Steagul Roşu, ianuarie 1955 (Anul 2, nr. 238-261)
1955-01-04 / nr. 238
Pag. 2 . Unele aspecte ale predării limbii române în şcolile din raioanele Giurgiu şi Roşiori Limba şi literatura română constituie unul din obiectele de bază în şcolile elementare şi medii. Prin studierea limbii şi literaturii române în şcoli, elevii pot cunoaşte mai profund trecutul glorios al poporului nostru, li se lărgeşte orizontul, ei putînd să-şi dea mai bine seama de transformările economice, sociale şi politice oglindite în literatura noastră. De asemenea, în însuşirea cunoştinţelor generale, este necesară cunoaşterea limbii române, care are un rol important în dezvoltarea vorbirii şi gîndirii logice. Cînd elevii se vor obişnui să adîncească înţelesul cuvintelor, ei se vor putea exprima cu uşurinţă verbal sau în scris, şi nu vor înttimpina greutăţi în însuşirea oricărui obiect de studiu, în cadrul consfătuirilor raionale cu cadrele didactice, s-a constatat că deşi s-au obţinut unele rezultate bune în predarea limbii române, nu s-a făcut tot ce e necesar în această problemă. S-a arătat că unul din factorii principali care condiţionează nivelul ştiinţific şieducativ al învăţămîntului şi deci nivelul de cunoştinţe al elevilor, este calitatea muncii de predare a profesorilor, prin asigurarea unei temeinice pregătiri şi organizări a lecţiilor. în consfătuiri s-a subliniat * necesitatea ca toate cadrele didactice, indiferent de materia pe care o predau, să se ocupe de ridicarea nivelului cunoştinţelor de limbă ale elevilor. In predarea limbii şi literaturii romîne, în şcolile din raionul Giurgiu şi Roşiori din regiunea Bucureşti, putem spune câ s-au obţinut rezultate bune atît în ceea ce priveşte metodele cit şi nivelul predării lecţiilor. S-a reuşit să se asigure însuşirea de către elevi a unor deprinderi temeinice de vorbire şi scriere corectă prin întrebuinţarea diferitelor metode pedagogice. Astfel, tov. Floarea Georgescu şi Niculae Teodorescu de la şcoala pedagogică din Giurgiu au folosit foile ortografice, în care sînt trecute cuvintele la care elevii greşesc mai mult, tabele ortografice şi de punctuaţie pentru regulile care nu sînt cunoscute de elevi, grafice pentru frecvenţa greşelilor ortografice şi de punctuaţie. Inţelegînd că lectura individuală este o condiţie esenţială în dezvoltarea exprimării orale şi scrise, a vocabularului elevilor, unele cadre didactice s-au preocupat de această problemă. Tov, profesoară Eugenia Marinescu, de la şcoala de zece ani din Giurgiu a alcătuit grafice unde sînt trecute atît numele elevelor cît şi cărţile citite de ele, şi panourii cu cărţile nou apărute în librărie, legate de materia din programa şcolară. La controlul lucrărilor scrise în prinţul pătrat, profesorul Tonia Aferim de la şcoala medie de băieţi din Giurgiu a rezervat o ort pentru corectarea greşelilor, punînd accent la notarea elevilor pe scrierea corectă din punct de vedere ortografic şi gramatical. Pentru a îmbogăţi vocabularul elevilor, profesorul a folosit diferite lucrări de control în care a dat elevilor să explice unele cuvinte mai rar întîlnite în vorbirea curentă. Dacă s-au obţinut unele rezultate bune în predarea limbii şi literaturii romîne în şcoli, mai sunt încă serioase lipsuri în această privinţă. Astfel, în multe şcoli, cadrele didactice nu se ocupă de exprimarea în scris şi orală a elevilor. Mulţi elevi se exprimă greoi, nu cunosc înţelesul exact al cuvintelor pe care le folosesc obişnuit, întrebuinţează provincialisme, au slabe cunoştinţe de literatură, gramatică şi ortografie. Tov. Chiru Nacov, profesor la clasa a VIII-a a şcolii medii de 10 ani din Roşiori, nu s-a sezisat de greşelile pe care le fac elevii în scris. Profesorul s-a mulţumit să enunţe fugitiv aceste greşeli, fără să se analizeze în amănunt. Controlul caietelor şi al notiţelor este făcut rar şi ,stand formal. La şcolile de ani din Oinacu, Daia, Măldăreni, Roşiori, controlul caietelor se face doar pentru a vedea dacă elevii şi-au scris temele. Cadrele didactice nu manifestă destulă exigenţă pentru scrierea corectă şi ordonată a elevilor la toate materiile, ceea ce a făcut ca la lucrările de istorie, geografe, ştiinţe naturale să se strecoare greşeli ortografice, imiteri de cuvinte, fraze fără nici o logică. Aceste cadre didactice nu au înţeles ca sarcina de a forma o exprimare corectă şi o scriere ortografică a elevilor nu revine numai profesorilor de limba romînă, ci în general tuturor