Steagul Roşu, februarie 1955 (Anul 2, nr. 263-278)

1955-02-02 / nr. 263

1--------------------------------------------------­In cadrul organizaţiilor de bază săteşti din regiunea noastră­­ funcţionează numeroase cercuri şi cursuri de partid care cuprind­­ sute de membrii de partid, fruntaşi ai recoltelor bogate, deputaţi­­ ai sfaturilor populare, femei, tineri. Cercurile şi cursurile de­­ partid de la sate au menirea de a contribui într-o măsură im­­­­portantă la ridicarea nivelului politic şi ideologic al ţăranilor­­ muncitori membri şi nemembri de partid, de a-i înarma cu sar­cinile partidului în lu­pta pentru sporirea producţiei agricole, pentru transformarea­­ socialistă a agriculturii. De aceea, comitetele raionale de partid şi organizaţiile de bază săteşti au datoria de a se preocupa în permanenţă de buna funcţionare a acestor cercuri şi cursuri, manifestînd o grijă deosebită pentru conţinutul învăţămîntului de partid Viaţa de partid Grijă deosebită pentru învăţămintul de partid în raioanele săteşti Sub îndrumarea organizaţiei de bază (De la corespondentul nostru). — Grija organizaţiei de bază din satul Răduleşti, raionul Vida, faţa de învăţămintul de partid, nu s-a oprit numai la pregătirile de început: recrutarea şi pregătirea propagan­distului; discutarea cu fiecare cursant in­ parte înainte de înscriere şi a­­legerea locului unde îşi va desfăşura acti­vitatea cursul seral de partid, ci a con­tinuat să se manifeste şi după deschiderea cursurilor. Trebuie dusă mai departe mun­ca pentru o frecvenţă bună şi pentru în­suşirea de către cursanţi a lecţiilor pre­date. Aceste probleme au fost discutate cu de-amănuntul în adunarea organizaţiei de bază, care s-a ţinut la puţină vreme după deschiderea anului de invotament de partid. După aceea biroul organizaţiei de bază (secretar tov. Marin Dumitrana) s-a îngrijit ca hotărîrile luate să fie traduse în fapt pină la cel mai mic amănunt. Acum fiecare cursant are carte pe care conspectează materia predată și ia notițe. In această problemă, sunt ajutaţi efectiv de către propagandist. O­ricare atenție a­­cordă propagandistul Andrei Gheorghe pre­gătirii planului cuvintului introductiv şi­ al convorbirii. La întocmirea acestora este ajutat cu regularitate de către biroul organizaţiei de bază şi în deosebi de se­cretarul organizaţiei. Faptul că în această organizaţie frec­venţa la cursuri este bună, iar lecţiile sunt predate la zi se datoreşte în mare măsu­ră, respectării cu stricteţe a graficului de predarea lecţiilor şi ţinerea convorbirilor. Toate acestea au făcut ca mai toţi cursanţii să înţeleagă multe probleme pe care pină acum nu le stăpîneau. Metodele bune trebuie extinse (De la corespondentul nostru). — Rezul­tate bune în desfăşurarea învăţămîntului de partid la cursul seral anul I obţine organi­zaţia de bază O.C.L. Giurgiu. Lecţiile şi con­vorbirile sunt la zi şi pregătite cu multă grijă şi simţ de răspundere de către propa­gandistul Marin Dogaru. Pe lingă ajutorul primit din partea cabinetului de partid în ce priveşte întocmirea planului cuvintului in­troductiv şi a planului de convorbire, pro­pagandistul, este ajutat efectiv şi­ de către bi­roul organizaţiei de bază. Tovarăşul Ion Po­­pescu, secretarul organizaţiei, îl informează periodic pe propagandist asupra problemelor şi sarcinilor cele mai importante ce stau în faţa organizaţiei de bază şi a conducerii ad­ministrative, pentru ca propagandistul să poată face legătura între problemele studiate şi sarcinile practice de zi cu zi ce stau în faţa cursanţilor. Pentru asigurarea unei bune frecvenţe, biroul organizaţiei de bază a dat dovadă de asemenea, de o permanentă grijă şi interes. La început erau unii tovarăşi ca Alexandru Craiciu, Virginia Vişan şi Gheorghe Rădu­lescu care aveau obiceiul să lipsească de la unele convorbiri şi lecţii. Ei au fost chemaţi în faţa biroului organizaţiei de bază şi apoi discutaţi in adunarea generală. Măsura luată n-a întîrziat să-şi arate roadele. De atunci ei frecventeză cu regularitate cursul. Toate acestea, precum şi analiza periodică pe care o face organizaţia de bază asupra învăţămîn­tului de partid, contribuţia gazetei de perete care publică materiale pe diferite teme ale învăţ­ănunţului, au adus o contribuţie însem­nată Il­a buna