Steagul Roşu, ianuarie 1955 (Anul 2, nr. 238-261)

1955-01-04 / nr. 238

Pag. 2 . Unele aspecte ale predării limbii române în şcolile din raioanele Giurgiu şi Roşiori Limba şi­ literatura română constituie unul din obiectele de bază în şcolile elementare şi medii. Prin studierea limbii şi literaturii ro­mâne în şcoli, elevii pot cunoaşte mai pro­fund trecutul glorios al poporului nostru, li se lărgeşte orizontul, ei putînd să-şi dea mai bine seama de transformările eco­nomice, sociale şi politice oglindite în li­teratura noastră. De asemenea, în însuşirea cunoştinţelor generale, este necesară cunoaşterea limbii române, care are un rol important în dez­voltarea vorbirii şi gîndirii logice. Cînd elevii se­­ vor obişnui să adîncească înţe­lesul cuvintelor, ei se vor putea exprima cu uşurinţă verbal sau în scris, şi nu vor înttimpina greutăţi în însuşirea oricărui obiect de studiu, în cadrul consfătuirilor raionale cu ca­drele didactice, s-a constatat că deşi s-au obţinut unele rezultate bune în predarea limbii române, nu s-a făcut tot ce e necesar în această problemă. S-a arătat că unul din factorii principali care condiţionează nive­lul ştiinţific şi­­educativ al învăţămîntului şi deci nivelul de cunoştinţe al elevilor, este calitatea muncii de predare a profesorilor, prin asigurarea unei temeinice pregătiri şi organizări a lecţiilor. în consfătuiri s-a subliniat * necesitatea ca toate cadrele didac­tice, indiferent de materia pe care o predau, să se ocupe de ridicarea nivelului cunoştinţelor de limbă ale elevilor. In predarea limbii şi literaturii romîne, în şcolile din raionul Giurgiu şi Roşiori din regiunea Bucureşti, putem spune câ s-au obţinut rezultate bune atît în ceea ce priveşte metodele cit şi nivelul predării lecţiilor. S-a reuşit să se asigure însuşirea de că­tre elevi a unor deprinderi temeinice de vorbire şi scriere corectă prin întrebuinţa­rea diferitelor metode pedagogice. Astfel, tov. Floarea Georgescu şi Niculae Teodo­­rescu de la şcoala pedagogică din Giurgiu au folosit foile ortografice, în care sînt trecute cuvintele la care elevii greşesc mai mult, tabele ortografice şi de punctua­ţie pentru regulile care nu sînt cunoscute de elevi, grafice pentru frecvenţa greşeli­lor ortografice şi de punctuaţie. Inţelegînd că lectura individuală este o condiţie esenţială în dezvoltarea exprimării orale şi scrise, a vocabularului elevilor, unele cadre didactice s-au preocupat de această problemă. Tov, profesoară Euge­nia Marinescu, de la şcoala de zece ani din Giurgiu a alcătuit grafice unde sînt trecute atît numele elevelor cît şi cărţile citite de ele, şi panourii cu cărţile nou apă­rute în librărie, legate de materia din programa şcolară. La controlul lucrărilor scrise în pri­nţul pătrat, profesorul Tonia Aferim d­e la şcoala medie de băieţi din Giurgiu a re­zervat o ort pentru corectarea greşelilor, punînd accent la notarea elevilor pe scrie­rea corectă din punct de vedere ortografic şi gramatical. Pentru a îmbogăţi vocabu­larul elevilor, profesorul a folosit diferite lucrări de control în care a dat elevilor să explice unele cuvinte mai rar întîlnite în vorbirea curentă. Dacă s-au obţinut unele rezultate bune în predarea limbii şi literaturii romîne în şcoli, mai sunt încă serioase lipsuri în această privinţă. Astfel, în multe şcoli, cadrele didactice nu se ocupă de exprimarea în scris şi orală a elevilor. Mulţi elevi se exprimă greoi, nu cunosc înţelesul exact al cuvintelor pe care le folosesc obişnuit, întrebuinţează provincialisme, au slabe cunoştinţe de lite­ratură, gramatică şi ortografie. Tov. Chiru Nacov, profesor la clasa a VIII-a a şcolii medii de 10 ani din Roşiori, nu s-a sezisat de greşelile pe care le fac elevii în scris. Profesorul s-a mulţumit să enunţe fugitiv aceste greşeli, fără să se analizeze în amănunt. Controlul caietelor şi al notiţelor este făcut rar şi ,stand formal. La şcolile de­­ ani din Oinacu, Daia, Măldăreni, Roşiori, con­trolul caietelor se face doar pentru a vedea dacă elevii şi-au scris temele. Cadrele di­dactice nu manifestă destulă exigenţă pentru scrierea corectă şi ordonată a elevilor la toate materiile, ceea ce a făcut ca la lu­crările de istorie, geografe, ştiinţe natu­rale să se strecoare greşeli ortografice, imiteri de cuvinte, fraze fără nici o lo­gică. Aceste cadre didactice nu au înţeles ca sarcina de a forma o exprimare co­rectă şi o scriere ortografică a elevilor nu revine numai profesorilor de limba ro­mînă, ci în general tuturor cadrelor