia — a spus Erik Alderin — şi această impresie o vom transmite mun­citorilor noştri din Suedia. Le vom arăta că muncitorii din România luptă cu însufleţire şi cu mult succes pentru pace şi prietenie intre popoare“. Luînd cuvîntul, Goesta Forsberg a scos în evidenţă realizările sindicatelor din R.P.R. pentru culturalizarea maselor. In cadrul întrevederii, tov. Stelian Mora­ru a lămurit oaspeţilor unele probleme în legătură cu activitatea sindicatelor din R.P.R. în opera de construire a socialismu­lui şi apărarea păcii. (Agerpres) Informaţii La invitaţia Institutului Român pentru Re­laţiile Culturale cu Străinătatea, luni noap­tea au sosit în Capitală Bila Hadamas şi Sándor Szabó, specialişti în problemele de învăţămînt, care, în cadrul acordului cultu­ral dintre R.P.R. şi R.P. Ungară, vor face un schimb de experienţă cu specialiştii în problemele de învăţămînt din ţara noastră, din Gara de Nord, oaspeţii maghiari au fost întîmpiraaţi de reprezentanţi ai Ministe­rului Invăţăimtaifuiluii şi al Institiuluihn­ Român pentru Rotaţiile Culturale cu Străinătatea. Luni seara a părăsit Capitala prof. univ. dr. Benedict Menkes, membru corespondent al Academiei R.P.R., care va participa la o conferinţă a biologilor ce va avea loc la Casa Oamenilor de Ştiinţă din Liblice (c­­Cehoslovacă) între 2-4 decembrie a.c. ★ Cu prilejul aniversării a 10 ani de la eliberarea Albaiijei, Uniunea Scriitorilor din R.P.R. organizează astăzi 1 decembrie, ora 19, la Casa Scriitorilor, o seară închi­nată literaturii albaneze. Poetul Ştefan Iureş, laureat al Premiului de Stat, va vorbi despre literatura alba­neză din anii de după eliberare. După lecturi literare, va rula filmul „Scanderbeg“. ★ Casa de Economii şi Consemnaţiuni a­­minteşte cetăţenilor că la 30 decembrie a.c. va avea loc a doua tragere la sorţi a obli­gaţiunilor C.E.C. 4% cu cîştiguri, cînd se vor trage la sorţi 3400 cîştiguri, în valori de la 400 la 25.000 lei, totalized 1.691.000 lei. La această tragere participă obligaţiunile cumpărate anterior, precum şi cele ce se vor mai cumpără pînă la data tragerii la sorţi. De asemene­a, se face cunoscut că l­a 9 ianuarie 1955 va avea loc tragerea la sorţi a libretelor de economii­ cu cîştiguri. Se vor atribui cîştiguri de 100%, 200% şi 250% faţă de soldul mediu trimestrial. Este în interesul depunătorilor să-şi mă­rească din timp soldul mediu trimestrial spre a-şi spori posibilităţile pe care le oferă acest mod de economisire. STEAGUL ROŞU CARNET MUZICAL Studioul experimental al Filarmonicii de Stat Ţinînd seama de cerinţele crescinde ale publicului nostru pentru ce mai bune şi mai multe concerte de muzică simfonică, Filarmonica de Stat din Capitală a ini­ţiat amenajarea unei noi săli de con­certe pentru a putea înmulţi numărul programelor de muzică simfonică pentru masele largi de ascultători. Noua sală de concerte a fost amena­jată în clădirea Ateneului R.P.R. şi va funcţiona ca primul nostru studio expe­rimental de muzică. Sala necorespunzătoare care a existat şi în trecut în clădirea Ateneului, a fost complet renovată. Scena a fost mărită, capacitatea locurilor a fost sporită şi In general s-au creat spectatorilor con­diţii optime de audiţie. In Studioul experimental al Filarmo­nicii da Stat, vor concerta începând de la 14 decembrie a. c. noi solişti de mu­zică simfonică precum şi colective de solişti promovate din rîndul orchestrei simfonice. Inaugurarea Studioului experimental de muzică va contribui intr-o bună mă­sură ata la satisfacerea cerinţelor cres­cinde ale maselor largi de ascultători pentru programarea de cit mai multe concerte simfonice cit şi pentru promo­varea noilor talente ridicate din cadrul­­ orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat. Trei solişti din Berlin vor concerta în Capitala Peste cîteva zile Capitala va primi vi­zita a trei solişti