desfăşurare a învăţămînttui linii de partid în această organizaţie şi la conti­nua ridicare a nivelului politic şi ideologic al cursanţilor. Dar ,această experienţă pozitivă n-a fost extinsă şi în alte cercuri şi cursuri de partid. De aceea în oraşul Giurgiu mai sunt unele cursuri şi cercuri de partid care au lipsuri serioase în activitatea lor şi nu sunt spriji­nite de organizaţiile de bază. Aşa de pildă, la cursul seral de la fabrica de zahăr „Popa Şapcă“ frecvenţa este scăzută. La jumătatea lunii noiembrie a anului tre­cut, biroul organizaţiei de bază analizînd în­­văţămîntul de partid a hotărât să se reparti­zeze fiecărui membru din birou cîte 3—4 cursanţi pentru a sta cu ei de vorbă şi a-i îndruma să frecventeze cursurile. După a­­ceastă şedinţă, membrii biroului şi-au înde­plinit sarcinile şi lucrul acesta s-a făcut simţit. La prima lecţie, frecvenţa a crescut cu aproape 20 la sută. In continuare însă bi­roul organizaţiei de bază a neglijat din nou această problemă mulţumindu-se cu situaţia existentă. ..Tot e bine că vin şi aceştia“ — spune to­varăşul secretar al organizaţiei de bază. Propagandistul Nicolae Cioclu nu acordă atenţia cuvenită planului cuvintului intro­ductiv şi al convorbirilor. Acestea sunt făcute pe foi volante şi nu cuprind problemele prin­cipiale ale tem­ei. El nu este ajutat de către biroul organizaţiei de bază la întocmirea a­­cestor planuri. Cursanţii nu au fost îndrumaţi să ia notiţe şi să conspecteze materialul. Din această cauză ei nu-şi pot­­însuşi în suficien­tă măsură cunoştinţele predate. Cursul seral de­ partid de­­la fabrica de zahăr „Popa Şap­că“ este mult rămas în urmă şi cu lecţiile. Până acum s-au predat şi făcut convorbiri nu­mai la 4 lecţii. Organizaţia de bază de la A.N.G. (secretar tov. Matei Crăciun) nu numai că nu s-­a în­grijit să asigure frecvenţa care e nesatisfă­cătoare, dar nici nu a creat condiţii materia­le pentru această problemă. Cursul seral îşi desfăşoară activitatea într-o sală în­ care nu e mobilier suficient,­­ i­a­r cursanţii stat nevoiţi să stea în picioare. Din lipsa de pregătire a propagandistului Dumitru Dobre, asupra pri­melor două lecţii nu s-au făcut convorbiri. E normal să existe asemenea lipsuri de vreme ce organizaţia de­­bază nu a luat în discuţie niciodată problema învăţămîntului de partid pentru ,a lua măsurile necesare. Slabă preocupare diin partea organizaţiilor de bază în ce priveşte participarea cursanţi­lor la lecţii şi convorbiri şi lipsuri ale pro­pagandiştilor în pregătirea acestora mai stat de asemenea şi în alte unităţi din oraşul Giurgiu. In ultima vreme comitetul raional de partid Giurgiu, a organizat cîteva brigăzi care să controleze şi să îndrume organizaţiile de bază in această problemă. Unele din ele însă cum sunt cele care au trecut pe la fabrica de zahăr „Popa Şapcă“ şi A.N.G. s-au mul­ţumit să constate lipsurile existente şi să dea unele îndrumări superficiale fără a ajuta concret propagandiştii şi birourile organiza­ţiilor de bază pentru a-şi îmbunătăţi activi­tatea. Mai mult sprijin ’ (De la corespondentul nostru). — In ma­joritatea cursurilor şi cercurilor de partid deschise în raionul Snagov de-abia s-a ţinut o lecţie în loc de minimum cinci cît s-ar fi putut ţine în această perioadă. In a­­ceastă situaţie se găsesc cursurile de Istorie a P.C.U.S. şi cursurile serale de pe lingă organizaţiile de bază din comunele Tunari, Cocioc, Ciolpani şi altele. Neurmărind, jos în comune, mersul învăţâ­­mîntului de partid, comitetul raioc­al de partid nu a filit cele mai eficiente măsuri pentru înlăturarea lipsurilor şi îmbunătăţirea muncii de propagandă. De aceea se petrec asemenea cazuri ca în comuna Gruiu unde propagandistul Gheorghe Bugeanu în loc să ţină cursurile cu regularitate se ocupă cu alte îndeletniciri, străine de sarcinile primite. Aşa se explică de ce prima şi sin­gura lecţie ţinută de către propagandistul Gheorghe Bugeanu a avut Ioc în prezenţa a şapte cursanţi, predarea s-a făcut în fugă fără să se adîncească problemele, iar cursanţii nu s-au ales cu nimic, in­­ general, prezenţa la cursuri în cuprinsul raionului este scăzută, din partea comitetului Nu se poate spune că în raionul Snagov nu sunt cursuri care au o activitate mul­ţumitoare, în care lectorii sunt preocupaţi de această