cadrelor didactice. Sunt unele cadre didactice care nu se ocupă îndeajunsde îmbunătăţirea ■niivelului predării lecţiilor, nu studiază manualele, programele şcolare, metodicele şi toate materialele care apar în legătură cu limba romînă, nu-şi întocmesc planuri de lecţii, vin nepregătiţi la ore. La şcoala de 7 ani de băieţi din Roşiori, tovarăşa profesoară de limba română Otilia Gheorghe vine întotdeauna nepregătită la lecţii, fără plan, face greşeli de analiză gramaticală şi chiar serioase confuzii. Lipsurile existente în predarea limbii române provin şi din faptul că directorii de şcoli nu fac un control destul de calificat asupra muncii cadrelor didactice, pentru ridicarea calităţii învăţămîntului. De asemenea, controlul şi îndrumarea din partea organelor sfaturilor populare raionale nu sunt făcute uneori la nivelul cerut. In şcoli, unii inspectori se ocupă mai mult de probleme administrative, neglijînd conţinutul muncii, al procesului de învăţămînt şi, dacă constată unele mnsuri ale cadrelor didactice, sînt mulţumiţi doar să le seziseze, fără să le înveţe cum să muncească. In felul acesta procedează Manea Gheorghe, şeful secţiei de învăţămînt din Giurgiu, Stănescu Nicolae, inspectorul de la secţia învăţămînt raional Roşiori. Comitetele raionale de partid nu comtrolează în suficientă măsură nul cum se desfăşoară munca politică în şcoli şi nici procesul de învăţămînt. Organele de partid şi sindicate trebuie să se ocupe de ridicarea nivelului politic şi profesional al cadrelor didactice, căci numai astfel se poate asigura un nivel ridicat al lecţiilor. De asemenea trebuie sprijinite cadrele didactice care vor să se califice. Pentru ca predarea limbii romîne în şcolile din raioanele Giurgiu şi Roşiori să se ridice la nivelul cerut de învăţămîntul nostru, este necesar ca secţia de învăţămînt regională şi secţiile raionale să organizeze un control sistematic, un ajutor competent cadrelor didactice. Trebuie să se extindă tot mai larg schimbul de experienţă, interasistenţa la lecţii, să se folosească în mai mare măsură lecţiile deschise. De asemenea, trebuie ca în cadrul consiliilor pedagogice să se analizeze periodic problema predării limbii române şi să se vină cu măsuri concrete pentru lichidarea lipsurilor. GEORGETA STANCIU Pensii personale lunare pentru îndelungată activitate în domeniul ştiinţei şi artei Consiliul de Miniştri a luat hotărirea de a acorda pentru îndelungată activitate în domeniul ştiinţei, învăţămîntului, literaturii şi artei, pensii personale lunare de cîte 2.000 lei, cu începere de la 1 decembrie 1954, următoarelor persoane: prof. Jianu Amza, prof. Iacobovici I. Melcon, prof. N. Vasilescu-Karpen, prof. Adrian Ostrogovici, prof. Dimitrie Gusti, prof. Antalfi Endre, prof. Camil Negrea, prof. Nicolae Gheorghiu, prof. Nicolae Deleanu, prof. Theodor Angheluţă, scriitorilor Ion Agîrbiceanu, Mihail Sorbul, Alexandru Cazaban, Tompa László, George Bacovia, Mihail Codreanu, Tudor Arghezi şi Hortensia Panadat-Bengescu,mizicienei Constanţa Erbiceanu, compozitorilor László Árpád şi Delly Szabó Géza, actorilor Grigore Niculescu-Buzău, Nicu Kaner, Ion Montaureanu și altora. (Agerpres). Din activitatea cooperativei săteşti din Roseţi In ultimul timp, activitatea cooperativei de aprovizionare şi desfacere din comuna Roseţi, raionul Călăraşi, a obţinut însemnate succese în indeplinirea planului de aprovizionare a ţărănimii muncitoare cu mărfuri industriale şi produse de larg consum. De asemenea, sprijinită de organizaţia de bază din comună, cooperativa a organizat 3 echipe din salariaţii acestei cooperative, care merg prin comună pentru intensificarea achiziţiilor. Astfel, s-a reuşit ca planul la achiziţii să fie îndeplinit intr-o proporţie satisfăcătoare. Zilnic se achiziţionează prin cooperativă cel puţin 1.200 kg. diferite produse agricole. Paralel cu aceasta au fost obţinute realizări şi în ceea ce priveşte încasarea fondului social şi înscrierea de noi membri cooperatori. PAULINA CRĂCIUN corespondent voluntar Chemarea la întrecere lansată la 28 Iunie 1954 de colectivele de redacţie ale gazetelor de perete de la uzinele „23 August", uzinele ,,7 Novmarrie“, S.M.T. Brînceni, G.A.C. „Gheorghi Dimitrov“ şi altele către toate colectivele de redacţie ale gazetelor de perete din oraşul Bucureşti şi raioanele săteşti ale regiunii noastre a contribuit la îmbunătăţirea gazetelor de perete, întărind aportul acestor organe locale de presă la dezvoltarea