Steagul Roşu, martie 1955 (Anul 2, nr. 286-312)
1955-03-01 / nr. 286
. Toată atenţia adunărilor generale ale cooperativelor de consum e curind, în cuprinsul regiunii noastre au început să se desfăşoare adunările generale ale cooperativelor de consum. Şi de data aceasta masele largi de cooperatori vor analiza un spirit critic şi autocritic activitatea desfăşurată de la ultimele alegerii şi până în prezent de către comitetele de prăvălie şi comisiiiile de conducere ale cooperativelor şi vor alege în organele de conducere elementele cele mai capabile, mai cinstiteşi devotate intereselor celor ce muncesc. Adunările generale dau posibilitate maselor largi de cooperatori de a lua parte nemijlocit la munca de întărire şi dezvoltare a activităţii cooperativelor lor, contribuind în felul acesta la întărirea schimbului de mărfuri între oraş şi sat, la cimentarea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. Cooperativele de consum săteşti sunt chemate să asigure mai buna aprovizionare a ţăranilor muncitori cu mărfuri industriale, valorificarea surplusului de produse al producătorilor agricoli, folosirea resurselor locale pentru producerea de mai multe bunuri de larg consum şi ’— ceea ce este foarte important — să contribuie activ la educarea ţăranilor muncitori în spiritul muncii în colectiv. Adunările de alegeri prilejuiesc şi o îmbunătăţire a formei organizatorice de conducere a unităţilor cooperatiste. In locul actualelor comitete de prăvălie săteşti, se aleg acum în cadrul adunărilor generale ale membrilor cooperatori, consilii ale unităţilor cooperatiste din satul respectiv, care să conducă întreaga activitate a acestor unităţi. In consiliul unităţilor cooperatiste din sat sunt aleşi cîte 1-2 membri ai cooperativei din fiecare circumscripţie, în raport cu numărul membrilor cooperatori. Activitatea acestor consilii săteşti va fi îndrumată şi controlată de către consiliul de conducere al cooperativei de consum din comună, consilii care de asemenea sunt alese în prezent în cadrul adunărilor generale şi care au un caracter mult mai larg decît pînă acum. Consiliile unităţilor cooperatiste au ca sarcină să se ocupe de realizarea planului de achiziţii şi aprovizionare cu mărfuri industriale necesare ţăranilor muncitori, să mobilizeze pe membrii cooperativelor de a participa la cursurile agrozootehnice, îndrumîndu-i să folosească maşinile agricole de la S.M.T. şi de la centrele de închiriat maşini şi unelte agricole ale cooperativei. De asemenea, consiliile săteşti trebuie să se ocupe de mobilizarea membrilor cooperativei în campania de însămimţări, întreţinerea culturilor şi recoltarea lor la timp. Cele peste 50 de adunări generale ţinute pînă la 24 februarie în cadrul regiunii noastre demonstrează in mod practic că acolo unde, sub îndrumarea organizaţiilor de bază şi a uniunilor raionale ale cooperativelor de consum, consiliile de conducere au pregătit dări de seamă temeinice şi bine documentate, s-au obţinut o serie de rezultate frumoase. Aşa, de pildă, la adunarea generală a cooperativei din comuna Colibaşi, raionul Vidra, care a fost bine pregătită, au participat mai mult de două treimi din numărul cooperatorilor. Un număr mare de cooperatori au criticat lipsurile manifestate în activitatea cooperativei. Ţăranul muncitor Constantin Neguţ, în cuvîntul său, a criticat modul defectuos în care a funcţionat comitetul de prăvălie şi felii cum s-a preocupat de aprovizionarea cu mărfurile necesare ţăranilor muncitori. Şi la adunarea generală din comuna Prunidu au luat cuvîntul numeroşi cooperatori. Ţăranul muncitor Dumitru Zidlaru, de pildă, a criticat consiliul de conducere pentru deficienţele, avute în achiziţionarea produselor agricole, pentru proasta aprovizionare a cooperativei cu unele mărfuri industriale, precum şi faptui că acest consiliu de conducere, de aproape un an de zile, încă n-a ajuns să