Steagul Roşu, februarie 1955 (Anul 2, nr. 263-278)

1955-02-02 / nr. 263

ANUL HU NI. 263 4 PAGINI 20 BANI MIERCURI 2 FEBRUARIE 1955 Un bilanţ al muncii rodnice , ziarele de ieri oamenii muncii au citit cu viu interes şi bucurie Comunicatul Direcţiunii Centrale de Sta­tistică de pe­ lingă Consiliul de Miniştri al Republî­­cii Populare Romîne cu privire la îndeplinirea planului de stat pe anul 1954. Comunicatul Direcţiei Centrale de Statistică prezintă ta­bloul unei economii de pace în continuă dezvoltare, într-un stat în care întreaga politică a guvernului şi partidului are la bază grija faţă de om, grija pentru satisfacerea nevoilor sale materiale şi culturale mereu crescînde. Mobilizaţi de Hotărîrile Plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din august 1953, oamenii muncii de la oraşe şi sate în frunte cu comuniştii au desfăşurat în cursul anului 1954 o muncă plină de avînt, care a dus la sporirea producţiei de bunuri industriale de larg consum şi agro-alimentare, ceea ce a creat condiţii prielnice pentru desfiinţarea sistemului de aprovizio­nare pe bază de cartele şi raţii şi trecerea la comerţul des­făşurat. Aşa după cum arată Comunicatul, planul anual al producţiei globale pe anul 1954 a fost îndeplinit pe întreaga industrie socialista în proporţie de 100,2 la sută, ceea ce reprezintă, comparativ cu anul 1953, o creştere a întregii industrii, cu 6,6 la sută. In anul trecut s-a continuat înzestrarea industriei, agricul­turii şi a celorlalte ramuri din economia naţională cu tehnica nouă. S-au produs noi tipuri de utilaje electrotehnice necesare industriei. Prima serie de autocamioane produse şi montate în ţară au fost folosite în industrie şi transporturi cu rezul­tate satisfăcătoare. A crescut în mod simţitor producţia bunurilor de consum popular. in urma măsurilor luate de partid şi guvern pentru lichi­darea rămînerii în urmă a agriculturii şi sporirea producţiei agricole s-au înregistrat însemnate succese. Cu toate condi­ţiile climaterice nefavorabile, în unele regiuni, producţia to­tală de cereale şi alte boabe a depăşit producţia din anul 1953, realizîndu-se o cantitate de peste 9 milioane tone, datorită în­deosebi recoltei bogate obţinută la cultura porumbului. Urmînd îndemnul partidului şi convingîndu-se de avanta­jele lucrării pămîntului pe tarlale întinse, tot mai mulţi ţărani muncitori s-au unit în gospodării agricole colective şi înto­vărăşiri pentru a obţine recolte cît mai bogate. Datorită sporirii producţiei industriale şi agricole, volumul circulaţiei mărfurilor cu amănuntul în comerţul socialist a atins cifra de aproape 22 miliarde lei, depăşind cu circa 2,9 miliarde lei desfacerile din anul 1953. Grij.?1 pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oameni­lor muncii este exprimată de cifrele Comunicatului care arată că în anul 1954 s-a dat în folosinţă muncitorilor şi funcţiona­rilor o suprafaţă totală de locuinţe de peste 390.000 m.p., iar pentru nevoi social-culturale s-a cheltuit suma de peste 5,8 miliarde lei adică cu 7,8 la sută mai mult decît în 1953. Succesele dobîndite de oamenii muncii din ţara noastră pe drumul dezvoltării economiei naţionale n-ar fi fost posibile fără ajutorul frăţesc, multilateral şi dezinteresat al marii Uniuni Sovietice. Comunicatul publicat în ziarele de ieri scoate în evidenţă, pe lîngă însemnatele realizări obţinute, şi o serie de lipsuri. Productivitatea muncii nu a crescut în măsura posibilită­ţilor existente, deşi a sporit faţă de anul 1953 cu 2,7 la sută, iar planul de reducere a preţului de cost n-a fost îndeplinit in industrie în întregime. Au existat de asemenea deficienţe şi în ceea ce priveşte respectarea planului de cooperare, creîndu-se greutăţi între­prinderilor în realizarea planului. Astfel, întreprinderea „Tu­dor Vladimirescu" a primit cu întîrziere piesele de la între­prinderile „Mao-Tze-dun“ şi „Armătura“, ceea ce a făcut ca planul la batoze să nu fie îndeplinit. In anul 1954, deşi s-au obţinut însemnate progrese în ceea ce priveşte aspectul