activităţii creatoare a oamenilor muncii. Colectivul de redacţie al gazetei de perete „Metalurgistul“, organ al organizaţiei de bază şi al comitetului de întreprindere de la uzinele „Vasile Poartă“ din Capitală a fost printre primele care a răspuns cu însufleţire la această chemare, angajîndu-se să realizeze obiectivele propuse în întrecere. Luarea unor măsuri concrete pentru o mai bună organizare şi desfăşurare a muncii a constituit preocuparea principală a colectivului de redacţie in primele zile ale întrecerii. Cu sprijinul biroului organizaţiei de bază a fost întărit colectivul de redacţie, s-a elaborat un plan de muncă, au fost antrenaţi noi corespondenţi din secţiile întreprinderii, etc. Participînd efectiv la întrecere, colectivul de redacţie al gazetei de perete „Metalurgistul“ îndrumat de biroul organizaţiei de laza a obţinut realizări importante. Gazeta de perete a devenit mai atrăgătoare, iar conţinutul ei mai viu şi interesant. Ea oglindeşte viaţa clocotoare dii uzină, munca încordată ce se desfăşoară pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie. Din iulie pină in decembrie 1954, gazeta de perete „Metalurgistul" a apărut în 11 numere, publicînd 87 articole. Răsfoind colecţia gazetei, poţi vedea rosTf«®*« articole, reportaje, foiletoane, raiduri-anchetă şi alte materiele, ceea ce ilustrează grija comitetului de redacţie de a prezenta cititorilor o gazetă cu un conţinut variat, folosind cu pricepere dferitele genuri publicistice. Viaţa din uzină este complexă. Colectivul de redacţie s-a străduit să reflecte prin gazetă bogăţia de fapte pe care le ridică viaţa, să descopen să susţină şi să răspândească cu perseverenţă ceea ce este nou, să scoată de iveală şi să combată cu hotărîre lipsurile din mâncă, atitudinile înapoiate. Gazete a publicat numeroase articole prin care colectivul uzinei era informat despre problemele îndeplinirii planului de producţie, despre felul cum se desfăşoară întrecerea socialistă. Alte materiale s-au ocupat de activitatea agitatorilor şi de învăţămîntul de partid. Iniţiativele preţioase ale inovatorilor şi raţionalizatorilor ca şi experienţa celor ce aplică metode înaintate de lucru au fost popularizate. Gazeta a acordat atenţie informării oamenilor muncii din întreprindere asupra principalelor evenimente interne şi internaţionale. N-a fost neglijată nici activitatea cultural-Sporlivă din uzină. Cum a reuşit gazeta să trateze o asemenea varietate de probleme? Ea a reuşit aceasta la primul rînd datorită numărului mare de corespondenţi. Dacă înainte de a participa la întrecere gazeta nu avea decit 19 corespondenţi, din care unii erau inactivi, în prezent în jurul gazetei stat atraşi 67 tovarăşi din rîndul muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor. Colectivul de redacţie, îndrumat de biroul organizaţiei de bază s-a îngrijit de instruirea corespondenţilor, convocînd o consfătuire în care s-a discutat despre felul cum trebuie să-şi desfăşoare corespondenţii munca, şi despre felul cum trebuie redactate materialele. Succesele gazetei de perete se datoresc de asemenea şi muncii organizate a colectivului de redacţie. Fiecare membru al colectivului urmăreşte îndeplinirea planului de muncă întocmit îin colectiv şi acrobat de biroul organizaţiei de bază. A intrat in practica colectivului de redacţie ca orice număr al gazetei să fie pregătit cu multă grijă. In şedinţele colectivului se discută pe larg articolele ce urmează să apară la gazetă, precum şi tematica numărului viitor. Această preocupare contribuie la îmbunătăţirea calităţii articolelor publicate. Conţinutul concret al articolelor, combativitatea lor şi faptul că ele sînt pătrunse de un dezvoltat simţ de răspundere faţă de desfăşurarea muncii în uzină, face ca articolele să fie citite şi să aibă eficacitate. Gazeta se afirmă astfel ca un puternic mijloc de educare şi mobilizare a colectivului uzinei. In gazeta de perete nr. 24, agitatorul Calotă Vanghele ,a seminat articolul „Greutăţi tai munca de control tehnic“, prin care lua atitudine faţă de lipsa de principialitate şi indisciplina unor controlori tehnici: „Unii controlori — nevoind să se pună „rău“ cu muncitorii — dau drumul pieselor fără a le confrunta cu desenul, controlindu-le „din memorie“ şi neglijînd măsurătoarea, ca de exemplu tov. Stoica Alexandru. Alţi controlori părăsesc nejustificat locul de muncă chiar pentru un timp mai lung (exemplu tov. Teodorescu Mihai şi Marcus Romeo) “. In