cunoască din cine e compus comitetul de prăvălie. Aceste deficienţe, alături de slaba organizare a muncii de achiziţionare a produselor agricole, au dus la neîndeplinirea planului de achiziţii, ajungîndu-se ca valoarea mărfurilor industriale vîndute să fie de cîteva ori mai mare decît valoarea produselor achiziţionate. De mult spirit de răspundere pentru treburile cooperativei au dat dovadă şi participanţii la adunările generale ce au avut loc în comunele Cîmpurelu, Copăceni, raionul Vidra, Tudor Vladimirescu, raionul Turnu-Măgurele, etc. Adunările generale ce au avut loc la aceste cooperative au arătat grija cooperatorilor de a încredinţa conducerea cooperativelor unor oameni cinstiţi, devotaţi intereselor celor ce muncesc, oameni cu autoritate, iubiţi şi stimaţi de mase. Mai sunt însă cooperative unde adunările generale nu au fost pregătite temeinic. Asemenea cazuri s-au petrecut în comunele Ceacu şi Ştefan Vodă, raionul Călăraşi, Horeşti, raionul Vidra, Ghiizdaru, raionul Giurgiu şi altele. Din cauza insuficientei munci politice de masă, foarte puţini membri cooperatori au participat la adunările generale şi au luat cuvîntul. Ba mai mult, în comunele Ceacu şi Hereşti a fost încălcat statutul cooperativelor, ţimtîndu-se adunările generale, deşi nu erau prezenţi 50 la sută din numărul cooperatorilor. Lipsa de preocupare faţă de antrenarea cooperatorilor în lupta pentru realizarea planului de achiziţii a făcut ca în raionul Călăraşi, raion cu largi posibilităţi, planul de achiziţii să nu fie realizat decît în mică măsură. Aceeaşi situaţie se găseşte şi în raioanele Giurgiu, Alexandria, Drăgăneştii şi altele. Pentru asigurarea unei largi participări a membrilor cooperatori la adunările generale, uniunile raionale ale cooperativelor de consum au sarcina de a se preocupa în, mod temeinic de sprijinirea lucrărilor pregătitoare ale acestor adunări. Ele trebuie să veghezela justa desfășurare a acestor adunări, în sensul antrenării maselor de cooperatori, ai stimulării criticii și autocriticii. Ca într-adevăr să se poată asigura această sarcină, uniunile raionale ale cooperativelor ale consum cit și uniunea regională trebuie să trimită pe teren cadre bine instruite, cu, o temeinică pregătire politică şi profesională, cadre care săpoată ajuta în mod concret consiliile de conducere la alcătuirea dărilor de seamă, la desfăşurarea muncii de lămurire în rîndul maselor de cooperatori,la pregătirea şi buna desfăşurare a adunărilor generale. Dările de seamă trebuie să analizeze în mod amănunţit şi să demonstreze cu fapte întreaga activitate a cooperativei, de la ultima adunare generală şi pînă acum. Dările de seamă trebuie sa dezbată pe larg felul cum s-a desfăşurat munca de achiziţii, felul în care sunt prezentate mărfurile în magazinele cooperativelor, cum s-a preocupat consiliul de conducere şi comitetul de prăvălie de aprovizionarea ţărănimii muncitoare cu mărfuri, de sezon şi de cerinţă zilnică, cum se distribuie mărfurile, cum se preocupă vînzăitorii de buna deservirea consumatorilor, etc. Membrii cooperatori trebuie să participe activ la adunările generate, mijloc de seamă în îmbunătăţirea activităţii cooperativelor. Ei trebuie să critice cu curaj manifestările de birocratism ale consiliilor de conducere. De asemenea, trebuie să analizeze în spirit autocritic propria lor participare la treburile cooperativei. Adunările generate trebuie să prilejuiască de asemenea intensificarea muncii în ceea ce priveşte încheierea a cu mai multe contracte cu producătorii de legume şi zarzavaturi. In buna pregătire şi desfăşurare a adunărilor, o sarcină de seamă revine şi comitetelor raionale de partid, care trebuie să controleze şi să îndrume îndeaproape felul în care organizaţiile de bază săteşti sprijină consiliile de conducere ale cooperativelor în pregătirea adunărilor generale. Organizaţiile de bază de la sate