şi calitatea articolelor de larg consum,, mai sunt unele întreprinderi din cadrul Ministerului Industriei Uşoare şi Alimentare, care­­au livrat produse necorespunză­­toa­re, ca fabrica de încălţăminte „Flacăra Roşie“, întreprin­derea de ţesături de mătase „8 Martie“, fabrica de pîine „A­­vram Iancu“, întreprinderea de conserve „Flora“ şi altele. Ne aflăm în ultimul an al primului plan cincinal. Sarcini mari stau în faţa oamenilor muncii din industrie şi agricul­tură. In prima lună a acestui an, numeroase colective din Capi­tală, intensificîndu-şi eforturile în muncă, au reuşit să-şi îm­bunătăţească­­activitatea şi să îndeplinească planul înainte de termen. Este necesar ca fiecare întreprindere să-şi organizeze munca în aşa fel încît să lichideze rămînerea în urmă, să facă să crească producţia şi productivitatea muncii, să reducă preţul de cost prin mobilizarea tuturor rezervelor interne. O­ mare atenţie trebuie dată executării la timp a comenzilor pentru agricultură, reparării în termen şi de bună calitate a motoarelor pentru tractoare şi livrării pieselor de schimb. Organizaţiile de partid trebuie să vegheze şi să ajute în per­anenţă la buna desfăşurare a procesului de producţie, la aprovizionarea la timp a întreprinderilor şi la folosirea inte­grală a capacităţii de lucru pentru desfăşurarea unei pro­ducţii ritmice. Acum cînd în ţara noastră se desfăşoară cu intensitate cam­pania de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii, organizaţiile de partid şi organizaţiile de masă să arate fie­cărui om al muncii că semnătura pe Apel este nevoie să fie întărită prin fapte rodnice în producţie, că succesele noastre în dezvoltarea economiei naţionale întăresc forţele păcii, con­tribuie la zădărnicirea planurilor­­agresive ale imperialiştilor americani. Cu prilejul­­alegerilor organelor conducătoare de partid, co­muniştii trebuie să desfăşoare o temeinică muncă de lămu­rire, să mobilizeze pe oamenii muncii de la oraşe şi sate la îndeplinirea şi depăşirea planului de stat. Oameni ai muncii ! Să luptăm cu toată hotărîrea pentru îndeplinirea cu succes a planului cincinal! Să dobîndim noi victorii pe drumul construirii socialismului şi al­­apărării păcii. I Plenara a Il-a a C. C. al U. T. M. In zilele de 28 şi 29 ianuarie a avut loc Plenara a Il-a a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor, cu urmă­toarea ordine de zi: 1. Sarcinile organizaţiilor U.T.M. în pregătirea şi desfăşu­rarea alegerilor organelor conducătoare de U.T.M. şi în preschim­barea documentelor de U.T.M. 2. Sarcinile Uniunii Tineretului Muncitor în pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor agricole din primăvara şi vara anului 1955. 3. Organizarea unor şantiere naţionale ale tineretului. 4. Munca organizaţiilor U.T.M. în rîndurile studenţilor, ele­vilor şi pionierilor. In urma dezbaterilor, Plenara C.C. al U.T.M. a adoptat hotă­­rîri corespunzătoare şi a aprobat regulamentul organizaţiei pionie­rilor din Republica Populară Romînă. Plenara a dezbătut de asemenea sarcinile ce revin Uniunii Tineretului Muncitor pentru aplicarea Hotărîrii C.C. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. cu privire la organizarea şco­lilor profesionale de ucenici, şcolilor tehnice şi a şcolilor tehnice de maiştri. In încheierea lucrărilor sale, Plenara a adoptat declaraţia C.C. a­ U.T.M. în legătură cu Apelul către popoarele lumii al Consiliului Mondial al Păcii. Milioanele de semnături, pe care le vom pune pe Apelul împotriva­ pregătirii războiului atomic, vor demonstra voinţa neclintită a întregului nostru popor de a apăra pacea între popoare şi civilizaţia umană. Să apărăm activ cauza păcii, întărind semnăturile pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii prin sporirea eforturilor in munca pentru înflorirea, scumpei noastre patrii­ . (Din „Chemarea Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R.) Semnam pentru triumful vieţii! Calda lor adeziune Ţ­esătoarele de la diferi­tele secţii ale între­­­­prinderii „Industria Bumbacului­­“ s-au reunit ieri după amiază in sala lor de festivităţi. Cînd s-a anun­ţat că la orele 14:30, în ca­­drul unui nixting, se va în­cepe semnarea Apelului de la Viena şi la „Industria Bumbacului B", ţesătoarele s-au îndreptat în grupuri compacte spre locul mitin­gului. Din birouri şi ateliere au pornit spre acelaşi loc de adunare şi meşterii, şi personalul administrativ, şi curînd sala a devenit arhi­plină, luînd o înfăţişare cu adevărat festivă. In primele bănci am revăzut şi de astă dată aceleaşi figuri hotărlta ale fruntaşelor in întrecerea socialistă, care lucrind cu pricepere şi conştiinciozitate la mai multe maşini, reuşesc să depăşească cu regularitate normele, dind produse tot mai multe şi de o calitate mereu îmbunătăţită, lată pe ţesătoarele fruntaşe Dumitra Cioboată, Angela Cimpeanu, Minodora Levinski, pe năvă­­ditoarea Ene Marga. In cadrul mitingului tova­răşul Ion Săndulescu, secre­tar al Comitetului orăşenesc de inuntă pentru pace, a vor­bit participanţilor­­ despre actuala situaţie internaţio­nală, insistînd în mod deo­sebit asupra gravei amenin­ţări la pacea omenirii în ur­ma actelor agresive ale im­perialiştilor americani care vor să reînvie Wehrmachtul hitlerist şi să folosească e­­migia atomică pentru dis­trugerea vieţii pe pămînt. „Noi nu vrem un nou război şi luptăm pentru pace — a arătat, printre al­tele, — ţesătoarea Blau Ana. Cei doi copii orfani ai ulti­mului război pe care îl cresc acum, îmi sînt o dovadă de fie­ce zi, de ceea ce poate aduce războiul. Răspunsul meu la planurile mirşave ale imperialiştilor îl voi da sem­­nînd Apelul şi pornind cu şi mai mult avînt spre noi succese in muncă, angajîn­­du-mă să depăşesc planul de producţie cu 25 la sută, şi să dau marfă de bună cali­tate in procent de 98 la sută". Ţesătoarea Dumitra Cio­boată, strungarul Constan­tin Păduraru­, meşterul ţesă­tor Dumitru Marin, bibliote­cara Gruia Ioana şi ceilalţi vorbitori care au mai luat cuvîntul în cadrul mitingu­lui, şi-au afirmat in cuvinte pline de ură, indignarea lor împotriva planurilor agresive ale imperialiştilor, expri­nîn­­du-şi totodată hotărîrea ne­strămutată de a fi vajnici a­­părători ai păcii, lucrind din ce in ce mai mult şi mai bine. Semnaturile met­alurgiştilor Muncitorii se strânseseră buchet in jurul responsabilului lor de brigadă .Stelian Fur­tună, acel care-i îndrumă, îi povăţuieşte cum trebuie să lucreze, şi mai ales le este un exemplu demn­ de urmat. Fruntaş in muncă, Stel­ian Furtună e iubit şi ascultat de bri­gadierii săi. Acum, aceştia privesc la res­ponsabilul lor de brigadă care îşi aşterne cu litere ferme iscălitura lui pe Apelul de la Viena, prima semnătură de la uzinele metalurgice Mátyás Rákosi. Al doilea pe listă se iscăleşte Ioan Gherman, unul din bunii săi tovarăşi. Gata, au terminat. Responsabilul de bri­gadă nu se poate abţine însă să nu le amintească . — Astăzi, exprimtadu-me Indignarea şi re­volta faţă de acei ce pregătesc un nou război, am semnat Apelul de la Viena care cere­ interzicerea folosirii armelor atomice. De acum înainte trebuie să ne întărim a­­ceste semnături prin munca noastră şi mai ales ţinîmdu-ne angajamentul ce ni l-am luat doar cu citeva minute în urmă, în adu­narea pe uzină închinată semnării Apelului. ★ După încetarea lucrului, muncitorii uzinei „Mátyás Rákosi“ s-au grăbit să se îndrepte spre sala cantinei, unde urma să se ţină un miting închinat luptei pentru pace. Cu toţii citiseră Chemarea Comitetului permanent pentru apărarea păcii din R.P.R. care-i che­ma să semneze Apelul de la Viena pentru­­interzicerea armelor atomice. Reflectoarele îndreptate spre tribuna improvizată luminau chipurile muncitorilor ce făceau parte din prezidiu şi al oaspetelui lor, tov. conferenţiar universitar Marin Rădoi, prorectorul Insti­tutului Politehnic, care le vorbea, arătîndu-le nenorocirii­­ ce pot fi aduse de un război atomic şi în acelaşi timp reiălizăriile imense ce se obţin în toate domeniile, folosind e­­nergia nucleară în scopuri paşnice, aşa după cum procedează Uniunea