problemă şi privesc cu simţ de răspundere sarcinile primite şi unde cursan­ţii participă regulat la lecţii. Exemple de acest fel se pot da cursul de Istorie a P.C.U.S. anul I de la G.A.S. Periş — propagandist Ilie Tudoroiu —, cursul se­ral de la G.A.C. Lipia Bojdani, etc. care se găsesc în prezent la lecţia a patra. Dar a­­cestea sunt destul de puţine la număr şi experienţa lor nu este popularizată. Pentru ca învăţămintul de partid din raionul Snagov să contribuie la o creştere simţitoare a nivelului politic, ideologic şi cultural al cursanţilor este nevoie, ca fie­care cerc sau curs să fie în permanenţă sprijinit şi îndrumat de către comitetul raional de partid prin activiştii săi, este nevoie de mai multă preocupare, da mai mult interes faţă de această problemă. Comitetul raional de partid Snagov trebuie să analizeze în mod temeinic situaţia în­­văţămîntului de partid din cuprinsul raionu­lui şi să ia o serie de măsuri concrete în vederea deschiderii tuturor cursurilor plani­ raional de partid ficare şi a predării cu regularitate a lecţii­lor în toate formele învăţămîntului de partid din cadrul acestui raion. Deosebit de important este a se respecta cu stricteţe in­dicaţiile partidului cu privire la propagan­­dişti care nu trebuie să fie supraîncărcaţi cu alte sarcini pentru a putea astfel să-şi ducă în condiţii mulţumitoare munca de pro­pagandă. Propagandiştii trebuie să fie che­maţi periodic, cu regularitate, pentru instrui­rea şi îndrumarea lor în problemele cele mai importante, cu sarcinile curente ce stau în faţa organizaţiilor de bază, lucru ce va duce la întărirea simţitoare a învăţămîntului de partid. Membrii comitetului raional de partid Sna­gov trebuie să participe în mai mare măsură la îndrumarea şi controlul învăţămîntului de partid. Ei trebuie să ţină lecţii bine do­­cumentate în faţa propagandiştilor. Pentru scoaterea la iveală şi extinderea metodelor bune folosite de unii propagandişti, în cu­prinsul raionului Snagov va trebui să se organizeze schimburi de experienţă între diversele forme de învăţămint, între propa­gandişti. Conţinutul lecţiilor în atenţia propagandistului (De la corespondentul nostru). — Pe lin­gă organizaţia de bază P.M.R. din comuna Slobozia Moară, raionul Răcari, funcţionea­ză un curs de Istorie a P.C.U.S. anul II la care participă 18 cursanţi. Aci se acordă o atenţie deosebită conţinutului lecţiilor, se practică metode bune în vederea însuşirii te­meinice de către cursanţi a materialului poli­tic şi ideologic predat şi se pune un puternic accent pe studierea în mod creator a Istoriei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. In primul rind trebuie subliniat faptul că pro­pagandistul de act, tov. Dumitru Rădulescu, bine pregătită, a reuşit prin metodele folosi­te să asigure o frecvenţă satisfăcătoare, să sporească interesul cursanţilor faţă de ma­terialul predat, situînd în felul acesta cursul pe care-l conduce printre cele fruntaşe care funcţionează in raionul Răcari. O metodă bună întrebuinţată de către pro­pagandistul cursului de Istorie a P.C.U.S. anul II din comuna Slobozia Moară, este pregă­tirea temeinică a cuvintului introductiv care cuprinde un rezumat concis, uşor de reţinut al lecţiei viitoare. Datorită acestui procedeu, propagandistul dă posibilitate cursanţilor să studieze cu mai multă uşurinţă lecţia, să-şi însuşească i bine problemele esenţiale din cu­prinsul lecţiei şi să se prezinte pregătiţi la seminarizare. O altă metodă ibună a propagandistului Dumitru Rădulescu este şi aceea că indică cursanţilor, pe baza întrebării puse în dis­cuţia seminarului, puncte de sprijin în jurul problemei. De asemenea el lasă cursanţii să-şi, expună punctul de vedere fără să-i în­trerupă, iar dacă observă că un cursant a făcut o confuzie, se foloseşte, la sfârşit, de cunoştinţele celorlalţi cursanţi pe care îi so­licită şi împreună cu care clarifică apoi con­fuzia. Prin această metodă, propagandistul întăreşte atenţia cursanţilor în seminar şi îi cointeresează în aprofundarea materialului predat. Un alt aspect al muncii pozitive desfăşu­rată de către propagandistul cursului de Isto­rie a P.C.U.S. anul II din comuna Slobozia Moară, este şi acela că antrenează în discu­ţii şi pe cursanţii mai puţini pregătiţi, mai timizi. Pentru aceasta­ el încearcă sa se a­­propie de ei cerîndu-le părerea asupra anu­mitor probleme legate de lecţia respectivă, ajutîndu-i şi stimulîndu-i prim încurajări spre a răspunde la întrebări. In felul acesta cursanţi ca Dumitru Coman sau Popa I. Chi­­riac, care la primele lecţii din anul de învăţă­­m­înt de partid.