trebuiesc îndrumate să-şi intensifice controlul de partid asupra activităţii membrilor de partid care lucrează pe linie de cooperaţie, în aşa fel, încît adunările generale ale cooperativelor să constituie un mijloc de îmbunătăţire a activităţii cooperativei. Comitetele raionale de partid Vidra şi Giurgiu trebuie să-şi însuşească temeinic instrucţiunile cu privire la desfăşurarea adunărilor generale pentru ca la rîndul lor să instruiască în mod temeinic organizaţiile de bază săteşti. Adunările generale trebuie să se desfăşoare în condiţiile unei largi munci politice de lămurire şi de educare a ţărănimii muncitoare, de popularizare a avantajelor create de partid şi guvern producătorilor agricoli care îşi valorifică surplusul de produse agricole prin cooperative, celor care încheie contracte pentru cultivarea diferitelor plante tehnice, medicinale şi aromate, pentru legume şi zarzavaturi, cît şi pentru îngrăşarea de animale. Organizîmd în cît mai bune condiţiuni desfăşurarea adunărilor generale, vom contribui din plin la realizarea sarcinilor ce se desprind din Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi trecerea la comerţul desfăşurat. Adunările generate trebuie să contribuie la întărirea legăturii cu masele de sute de mii de membri cooperatori din regiunea noastră, la ridicarea nivelului activităţii cooperaţiei de consum, pârghie puternică în opera de construire a socialismului. ANUL II—Nr. 286 4 PAGINI 20 BANI MARII 1 MARTIE 1955 IN EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLITICA a apărut în broșură în limbile: română, maghiară, germană și sîrbă Gh. Gheorghiu-Dej CU PRIVIRE LA POLITICA EXTERNA A GUVERNULUI R.P.R. Cuvîntare rostită la cei de a 5-a sesiune a Marii Adunări Naţionale din 22 februarie 1955 32 pag. 35 bani IN ACEST NUMĂR: 1— CONSFĂTUIREA FRUNTAŞILOR — Al. Ştefănescu: Să întărim activi — De la Prezidiul Sovietului Suprem IN AGRICULTURA CU PRIVIRE LA tatea echipelor de control obştesc. al U.R.S.S. (pag. 4-a)' EXECUTAREA IN BUNE CONDIŢII ŞI (Pag- 3-a) LA TIMP A LUCRĂRILOR AGRICOLE — SPORT. (pag. 3-a) — Al 4-lea Congres naţional pentru a-IN ANUL 1955 IN VEDEREA OBTINE- . năHi Mn RII UNOR RECOLTE BOGATE. — NOTA GUVERNULUI REPUBLI- pa 3 ipacu di n Ungara(pag. 2-a) Cil POPULARE ROMINE ADRESATA (pag 4-a) Informaţii de partid: Comitetul GUVERNULUI ELVETIAN IN LEGA-ralomal analizează munca culturală. Acti- TURA CU ATACUL BANDITESC FAS-' _ Eșecul lamentabil al unor calomnii viștii studiază economia politică. CIST ÎMPOTRIVA LEGAȚIEI R. P. R. (pag. 3-a) LA BERNA. (pag. 4-a) murdare. (pag- 4-a) Consfătuirea fruntaşilor în agricultură cu privire la executarea în bune condiţii şi la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 în vederea obţinerii unor recolte bogate Duminică dimineaţa au început în sala Ateneului R.P.R. lucrările „Consfătuirii fruntaşilor în agricultură cu privire la executarea în bune condiţii şi la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 în vederea obţinerii unor recolte bogate“. La consfătuire iau parte maiştrii recoltelor bogate de porumb, grîu, secară, cartofi şi sfeclă de zahăr din rîndurile ţăranilor muncitori cu gospodării individuale, ţărani muncitori din gospodăriile agricole colective, întovărăşirile de lucrare în comun a pămîntului, asociaţiile cultivatorilor de plante industriale, precum şi fruntaşi tractorişti, tehnicieni şi ingineri agronomi din S.M.T.