Steagul Roşu, martie 1955 (Anul 2, nr. 286-312)

1955-03-01 / nr. 286

. Toată atenţia adunărilor generale ale cooperativelor de consum e curind, în cuprinsul regiunii noastre au început să se desfă­şoare adunările generale ale coo­perativelor de consum. Şi de data aceasta masele largi de cooperatori vor analiza un spirit critic şi autocritic activitatea desfăşurată de la ultimele alegerii şi până în prezent de către comitetele de prăvălie şi comis­iii­­ile de conducere ale cooperative­lor şi vor alege în organele de conducere elementele cele mai capabile, mai cinstite­­şi devotate intereselor celor ce muncesc. Adunările generale dau posibilitate maselor largi de cooperatori de a lua parte nemijlocit la munca de întărire şi dezvoltare a activităţii cooperativelor lor, contribuind în felul acesta la întărirea schimbului de mărfuri între oraş şi sat, la cimentarea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare. Cooperativele de consum săteşti sunt chemate să asigure mai buna aprovizio­­nare a ţăranilor muncitori cu mărfuri industriale, valorificarea surplusului de produse al producătorilor agricoli, folo­sirea resurselor locale pentru producerea de mai multe bunuri de larg consum şi ’— ceea ce este foarte important — să contribuie activ la educarea ţăranilor muncitori în spiritul muncii în colectiv. Adunările de alegeri prilejuiesc şi o îmbunătăţire a formei organizatorice de conducere a unităţilor cooperatiste. In locul actualelor comitete de prăvălie să­teşti, se aleg acum în cadrul adunărilor generale a­le membrilor cooperatori, con­silii ale unităţilor cooperatiste din satul respectiv, care să conducă întreaga acti­vitate a acestor unităţi. In consiliul uni­tăţilor cooperatiste din sat sunt aleşi cîte 1-2 membri ai cooperativei din fiecare circumscripţie, în raport cu numărul membrilor cooperatori. Activitatea acestor consilii săteşti va fi îndrumată şi contro­lată de către consiliul de conducere al cooperativei de con­sum din comună, con­silii care de asemenea sunt alese în pre­zent în cadrul adunărilor generale şi care au un caracter mult mai larg dec­ît pînă acum. Consiliile unităţilor cooperatiste au ca sarcină să se ocupe de realizarea planu­lui de achiziţii şi aprovizionare cu măr­furi industriale necesare ţăranilor mun­citori, să mobilizeze pe membrii coope­rativelor de a participa la cursurile agro­zootehnice, î­ndrum­îndu-i să folosească maşinile agricole de la S.M.T. şi de la centrele de închiriat maşini şi unelte a­­gricole ale cooperativei. De asemenea, consiliile săteşti trebuie să se ocupe de mobilizarea membrilor cooperativei în campania de însămimţări, întreţinerea culturilor şi recoltarea lor la timp. Cele peste 50 de adunări generale ţi­nute pînă la 24 februarie în cadrul regiu­nii noastre demonstrează i­n mod practic că acolo unde, sub îndrumarea organiza­ţiilor de bază şi a uniunilor raionale ale cooperativelor de consum, consiliile de conducere au pregătit dări de seamă te­meinice şi bine documentate, s-au obţi­nut o serie de rezultate frumoase. Aşa, de pildă, la adunarea generală a­ cooperativei din comuna Colibaşi, raio­nul Vidra, care a fost bine pregătită, au participat mai mult de două treimi din numărul cooperatorilor. Un număr mare de cooperatori au criticat lipsurile mani­festate în activitatea cooperativei. Ţăra­nul muncitor Constantin Neguţ, în cu­­vîntul său, a criticat modul defectuos în care a funcţionat comitetul de prăvălie şi felii­ cum s-a preocupat de aprovizio­narea cu mărfurile necesare ţăranilor muncitori. Şi la adunarea generală din comuna Prunidu au luat cuvîntul numeroşi cooperatori. Ţăranul muncitor Dumitru Zidlaru, de pildă, a criticat consiliul de conducere