­1954—1955, nu erau stăpîni în suficientă măsură pe materie, erau lipsiţi de curaj, au devenit cursanţi buni care acum se numără printre primii la însuşirea materia­lului studiat. Propagandistul Dumitru Rădulescu, nu uită niciodată să amintească cursanţilor des­­­re necesitatea de a conspecta cu grijă mate­rialul predat, condiţie de care depinde buna pregătire a fiecărui cursant, îmbogăţirea cu-u noştinţelor sale politice şi ideologice. Fiecare cursant are caiet de conspecte pentru fiecare lecţie. Dogmatismul este combătut cu tărie de către lectorul Dumitru Rădulescu. Un exem­plu în acest sens îl oferă cursantul Constan­tin Stănescu, care la început învăţa mecanic. El a fost în atenţia permanentă a propagan­distului care prin întrebări suplimentare, aju­tătoare, a reuşit să-l dezveţe de această practică. La bunul mers al cursului de Istorie a PU.U.S. anul II din comuna Slobozia Moa­ră contribuie efectiv şi secretarul organiza­ţiei de bază Dumitru Grigorescu, şi el cursant. El sprijină consecvent lectorul în mobiliza­rea cursanţilor ca şi în însuşirea de către cursanţi a lecţiilor. STEAGUL’ ROŞU Patru milioane kilograme ulei peste prevederile planului cincinal Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la fabrica de ulei „13 Decembrie“ raportează cu îndreptăţită mîndrie partidului şi guver­nului succesul excepţional de important pen­tru economia noastră naţională obţinut în lupta pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce izvorăsc din hotărîrile plenarei lărgite a CC. al P.M.R. din august 1953, prin livra­rea unei însemnate cantităţi de ulei peste prevederile planului cincinal. • Harnicul colectiv de muncă al acestei fa­brici de ulei a reuşit să îndeplinească prin­cipalii indici din planul cincinal înainte de termen. Astfel, la 13 octombrie 1954, fabri­ca a reuşit să îndeplinească prevederile pla­nului cincinal la ulei comestibil, la data de 13 ianuarie 1955 planul la ulei fumfural fiind şi el realizat. La 19 ianuarie a fost înde­plinit şi planul la uleiuri brute iar in ziua de 20 ianuarie a. c. planul producţiei glo­bale al fabricii a fost realizat în întregime. De remarcat este faptul că peste prevede­rile planului cincinal, fabrica de ulei „13 Decembrie“ a produs pină la 20 ianuarie a. c. 4 milioane kilograme ulei comestibil a­­ducînd prim aceasta o contribuţie preţioasă la buna aprovizionare a populaţiei cu ulei. In obţinerea­ acestor succese de seamă s-au evidenţiat în întrecerea socialistă o serie de secţii şi colective de muncă. Fruntaşă pe fabrică este secţia prese care a îndeplinit şi depăşit lună de lună şi an de an sarcinile planului de producţie. In această secţie frun­taşul in întrecerea socialistă, descojitorul Mateescu Constantin, a economisit peste 1.500 kgr. ulei în coajă, iar brigada maistru­lui Mînzatu Alexandru care a dat peste plan 200.000 kgr. ulei a cîştigat întrecerea avută cu celelalte brigăzi în anul 1954. Secţia ex­tracţie, condusă de tov. Tudor Constantin, un bun organizator al procesului de pro­ducţie, a cucerit in repetate rînduri drape­lul de secţie fruntaşă pe întreprindere. Aci brigada „Păcii“ condusă de utemistul Piş­­cotan Nicolae, avind cele mai frumoase rea­lizări a cîştigat întrecerea ce o avea cu ce­lelalte două schimburi. Asemenea succese importante s-au obţinut în multe locuri de muncă. La secţia fum­ural brigada condusă de tov. Neacşu Dumitru, ajutind in muncă pe cei rămaşi­ în urmă, a reuşit să depă­­şească normele lunar cu 20—35 la sută. In buna întreţinere a secţiilor productive a re­paraţiilor de calitate a maşinilor, în folosi­rea la maximum a materialelor vechi pre­cum şi prin inovaţiile făcute şi puse in apli­care s-a evidenţiat permanent şeful secţiei ateliere, inovatorul Răducu Ion. La succesele repurtate pînă acum colecti­vul de muncă al acestei fabrici este hotărât să adauge altele noi. Problema unei pro­ducţii tot mai sporite de ulei, a îmbunătăţirii calităţii acestui produs şi a reducerii pre­ţului