di­dactice. Sunt unele cadre didactice care nu se ocupă îndeajuns­­de îmbunătăţirea ■niive­lu­­lui predării lecţiilor, nu studiază manua­lele, programele şcolare, metodicele şi toate materialele care apar în legătură cu limba romînă, nu-şi întocmesc planuri de lecţii, vin nepregătiţi la ore. La şcoala de 7 ani de băieţi din Roşiori, tovarăşa profesoară de limba română Otilia Gheorghe vine în­totdeauna nepregătită la lecţii, fără plan, face greşeli de analiză gramaticală şi chiar serioase confuzii. Lipsurile existente în predarea limbii ro­mâne provin şi din faptul că directorii de şcoli nu fac un control destul de calificat asupra muncii cadrelor didactice, pentru ridicarea calităţii învăţămîntului. De asemenea, controlul şi îndrumarea din partea organelor sfaturilor populare raionale nu sunt făcute uneori la nivelul cerut. In şcoli, unii inspectori se ocupă mai mult de probleme administrative, neglijîn­d con­ţinutul muncii, al procesului de învăţămînt şi, dacă constată unele mnsuri ale cadrelor didactice, sînt mulţumiţi doar să le sezi­­seze, fără să le înveţe cum să muncească. In felul acesta procedează Manea Gheor­­ghe, şeful secţiei de învăţămînt din Giur­giu, Stănescu Nicolae, inspectorul de la secţia învăţămînt raional Roşiori. Comitetele raionale de partid nu comtro­­lează în suficientă măsură nul cum se des­făşoară munca politică în şcoli şi nici pro­cesul de în­văţămînt. Organele de partid şi sindicate trebuie să se ocupe de ridica­re­a ni­­velului politic şi profesional al cadrelor di­dactice, căci numai astfel se poate asigura un nivel ridicat al lecţiilor. De asemenea trebuie sprijinite cadrele didactice care vor să se califice. Pentru ca predarea limbii romîne în şco­­lile din raioanele Giurgiu şi Roşiori să se ridice la nivelul cerut de învăţămîntul nostru, este necesar ca secţia de învăţă­­mînt regională şi secţiile raionale să orga­nizeze un control sistematic, un ajutor com­petent cadrelor didactice. Trebuie să se extindă tot mai larg schimbul de experienţă, interasistenţa la lecţii, să se folosească în mai mare măsură lecţiile deschise. De ase­menea, trebuie ca în cadrul consiliilor pe­dagogice să se analizeze periodic problema predării limbii române şi să se vină cu măsuri concrete pentru lichidarea lipsurilor. GEORGETA STANCIU Pensii personale lunare pentru îndelungată activitate în domeniul ştiinţei şi artei Consiliul de Miniştri a luat hotărirea de a acorda pentru îndelungată activitate în domeniul ştiinţei, învăţămîntului, literaturii şi artei, pensii personale lunare de cîte 2.000 lei, cu începere de la 1 decembrie 1954, următoarelor persoane: prof. Jianu Amza, prof. Iacobovici I. Melcon, prof. N. Vasi­­lescu-Karpen, prof. Adrian Ostro­govici, prof. Dimitrie Gusti, prof. Antalfi Endre, prof. Camil Negrea, prof. Nicolae Gheorghiu, prof. Nicolae Deleanu, prof. Theodor Angheluţă, scriitorilor Ion Agîrbiceanu, Mihail Sorbul, Alexandru Cazaban, Tompa László, George Bacovia, Mihail Codreanu, Tudor Arghezi şi Hortensia Panadat-Bengescu,­­mizicienei Constanţa Erbiceanu, compozitorilor László Árpád şi Delly Szabó Géza, actorilor Gri­­gore Niculescu-Buzău, Nicu Kaner, Ion Mon­­taureanu și altora. (Agerpres). Din activitatea cooperativei săteşti din Roseţi In ultimul timp, activitatea cooperativei de aprovizionare şi desfacere din comuna Roseţi, raionul Călăraşi, a obţinut însemnate succese în ind­e­plinirea planului de aprovi­zionare a ţărănimii muncitoare cu mărfuri industriale şi produse de larg consum. De asemenea, sprijinită de organizaţia de bază din comună, cooperativa­ a organizat 3 echi­pe din salariaţii acestei cooperative, care merg prin comună pentru intensificarea achiziţiilor. Astfel, s-a reuşit ca planul la achiziţii să fie îndeplinit intr-o proporţie satisfăcătoare. Zilnic se achiziţionează prin cooperativă cel puţin 1.200 kg. diferite pro­duse agricole. Paralel cu aceasta au fost obţinute realizări şi în ceea ce priveşte în­casarea fondului social şi înscrierea de noi membri cooperatori. PAULINA CRĂCIUN corespondent voluntar Chemarea la între­cere lansată la 28 Iu­nie 1954 de colectivele de redacţie ale gazete­lor de perete de la uzinele „23 August", uzinele ,,7 Novmarrie“, S.M.T. Brînceni, G.A.C. „Gheorghi Dimitrov“ şi altele către toate colectivele de redacţie ale gazetelor de perete din oraşul Bucureşti şi raioanele săteşti ale­ regiunii noastre a contribuit la îmbunătăţi­rea gazetelor de perete, întărind aportul a­­cestor organe locale de presă la dezvoltarea