încheierea articolului, după ce arată că trebuie lichidate salturile de producţie de la sfîrşitul lunii, care produc mari greutăţi controlorilor şi nu le permit un control riguros al pieselor, autorul cere insistent tuturor controlorilor tehnici de a-şi intensifica activitatea pentru ca nici o piesă de proastă calitate să nu treacă mai departe. Foarte aspru este criticată conducerea administrativă a întreprinderii in articolul „Despre pregătirile de iarnă“, pentru că a luat o serie de măsuri birocratice, muţind de pildă un sector într-o hală care nu este terminată. Tov. Ciornei Mircea, lăcătuş,scria: „întrebăm pe tovarăşul director, pe tovarăşul inspector uzinal, pe tovarăşul inginer şef şi mecanic şef ce rost a avut mutarea noastră într-o hală care nu va fi gata în primele luni ale anului 1955? Cerem organizaţiei de bază şi comitetului de întreprindere să ia atitudine pentru urgentarea lucrărilor în hala nouă, pentru că noi nu vrem să fim puşi în situaţia de a nu ne îndeplini planul“. Un alt articol semnat de comitetul de redacţie sub titlul ,,Să se pună capăt urgent lipsurilor semnalate“ atrage atenţia unor tovarăşi criticaţi care nu au lichidat cu lipsurile semnalate de gazeta de perete, că muncitorii nu admit o astfel de atitudine. Articolul cere organizaţiei de partid, comitetului de întreprindere, direcţiunii şi personalelor tovarăşi să ia măsuri urgente pentru lichidarea slăbiciunilor care frînează bunul mers al muncii. In acelaşi număr, ca şi în multe altele, s-a publicat rubrica „Răspuns la critică" în care inginerul Nistor Nicolae recunoaşte jus-Ş 3 reţea criticilor ce i s-au adus printr-un articol publicat anterior. De un succes remarcabil se bucură gazeta de satiră şi umor. „Urzica“ — anexă a gazetei de perete, la ultimul timp, „Urzica“ a apărut în 7 ediţii publicind 33 articole şi poezii satirice, 27 caricaturi şi desene, etc. înţepăturile ei la adresa birocraţilor şi plimbăreţilor, la adresa neglijenţei şi atitudinii de nepăsare faţă de nevoile muncitorilor sînt ascuţite şi just îndreptate. Fiecare număr nou al gazetei de perete este aşteptat cu interes de întreg colectivul uzinei. Biroul organizaţiei de bază a luat iniţiativa de a populariza prin staţia de radioamplificare conţinutul articolelor publicate la gazeta de perete. De asemenea, agitatorii au fost îndrumaţi săţină convorbiri pe locul de producţie în legătură cu problemele ridicate în gazetă. De pildă, agitatorul Gheorghe Voicu a ţinut o convorbire pe marginea articolului „Mai multă disciplină în sectorul III mecanică“, articol scris de tov. Ion Ştefănescu. Gazeta de perete „Metalurgistul“ a reuşit astfel să devină cu adevărat o tribună a schimbului de experienţă, o tribună a criticii şi autocriticii, aducind o contribuţie de seamă la educarea colectivului uzinei, la mobilizarea lui pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii întreprinderii. Colectivul de redacţie al gazetei de perete trebuie să se străduiască şi în viitor pentru a îmbogăţi şi mai mult conţinutul gazetei. Pentru aceasta colectivul de redacţie trebuie să lărgească şi mai mult reţeaua de corespondenţi, să păstreze o legătură şi mai strînsă cu corespondenţii săi şi să ţină cu regularitate consfătuiri cu aceştia. Biroului organizaţiei de bază îi revine sarcina să acorde şi mai departe un sprijin concret colectivului de redacţie al gazetei de perete. Imbunătăţindu-şi neîncetat activitatea, colectivul de redacţie al gazetei de perete „Metalurgistul“ de la uzinele „Vasile Roaită“ va putea realiza ca această gazetă să se situeze printre gazetele de perete fruntaşe din regiunea noastră. P. MIRCEA Revista presei din întreprinderi O gazetă de perete frunta Ce se repetă pe scena Teatrului de Operă şi BaletIn anul acesta, pe scena Teatrului de Operă şi Balet vor fi prezentate în premieră în ordinea menţionării lor, „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini, „Boema“ de Puccini şi „Aida“ de Verdi. Datorită noilor condiţii de montare şi adaptare la dimensiunile scenice ale noului local al Operei, cele trei spectacole sînt în întregime realizări absolut noi, atît ca montare şi costume, cît şi ca interpretare. Opera „Bărbierul din Sevilla“ se află în stadii de repetiţii deausaman pe scenă. Decorurile şi costumele sînt realizate de pictorul Ion Ipser, spectacolul fiind pus în scenă de George Teodorescu. Conducerea muzicală aparţine lui Mihai Brediceanu, Robert Rosenstei şi Virgil Pop. In principialele