de cost se află în acest an în centrul atenţiei tuturor oamenilor muncii din a­­ceasta fabrică. Măsurile tehnico-organizato­­rice luate de fabrică în­­orma desfiinţării sis­temului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii, sunt menite a duce la realizarea a­­cestor importante obiective. In planul de măsuri figurează printre altele mărirea în­cărcăturii de extractori care va aduce un plus de peste 80.000 kgr. ulei peste planul anual, iar prin montarea unor reductoare la trei prese mecanice se preconizează un ran­dament sporit al preselor de cel puţin 1,5 la sută. Măsuri asemănătoare s-au luat şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii uleiului. De asemenea s-au luat măsuri şi pentru reducerea preţulrii de cost, sarcină deosebit de importantă pe care oamenii mun­cii din această fabrică, care produc în con­tul anului 1956, sînt hotărîți să o traducă în viață. * „Carnetul agitatorului“ Nr. 3 februarie 1955 cu următorul cuprins: Pag. — Pentru o recoltă bog­ată în 1955, pentru zece milioane tone gri­­ și porumb...................... .1. —­ Glorioasa aniversare a primei re-­­ voluţii ruse.................................10 . S. MOLDOVANU­­ — Să luptăm pentru zădărnicirea­­ planuriilor criminaile ale aţiţăto- r­e ritori la un război atomic. . . 14 !­­ B. STOIAN : [ — 16 Februarie — „Ziua ceferiştilor“ 21 ' V. GINDILA | Director al Direcţiei Poli- ] $ tice de pe lînigă Ministerul Căilor Ferate­­ — Din experienţa organizaţiei moaş- V , tre - de­­ bază în desfășurarea | ] muncii politice de masă pentru­­ realizarea de economii la mate­ria primă și materiale. . . “ 29 BUCHER ELISABETA . . membră în biroul organi- i­­ zației de bază de la fa- ( brica die încălţăminte „So- j tidlaritatea“ — Oradea ^ — Guvîntul fruntaşilor recoltelor bo­gate. ... ...... 37 1 — Răspuns la întrebările agitatorilor 47 . — Avantajale de care se bucură . j producătorii care încheie con- ' , tracte pentru creşterea şi în- t grăşarea de animate şi păsări i — Veniturile dobîndite de pro­ducătorii­­agricoli care con-­­ tractează cultivarea sfeclei de zahăr. Somitatea înmînării Ordinului Muncii tov. Simion Bughici, ministrul Afacerilor Externe Marţi la amiază a avut loc la Prezidiul Marii Adunări Naţionale solemnitatea în­­mînării Ordinului Muncii clasa l-a tova­­ăşul lui Simion­ Bughici, ministrul Afacerilor Externe, cu prilejul împlinirii a 40 de ani , de la naştere. Au participat tovarăşii dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Na­ţionale, A. Bunaciu, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, şi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe. După citirea Decretului, tovarăşul dr. Petru Groza a înmiinat decorația., tovarăşu­lui Simion Bughici, felicitîndu-l pentru dis­tincţia primită. Consfătuirea organizată de secţiunea comercială a Sfatului Popular al Capitalei Marţi a avut loc la Camera deputatului a Sfatului Popular al Capitalei. Consfătui­rea organizată de secţiunea comercială a Sfatului Popular al Capitalei, cu cadrele de conducere ale O.C.L.-urilor produse in­dustriale, responsabili,de magazine şi lucră­tori fruntaşi din­­unităţile comerciale de pro­duse industrial,M­ajjin Capitală. Consfătuirea a­ dezbătut sarcinile ■ organizaţiilor , comer­ciale în condiţiile comerţului desfăşurat. Directorul adjunct al secţiunii comerciale a Sfatului Popular al Capitalei, V. Naghi, a expus sarcinile organizaţiilor co­­nerciale locale şi ale lucrătorilor din co­­merţ în vederea satisfacerii nevoilor şi exi­genţei crescînde a consumatorilor. Participanţii la consfătuire au făcut nume­roase propuneri privitoare la lichidarea lip­surilor existente în buna deservire şi apro­vizionare a populaţiei Capitalei­. Concluziile consfătuirii au fost trase de tov. C. Boroneţ, vicepreşedinte al co­mitetului Executiv al Sfatului Popular al Capitalei. 