activităţii creatoare a oamenilor muncii. Colectivul de redacţie al gazetei de perete „Metalurgistul“, organ al organizaţiei de bază şi al comitetului de întreprindere de la uzinele „Vasile P­oartă“ din Capitală a fost printre primele care a răspuns cu în­sufleţire la această chemare, angajîndu-se să realizeze obiectivele propuse în întrecere. Luarea unor măsuri concrete pentru o mai bună organizare şi desfăşurare a muncii a constituit preocuparea principală a colec­tivului de redacţie in primele zile ale între­cerii. Cu sprijinul biroului organizaţiei de bază a fost întărit colectivul de redacţie, s-a elaborat un plan de muncă, au fost an­trenaţi noi corespondenţi din secţiile între­prinderii, etc. Participînd efectiv la întrecere, colectivul de redacţie al gazetei de perete „Metalur­gistul“ îndrumat de biroul organizaţiei de laza a obţinut realizări importante. Gazeta de perete a devenit mai atrăgătoare, iar conţinutul ei mai viu şi interesant. Ea o­­glindeşte viaţa clocot­­oare dii uzină, mun­ca încordată ce se desfăşoară pentru înde­plinirea sarcinilor de producţie. Din iulie pină in decembrie 1954, gazeta de perete „Metalurgistul" a apărut în 11 numere, publicînd 87 articole. Răsfoind co­lecţia gazetei, poţi vedea rosTf«®*« arti­cole, reportaje, foiletoane, raiduri-anchetă şi alte materiele, ceea ce ilustrează grija co­mitetului de redacţie de a prezenta cititori­lor o gazetă cu un conţinut variat, folosind cu pricepere d­feritele genuri publicistice. Viaţa din uzină este complexă. Colectivul de redacţie s-a străduit să reflecte prin ga­zetă bogăţia de fapte pe care le ridică via­ţa, să descopen­ să susţină şi să răspândeas­că cu perseverenţă ceea ce este nou, să scoată de iveală şi să combată cu hotărîre lipsurile din mâncă, atitudinile înapoiate. Gazete a publicat numeroase articole prin care colectivul uzinei era informat despre problemele îndeplinirii planului de produc­ţie, despre felul cum se desfăşoară întrece­rea socialistă. Alte materiale s-au ocupat de activitatea agitatorilor şi de învăţămîntul de partid. Iniţiativele preţioase ale inovatorilor şi raţionalizatorilor ca şi experienţa celor ce aplică metode înaintate de lucru au fost popularizate. Gazeta a acordat atenţie in­formării oamenilor muncii din întreprindere asupra principalelor evenimente interne şi internaţionale. N-a fost neglijată­ nici acti­vitatea cultural-Sporlivă din uzină. Cum a reuşit gazeta să trateze o a­­semenea varietate de probleme? Ea a reu­şit aceasta la primul rînd datorită număru­lui mare de corespondenţi. Dacă înainte de a participa la întrecere gazeta nu avea de­cit 19 corespondenţi, din care unii erau inactivi, în prezent în jurul gazetei stat a­­traşi 67 tovarăşi din rîndul muncitorilor, in­ginerilor, tehnicienilor şi funcţionarilor. Co­lectivul de redacţie, îndrumat de biroul or­ganizaţiei de bază s-a îngrijit de instruirea corespondenţilor, convocînd o consfătuire în care s-a discutat despre felul cum trebuie să-şi desfăşoare corespondenţii munca, şi despre felul cum­ trebuie redactate materia­lele. Succesele gazetei de perete se datoresc de asemenea şi muncii organizate a colectivului de redacţie. Fiecare membru al colectivului urmăreşte îndeplinirea planului de muncă în­tocmit îin colectiv şi acrobat de biroul orga­nizaţiei de bază. A intrat in practica co­lectivului de redacţie ca orice număr al ga­zetei să fie pregătit cu multă grijă. In şe­dinţele colectivului se discută pe larg arti­colele ce urmează să apară la gazetă, pre­cum şi tematica numărului viitor. Această preocupare contribuie la îmbunătăţirea cali­tăţii articolelor publicate. Conţinutul concret al articolelor, comba­tivitatea lor şi faptul că ele sînt pătrunse de un dezvoltat simţ de răspundere faţă de desfăşurarea muncii în uzină, face ca artico­lele să fie citite şi să aibă eficacitate. Ga­zeta se afirmă astfel ca un puternic mijloc de educare şi mobilizare a colectivului uzi­nei. In gazeta de perete nr. 24, agitatorul Calotă Van­­ghele ,a seminat articolul „Greutăţi tai munca de control teh­nic“, prin care lua atitudine faţă de lipsa de principialitate şi indisciplina unor con­trolori tehnici: „Unii controlori — nevoind să se pună „rău“ cu muncitorii — dau dru­mul pieselor fără a le confrunta cu desenul, controlindu-le „din memorie“ şi neglijînd măsurătoarea, ca de exemplu tov. Stoica A­­lexandru. Alţi controlori părăsesc nejustificat locul de muncă chiar pentru un timp mai lung (exemplu tov. Teodorescu Mihai şi Marcus Romeo) “. In