roluri au fost distribuiţi: Mihail Ştirbei, artist emerit al R.P.R. şi laureat al Premiului de Stat, Valentin Teodorian, Iolanda Mănculescu, Magda Ianculescu, Silviu Gurău, Gh. Niculescu-Basu, artist al poporului, Nicolae Secăreanu, artist emerit al R.P.R. și laureat al Premiului de Stat, Serban Tasian, artist emerit al R.P.R., Maria Smejina, artistă emerită a R.P.R., Alex. Vîrgolici, Nicolae Herlea şi alţii. Şi „Boema“ se află la faza repetiţiilor de ansamblu, conducerea muzicală aparţinând lui Egizzio Massiei, maestru emerit al artei şi laureat al Premiului de Stat, Jean Bobescu şi Robert Rosenstei. Decorurile şi costumele sînt semnate de pictorul scenograf Th. Kiriacoff-Suruceanu. Spectacolul este pus în scenă de timorul regizor Hero Lupescu, care a terminat recent studiile de specialitate în U.R.S.S. Rolurile principale vor fi interpretate de Dinu Bădescu, artist emerit al R.P.R., Mihail Știrbei, artist emerit al R.P.R. şi laureat al Premiului de Stat, Ionel Tudoran, George Cotrbenî, Şerban Tasian, artist emerit al R.P.R., Mihail Arnăutu, artist emerit al R.P.R., Al. Emăceanu, N. Secăreanu, artist emerit al R.P.R. şi laureat al Premiului de Stat, Valentina Creţchi, Arta Florescu, artiste emerite ale R.P.R., Cornelia Gavrilescu, ■ ,artistă emerită şi laureată a Premiului de Stat, Alex. Rădulescu, Alex. Vîrgolicî, Nicolae Teofănescu, Silviu Gurău şi alţii. Pe scena Teatrului de Operă Şi Balet, opera „Aida“, ale cărei repetiţii au început de asemenea, va fi prezentată în regia lui Jean Rînzescu şi conducerea muzicală a lui Constantin Silvestri, maestru emerit al ,artei şi laurerait al Premiului de Stat, Alfred Alessandrescu, maestru emerit al artei, şi Jean Bobescu. Şi la montarea acestei opere care se va bucuria de un fast deosebit, primim un preţios sprijin din partea artei sovietice. Decorurile şi costumele sînt realizate după machetele pictorului scenograf sovietic Cemadiurov. Ini rolul „Astfei“ repetă Dona Massimii, artistă emerită a R.P.R. şi laureată a Premiului de Stat, Ana Tălmăceanu-Dinescu, artistă emerită a R.P.R. şi laureată a Premiului de Stat, Ioana Nicola, artistă emerită a R.P.R. şi Maria Voloşescu. In rolul lui Radames vor cînta alternativ Dinu Bădescu, artist emerit al R.F.R., Ionel Tudoran, Garbis Zolian şi Rudi Ledeanu. In alte roluri vor cînta: Zenaida Paly, artistă emerită a R.P.R. şi laureată a Premiului de Stat, Elena Cernei, Edgar Istrati, Viorel Ban, Mircea Buciu, artist emerit al R.P.R. şi laureat al Premiului de Stat, Nicolae Secăreanu, artist emerit al R.P.R. , laureat al Premiului de Stat etc. STEAGUL ROŞU 'OOOOOOCX>C»OOOOOOOOOOCX>COOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOCQOOOOl IOOOOQOOOOOOOOOOCj Pe urmele materialelor publicate „Ridicarea nivelului profesional nu preocupi conducerea întreprinderii „Pavel Tcacenco" Sub acest titlu a fost publicat in ziarul nostru nr. 208 din 26 noiembrie 1954 articolul ce critica conducerea administrativă, organizaţia de bază şi comitetul de Întreprindere de la fabrica „Pavel Tcacenco“ din Capitală, pentru faptul că n-au acordat suficient sprijin muncitorilor rămaşi în urmă să-şi ridice calificarea profesională la înălţimea cerinţelor mereu crescînde ce se pun în faţa întregului colectiv. In scrisoarea de răspuns adresată redacţiei ziarului, Ministerul Industriei Uşoare arată că cele sezisate în articol au fost juste şi că s-au luat o serie de măsuri menite să contribuie la înlăturarea lipsurilor semnalate. In prezent, conducerea administrativă a întreprinderii, organizaţia de bază şi comitetul de întreprindere se preocupă îndeaproape de îmbunătăţirea frecvenţei şi de îmbunătăţirea calităţii lecţiilor ce se predau la cursurile de calificare din întreprindere, precum şi de îmbunătăţirea activităţii ce se desfăşoară la domeniul calificării muncitorilor la btml de muncă. In ziua de 6 decembrie a Început in întreprindere un instructaj în cadrul căruia ajutorii de maiştri sînt sprijiniţi să-şi ridice calificarea, indicîndu-li-se la acelaşi timp metodele ce trebuie să le folosească in acţiunea de ridicare a calificării muncitorilor din colectivele ce le conduc. In încheierea scrisorii de răspuns se mai precizează printre altele că în curtad se va organiza în întreprindere un ciclu de conferinţe în scopul popularizării pe scară largă a metodelor sovietice de muncă ce sînt aplicate cu succes de către fruntaşii în întrecerea socialistă. „înnodaţi firul!" La rubrica „însemnări“ din ziarul nostru nr. 213 din 2 decembrie 1954, a apărut articolul „înnodaţi firul!" care critica slaba activitate culturală ce se desfăşura in acea vreme la fabrica de aţă de mătase „9 Mai“ din Capitală. Articolul insista mai ales asupra faptului că bibliotecarul Ion Sasu a ţinut luni la şir cărţile bibliotecii sub cheie, urmînd prin aceasta dorinţa muncitorilor şi tehnicienilor de a citi cărţile ce se află la bibliotecă. In răspunsul adresat redacţiei de către conducerea fabricii de aţă de mătase „9 Mai“ se arată că, cele rezisate in articol au fost juste şi au constituit un real ajutor în acţiunea de îmbunătăţire a activităţii culturale din fabrică. După apariţia articolului, conducerea fabricii, organizaţia de bază şi comitetul de întreprindere au luat măsuri de reorganizare a bibliotecii şi de funcţionare a ei după un program corespunzător. Totodată vechiul bibliotecar a fost înlocuit. „Nu ne avem ca fraţii ?’ Foiletonul publicat în ziarul nostru sub titlul „Nu ne avem ca fraţii?...“ a vorbit cititorilor despre anumite abateri grosolane săvîrşite de unii salariaţi ai sfatului popular al comunei Ţigăneşti din raionul Alexandria. Aceste abateri n-au putut fi descoperite şi înlăturate. la timp deoarece cei ce le comiteau, fiind rude apropiate, le muşamalizau în aişa fel incit să nu poată fi observate. Foiletonul mai arăta că secretarul sfatului popular comunal Marin Dumitru a eliberat cetăţenilor în mod ilegal diferite chitanţe purtînd ştampila sfatului, pentru care cerea cîte 5 lei, sume pe care le-a folosit în interesul său personal. Răspunzînd ziarului, comitetul executiv al sfatului popular al raionului Alexandria precizează că cele semnalate în cuprinsul foiletonului corespund realităţii. Pentru abaterile despre care se vorbea la acest articol şi pentru altele ce au fost descoperite ulterior, agentul agricol Petre Găvănescu, referentul agricol V. Florea şi secretarul sfatului popular comunal Marin Dumitru au fost înlăturaţi din funcţiile ce le deţineau. Sooococoooococcx eferinţa Societatea penttru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii anunţă conferinţa tov. acad. prof. M. calea intitulată „Căile pentru asigurarea păcii în Europa“. Conferinţa va avea loc joi 6 ianuarie 1955 ora 18 în sala Bibliotecii Centrale Universitare, Calea Victoriei nr. 88 şi va fi urmată de film. ailJffllBIiniHlEBTKAN Fabrica cea nouă Aproape de marginea oraşului, pe ci drumul preschimbat acum intr-un frumos bulevard — mă obişnuisem in urmă cu ani să văd pe un maidan o construcţie care părea mai mult o magazie părăsită. Pe atunci, seara, prin uşile larg deschise — dacă era vara — sau numai prin ochiurile mici ale ferestrelor — in anotimpurile mai reci — se zăreau la lumina răspîndită de gurile cuptoarelor oameni cu trupurile goale pină la briu, care din tava sticlei topite fabricau diferite obiecte. A cui a fost această întreprindere, nimeni nu se întreba, fiindcă stăpinii care se perindau unii după alţii, după ce storceau cît mai mult din truda muncitorilor, erau la fel. Toţi aceia care au avut in proprietate temporară această fabrică au dispărut, lăsind inurma lor o mizerie sporită pentru cei ce robeau acolo ziua şi noaptea. Trecind acum citeva zile prin acea parte a Capitalei, nu mică mi-a fost surpriza cind in jurul clădirii cu aspect de magazie am văzut cum se ridică o serie de construcţii, care mai de care mai impunătoare. După actul revoluţionar al naţionalizării condiţiile da muncă din această întreprindere s au îmbunătăţit an de an, iar acum s-a trecut la completa modernizare a fabricii. Urmele trecutului sunt îngropate sub zidurile roşii care se înalţă mindre. Ici halele noi, unde muncitorii vor avea cele mai moderne condiţii de lucru, dincolo clădirea impunătoare in care se va monta unul din cele mai perfecţionate cuptoare pentru sticla specială necesară obiectelor medico-farmaceutice, alături un pavilion cu etaj pentru birouri, in altă parte cantina, băi, vestiare — adică tot ce trebuie să aibă o întreprindere intr-un regim unde grija faţă de om constituie preocuparea de căpetenie. In afară de toate acestea, la numai citiva paşi, se zăreşte un bloc de locuinţe, care a şi fost dat în folosință. Este primul bloc al fabricii, unde o parte dintre muncitori au primit pentru ei şi familiile lor apartamente cu tot confortul necesar. Intr-unul din acestea se află instalat meşterul sticlar Creci Maximilian, cu sofia şi cei cărei copii. Alături stau