1 Jesse Owens Pe scurt Fiecare dintre iubitorii de sport îşi aminteşte numele negrului Jesse Owens vestit în lumea întreagă pentru titlurile câştiga­te în anul 1936 pe stadionul olim­pic din Berlin : 100 m. plat (10”3), 200 m. plat (20“7), săritura în lungime (8,13 n. ) şi ştafeta de 4x100. Recordurile re­purtate i-au atras aplauzele spectatorilor diin tribunele marilor stadioane ale lumii. Iubitorii sinceri ai sportului adevărat au admirat nu numai forţa, supleţea şi ela­nul lui Owens ci şi voinţa atletului negru — fiu al unei familii de foşti sclavi din statul american Alabama — de a învinge, de a dovedi lumii întregi că meritele sportive nu pot fi influenţate de culoarea pielii. De la vărs­ta de 6 ani Owens a cules bumbac îmbogăţind pe plantatorii americani şi succesele de valoare mon­dială pe care le-a repurtat de la 21 de ani au adus de asemenea venituri grase manajerilor săi, celebrului recordman nonidical răimtatadu-i numai­­amintirea fai­mei de altă dată. Treptat-treptat legile care guvernează in domeniul vieţii sportive a lumii capi­taliste l-au îndepărtat pe recordmanul mondial de pe stadioane. Pentru aface­riștii americani Owens nu mai poate prezenta­ astăzi nici un interes. Iar ra­sismul draconic din S.U.A. desăvîrşește ceea ce nu poate face oribila „lege a junglei“ capitaliste. Chiar în zilele glo­riei lui Owens pe stadionul din Berlin Hitler a refuzat să-i stringă mina­re­a Sport pe oase... Desigur că veţi fi miraţi la citirea a­­cestor cuvinte. Aveţi şi de ce. Cum Insă acest sport există intr-adevăr şi chiar în regiunea noastră, dăm lămuririle nece­sare. Acest sport se practică iarna în satele raionului Călăraşi ce sunt aşezate în drumul lacurilor şi al bălţilor. Origina­l­ folosirii oaselor in alunecarea pe gheaţa p­apelor este foarte veche. Chiar şi bătri­­nii din aceste sate ţin minte să fi mers cu acest mijloc de locomoţie pină în tîrg , la Călăraşi. •1 . Şi acum, cîteva amănunte tehnice în­­­ legătură cu confecţionarea şi intrebuin­­p­­area acestui mijloc de a face sport. Lo­­­­calnicii realizează aceste tălpici din pa­cordmanului negru, lucru căruia încearcă lamentabil să-i găsească acum scuze pre­şedintele comitetului internaţional olim­pic, multiminionarul lamedcan Dl. Avery Brundage. Subliniind „excelenta raţiune“ a gestului făcut atunci de dictatorul na­zist, el îi găseşte explicaţia în faptul că „do­uă zile înaintea victoriilor lui Jesse comitetul intervenise şi abolise acest fel de manifestare...“, scuză ridiculă, căci este ştiut că Hitler a felicitat pe alţi cîştigători. Eforturile depuse de Dl. Brun­dage sunt însă în vădită legătură cu prietenia pe care i-o poartă preşedintelui comitetului olimpic din Germania occi­dentală, Ritter von Halt (care, în treacăt fie spus, nu uita niciodată ca înainte de a-şi semna scrisorile să pună cuvin­tele „Keil Hitler“). Cînd sportul din S.U.A. are „dirijori“ ca Dr. Brundage nu mai apare deloc ie­şit din comun c­a un recordman de talia lui Owens, după ce a fost nevoit să re­curgă la diverse exhibiţii pentru a-şi cîştiga existenţa (ca întreceri pe pistă cu caii, sau altfel de asemenea „numere de atracţie“ la Harlem Globe Trotters) astăzi, la vârsta de 40 de­­ani, să lucreze într-o întreprindere de publicitate din Chicago pentru a-şi putea întreţine cei trei copii ai săi. In timp ce Owens este uitat în S.U.A., presa reacţionară occidentală se întrece să glorifice pe foştii nazişti notorii ca von Halt, propagînd pe de altă parte din răsputeri discriminarea în sport­ se lungi de cal pe care le şlefuiesc din­­du-le forma unei patine cu vîrful rotunjit. Pe aceste oase patină-schi, odată bine fixate pe picioare, se alunecă pe gheaţa apelor cu o viteză foarte mare. In acest scop localnicii întrebuinţează un băţ a­­vînd un virf metalic, ascuţit, asemănător oarecum beţelor de schi, cu ajutorul că­ruia „prind“ gheaţa. De curind, acest mijloc empiric de a aluneca pe gheaţă a căpătat o formă nouă. Comitetul C.F.S. al raionului Că­lăraşi a organizat un concurs „de alune­care pe oase“ pe lacul Călăraşi, care s-a bucurat de o bună organizare, la fel ca orice alt concurs sportiv, şi de o mare popularitate. V. L. • Campionatul republican de ho­chei pe gheaţă al categoriei B a fost reorganizat în sensul că se va disputa după noua formulă care prevede două serii a cite 7 echipe, care se vor întrece între 8 şi 15 februarie la Oraşul Stalin şi Miercurea Gi­uri. Din Capitală va juca echipa Rezervele de muncă în se­ria de la Oraşul Stalin. • Sîmbătă şi duminică va avea loc în sala Floreasca II primul concurs de atletism în sală, cu prilejul „Cupei 16 Februarie“. Vor participa atleţii frun­taşi din Capitală şi din ţară • întrecerea de lupte pentru „Cupa 16 