din Republica Democra­tă Germană care vor prezenta în sala Ateneului R.P.R o serie de recitaluri şi concerte simfonice. Aceşti oaspeţi sosesc în ţara noastră in cadrul legăturilor culturale dintre cele două ţări prietene. Primul concert va avea loc marţi 7 decembrie, ora 20, in sala Ateneului R.P.R. Cu acest prilej mezzo soprana Eva Fleischer din Berlin va da un recital extraordinar. In pro­gram figurează opt lieduri de Schumann cinci cîn­tece de Hugo Wolf şi cîteva cin­­tece de ţigani de Brahms. Sîmbătă 11 decembrie, şi duminică 12 decembrie va avea loc în sala Ateneului R.P.R. un con­cert simfonic dirijat de Alfred Alissan­­drescu maestru emerit al artei din R.P.R. cu concursul celor trei solişti, oaspeţi ai ţării noastre. Programul va cuprinde Uvertura festivă (prima audiţie) de Ludo­vic Feldman, laureat al Premiului de Stat, Cîntece de Brahms şi Mussorgski, precum şi Odă către speranţă de Max Reper, solistă Eva Fleischer din Berlin. Profesorul Ferdinand Danyi din Berlin va interpreta la violoncel concertul pentru violoncel şi orchestră de Sr.B­urr­ Inn, iar pianista Eva Ander din Berlin va inter­preta concertul pentru pian şi orchestră ( Nr. 4 in sol major de Beethoven. Cărțile poştale­­ sonore De un deosebit­­ interes se bucură în Capitală noile cărţi poştale sonore im­portate din Uniunea Sovietică. Aceste cărţi poştale formate din patru pagini cartonate au următoarea înfăţişare: pe prima pagină, un desen care înfăţişează diferite imagini in culori legate de con­ţinutul unei melodii populare sau a unui cintec sovietic cunoscut. Pe pagina a doua, primitorul unei asemenea cărţi poş­tale poate lua cunoştinţă atît cu versurile c­ntecului cit şi cu un fragment din par­titura respectivă. Pe pagina a treia, este fixat un disc al cărui diametru este de maximum 15 cm. Discul cuprinde cântecul respectiv şi poate fi folosit la orice patefon. Pe ultima pagină a cărţii poştale sonore expeditorul are spaţiul necesar pentru corespondenţă. De asemenea aceste cărţi poştale poar­tă şi o mică fotografie ce reprezintă por­tretul autorului muzicii imprimată pe discul in miniatură. Aceste cărţi poştale sonore pot fi găsite la numeroase librării din Capitală. La librăria „Cartea Rusă" secţia muzicală din Cal, Victoriei s-au vîndut in ultimele zile sute de cărţi poş­tale sonore. In noul transport sosit la secţia muzicală a „Cărţii Ruse" pot fi citite pe coperta originalelor scrisori tit­lurile unor cîntece ca: „Seară de iarnă", „La portiţă", „Cintec de prietenie“, „Pe rîul Volga", „Cintecul Baicalului" inter­pretat de Arkanov şi altele. Buna organizare a muncii duce la realizarea planului de colectări Comuna Brînceni din raionul Alexandria se numără printre comunele fruntașe în ceea ce privește îndeplinirea planului de co­lectare a produselor agricole de toamnă. Pînă în seara zilei de 28 noiembrie a.c., pla­nul la porumb a fost realizat în propor­ţie de 103 la sută, la floarea soarelui 99 la sută, alte boabe 95 la sută, ceapă 70 la sută, iar la carne în proporţie de 100 la sută. Aceste succese se datoresc in bună măsu­ră muncii politice şi organizatorice desfă­şurată în rîndul ţăranilor muncitori de către comitetul executiv al sfatului popular co­munal precum şi de către agitatorii orga­nizaţiei de bază. încă de la începutul campaniei de recol­tare a produselor agricole de toamnă, co­mitetul executiv al sfatului popular comu­nal şi organizaţia de bază au luat o serie de măsuri organizatorice menite să contri­buie la realizarea integrală a planului de colectări. Printre primele măsuri care au fost luate se numără asigurarea unei puternice agita­ţii vizuale. Cu mijloace proprii au fost con­fecţionate lozinci aeriene, prin care ţăranii muncitori erau chemaţi să-şi achite la timp cotele ce le datorau statului, la gazeta de perete au fost scrise articole în legătură cu predarea