-uri, gospodării agricole de stat, staţiuni experimentale şi din organele agricole ale sfaturilor populare. Sunt prezenţi oameni de ştiinţă şi cercetători din domeniul agri-, culturii, directori şi ingineri, şefi de producţie din întreprinderile producătoare de maşini şi unelte agricole, primii secretari ai comitetelor regionale şi ai unor comitete raionale solişti ale P.M.R. şi preşedinţii unor sfaturi populare regionale, raionale şi comunale. Sosirea conducătorilor partidului şi guvernului a fost salutată cu puternice aplauze. La masa prezidiului au luat loc tovarăşii: Gh. Gheorghiu-Dej, dr. Petru Groza, Gh. Apostol, Chivu Stoica, Al. Moghioroş, P. Borija, N. Ceauşescu, acad. prof. Traian Săvulescu, C. Popescu precum şi fruntaşi ai recoltelor bogate, specialişti din domeniul agriculturii. In loji se aflau tovarăşii: general de armată Emil Bodnăraş, C. Pîrvulescu, D. Colin, general locotenent Al. Drăghici, I. Fazekas, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului şi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Printre invitaţi sunt conducători ai instituţiilor de stat, ai organizaţiilor de masă, scriitori, ziarişti romîni şi străini. Lucrările consfătuirii au fost deschise de tovarăşul Gh. Apostol, prim secretar al C.C. al P. M. R., care ,a rostit un scurt cuvint de deschidere. Tov. Gh. Apostol a arătat că în decursul anului trecut şi de la începutul acestui an, conducerea partidului și guvernului a luat o serie de măsuri economice, tehnice și organizatorice în vederea dezvoltării tuturor ramurilor agriculturii noastre. Comitetul Central al Partidului nostru, *atît la plenara sa din august 1953, cît și la plenara din 2 august 1954, cind s-a aprobat proiectul de Directive ale Congresului al II-lea al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani, a apreciat că în ţara noastră sunt create condiţiile tehnice şimateriale necesare în vederea ridicării agriculturii şi deci a sporirii producţiei agricole. Anul 1954 a fost anul în care industria noastră a puS la dispoziţie ţărănimii muncitoare cel mai mare număr de tractoare,maşini agricole trase de tractor şi de animale de muncă şi cea mai mare cantitate de unelte agricole pentru munca cîmpului. Anul 1954 este anul in care statul nostru democrat-popular a pus la dispoziţia ţărănimii muncitoare un însemnat volum de credite pe termen lung şi avantaje economice importante pentru a se da putinţă ţăranilor muncitori să-şi asigure mijloacele necesare de muncă în vederea sporirii producţiei la hectar, creşterii animalelor şi productivităţii lor. Eforturile economice făcute de stat, legându-se temeinic de eforturile în muncă ale ţăranilor muncitori cu gospodării individuale, ale colectiviştilor şi intovărăşiţilor, ale muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din S.M.T.-uri şi gospodării agricole de stat, precum şi cu eforturile oamenilor de ştiinţă din agricultură şi ale cercetătorilor şi lucrătorilor din staţiunile experimentale, au avut drept rezultat sporirea în multe regiuni şi raioane a producţiei la hectar la toate culturile şi in special la porumb, griu, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui şi bumbac. Rezultatele obţinute în anul trecut au fost cu putinţă şi datorită faptului că organele de partid, sfaturile populare cu sprijinul unui însemnat număr de ingineri şi tehnicieni, s-au apropiat mai mult de problemele agriculturii, începând a cunoaşte mai bine nevoile satelor noastre. Dar lucrul cel mai de seamă pe care trebuie să-l subliniem este acela că fruntaşii producţiei agricole din satele noastre încep, să devină o forţă activă în mobilizarea tuturor producătorilor agricoli de a lucra mai bine pămîntul şi a obţine recolte pe care le obţin concetăţenii lor — fruntaşii sau mai bine zis maeştrii recoltelor bogate. Rezultatele înregistrate îm anul 1953 şi 1954, a spus în continuare tov. Gheorghe Apostiu, sînt totuşi departe de a corespunde condiţiilor tehnice şi materiale de care dispune ţara noastră. Dacă luăm în considerare investiţiile importante în tractoare, maşini şi unelte agricole, îngrăşăminte chimice şi materiale de construcţie, care s-au prevăzut in acest an pentru dezvoltarea în continuare a agriculturii, volumul de credite şi avantajele economice ce se vor acorda ţărănimii muncitoare pe baza Hotărîrilor partidului şi guvernului deja cunoscute, ne dăm seama că nu