Ştefan Andrei cu familia, Cosma Aurel şi alţii. Pe Creci Maximilian toţi îl ştiu ca veteran al fabricii. Sticlar vechi, el a învăţat toate ramurile meseriei. Cu aceeaşi îndemînare lucrează şi la suflatul sticlei, făcind să apară la capătul tubului sute de baloane incandescente pe zi, pe care le introduce in forme diferite, ca şi la piesele de diferite dimensiuni. El a cunoscut traiul din trecut şi-l cunoaşte şi pe cel de acum. A trăit vremi aspre. Dar l-au răsplătit anii noi. A văzut sub ochii lui cum zi de zi ce a fost vechi se împrăştie, aşa cum se risipeşte cenuşa luată de vint. Deşi a trecut de 50 de ani, parcă a întinerit. — Eu abia acum simt că trăiesc — spunea intr-una din serile acestea tovarăşilor de muncă şi vecinilor săi — şi de aceea viaţa înfloritoare pe care noi o trăim astăzi trebuie apărată împotriva acelora ce vor din nou să dezlănţuie un nou război. Noi dorim viaţa noastră tot mai luminoasă, aşa cum este şi casa asta nouă, în care ne creştem copiii. Şi ochii lui, privind prin ferestrele largi ale locuinţei, s-au oprit cu dragoste asupra locului său de muncă, care abia acum va deveni o adevărată fabrică. Acolo îşi va dovedi voinţa de pace, luptînd pentru o producţie mărită şi de tot mai bună calitate. Intelegîndu-i gindul, care este şi al lor, ceilalţi tovarăşi privesc cu drag spre noua lor fabrică... RADU PANA Turneul internaţional de şah de la Hastings LONDRA 2 (Agerpres). Din primele trei runde ale turneului internaţional de şah de la Hastings s-au înregistrat următoarele rezultate: Federer (Iugoslavia) a remizat cu Fairhurst (Anglia), Unzicker (Germania occidentală) a învins pe Phillips (Anglia). Szabó (R. P. Ungară) şi Pochman (R. Cehoslovacă) au căzut de acord asupra remizei, iar Heros (U.R.S.S.) l-a silit pe Alexander (Anglia) să se recunoască învins. Partida dintre Smîslov (U.R.S.S.) şi Dormer (Olanda) a ajuns totr-i® final de turnuri, cei doi şahişti căzînd de acord aaupra remizei. Tot cu un rezultat de egalitate s-a terminat partida dintre Federer (Iugoslavia) și Unzicker (Germania occidentală). In seara zilei de 30 decembrie s-au jucat partidele întrerupte în runda I-a. Szabó a cîştigat la Donner, iar Pachman la Alexander. După continuarea partidelor întrerupte din runda II-a, care s-a jucat la 31 decembrie, s-au înregistrat următoarele rezultate: Smislov a cîştigat la Federer, Alexander la Phillips şi Donner la Fairhurst. In runda a patra, Keres l-a învins pe Pillips, Fachman a cîştigat la Fairhurst şi Unzicker la Donner. Partida Alexander-Federer s-a terminat remiză, iar partida dintre Smîslov şi Szabó s-a întrerupt cu şanse mari de victorie de partea marelui maestru sovietic. Continuarea partidelor întrerupte in runda IH-a s-a încheiat cu următoarele rezultate : Szabo-Fairhurst 1—0, Pachman-Phillips V2—Vs-La 1 ianuarie, participanţii la Urimeu au fost invitaţi la o recepţie oferită în cinstea lor de primarul oraşului Hăstibgs, cu prilejul Anului Nou. Turul ciclist al Egiptului Federaţia egipteană de ciclism organizează şi în acest an, turul ciclist al Egiptului. La această întrecere care măsoară 1400 km, participă sportivi din Suedia, Anglia, Franţa, Italia, Egipt şi alte ţări. După cum se ştie, aceasta este • Dintre cele 16 echipe de popice de categorie raională care au participat la „Cupa 30 Decembrie“, s-au calificat în finală formaţiile Metalul Electroaparataj şi Recolta Ministerul Agriculturii şi Silviculturii. Prima echipă a învins cu scorul: 1984 la 1945. • Activitatea la handbal în sală pentru „Gupa de iarnă“, va fi reluată duminică 9 ianuarie cînd sînt programate cîteva jocuri interesabite: C.C.A.Ştiinţa I.C.F., Dimamo-Recolta M.A.S. şi Flacăra Ploeşti-Locomotiva Gara de Nord. • In cadrul manifestărilor sportive organizate cu prilejul celei de a XX-ea aniversări a Federaţiei Muncitoreşti de Gimnastică şi Sport — F.S.G.T. în seara zilei de 30 decembrie s-a disputat la Palatul Sporturilor din Paris întîlnirea internaţională de volei dintre echipele reprezentative de băieţi ale Franţei şi R.P. Bulgaria, una din cele mai grele curse cicliste din sezonul de iarnă, şoseaua trecînd prin regiuni bîntuite de furtuni de nisip iar unele etape se desfășoară pe o căldură foarte mare. Turul ciclist al Egiptului începe la 12 ianuarie. Victoria a revenit voleibaliștilor bulgari cu scorul de 3—0 (15—8, 15—11, 15—12). In sala Giulesti, au avut loc meciurile de baschet pentru calificare in categoria a II-a (masculin). Jocurile etapei a treia şi ultima au dat rezultatele : Locomotiva I.C.F.