Sovietică. Sutele de muncitori ascultau cu atenţie, iar atunci cînd tov. conferenţiar Marin Rădoi şi-a încheiat expunerea, îndemnindu-i să se alăture oamenilor cinstiţi din lumea întreagă şi să semneze Apelul de la Viena, numeroşi tineri şi vîrstnici au cerut să vorbească. Printre ei au fost: ajustorul fruntaş Axente Zamfir, care şi-a arătat hotărîrea de a lupta cu toate mijloacele împotriva acelora ce ur­zesc un nou război, Tudoriţa Luţă Maria, care a spus că ea înţelege să lupte pentru pace, muncind din ce în ce mai­­bine, îm­bu­­nătăţindu-şi calitatea muncii sale­­ şi mulţi alţii. Astfel, a început la uzinele metalurgice „Mátyás Rákosi“ semnarea Apelului de la Viena. Oamenii muncii de la Industria Bumbacului B semnează Apelul de la Viena Declaraţia C.C. al UM. in legătură cu Apelul către popoarele lumii a! Consiliului Mondial al Păcii P­enara C.C. al U.T.M. îşi exprimă de­plina sa adeziune la Apelul către popoarele lumii al sesiunii de la Viena a Consiliului Mondial al Păcii. Răspunzând chemării Coch­liatuilui Perma­nent pentru Apărarea Păcii din Republica Populară Romînă şi declaraţiei Secretaria­tului­­F.M.T.D., Comitetul Crnivnail an­ U.T.M. cheamă întregul tineret iubit­or de pace al ţării noastre să semneze Apelul către po­poarele lumii al Consiliului Mondial al Păcii. Tânăra generaţie a pairi®' na­stire, în­sufleţită de avîntul muncii constructive, dornică să-şi înfăptuiască năzuinţele spre o viaţă tot mai îmbelşugată, îşi va dovedi prin munca sa plină de abnegaţie hotărîrea de a apăra pacea, de a contribui alături de întregul nostru popor la împiedicarea dez­lănţuirii unui război atomic. Tineretul nos­tru condamnă politica cercurilor imperia­liste de reînarmare a Germaniei occiden­tale şi de pregătire a războiului atomic şi sprijină pollincia Guvernului Republicii Popu­lare Române în vederea interzicerii arme­lor de exterminare în masă şi pentru fo­losirea energiei atomice în scopuri paşnice. Tineri şi tinere din întreprinderi, de la sate, din şcoli şi facultăţi, tineri intelec­tualii întăriţi prin munca voastră pentru înflorirea patriei semnăturile pe Apel, semnaţi cu toţii pentru pace şi viaţă Ape­lul către popoarele lumii al Consiliului Mondial al Păcii! (Agerpres) Creşte producţia bunurilor de larg consum In anul 1954 — ca urmare a aplicării programului de măsuri economice elaborat de plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953 — a crescut simţitor producţia bunurilor de larg consum. Oamenii muncii din fabrici şi de pe ogoare au dovedit hotărîrea lor dîrză de a traduce în viaţă sarcinile trasate de partid şi gu­vern luptînd pentru a da o producţie sporită de articole de con­sum popular, menită să satisfacă într-o măsură mai mare cerin­ţele crescînde ale consumatorilor. Cifrele Comunicatului Direcţiunii Centrale de Stratistică de pe lîngă Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romîne cu privire la îndeplinirea planului de stat pe 1954 oglindesc munca plină de avînt patriotic, dîrzenia muncitorilor, inginerilor şi teh­nicienilor din industrie şi agricultură de a contribui la creşterea bunăstării poporului, la continua dezvoltare a economiei naţio­nale şi întărirea păcii. Creşterea simţitoare a producţiei bunurilor de larg consum în anul 1954 faţă de anul 1953 este puternic subliniată de cifrele comparative ale Comuncicatului Direcţiunii Centrale de Statistică. Astfel, în ceea ce priveşte produsele de larg consum, în semestrul II al anului 1954 a crescut faţă de semestrul II al anului 1953, producţia la carne cu 62,1 la sută, la slănină cu 108,7 la sută, la preparate şi conserve de carne cu 78,5 la sută. A sporit de asemenea simţitor producţia textilă şi de articole de menaj. De pildă la ţesături de bumbac cu 19,5 la sută, la confecţii de bumbac pentru copii cu 89,6 la sută, la articole de menaj din sticlă cu 38,7 la sută, aparate electrocasnice cu 190,5 la sută etc. Graficul de faţă prezin­tă creşterea volumului producţiei la articolele I­ mai sus menţionate, respectiv realizările obţinute în