simt chiar aşa deuşoare sarcinile ce stau în faţa organelor de partid şi de stat şi în faţa tuturor celor ce muncesc în agricultură. Dar cînd oare eroica noastră clasă muncitoare şi aliatul său principal şi de nădejde, minunata, harnica şi priceputa noastră ţărănimemuncitoare, s-au speriat de greutăţi şi de îndeplinirea sarcinilor, oricît de grele ar fi fost ? Avem, dragi tovarăşi, toate condiţiile pentru a face faţă cu succes sarcinilor mari puse de partid şi guvern în faţa tuturor producătorilor agricoli pentru a obţine cele mai înalte producţii la hectar cunoscute pînă acum în ţara noastră. Tocmai pentru a se stabili cele mai bune măsuri tehnice şi organizatorice în vederea realizării acestor sarcini pe anul 1955 conducerea partidului şi guvernului a convocat această consfătuire. Aci sunt prezenţi oamenii cei mai buni din toate domeniile de activitate din agricultură, sunt prezenţi oameni de răspundere din fruntea organelor de partid şi de stat, care vor aduce contribuţia lor la desfăşurarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor consfătuirii noastre. Aceasta înseamnă că laolaltă cu conducerea partidului şi guvernului vom putea depune o muncă rodnică pentru a stabili, pe baza experienţei şi capacităţii fiecăruia, măsurile cele mai bune pentru desfăşurarea la timp şi în condiţii agrotehnice mai înalte a arăturilor şi însămînţărilor de primăvară, a întreţinerii culturilor semănate în toamna anului trecut şi a celor ce se vor semăna în primăvara care se apropie, precum şi a recoltării lor fără pierderi. In această consfătuire vomavea posibilitatea să realizăm un preţios schimb de experienţă, să cunoaştem experienţa înaintată în producţia agricolă şi să stabilim împreună ce avem de făcut ca această experienţă înaintată să fie cunoscută şi înţeleasă de toţi producătorii agricoli, să devină un bun comun al tuturor celor ce muncesc în agricultură. Tov. Gheorghe Apostol a adresat apoi, în numele conducerii partidului şi guvernului, un salut călduros participanţilor şi le-a urat spor rodnic în lucrările consfătuirii. Tov. C. Popescu, ministrul Agriculturii şi Silviculturii, a prezentat un raport cu privire la realizările agriculturii în anul 1954 şi ia măsurile în vederea pregătirii şi executării în bune condiţii şi la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 pentru obţinerea de recolte bogate. Numeroşi participanţi la consfătuire au arătat apoi în cadrul discuţiilor realizările obţinute în munca pentru recolte bogate, felul cum au fost ele dobîndite şi cum se răspîndeşte experienţa înaintată şi au prezentat angajamentele lor pentru sporirea producţiei agricole în anul 1955. La discuţii au luat cuvîntul tovarăşii: Vintilă Marin, prim secretar al comitetului regional Constanţa al P M.R., Filip Marin, preşedintele gospodăriei agricole colective diinBolitori, raionul Roşiori de Vede, regiunea Bucureşti, Teodor Rodenciuc, ţăran muncitor întovărăşit din comuna Pătrăuţi, raionul Suceava, Eroul Muncii Socialiste Vasile Vordhiţă, brigadier la SMT Sînnicolaul Mare, regiunea Arad, Vasile Anghel, brigadier la gospodăria agricolă de stat Brăila, regiunea Galaţi, Ion Timpă, inginer agronom la gospodăria agricolă colectivă Tătaru, comună Comana, regiunea Constanţa, Alexandru Gali, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Curtuiuşeni, regiunea Oradea, Nichita Mărgineanu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Sucutard, regiunea Cluj, Gheorghe Covrig, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Ungher, Regiunea Autonomă Maghiară, Nicolae Ştefănescu, inginer agronom şef la SMT Gottlob, regiunea Arad, Gheorghe Botezaţu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Romîni, regiunea Bacău, Salai Augustin, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Moşniţa Nouă, raionul Timişoara, Ion Dorobanţu, directorul uzinei „Semănătoarea“ din Bucureşti. Şedinţa