încheierea articolului, după ce arată că trebuie lichidate salturile de producţie de la sfîrşitul lunii, care produc mari greutăţi controlorilor şi nu le permit un control ri­guros al pieselor, autorul cere insistent tutu­ror controlorilor tehnici de a-şi intensifica activitatea pentru ca nici o piesă de proastă calitate să nu treacă mai departe. Foarte aspru este criticată conducerea ad­ministrativă a întreprinderii in articolul „Despre pregătirile de iarnă“, pentru că a luat o serie de măsuri birocratice, muţind de pildă un sector într-o hală care nu este terminată. Tov. Ciornei Mircea, lăcătuş,­scria: „întrebăm pe tovarăşul director, pe tovară­şul inspector uzinal, pe tovarăşul inginer şef şi mecanic şef ce rost a avut mutarea noas­tră într-o hală care nu va fi gata în primele luni ale anului 1955? Cerem organiza­ţiei de bază şi comitetului de întreprindere să ia atitudine pentru urgentarea lucrărilor în hala nouă, pentru că noi nu vrem să fim puşi în situaţia de a nu ne îndeplini pla­nul“. Un alt articol semnat de comitetul de re­dacţie sub titlul ,,Să se pună capăt urgent lipsurilor semnalate“ atrage atenţia unor tovarăşi criticaţi care nu au lichidat cu lip­surile semnalate de gazeta de perete, că muncitorii nu admit o astfel de atitu­dine. Articolul cere organizaţiei de partid, comitetului de întreprindere, direcţiunii şi personal­elor tovarăşi să ia măsuri urgente pentru lichidarea slăbiciunilor care frînează bunul mers al muncii. In acelaşi număr, ca şi în multe altele, s-a publicat rubrica „Răs­puns la critică" în care inginerul Nistor­­ Nicolae recunoaşte jus-Ş 3 reţea criticilor ce i s-au adus printr-un articol publicat anterior. De un succes remarcabil se bucură gazeta de satiră şi umor. „Urzica“ — anexă a ga­zetei de perete, la ultimul timp, „Urzi­ca“ a apărut în 7 ediţii publicind 33 arti­cole şi poezii satirice, 27 caricaturi şi de­sene, etc. înţepăturile ei la adresa birocra­ţilor şi plimbăreţilor, la adresa neglijenţei şi atitudinii de nepăsare faţă de nevoile mun­citorilor sînt ascuţite şi just îndreptate. Fiecare număr nou al gazetei de perete este aşteptat cu interes de întreg colectivul uzinei. Biroul organizaţiei de bază a luat iniţiativa de a populariza prin staţia de ra­dioamplificare conţinutul articolelor publi­cate la gazeta de perete. De asemenea, agitatorii au fost îndrumaţi să­­ţin­ă­ convorbiri pe locul de producţie în legătură cu problemele ridicate în gazetă. De pildă, agitatorul Gheorghe Voicu a ţinut o convorbire pe marginea articolului „Mai multă disciplină în sectorul III mecanică“, articol scris de tov. Ion Ştefănescu. Gazeta de perete „Metalurgistul“ a reuşit astfel să devină cu adevărat o tribună a schimbului de experienţă, o tribună a criticii şi autocriticii, aducind o contribuţie de sea­mă la educarea colectivului uzinei, la mobi­lizarea lui pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii întreprinderii. Colectivul de redacţie al gazetei de perete trebuie să se străduiască şi în viitor pentru a îmbogăţi şi mai mult conţinutul gazetei. Pentru aceasta colectivul de redacţie tre­buie să lărgească şi mai mult reţeaua de corespondenţi, să păstreze o legătură şi mai strînsă cu corespondenţii săi şi să ţină cu regularitate consfătuiri cu aceştia. Biroului organizaţiei de bază îi revine sarcina să a­­corde şi mai departe un sprijin concret co­lectivului de redacţie al gazetei de perete. Imbunătăţindu-şi neîncetat activitatea, co­lectivul de redacţie al gazetei de perete „Me­talurgistul“ de la uzinele „Vasile Roaită“ va putea realiza ca această gazetă să se si­tueze printre gazetele de perete fruntaşe din regiunea noastră. P. MIRCEA Revista presei din întreprinderi O gazetă de perete frunta Ce se repetă pe scena Teatrului de Operă şi BaletI­n anul acesta, pe scena Teatrului de Operă şi Balet vor fi prezentate în premieră în ordinea menţionării lor, „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini, „Boe­ma“ de Puccini şi „Aida“ de Verdi. Dato­rită noilor condiţii de montare şi adaptare la dimensiunile scenice ale noului local al Operei, cele trei spectacole sînt în întregi­me realizări absolut noi, atît ca montare şi costume, cît şi ca interpretare. Opera „Bărbierul din Sevilla“ se află în stadii­­ de repetiţii de­­ausa­man pe scenă. Decorurile şi costumele sînt realizate de picto­rul Ion Ipser, spectacolul fiind pus în scenă de George Teodorescu. Conducerea muzicală aparţine lui Mihai Brediceanu, Robert Rosenstei şi Virgil Pop. In principia­lele