Februarie“ va începe duminică dimi­neaţă în sala Giuleşti. • La bazinul acoperit se va desfăşu­ra în zilele de 5 şi 6 februarie un nou concurs de nataţie. Se vor întrece e­­chipele asociaţiilor care s-au înscris în Cupa 16 Februarie“. • Predealul va găzdui în zilele de 5 şi 6 februarie întrecerile de schi con­tînd pentru „Cupa 16 Februarie“, care cuprind următoarele probe: 15 km. fond bărbaţi, ştafetă 4x10 km., coborîre 2.200 m., slalom special, femei fond 6 km., ștaferta 3x5 km., coborîre 1.700 m. și slalom special femei. • Duminică 6 februarie vor continua jocurile de volei pentru „Cupa 16 Fe­bruarie“. • Majoritatea echipelor de fotbal se află în plină perioadă de antrenament. In general aceste antrenamente s-au fă­cut în aer liber. Şi anul acesta ca în toţi anii unele colective au făcut canto­namente ale jucătorilor în tabere de munte. „ Este­ interesant de remarcat că la concursul cu handicap de tenis de ma­să organizat de colectivul Voinţa, au luat parte 176 de jucători şi 19 jucătoare. La fete victoria a revenit Marianei La­­rasch în timp ce la băieţi cîştigătorul va fi desemnat joi cînd vor continua partidele. • • Azi va fi prezentat antrenorilor şi­­ arbitrilor cum şi gimnaştilor fruntaşi­­ filmul „Campionatele mondiale di gim­-­­ nastică de la Roma“, competiţii la care­­ gimnaştii noştri au luat parte şi unde au obţinut rezultate excelente. Prezen-­­ tarea filmului va avea loc la ora 19.30­­ în localul C.C.F.S.­­ Un concurs interesant ­ Nici o zi pierdută în munca de reparare a maşinilor şi uneltelor agricole In întrecere la atelier începuse lucrul cînd încă nu se făcuse zi­uă. Acum, se apropia ora mesei şi muncitorii din S.M.T. Vida se pregă­teau să-şi încheie lucrul din­­această jumă­tate de zi. Munciseră cu spor şi roadele erau frumoase. Astăzi, au terminat de re­parat cele­­ 17 tractoare din totalul de 19 cite trebuiesc reparate în atelierul lor. Au terminat complet de reparat grapele iar dintre plugurile de tractor au reparat 25. Cu puţină vreme, înainte de a porni la masă o veste a străbătut atelierul şi re­mizele. Au primit ştirea că sunt chemaţi la întrecere de S.M.T. Toporu pentru exe­cutarea înainte de termen a reparaţiilor. „Bun, şi-au zis între ei, dacă-i vorba şi de întrecere, apoi lasă pe noi. Le-om răs­punde aşa cum se cuvine“. In curind au intrat în sala de festivităţi. Au citit tex­tul chemării la întrecere în care se spu­nea: ..Vă chemăm la întrecere avînd urmă­toarele obiective: terminarea reparaţiilor pînă la 18 februarie... economisirea de piese şi carburanţi... toate reparaţiile să fie de calitate superioară... cursurile profe­sionale să fie ţinute conform planului...“ La sfatul popular al comunei Dragalina, raionul Călăraşi, preşedintele comitetului executiv era plecat la raion. Secretarul ple­cat şi el pe undeva, iar şeful circumscripţiei agrozooveterinare plecat la Călăraşi. Deci, toţi acei cu care aş fi vrut să vorbesc lip­seau. Totuşi, o tovarăşă m-a sfătuit să bat in uşa biroului unde se află circumscripţia, că trebuie să fie cineva. Măcar tehniciană comunală. M-am îndreptat spre uşa indicată, am ciocănit, dar nu mi-a răspuns nimeni. Partea de afară a minerului uşii era scoasă. Mi-am închipuit atunci că probabil oamenii de aici, avind de întocmit unele situaţii ur­gente, ca să nu fie stingheriţi de nimeni au recurs la acest procedeu. Şi intr-adevăr aşa s-a şi întimplat. Au scos minerul de la uşă şi puteai să baţi orb­­cit. Nimeni nu-ţi deschidea. Am aflat apoi, că ar mai fi un birou unde lucrează agentul agricol şi că el m-ar putea informa despre ce aveam eu nevoie. L-am găsit uşor pe agentul agricol Ion Proca. Stătea la biroul său aplecat asupra unor re­gistre mari, deschise. Nu era singur în bi­rou. Mai era acolo contabilul statului și cu o referentă, care mi s-a părut­­că a bufnit în rîs, cînd a auzit despre ce este vorba. Dar... tovarășul Proca nu s-a pierdut cu fi­rea. A stat, s-a gindit bine, apoi... — Da tovarășe, avem și centre de reparat unelte, avem și pluguri reparate, se poate să nu avem ? A început apoi calm, să-mi vorbească des­pre reparaţii, să-mi spună că se poate scrie şi un ziar întreg despre felul cum se repară plugurile, grapele şi celelalte unelte la ei in comună. Tovarăşul Proca vorbea frumos despre reparaţii, povestea cum