din după amiaza zilei de duminică a fost prezidată de tov. Chivu Stoica, prim, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. In continuarea discuţiilor au luat cuvîntul : Anghel Bodîrlău, prim secretar al comitetului raional Turnu Măgurele al P.M-R., Vasile Florea, preşedintele gospodăriei agricole colective din Văleni sat, regiunea Cluj, Csáki Emeric, brigadier la gospodăria agricolă colectivă din satul Agriş, regiunea Baia Mare, Constantin Tănase, preşedintele gospodăriei agricole colective din comuna Golaşei, regiunea Galaţi, prof. univ. Gh. Ionescu-Siseşti, de la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu“, Gheorghe Gheorghiu, ţăran muncitor cu gospodărie individbila din comuna Străoane, regiunea Bîrlad, Constantin Colceag, preşedintele întovărăşirii agricole din Corabia, regiunea Craiova, Draghina Curtu, preşedinta gospodăriei agricole colective din comuna Şemlac, regiunea Arad, Nicolae Precup, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Blandiana, regiunea Hunedoara, Iosef Rab, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Crizbav, regiunea Stalin, Vasile Pîrvu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Costeşti, regiunea Piteşti, Ioan Gulan, preşedintele sfatului popular al comunei Gorneni, regiunea Bucureşti, Dumitru Anghel, preşedintele întovărăşirii agricole din satul Uleşti, comuna , Eliza Stoeneşti, regiunea (Continuare în pag. 2-a) Un aspect din sala Ateneului R.P.R. în timpul Consfătuirii ^S%SSSSSSKSSS\KSKSSSSS\SS\\\%S\SK\\SSS.\\S\%%\K\SSSSSSSi%SSS\S\SS,S%%SSSS\SSSSS\SSSSSSSSSSSSS\SSSSSSSSSSSSSSS^ * Semnăm pentru pace, împotriva războiului atomic! întăresc semnătura prin vrednice fapte de muncă La mitingurile desfășurate în întreprinderile din raionul „Griviţa Roşie“ cu ocazia începerii campaniei de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii, numeroşi muncitori şi-au luat însufleţite angajamente. In cuprinsul gazetelor de perete din fabrici şi uzine, prin reţeaua centrului de radioficare din cadrul raionului, la staţiile de amplificare ale unităţilor, se aduc la cunoştinţă mereu noi şi noi rezultate, care confirmă că angajamentele luate de către muncitori în cinstea măreţei acţiuni pentru pace, sunt aduse la îndeplinire. Prin toate aceste mijloace de agitaţie politică, s-a putut de pildă afla că în ziua de 19 februarie la Complexul „Griviţa Roşie“ cazangiu! Gheorghe Vulcănescu depăşise norma cu 49 la sută, iar muncitorii Aurel Coleaşă şi Gheorghe Constantin cu 39 la sută. Angajamentul muncitorului Marin Stoianu de la fierărie-locomotive, de a realiza o inovaţie, a fost de asemenea toderalinit. Şi la Centrul tehnic de formare a trenurilor se înregistrează succese care stat larg popularizate în fabrici şi uzine, instituţii şi cartiere. Cetăţenii raionului „Griviţa Roşie“ au putut astfel afla că tot pe data de 19 februarie ceferiştii Mihai Strauss şi Anicuţa. Ion de la secţia electrică reuşiseră să facă într-o singură zi revizia generală la trei dinamuri, precum şi reparaţiile curente la alte 12 dinamuri, deosebit de trei revizii de vagoane privind ..iluminatul electric. Astfel de succese obţinute de" muncitorii din raionul „Griviţa Roşie" în cinstea acţiuniipentru pace au fost înregistrate şi la secţiastrunigărie de la întreprinderea „Tehnometal“ şi la secţia ţesătorie de la „Dacia-Filatura", la secţia tras de la fabrica „Boleslaw Bierut“, ca şi la alte numeroase întreprinderi, unde, însufleţirea muncitorilor neutru depăşirea normelor de protecţie şi îmbunătăţirea calităţii produselor fabricate creşte pe fiece zi. In Capitală şi în cele 13 comune subordonate se aştern zilnic mii de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Pînă în seara zilei de 28 februarie şi-au pus semnăturile lor pe Apel circa 700.000 de cetăţeni In comunele subordonate raioanelor Capitalei, rezultate deosebite au fost obţinute în comuna Bragadiru, raionul „Nicolae Bălcescu", unde au semnat 1.200 de cetăţeni In această comună acţiunea de strîngere de semnături este complet terminată. Această acţiune este deosebit de activă şi în cartierele mărginaşe ale oraşului. In Dudeşti-Cioplea, de pildă, au putut fi văzute în cursul zilei de simbătă, 26 februarie, nu mai puţin de 25 echipe, alcătuite din muncitori din întreprinderi şi cetăţeni ai cartierelor, care au strîns un număr de 705 semnături. Semnătură lungă semnătură Apelul Consiliului Mondial al Păcii este astăzi binecunoscut în toate satele şi comunele regiunii noastre. Dorinţa cetăţenilor de a-şi pune cît mai curind semnătura pe Apelul de la Viena se manifestă pretutindeni cu tot mai multă intensitate. In numeroase sate şi comune, echipele de strîngere de semnături pe Apelul de la Viena şi-au îndeplinit misiunea lor, toţi cetăţenii dîndu-şi adeziunea la cauza păcii, la acţiunea de condamnare a aţîţătorilor la război. Pînă în seara zilei de 27 februarie, acţiunea de strîngere a semnăturilor s-a încheiat în 12 sate şi comune din raionul Vidra. In satul Sinteşti au semnat Apelul 1.100 cetăţeni, în comuna Izvoarele — 1.530, în comuna Hereşti — 1.078, în comuna Prundu — 1.580, în satele Miloşeşti, Flămînda şi Scărişoara au semnat respectiv 306, 281 şi 816 cetăţeni, în comuna Copăceni — 1.938 iar în Valea Dragului — 1.836. In toate aceste localităţi, uliţele şi gospodăriile au fost vizitate de echipe alcătuite din cite 3—4 cetăţeni — ţărani muncitori, tineri, preoţi, gospodine, învăţători care au dus o susţinută muncă de lămurire de la om la om, asupra problemelor internaţionale la ordinea zilei. Şi în alte raioane din cuprinsul regiunii noastre se anunţă numeroase sate şi comune unde acţiunea de strîngere de semnaturi pe Apelul de la Viena s-a terminat. Aceasta este de pildă situaţia în comunele Găuriciu, Piatra, Cervenia din raionul Zimnicea, unde au semnat respectiv 2.244, 4.105 şi 1.342 cetăţeni. In satele Zimniceie şi Năsturelu au fost strînse 1.342 de semnături. • Şi in raionul Călăraşi un număr de 13 comune şi 4 întreprinderi au terminat acţiunea de semnare a Apelului. 700.000 semnături pe Apelul de la Viena pînă acum, în Capitală Pacea trebuie să triumfe In Capitală, campania de strîngere de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii continuă cu intensitate. Zilnic sute de echipe, alcătuite din cetăţeni de cele mai diferite profesiuni, adună mii şi mii de noi semnături pe Apelul de la Viena. Una din aceste echipe a trecut ieri din casă în casă, pentru a strînge semnăturile cetăţenilor de pe strada Elena Cuza din raionul Nicolae Bălcescu. Cu toate că pentru fiecare locuitor al străzii importanța semnăturii Apelului este bine cunoscută, scurtele popasuri ale echipei au prilejuit în fiecare curte, in fiecare casă, adevărate sfaturi asupra problemelor păcii. Casa pensionarului Cornel Ioanovici. Anii războiului, marșurile lungi, istovitoare, luptele sîngeroase la care a luat parte, au lăsat urme adinci pe chipul şi in inima fostului locotenent colonel. „Cum să nu fii cuprins de minte — a spus el — cum să nu te ridici împotriva pregătirilor criminale ale unui război de exterminare in masă. Ca fost militar îmi dau bine seama ce îngrozitoare forţă distructivă, oarbă, se ascunde in puterea nucleară atunci cind este pusă in slujba morţii. De aceea semnez, de aceea semnăm cu toţii. Lupta noastră unită va birui cu siguranţă, pacea trebuie să triumfe“. „Nici înainte oamenii nu doreau războiul" — spune gospodina Eliza Ştefănescu. Vorbele ei sunt confirmate de mama şi mătuşa sa care au apucat trei războaie. „Astăzi, continuă ea, suntem chemaţi să ne spunem cuvîntul. Nu vrem război, ne este scumpă pacea pe care vom şti să o apărăm". Aceeaşi atmosferă de încredere nestrămutată în forţa de neînvins a forţelor păcii domneşte în inima tuturor celor care semnează Apelul Consiliului Mondial al Păcii.