cotelor şi au fost aranjate în faţa sfatului popular comunal panouri pentru popularizarea fruntaşilor şi codaşilor la co­lectări. De asemenea în cadrul căminului cultural s-au ţinut cu regularitate conferin­ţe despre importanţa îndeplinirii planului de colectări atît la produsele vegetale şi animale cît şi a planului de contractări şi achiziţii. Pentru ca munca să se desfăşoare orga­nizat şi să dea rezultate satisfăcătoare, în cadrul organizaţiei de bază a fost pregătit şi instruit un colectiv de 25 agitatori spre a desfăşura în rîndul ţăranilor muncitori pînă la îndeplinirea planului de colectări o susţinută muncă de lămurire .După instru­ire, aceştia au fost împărţiţi pe circumscrip­ţii electorale, bineînţeles ţinîndu-se seama ca în fiecare echipă să fie şi deputatul circumscripţiei respective. O altă măsură care a fost luată şi s-a do­vedit a da rezultate bune a fost antrenarea în muncă a comisiei de femei. Să vedem cum şi-a organizat munca una din aceste e­­chipe. De pildă în circumscripţia electorală Nr. 1 echipa condusă de Marin Cristea Do­­bre, deputat şi membru de partid, înainte de a porni pe teren împreună cu colectorul Mi­lita Ristea şi-a scos pe un tabel toţi lo­cuitorii din circumscripţia sa. In dreptul fiecăruia au fost trecute apoi cantităţile şi produsele ce le are de predat statului pre­­cum şi restanţele din anul trecut. După ce a fost alcătuit acest tabel pe circumscripţie, responsabilul echipei a re­partizat fiecărui agitator din echipa sa un număr de cetăţeni ce locuiesc pe aceeaşi uliţă, cu cantităţile ce le au de predat, spre a-i lămuri­ înainte de a porni pe teren, agitatorii au fost primii din comună care şi-au achitat cotele ce le datorau statului. Asemenea exemple au dat agitatorii Tudor Nica, Ale­xandru Cos­tiache, Alexandru Mărăchieanuu, Gheorghe P. Mitucă, Florea Velea, Ioana Gheorghe şi alţii. Lucrul acesta a făcut ca munca pe care au desfăşurat-o să înregistreze din zi în zi noi succese. Pentru a se cunoaşte roadele muncii des­făşurate de către echipele de agitatori pre­cum şi situaţia colectărilor, din două înt două zile la sfatul popular comunal agita­torii se prezentau pentru ca împreună cu preşedintele comitetului executiv şi secre­tarul organizaţiei de bază să analizeze mer­sul colectărilor şi să ia masuri pentru re­medierea lipsurilor ivite. O contribuţie de seamă în realizarea pla­nului de colectări au adus-o şi dările de sea­mă prezentate de preşedintele comitetului executiv şi colectorul comunal în cadrul că­minului cultural. In acestea se arată care e situaţia colectărilor în comună şi cum stă comuna faţă de raion. De asemenea, cu a­­ceastă ocazie sunt popularizaţi fruntaşii la colectări şi criticați cei rămași în urmă. Toate aceste măsuri au contribuit la rea­lizarea planului de colectări în comuna Brînceni. Deficiente în munca U.R.C.A.D. Olteniţa Ţinînd seama de rezultatele frumoase obţi­nute de U.R.C.A.D. Olteniţa în luna sep­tembrie, era de aşteptat ca în lunile oc­tombrie şi noiembrie activitatea U.R.C.A.D. Olteniţa să fie mai bogată, realizările faţă de plan şi faţă d­e lun­a septem­brie să fie mai numeroase. Din păcate, lucru­rile nu stau aşa. Şi acest fapt îl araţi destul de convingător felul cum a fost îndeplinit planul la achiziţii şi preluări din contractări. Deşi anul acesta s-a obţinut una din cele mai bogate recolte de toamnă, U.R.C.A.D. Olte­niţa n-a îndeplinit planul la achiziţii de po­rumb în luna octombrie, iar la achiziţii de floarea-soarelui de­ abia a realizat circa 20 la sută. O situaţie destul­ de proastă se pre­zintă şi la grîu, ouă, etc., unde pe luna octombrie planul­ de achiziţii n-a fost reali­zat toci jumătate. Cu totul condamnabilă este situaţia la preluări din contractări de bovine. Din zece bovine cîte trebuiau pre­luate în luna octombrie n-a fost preluată decit una. Aceste