roluri au fost distribuiţi: Mihail Ştir­bei, artist emerit al R.P.R. şi laureat al Premiului de Stat, Valentin Teodorian, Io­­landa Mănculescu, Magda Ianculescu, Sil­viu Gurău, Gh. Niculescu-Basu, artist al poporului, Nicolae Secăreanu, artist emerit al R.P.R. și laureat al Premiului de Stat, Serban Tasian, artist emerit al R.P.R., Ma­ria Smejina, artistă emerită a R.P.R., Alex. Vîrgolici, Nicolae Herlea şi alţii. Şi „Boema“ se află la faza repetiţiilor de ansamblu, conducerea muzicală aparţinând lui Egizzio Massiei, maestru emerit al artei şi laureat al Premiului de Stat, Jean Bo­­bescu şi Robert Rosenstei. Decorurile şi costumele sînt semnate de pictorul sceno­graf Th. K­iriacoff-Suruceanu. Spectacolul este pus în scenă de timorul regizor Hero Lupescu, care a terminat recent studiile de specialitate în U.R.S.S. Rolurile principale vor fi interpretate de Dinu Bădescu, artist emerit al R.P.R., Mihail Știrbei, artist eme­rit al R.P.R. şi laureat al Premiului de Stat, Ionel Tudoran, George Cotrbenî, Şer­­ban Tasian, artist emerit al R.P.R., Mihail Arnăutu, artist emerit al R.P.R., Al. Emă­­ceanu, N. Secăreanu, artist emerit al R.P.R. şi laureat al Premiului de Stat, Valentina Creţchi, Arta Fl­orescu, artiste emerite ale R.P.R., Cornelia Gavrilescu, ■ ,artistă emerită şi laureată a Premiului de Stat, Alex. Ră­­dulescu, Alex. Vîrgolicî, Nicolae Teofănescu, Silviu Gurău şi alţii. Pe scena Teatrului de Operă Şi Balet, opera „Aida“, ale cărei repetiţii au înce­put de asemenea, va fi prezentată în re­gia lui Jean Rînzescu şi conducerea muzi­cală a lui Constantin Silvestri, maestru e­­merit al­ ,artei şi laurerait al Premiului d­e Stat, Alfred Alessandrescu, maestru emerit al artei, şi Jean Bobescu. Şi la montarea acestei opere care se va bucuria de un fast deosebit, primim un preţios sprijin din partea artei sovietice. Decorurile şi cos­tumele sînt realizate după machetele pic­torului scenograf sovietic Cemadiurov. Ini rolul „Astfe­i“ repetă Dona Massimii, artistă emerită a R.P.R. şi laureată a Premiului de Stat, Ana Tălmăceanu-Dinescu, artistă emerită a R.P.R. şi laureată a Premiului de Stat, Ioana Nicola, artistă emerită a R.P.R. şi Maria Voloşescu. In rolul lui Radames vor cînta alternativ Dinu Bădes­­cu, artist emerit al R.F.R., Ionel Tudoran, Garbis Zolian şi Rudi Ledeanu. In alte roluri vor cînta: Zenaida Paly, artistă e­merită a R.P.R. şi laureată a Premiului de Stat, Elena Cernei, Edgar Istrati, Vio­rel Ban, Mircea Buciu, artist emerit al R.P.R. şi laureat al Premiului de Stat, Ni­colae Secăreanu, artist emerit al R.P.R. , laureat al Premiului de Stat etc. STEAGUL­ ROŞU 'OOOOOOCX>C»OOOOOOOOOOCX>COOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOCQOOOOl IOOOOQOOOOOOOOOOCj Pe urmele materialelor publicate „Ridicarea nivelului profesional nu preocupi conducerea întreprinderii „Pavel Tcacenco" Sub acest titlu a fost publicat in ziarul nostru nr. 208 din 26 noiembrie 1954 artico­lul ce critica conducerea administrativă, or­ganizaţia de bază şi comitetul de Întreprin­dere de la fabrica „Pavel Tcacenco“ din Ca­pitală, pentru faptul că n-au acordat sufi­cient sprijin muncitorilor rămaşi în urmă să-şi ridice calificarea profesională la înăl­ţimea cerinţelor mereu crescînde ce se pun în faţa întregului colectiv. In scrisoarea de răspuns adresată redac­ţiei ziarului, Ministerul Industriei Uşoare a­­rată că cele sezisate în articol au fost juste şi că s-au luat o serie de măsuri menite să contribuie la înlăturarea lipsurilor semnala­te. In prezent, conducerea administrativă a întreprinderii, organizaţia de bază şi comi­tetul de­ întreprindere se preocupă îndeaproa­pe de îmbunătăţirea frecvenţei şi de îmbună­tăţirea calităţii lecţiilor ce se predau la cursu­rile de calificare din întreprindere, precum şi de îmbunătăţirea activităţii ce se desfăşoară la domeniul calificării muncitorilor la btml de muncă. In ziua de 6 decembrie a Început in întreprindere un instructaj în cadrul că­ruia ajutorii de maiştri sînt sprijiniţi să-şi ridice calificarea, indicîndu-li-se la acelaşi timp metodele ce trebuie să le folosească in acţiunea de ridicare a calificării muncitorilor din colectivele ce le conduc. In încheierea scrisorii de răspuns se mai precizează printre altele că în curtad se va organiza în întreprindere un ciclu de confe­rinţe în scopul popularizării pe scară largă a metodelor sovietice de muncă ce sînt apli­cate cu succes de către fruntaşii în întrecerea socialistă. „înnodaţi firul!" La rubrica „însemnări“ din ziarul nostru nr. 213 din 2 decembrie 1954, a apărut arti­colul „înnodaţi firul!" care critica slaba ac­tivitate culturală ce se desfăşura in acea vreme la fabrica de aţă de mătase „9 Mai“ din Capitală. Articolul insista mai ales asu­pra faptului că bibliotecarul Ion Sasu a ţinut luni la şir cărţile bibliotecii sub cheie, urm­­­înd prin aceasta dorinţa muncitorilor şi teh­nicienilor de a citi cărţile ce se află la bi­bliotecă. In răspunsul adresat redacţiei de către conducerea fabricii de aţă de mătase „9 Mai“ se arată că, cele rezisate in articol au fost juste şi au constituit un real ajutor în acţiunea de îmbunătăţire a activităţii cultu­rale din fabrică. După apariţia articolului, conducerea fa­bricii, organizaţia de bază şi comitetul de întreprindere au luat măsuri de reorganizare a bibliotecii şi de funcţionare a ei după un program corespunzător. Totodată vechiul bi­bliotecar a fost înlocuit. „Nu ne avem ca fraţii ?’ Foiletonul publicat în ziarul nostru sub titlul „Nu ne avem ca fraţii?...“ a vorbit ci­titorilor despre anumite abateri grosolane săvîrşite de unii salariaţi ai sfatului popular al comunei Ţigăneşti din raionul Alexandria. Aceste abateri n-au putut fi descoperite şi înlăturate. la timp deoarece cei ce le comi­teau, fiind rude apropiate, le muşamalizau în­ aişa fel incit să nu poată fi observate. Foi­letonul mai arăta că secretarul sfatului popu­lar comunal Marin Dumitru a eliberat cetă­ţenilor în mod ilegal diferite chitanţe purtînd ştampila sfatului, pentru care cerea cîte 5 lei, sume pe care le-a folosit în interesul său personal. Răspunzînd ziarului, comitetul executiv al sfatului popular al raionului Alexandria pre­cizează că cele semnalate în cuprinsul foile­tonului corespund realităţii. Pentru abaterile despre care se vorbea la acest articol şi pentru altele ce au fost descoperite ulterior, agentul agricol Petre Găvănescu, referentul agricol V. Florea şi secretarul sfatului popu­lar comunal Marin Dumitru au fost înlăturaţi din funcţiile ce le deţineau. Sooococoooococcx e­f­e­r­i­n­ţ­a Societatea penttru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii anunţă conferinţa tov. acad. prof. M. calea intitulată „Căile pentru asigurarea păcii în Europa“. Conferinţa va avea loc joi 6 ianuarie 1955 ora 18 în sala Bibliotecii Centrale Univer­sitare, Calea Victoriei nr. 88 şi va fi ur­mată de film. ailJffllBIiniHlEBTKAN Fabrica cea nouă A­proape de marginea oraşului, pe ci drumul preschimbat acum intr-un frumos bulevard — mă obişnuisem in urmă cu ani să văd pe un maidan o con­strucţie care părea mai mult o magazie părăsită. Pe atunci, seara, prin uşile larg des­chise — dacă era vara — sau numai prin ochiurile mici ale ferestrelor — in anotimpurile mai reci — se zăreau la lumina răspîndită de gurile cuptoarelor oameni cu trupurile goale pină la briu, care din tava sticlei topite fabricau di­ferite obiecte. A cui a fost această întreprindere, ni­meni nu se întreba, fiindcă stăpinii care se perindau unii după alţii, după ce stor­ceau cît mai mult din truda muncitorilor, erau la fel. Toţi aceia care au avut in proprietate temporară această fabrică au dispărut, lăsind in­­urma lor o mizerie sporită pentru cei ce robeau acolo ziua şi noaptea. Trecind acum citeva zile prin acea parte a Capitalei, nu mică mi-a fost sur­priza cind in jurul clădirii cu aspect de magazie am văzut cum se ridică o serie de construcţii, care mai de care mai im­punătoare. După actul revoluţionar al naţionali­zării condiţiile da muncă din această întreprindere s au îmbunătăţit an de an, iar acum s-a trecut la completa moderni­zare a fabricii. Urmele trecutului sunt îngropate sub zidurile roşii care se înalţă mindre. Ici halele noi, unde muncitorii vor avea cele mai moderne condiţii de lucru, dincolo clădirea impunătoare in care se va monta unul din cele mai perfecţionate cuptoare pentru sticla specială necesară obiectelor medico-farmaceutice, alături un pavilion cu etaj pentru birouri, in altă parte can­tina, băi, vestiare — adică tot ce trebuie să aibă o întreprindere intr-un regim unde grija faţă de om constituie preocu­parea de căpetenie. In afară de toate acestea, la numai citi­­va paşi, se zăreşte un bloc de locuinţe, care a şi fost dat în folosință. Este pri­mul bloc al fabricii, unde o parte dintre muncitori au primit pentru ei şi familiile lor apartamente cu tot confortul necesar. Intr-unul din acestea se află instalat meşterul sticlar Creci Maximilian, cu so­fia şi cei cărei copii. Alături