-Ştiinţa I.P.G. 58—55 (24—26). Minerul I.P.R.O.C. a cîştigat prin neprezentarea Progresului I.M.F. cu 3-0. • Delegaţia sportivilor români, boxeri şi luptători, care a luat parte la serbările organizaţiei sportive muncitoreşti din Franţa (F.S.G.T.) s-a înapoiat în Capitală. Sportivii noştri au fost primiţi cu multă căldură de sportivii muncitori din Franţa şi demonstraţiile la care a luat parte delegaţia noastră au fost mult apreciate de publicul francez. Pe scurt MARŢI 4 IANUARIE 1955 Programul I 6.30 Hadio jurnal şi calendarul zilei 5.42 Gimnastică 5.52 Muzică uşoară de compozitori români 6.10 Articolul de fond din ziarul „Scinteia“ 6.25 Cîntece romîneşti de mase 6.40 Sfatul medicului 6.45 Emisiunea „Bună dimineaţa copii“ 7.00 Muzică uşoară 7.15 Radio Jurnal 7.25 Cîntece vesele 7.45 Muzică de fanfară 3.00 Buletin de ştiri în limba rusă 8.05 Sumarul presei centrale 8.10 Muzică din operele compozitorilor italieni 8.45 Materiale din presă 0.15 Fantezii din potpuriuri 10.00 Concertul nr. 3 în re minor pentru pian şi orchestră de Rachmaninov 10.45 Emisiune muzicală pentru copii 11.15 Melodii populare romîneşti 11.45 Muzică instrumentală şi vocală de Schubert 12.10 Ansambluri sovietice de cîntece 12.35 Muzică populară din diferite regiuni ale ţării 13.10 Muzică de estradă 14.00 Simfonia I-a în do major de Beethoven 14.30 Cotele apelor Dunării 14.45 Muzică din Republica Cehoslovacă 15.30 Buletin de ştiri 15.35 Cîntece de mase 16.00 Muzică uşoara 16.30 Conferinţă: „Industrializarea socialistă, baza dezvoltării economiei noastre naţionale spre socialism“ 16.45 Muzică instrumentală şi vocală de compozitori romîni 17.30 Radio jurnal şi Buletin meteorologic 17.45 Cîntă la taragot Ion Murgu 18.00 Să învăţăm limba rusă cîntînd 18.20 înregistrări din concertele publice ale Capitalei 19.00 Jurnalul satelor 19.45 „Cîntecul săptămînii“ 20.00 Cronica literară: „Meridiane sovietice" de Geo Bogza 20.15 Program muzical la cererea fruntaşilor şi colectivelor fruntaşe în întrecerea socialistă din industrie şi agricultură 21.00 Retransmisia emisiunii Radiodifuziunii Sovietice pentru ascultătorii din R.P.R. 21.30 Muzică corală românească 22.00 Sonata în do minor op. 45 pentru vioară şi pian de Grieg 22.30 Radio jurnal şi Buletin meteorologic 22.45 Muzică uşoară 23.10 Simfonia pentru violă şi orchestră „Harold în Italia“ de Berlioz Radio Spectacole TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R.: Macul roşu; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Comedia): Matei Millo; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Studio): matineu ora 9: Liceenii; seara ora 19.30: Viaţă nouă; Teatrul Armatei (bd. Magheru): Avarul; Teatrul Armatei (calea 13 Septembrie): Vlaicu Vodă; Teatrul de Stat de Operetă: Lăsaţi-mă să cînt; Teatrul Municipal: Cum vă place; Teatrul Tineretului: David Copperfield; Teatrul Armatei: Ansamblul de păpuşi, (sala Modern): Capra cu trei iezi; Ansamblul de Estradă (sala Savoy): Concert Mălineanu; Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti: Vinovaţi fără vină; Studioul actorului de film „C. Nottara“; Cei ce caută fericirea; Ansamblul de Estradă (sala Sft. Sava); Magazin de Stat; Circul de Stat; Primul spectacol. CINEMATOGRAFE: Patria, I. C. Frimu: Mai tare ca noaptea; Republica: Lumina: Bănuţul; Bucureşti, Vasile Boaită : Copiii partizanului ; înfrăţirea Intre popoare: De doi bani speranţă; Maxim Gorki: matineu: Filme pentru cei mici; seara: Antilopa de aur, Valsul pe ghiaţă, Zmeul cel rău; Tineretului: Hamlet; Timpuri Noi: In lumea albinelor, Expoziţia sovietică de la Copenhaga: Un caz la nord; Elena Pavel, Alsania: Alarmă la circ; 8 Martie, Cultural: Fetele din piaţa Spaniei; Victoria: Suspine pe stradă; Gh. Doja: Zilele mîniei; Al Popov: Misterul lacului din munţi; Unirea: Campionatul mondial de fotbal; C. David: Tinereţea lui Maxim; Flacăra: stele vesele; T. Vladimairescu: Examen de maturitate; Aurel Vlaicu: Fiica regimentului; Munca : Primăvara pe ghiaţă; Arta; Olga Bancic: Furtună pe Nipru; Popular: Asaltul fortului din munţi; M. Eminescu: Volga-Volga; Mioriţa, 23 August: Ordinul Ana: Moşilor; N. Bălcescu: Caut o nevastă; Donca Simo: Clochemerle; Ilie pintilie: Epava din largul mării; 8 Mai: Scanderbeg; Volga: Circul Slavia; 1 Mai: Chibritul suedez: Turnul fecioarei; Libertăţi: Cei trei muşchetari; Gh. Coşbuc: Slugă la doi stăpîni; Rahova, Aleko. Frații Liu.