cel de al I­­II-lea emestru al anu­­lui trecut faţă de aceeaşi perioadă corespun­­zătoare a anului 1953. Calea spre asigurarea păcii I­nterviul acordat la 29 ianuarie de V. M. Molotov ziariş­tilor americani W. R. Hearst şi Kingsbury Smith, pre­zintă o importanţă deosebită în actuala situaţie interna-­ ţională. Cuprinsul acestui interviu exprimă punctul de ve­dere extrem de clar al Uniunii Sovietice în­­unele din cele mai principale probleme internaţionale la ordinea zilei — problema intervenţiei­ Statelor Unite în regiunea Taiwanului şi problem­a pregătirilor războinice întreprinse de guvernul american în Europa şi în general în jurul frontierelor U.R.S.S. şi ale celorlalte state democratice. Taiwanul este o parte integrantă a teritoriului chinez. Acest lucru a fost recunoscut în repetate rînduri­ oficial de înseşi S.U.A. şi Anglia. Declaraţia de la Cairo semnată în cursul celui de­­al doilea război mondial de S.U.A. şi Anglia, declaraţia de la Potsdam din 1945, semnată de asemenea de S.U.A. şi Anglia, acordul cu privire la capitularea­ Japoniei care poartă semnătura S.U.A. şi Angliei, recunosc negru pe alb apartenenţa Taiwanului la China, arată precis că această insulă constituie o parte integrantă ,a teritoriului chinez. De altfel, într-un timp mai apropiat, în anul 1950, preşedintele de atunci al Statelor Unite a făcut o declaraţie confirmînd acest lucru. Ţinînd seama de aceste documente oficiale, se pune în mod legitim întrebarea: Pentru ce în prezent guvernul american caută să împiedice revenirea Taiwanului la patria sa în ciuda acordurilor anterioare semnate de înseşi S.U.A. ? Adoptînd o poziţie nerealistă guvernanţii Statelor Unite încearcă să ignoreze prefacerile adinei care au avut foc pe continentul asiatic în anii de după cei de al doilea război mondial. Dar, indiferent dacă acest lucru le convine sau nu, realitatea este clară . In prezent în Asia există una din ma­rile puteri ale lumii — Republica Populară Chineză, pentru prima oară în istoria Chinei stat cu o conducere centrală, unit, liber și independent. Astăzi poporul chinez nu mai poate fi intimidat de apariţia unor vase de război străine în faţa porturilor sale aşa cum se întîmpla în trecut. Chim Populară este un stat destul de puternic pentru a da riposta cuvenită oricărui agresor. De acest fapt ar fi bine să ţină seama orice agresor care ar vrea să atace R. P. Chineză! In cadrul interviului acordat celor doi ziarişti americani, V. M. Molotov a spus: „Noi credem că ar fi în interesul S.U.A. însele să contribuie la restabilirea unei situaţii nor­male în regiunea Taiwanului şi a Extremului Orient în an­samblu, ţinînd seama de situaţia reală a lucrurilor şi de schimbările istorice care au survenit în dezvoltarea Chinei şi a Extremului Orient în întregul său“. In a doua parte a interviului său V. M. Molotov a răspuns la unele întrebări în legătură cu problemele europene şi în special cu problema bazelor militare americane din jurul Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democraţie populară. „In ceea ce priveşte însă problema bazelor militare americane d­in jurul Uniunii Sovietice şi al ţărilor de democraţie popu-­­lară — a declarat V. M. Molotov — aceasta este într-adevăr o problemă care aduce complicaţii în întreaga situaţie in-­ ternaţională, deoarece aceste baze dovedesc că una din părţi şi anume S.U.A. se situează pe o poziţie neamicală faţă de Uniunea Sovietică şi, creînd aceste baze în apropierea gra­niţelor Uniunii Sovietice, ameninţă Uniunea Sovietică“. Oamenii cinstiţi de pretutindeni, înţelegînd primejdia pe care o creează pentru liniştea omenirii existenţa bazelor mi­litare americane risipite de-a lungul graniţelor Uniunii So­vietice şi ţărilor de democraţie populară, nu pot decît să fie îngrijoraţi şi să condamne pregătirile războinice pe care le întreprind S.U.A. Este clar că aceste baze militare nu-ş­i pot găsi explicaţia prin considerente de securitate şi prin do­rinţa de a asigura pacea, aşa cum se afirmă uneori în Stat­­tele Unite. Pentru