stau Ştefan Andrei cu familia, Cosma Aurel şi alţii. Pe Creci Maximilian toţi îl ştiu ca ve­teran al fabricii. Sticlar vechi, el a în­văţat toate ramurile meseriei. Cu aceeaşi îndemînare lucrează şi la suflatul sticlei, făcind să apară la capătul tubului sute de baloane incandescente pe zi, pe care le introduce in forme diferite, ca şi la pie­sele de diferite dimensiuni. El a cunoscut traiul din trecut şi-l cu­noaşte şi pe cel de acum. A trăit vremi aspre. Dar l-au răsplătit anii noi. A vă­zut sub ochii lui cum zi de zi ce a fost vechi se împrăştie, aşa cum se risipeşte cenuşa luată de vint. Deşi a trecut de 50 de ani, parcă a întinerit. — Eu abia acum simt că trăiesc — spunea intr-una din serile acestea tova­răşilor de muncă şi vecinilor săi — şi de aceea viaţa înfloritoare pe care noi o trăim astăzi trebuie apărată împotriva a­­celora ce vor din nou să dezlănţuie un nou război. Noi dorim viaţa noastră tot mai luminoasă, aşa cum este şi casa asta nouă, în care ne creştem copiii. Şi ochii lui, privind prin ferestrele largi ale locuinţei, s-au oprit cu dragoste asu­pra locului său de muncă, care abia acum va deveni o adevărată fabrică. A­­colo îşi va dovedi voinţa de pace, lup­­tînd pentru o producţie mărită şi de tot mai bună calitate. Intelegîndu-i gindul, care este şi al lor, ceilalţi tovarăşi privesc cu drag spre noua lor fabrică... RADU PANA Turneul internaţional de şah de la Hastings LONDRA 2 (Agerpres). D­in primele trei runde ale turneului internaţional de şah de la Hastings s-au înregistrat ur­mătoarele rezultate: Federer (Iugoslavia) a remizat cu Fairhurst (Anglia), Unzicker (Germania occidentală) a învins pe Phillips (An­glia). Szabó (R. P. Ungară) şi Pochman (R. Cehoslovacă) au căzut de acord asupra remizei, iar Heros (U.R.S.S.) l-a silit pe Alexander (Anglia) să se recunoască în­vins. Partida dintre Smîslov (U.R.S.S.) şi Dormer (Olanda) a ajuns totr-i® final de turnuri, cei doi şahişti căzînd de a­­cord aaupra remizei. Tot cu un rezultat de egalitate s-a terminat partida dintre Federer (Iugoslavia) și Unzicker (Ger­mania occidentală). In seara zilei de 30 decembrie s-au jucat partidele întrerupte în runda I-a. Szabó a cîştigat la Donner, iar Pachman la Alexander. După continuarea partide­lor întrerupte din runda II-a, care s-a jucat la 31 decembrie, s-au înregistrat următoarele rezultate: Smislov a cîştigat la Federer, Alexander la Phillips şi Don­ner la Fairhurst. In runda a patra, Keres l-a învins pe Pillips, Fachman a cîştigat la Fairhurst şi Unzicker la Donner. Partida Alexan­­der-Federer s-a terminat remiză, iar par­tida dintre Smîslov şi Szabó s-a între­rupt cu şanse mari de victorie de partea marelui maestru sovietic. Continuarea partidelor întrerupte in runda IH-a s-a încheiat cu următoarele rezultate : Szabo-Fairhurst 1—0, Pach­ma­n-Phillips V2—Vs-La 1 ianua­rie, participanţii la Urimeu au fost invitaţi la o recepţie oferită în cinstea lor de prim­arul oraşului Hăstibgs, cu prilejul­ Anului Nou. Turul ciclist al Egiptului Federaţia egipteană de ciclism organi­zează şi în acest an, turul ciclist al Egip­tului. La această întrecere care măsoară 1400 km, participă sportivi din Suedia, Anglia, Franţa, Italia, Egipt şi alte ţări. După cum se ştie, aceasta este • Dintre cele 16 echipe de popice de categorie raională care au participat la „Cupa 30 Decembrie“, s-au calificat în finală formaţiile Metalul Electroapa­­rataj şi Recolta Ministerul Agriculturii şi Silviculturii. Prima echipă a învins cu scorul: 1984 la 1945. • Activitatea la handbal în sală pentru „Gupa de iarnă“, va fi reluată duminică 9 ianuarie cînd sînt progra­mate cîteva jocuri interesabite: C.C.A.­­Ştiinţa I.C.F., Dimamo-Recolta M.A.S. şi Flacăra Ploeşti-Locomotiva Gara de Nord. • In cadrul manifestărilor sportive or­ganizate cu prilejul celei de a XX-ea a­­niversări a Federaţiei Muncitoreşti de Gimnastică şi Sport — F.S.G.T. în seara zilei de 30 decembrie s-a disputat la Pa­latul Sporturilor din Paris întîlnirea in­ternaţională de volei dintre echipele re­prezentative de băieţi ale Franţei ş­i R.P. Bulgaria, una din cele mai grele curse cicliste din sezonul de iarnă, şoseaua trecînd prin re­giuni bîntuite de furtuni de nisip iar unele etape se desfășoară pe o căldură foarte mare. Turul ciclist al Egiptului începe la 12 ianuarie. Victoria a revenit voleibaliștilor bul­gari cu scorul de 3—0 (15—8, 15—11, 15—12).­­ In sala Giulesti, au avut loc me­ciurile de baschet pentru calificare in categoria a II-a (masculin). Jocurile eta­­pei a treia şi ultima au dat rezultatele : Locomotiva I.C.F.