rezultate, cu totul nemulţuimitoare, se datoresc faptului că multe din măsurile luate de U.R.C.A.D. Olteniţa au avut un ca­racter formal. Calitatea muncii de îndrumare a cooperativelor săteşti lasă foarte mult de dorit. Unii activişti ai U.R.C.A.D. Olteniţa, care au mers pe teren­, nu s-au preocupat de ridicarea muncii cooperativelor săteşti în ve­derea atragerii unui număr cît mai mare de producător’’ pentru a-şi valorifica prin coope­raţie produsele. Mulţi dintre aceştia, cum simt Ion Petrescu, repartizat la cooperativa A­­prozi, Gheorghe Ianase, repartizat la coope­rativa Greaca şi alţii, s-au preocupat de tot felul de probleme, numai îndeplinirea pla­nului la achiziţii au „total“. Cooperativa din Aprozi, de pildă, unde delegatul U.R.C.A.D. Olteniţa, Ion Petrescu, a stat 2-3 săptămîn­i, şi unde sunt mari posibilităţi, nu a realizat planul la achiziţii pe luna octombrie la po­rumb decit 30 la sută, la floarea-soa­rel-to 35 la sută, iar la fasole n-a achiziţionat nici un ibob. Vina principală în neînm­­eplinirea peamulte de achiziţii pe raten­, o are consiliul de corn­ducere all U.R.C.A.D. Olteniţa (preşedinte Liviu Dumitrescu). In ultima vreme Uniunea a scăpat din vedere sprijinirea cooperative­lor mai slabe cum sânt cele din comunele Tă­­riceni, Spanţov, Greaca. Acest lucru a făcut ca respectivele cooperative să lucreze în luna octombrie cu mult sub toveiul pos­iiblităţilor şi al sarcinilor, fapt ce a făcut să realizeze numai 30—40 la sută din planul global de achiziţii. Desigur, acest rezultat influenţea­ză în mod negativ îndepinirea planuită de achiziţii pe întregul raion. De asemenea, o lipsă a consiliului de conducere al U.R.C.A.D. Olteniţa mai constă şi în faptul că s-a mute­ţuitat cu imittraterea­­delegaţilor pe teren, fără să exercite un control asupra muncii aces­tora, fără să­­analizeze rezultatele efective ale cooperativelor săteşti în urma acestor măsuri organizatorice, deşi exista un plan în acest sens. Lipsurile manifestate în lunile trecute au constituit o parte din cauzele neîndeplinirii planului de achiziţii şi trebuie lichidate cît mai grabnic. Consili­ul de conducere şi U.R.C.A.D. Olteniţa are datoria să sprijine în mod calitativ îmbunătăţire­a muncii coope­rativelor săteşti. Delegaţii U.R.C.A.D. care merg pe­­teren trebuie să fie controlaţi în munca lor şi să fie aleşi dintre activiştii cei mai buni, cu o calificare înaltă, pentru a putea ajuta practic la îmbunătăţirea acti­vităţii coop­era­tivelo­r săteşti, la atragerea maselor largi de producători în vederea va­lorificării produselor prin cooperaţie. Uniunea regională a cooperativelor de consum Bucureşti trebuie să controleze şi să îndrume mai îndeaproape uniunile raio­nale pentru a preveni din timp deficienţe de felul acetora care s-au manifestat în ul­tima vreme în activitatea U.R.C.A.D. Ol Re­­niţa. A. POPESCU Scrisoare către redacţie Unde duce nepăsarea faţa de bunurile poporului Multe s-au schimbat în satele şi comu­nele patriei noastre în anii regimului de­mocrat-popular. Aproape nu este comună unde să nu se fi făcut cite cev­a. Bunăoară, în foarte multe sate şi comune au fost con­struite şcoli, cămine culturale, dispensare şi alte edificii de interes obştesc. Aceasta înseamnă că în fruntea comunelor au fost aleşi oameni cu spirit gospodăresc care mun­cesc cu dragoste pentru ridicarea din ce în ce mai mult a satelor. Sunt însă şi comune unde, din păcate, mai sunt oameni care nu se gîndesc la nevoile obşteşti. Aceştia nu dovedesc iniţiativă pen­tru înfrumuseţarea satelor, lăsind în paragi­nă şi cee­a ce s-a făcut pînă acum. De exemplu în comuna Lupşanu din raionul Lehliu, la 11 iunie 1948 au fost naţionalizate două mori pentru mă­cinat porumb. La una din ele era şi o presă de ulei cu o instalaţie­­modernă, care funcţiona în bune con­dliţi­uni. La început, lucrurile mergeau