opinia publică mondială este destul de stranie afirmaţia că bazele americane din Norvegia, Turcia, Pakistan, de exemplu, ar apăra securitatea Statelor Unite dat fiind faptul că aceste ţări se găsesc­ la mii şi mii de ki­lometri de frontierele Statelor Unite însă în imediata veci­nătate a Uniunii Sovietice. Ce ar spune de pildă americanii dacă, să zicem, Uniunea Sovietică şi-ar ofrea baze militare în Canada, Mexic sau în America Centrală în imediată apro­piere a frontierelor S.U.A.? „Toate acestea — a declarat V. M. Molotov — nu se pot explica prin interesele securităţii S.U.A., deoarece nimeni nu ameninţă securitatea lor, iar în ce priveşte Uniunea So­vietică, ea nu ameninţă în genere pe nimeni, nici o ţară“. Lichidarea bazelor militare americane din jurul U.R.S.S. şi ţărilor de democraţie populară ar putea contribui în mare măsură la îmbunătăţirea relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi S.U.A. şi la trecerea la situaţia care există în mod obiş­nuit între state ce întreţin între ele relaţii normale. Popoarele lumii, conştiente de forţa pe care o reprezintă, vor continua să-şi sporească eforturile pentru a împiedica o agravare a situaţiei internaţionale atît în Extremul Orient cît şi în restul lumii, barînd drumul războiului. Poporul nostru imbrăţişînd cu căldură cuprinsul inter­viului lui V. M. Molotov —­document de mare însemnătate mondială — îşi uneşte glasul său hotărît cu al celorlalte popoare cerînd ca Statele Unite să nu se amestece în tre­burile interne ale Chinei şi să-şi lichideze bazele militare pe care le are în afara graniţelor lor. Aţîţătorilor la război, duşmanilor păcii, noi le răspundem prin milioanele de sem­nături pe care le­ vom aşterne pe Apelul de la Viena, adop­tat de sesiunea lățită a Biroului Consiliului Mondial al Păcii. Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Albania în R. P. Romina a prezentat scrisorile de acreditare In urma ridicării la rangul de ambasadă a Legaţiei R. P. Albania din Bucureşti, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Albania în R. P. Romînă, Miha Lako, a prezentat la 1 feb­ruarie a. c. scrisorile de acreditare preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romîne, dr. Petru Groza. La solemnitate au participat: Simion Bughici, ministrul Afa­­cerilor Externe al R.P.R., Avram Bunaciu, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Dionisie Ionescu, directorul Protocolului Ministerului Afacerilor Externe, Radu Comşa, director ad-interim în Ministerul Afacerilor Externe şi Ion Vrabie, directorul Cance­lariei Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Ambasadorul R. P. Albania a fost însoţit de primul secretar Zeqi Agolii şi de ataşatul comercial Haki Nishica. Prezentînd scrisorile de acreditare, ambasadorul R. P. Albania a­ arătat că între poporul albanez şi poporul român există o strînsă şi sinceră prietenie şi colaborare care îşi au rădăcinile în drumul urmat timp de secole de cele două popoare pentru cîştigarea libertăţii şi independenţei lor, în lupta lor comună pentru con­struirea unei vieţi noi, pentru întărirea păcii şi colaborării inter­naţionale. In răspunsul său, preşedintele Prezidiului Mării Adunări Na­ţionale,­­ dr. Petru Groza, a subliniat că eliberarea Romîniei şi Albaniei, în urma victoriilor istorice ale Armatei Sovietice asupra fascismului în cel de al doilea război mondial, a creat condiţiile prielnice pentru făurirea statului democrat-popular în Romînia şi Albania, a dat posibilitatea poporului român şi poporului albanez, să-şi creeze o viaţă nouă şi fericită, să dezvolte şi să întărească, pe­­baze noi, relaţiile de colaborare şi de prietenie frăţească din­tre ele. In încheiere, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, dr. Petru Groza, a mulţumi Ambasadorului R. P. Albania pentru urările exprimate şi l-a rugat la rîndul său, să transmită Prezi­diului Adunării Populare a R. P. Albania şi poporului albanez cele mai bune urări de noi succese în opera de construcţie paş­nică a patriei sale.

Next