de diminea­ţă şi pină seara centrele de reparat din co­mună nu mai prididesc cu munca, cu repa­raţiile la unelte, pentru care motiv au şi ter­minat cărbunii... Cînd insă am fost nevoit să-l opresc şi să-i cer un plan de muncă cu uneltele plani­ficate pentru reparat şi cind l-am întrebat dacă ar putea să-mi spună cam cîte pluguri sînt reparate, tovarășul Proca a privit un­deva departe. Se gîndea; am crezut că poa­te își face o socoteală sau că încearcă să-și amintească cumva de vre­ o situație care s-ar afla pe undeva. — Situația precisă o găsim la circum­scripție. Avem acolo o tovarăşă tehniciană, care se ocupă special cu acest lucru, întoc­meşte şi centralizează. Ea are totul la zi. Să mergem la ea... — Păi eu am ciocănit la uşă şi nu mi-a răspuns nimeni. — Haideţi cu mine. Primul a vorbit un tînăr de vreo 25 de ani. II cheamă Bucur Popescu şi e meca­nic de sector. El lucrează la bancul de ro­daj şi la repararea pompei de injecţii şi injectoare. — Da, tovarăşi, îmi­ iau angajamentul în faţa voastră ca pînă la 18 februarie, ultimul motor să fie rodat... După el a vorbit Ion Niculescu, de ase­menea mecanic. El lucrează la sectorul de reparaţii de diferenţiare. Din angajamentul lui a reieşit că ultimul motor va fi cuplat la 18 februarie. Tovarăşul Neacşu Răgălie a luat cuvin-­ tul şi a spus că muncitorii din secţia lui vor termina pînă la 18 februarie de repa­rat toate asemănătorile şi cultivatoarele. Au mai vorbit Orest Benedict, şef de ate­lier, tractoriştii Iulian Teodorescu, Marin Trăn­stiaru, Stroe Stelian şi mecanicul con­trolor Tudor Ghiţă. El şi-a luat angaja­mentul să controleze reparaţiile în aşa fel încît să nu se strecoare nici un defect Scrisoarea de răspuns la chemare a fost întocmită. S.M.T.-iştii din Vida vor ter­mina reparaţiile cu 10 zile înainte de ter­men. Campania de primăvară trebuie să-i găsească cu totul gata. Aici in loc să găsesc ciţiva oameni care să scrie, să întocmească situaţii sau să facă alte treburi, doi tovarăşi jucau la o masă ţintar iar al treilea îi asista. Mi-am dat sea­ma atunci de ce mie nu mi s-a deschis uşa cînd bătusem singur. In biroul circumscripţiei „se muncea“ de zor... Tehnicianul Ioniţă Neofid, şeful cir­cumscripţiei, era plecat la Călăraşi, tehni­ciană Teodora Mantu plecată „puţin“ pe undeva, iar cei trei paznici cîmpeni jucau ţintar în biroul circumscripţiei. Tirziu, a venit apoi şi tehniciană comu­nală Teodora Mantu despre care îmi spusese agentul agricol Proca, că ar avea situaţia cu reparaţiile din comuna Dragalina. Şi ea la început mi-a vorbit despre reparaţii că s-au făcut şi se fac, se fac mereu, că de aceea este campanie de reparaţii ca să se repare. Şi tovarăşa Mantu ne-a scos o situaţie de prin decembrie sau de la începutul lunii ia­nuarie, iar cind m-am interesat de date re­cente, a mai căutat şi a scos de undeva o kirtioară, din care apoi mi-a citit că în co­mună sunt 25 de pluguri reparate şi 9 grape. Mi-am dat seama că tovarăşa Mantu nu a­­vea răci o situaţie. Am plecat atunci pe la centrele de reparat unelte din comuna Dra­galina. Intr-adevăr centrele sunt bine apro­vizionate cu cărbuni iar fierarii sint meşteri buni, după cite mi-a explicat paznicul cim­­pean care a mers cu­ mine prin comună. Am vizitat patru centre din cele şase. La trei din ele nu se reparase nici un plug, nici o grapă şi fierarii erau nemulţumiţi că nu a­­veau de lucru. La al patrulea centru adică la fierarul Petrache Busuioc se reparaseră două pluguri. Pe la celelalte două centre nu m-am mai dus. Mi-am dat seama, mai ales din dis­cuţiile cu fierarii de la centrele pe care le vizitasem, că reparaţiile uneltelor in comu­na Dragalina se desfăşoară doar... in situa­ţiile de la circumscripţia agricolă. La plecare am dat din nou pe la sfat. A­­gentul agricol discuta cu tehniciană comu­nală Mantu Teodora. — Ce zici tovarăşă Mantu, i-ai dat date bune tovarăşului ca să ne laude şi pe noi ? — I-am dat... destule. Nu ştiau că eu am fost şi pe la atelierele de fierărie din comună şi că îmi făcusem de acum părerea despre felul cum merg repa­raţiile in comuna Dragalina. Şi cind te gin­­deşti că aici in comună mai e şi... circum­scripţie agricolă. Ce-or fi făcind aceşti teh­nicieni ? M. MOTOC : Una e situaţia la circumscripţie, alta pe teren... Pag. 32.

Next