-Ştiinţa I.P.G. 58—55 (24—26). Minerul I.P.R.O.C. a cîştigat prin neprezentarea Progresului I.M.F. cu 3-0. • Delegaţia sportivilor români, boxeri şi luptători, care a luat parte la ser­bările organizaţiei sportive muncitoreşti din Franţa (F.S.G.T.) s-a înapoiat în Capitală. Sportivii noştri au fost pri­miţi cu multă căldură de sportivii mun­citori din Franţa şi demonstraţiile la care a luat part­e delegaţia noastră au fost mult apreciate de publicul fran­cez. Pe scurt MARŢI 4 IANUARIE 1955 Programul I 6.30 Hadio jurnal şi calendarul zilei 5.42 Gimnastică 5.52 Muzică uşoară de compozitori români 6.10 Articolul de fond din ziarul „Scinteia“ 6.25 Cîntece romîneşti de mase 6.40 Sfatul medicului 6.45 Emisiunea „Bună dimineaţa copii“ 7.00 Muzică uşoară 7.15 Radio Jurnal 7.25 Cîntece vesele 7.45 Muzică de fanfară 3.00 Buletin de ştiri în limba rusă 8.05 Sumarul presei centrale 8.10 Muzică din operele compozitorilor italieni 8.45 Materiale din presă 0.15 Fantezii din potpuriuri 10.00 Concertul nr. 3 în re minor pentru pian şi orchestră de Rachmaninov 10.45 Emisiune muzicală pentru copii 11.15 Melodii populare romîneşti 11.45 Muzică instrumentală şi vocală de Schu­bert 12.10 Ansambluri sovietice de cîntece 12.35 Muzică populară din diferite regiuni ale ţării 13.10 Muzică de estradă 14.00 Simfonia I-a în do major de Beethoven 14.30 Cotele apelor Dunării 14.45 Muzică din Republica Cehoslovacă 15.30 Buletin de ştiri 15.35 Cîntece de mase 16.00 Muzică uşoara 16.30 Conferinţă: „Industrializarea socialistă, baza dezvoltării economiei noastre naţio­nale spre socialism“ 16.45 Muzică instrumentală şi vocală de compo­zitori romîni 17.30 Radio jurnal şi Buletin meteorologic 17.45 Cîntă la taragot Ion Murgu 18.00 Să învăţăm limba rusă cîntînd 18.20 înregistrări din concertele publice ale Ca­pitalei 19.00 Jurnalul satelor 19.45 „Cîntecul săptămînii“ 20.00 Cronica literară: „Meridiane sovietice" de Geo Bogza 20.15 Program muzical la cererea fruntaşilor şi colectivelor fruntaşe în întrecerea socialis­tă din industrie şi agricultură 21.00 Retransmisia emisiunii Radiodifuziunii Sovietice pentru ascultătorii din R.P.R. 21.30 Muzică corală românească 22.00 Sonata în do minor op. 45 pentru vioară şi pian de Grieg 22.30 Radio jurnal şi Buletin meteorologic 22.45 Muzică uşoară 23.10 Simfonia pentru violă şi orchestră „Ha­rold în Italia“ de Berlioz R­adio Spectacole TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R.: Macul roşu; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Comedia): Matei Millo; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ (Studio): matineu ora 9: Liceenii; seara ora 19.30: Viaţă nouă; Teatrul Armatei (bd. Magheru): Avarul; Teatrul Armatei (calea 13 Septembrie): Vlaicu Vodă; Teatrul de Stat de Operetă: Lăsaţi-mă să cînt; Teatrul Muni­cipal: Cum vă place; Teatrul Tineretului: David Copperfield; Teatrul Armatei: Ansamblul de păpuşi, (sala Modern): Capra cu trei iezi; An­samblul de Estradă (sala Savoy): Concert Mă­­lineanu; Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti: Vinovaţi fără vină; Studioul actorului de film „C. Nottara“; Cei ce caută fericirea; Ansam­blul de Estradă (sala Sft. Sava); Magazin de Stat; Circul de Stat; Primul spectacol. CINEMATOGRAFE: Patria, I. C. Frim­u: Mai tare ca noaptea; Republica: Lumina: Bănuţul; Bucureşti, Vasile Boaită : Copiii partizanului ; înfrăţirea Intre popoare: De doi bani speranţă; Maxim Gorki: matineu: Filme pentru cei mici; seara: Antilopa de aur, Valsul pe ghiaţă, Zmeul cel rău; Tineretului: Hamlet; Timpuri Noi: In lumea albinelor, Expoziţia sovietică de la Co­penhaga: Un caz la nord; Elena Pavel, Al­­sa­nia: Alarmă la circ; 8 Martie, Cultural: Fetele din piaţa Spaniei; Victoria: Suspine pe stradă; Gh. Doja: Zilele mîniei; Al Popov: Misterul la­cului din munţi; Unirea: Campionatul mon­dial de fotbal; C. David: Tinereţea lui Maxim; Flacăra: stele vesele; T. Vladimairescu: Examen de maturitate; Aurel Vlaicu: Fiica regimentu­lui; Munca : Primăvara pe ghiaţă; Arta; Olga Bancic: Furtună pe Nipru; Popular: Asaltul fortului din munţi; M. Eminescu: Volga-Volga; Mioriţa, 23 August: Ordinul Ana: Moşilor; N. Bălcescu: Caut o nevastă; Donca Simo: Cloche­­merle; Ilie pintilie: Epava din largul mării; 8 Mai: Scanderbeg; Volga: Circul Slavia; 1 Mai: Chibritul suedez: Turnul fecioarei; Libertăţi: Cei trei muşchetari; Gh. Coşbuc: Slugă la doi stăpîni; Rahova, Aleko. Frații Liu.

Next