bine. La un moment dat unii tovarăşi de la întreprinderea Economi­că a raionului respectiv­­s-au gîndit că ar fi bine ca din două mori să facă una sin­gură mare şi cu o capacitate care să poată satisface nevoile nu numai ale satului res­pectiv ci şi ale comunelor învecinate. Reali­tatea a fost alta. In scurt timp din cele două mori nu au rămas deci­t ruine­ şi mormane de fiare, maşini aruncate fără rost. Ţăranii muncitori din comuna Lupşanu se întreabă pe bună dreptate: oare conducerea întreprinderii economice a raionului­­Lehliu nu are nimic de spus faţă de atitudinea con­damnabilă a acelora care au stricat morte? Este necesar ca organele de control să tra­gă la răspundere cu toată severitatea pe cei care se fac vinovaţi de aceste distrugeri şi­­privesc cu nepăsare bunurile încredinţate de po­por. NIŢĂ GH. BANU­ ţăran colectivist din comuna Lupşanu, raionul Lehliu. 0 MIERCURI 1 DECEMBRIE 1954 Programul I 7.30 Radio jurnal 7.40 Muzică uşoară 8.00 Buletin de ştiri în limba rusă 8.05 Sumarul presei centrale 8.10 Muzică populară din R. Cehoslovacă 8.45 Materiale din presă 9.15 Muzică simfonică de compozitori sovietici în interpretarea artiştilor şi formaţiilor romîneşti 0.47 Muzică corală de compozitori romîni 10.15 Muzică uşoară 10.45 Emisiune ştiinţifică pentru pionieri şi şcolari 11.15 Arii şi duete din opere 12.10 Muzică populară romînească 12.50 Cînte­ce­ sovietice de mase 13.15 Concert de prînz TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R.: Dama de pică; Teatrul Naţional „I. L. Cara­giale“ (Comedia) : Cei din Dangaard; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Studio) : Martin Rogers descoperă America; Teatrul de Stat de Operetă : Casa cu trei fete; Ansamblul de Es­tradă (Sala Savoy) : ...Şi n­e face sport; Tea­trul Municipal : Pădurea; Teatrul Armatei (Bd. Magheru) : Avarul; Teatrul Armatei (Ca­lea 13 Sept.) : Vlaicu Vodă; Studioul actorului de film „C. Nottara“: Mincinosul; Teatrul Muncitoresc C.F.It.-Giuleşti : Tania; Teatrul Tineretului : Sînziana şi Pepelea; Teatrul Ţăn­dărică (Sala Baruh Berea) : Băiatul şi vîntul; Circul de Stat : Primul spectacol. CINEMATOGRAFE : Patria, înfrăţirea între popoare; Elena Pavel, Gh. Doja : Circul Sla­­via ; Republica, Bucureşti, Libertăţii : Ordinul Ana ; I. C. Frimu, Popular : Profesorul Fa­hre; Maxim Gorchi : Secretul sîngelui; Lumi­13.35 Muzică uşoară 14.30 Cotele apelor Dunării 14.45 Simfonia a IV-a în La major „Italiana** de Mendelsohn Bartholdy 15.17 Cîntă orchestra de muzică populară „Pan­­delaşul“ din Brăila 15.30 Buletin de știri 16.00 Piese de concert pentru pian 16.30 Lecturi literare­­ 16.45 Muzică populară sovietică 17.30 Radio jurnal 17.45 Cîntece de Ion Vidu 18.00 Curs de limba rusă 18.30 Program muzical 19.00 Jurnalul satelor 19.45 Seară de operă: Opera „Puterea destinu­lui“ de Verdi 22.30 Radio jurnal 22.45 Melodii populare romînești 23.20—23.55 Concert de noapte na: Al. Popov : Scrisoarea cifrată; Victoria, 23 August, Flacăra : Scanderbeg; Timpuri Noi: Gimnasticii sovietici, Zarva, Musafirii nepof­tiţi; Arta : Agentul nr. 13; M. Eminescu : Ră­sare soarele (Nepoţii gornistului, seria Tl-a); Mioriţa : Stepa în flăcări; Tineretului : Desco­perirea misterioasă; 8 Martie : Răzbunarea; Vasile Roaită : Circul; Unirea : Fiica regi­mentului; Donca Simo : Suflete zbuciumate; C. David : Şcoala curajului; Ilie Pind­îie : Des­tinul Marinei Vlasenko; Moşilor : Examen de maturitate; Munca : Locotenentul lui Rákóczi; Aurel Vlaicu : In numele legii; T. Vladimi­­rescu : Carnetul de partid; Al. Sahi­a : Fanfan la Tulipe; N. Bălcescu : Asaltul fortului din munţi; Cultural : Intr-un port îndepărtat; Gh. Coşbuc : Preludiul gloriei; 8 Mai : Cu In­imă tînără; Olga Bancic : Prieteni credincioşi; vol­ga : Destinul unor femei; 1 Mai: Fetele din piaţa Spaniei; Rahova : Povestea micului co­coşat.

Next