pentru deficienţele, avute în achiziţionarea produselor agricole, pentru proasta aprovizionare a cooperativei cu unele mărfuri industriale, precum şi fap­tui că acest co­nsiliu de conducere, de aproape un an de zile, încă n-a ajuns să cunoască din cine e compus comitetul de prăvălie. Aceste deficienţe, alături de slaba organizare a muncii de achiziţio­nare a produselor agricole, au dus la neîn­­deplinirea planului de achiziţii, ajungîn­­du-se ca valoarea mărfurilor industriale vîndute să fie de cîteva ori mai mare decît valoarea produselor achiziţionate. De mult spirit de răspundere pentru treburile cooperativei au dat dovadă şi participanţii la adunările generale ce au avut loc în comunele Cîmpurelu, Copă­­ceni, raionul Vidra, Tudor Vladimirescu, raionul Turnu-Măgurele, etc. Adunările generale ce au avut loc la aceste cooperative au arătat grija coope­ratorilor de a încredinţa conducerea coo­perativelor unor oameni cinstiţi, devotaţi intereselor celor ce muncesc, oameni cu autoritate, iubiţi şi stimaţi de mase. Mai sunt însă cooperative unde adună­rile generale nu au fost­ pregătite temei­nic. Asemenea cazuri s-au petrecut în comunele Ceacu şi Ştefan Vodă, raionul Călăraşi, Horeşti, raionul Vidra, Ghiiz­­daru, raionul Giurgiu şi altele. Din cauza insuficientei munci politice de masă, foar­te puţini membri cooperatori au partici­pat la adunările generale şi au luat cu­vîntul. Ba mai mult, în comunele Ceacu şi Hereşti a fost încălcat statutul coope­rativelor, ţimtîndu-se adunările generale, deşi nu erau prezenţi 50 la sută din nu­mărul cooperatorilor. Lipsa de preocupare faţă de antrenarea cooperatorilor în lupta pentru realizarea planului de achiziţii a făcut­ ca în raionul Călăraşi, raion cu largi posibilităţi, pla­nul de achiziţii să nu fie realizat decît în mică măsură. Aceeaşi situaţie se gă­seşte şi în raioanele Giurgiu, Alexandria, Drăgăneştii şi altele. Pentru asigurarea unei largi partici­pări a membrilor cooperatori la adună­rile generale, uniunile raionale ale coo­perativelor de consum a­u sarcina de a se preocupa în, mod temeinic de sprijinirea lucrărilor pregătitoare ale acestor adunări. Ele trebuie să vegheze­­la justa desfășu­rare a acestor adunări, în sensul antre­nării maselor de cooperatori, ai stimu­lării criticii și autocriticii. Ca într-ade­­văr să se poată asigura această sarcină, uniunile raionale ale cooperativelor ale con­sum cit și uniunea regională trebuie să trimită pe teren cadre bine instruite, cu, o temeinică pregătire politică şi profe­sională, cadre care să­­poată ajuta în mod concret consiliile de conducere la alcătui­rea dărilor de seamă, la desfăşurarea muncii de lămurire în rîndul maselor de cooperatori,­­la pregătirea şi buna desfă­şurare a adunărilor generale. Dările de seamă trebuie să analizeze în mod amănunţit şi să demonstreze cu fapte întreaga activitate a cooperativei, de la ultima adunare generală şi pînă acum. Dările de seamă trebuie sa dez­bată pe larg felul cum s-a desfăşurat munca de achiziţii, felul în care sunt pre­zentate mărfurile în magazinele coope­rativelor, cum s-a preocupat consiliul de conducere şi comitetul de prăvălie de a­­provizionarea ţărănimii muncitoare cu mărfuri, de sezon şi de cerinţă zilnică, cum se distribuie mărfurile, cum se pre­ocupă vînzăitorii de buna deservire­­a con­sumatorilor, etc. Membrii cooperatori trebuie să parti­cipe activ la adunările generate, mijloc de seamă în îmbunătăţirea activităţii coo­perativelor. Ei trebuie să critice cu curaj manifestări­le d­e birocratism ale consi­liilor de conducere. De asemenea, tre­buie să analizeze în spirit autocritic pro­pria lor participare la treburile coopera­tivei. Adunările generate trebuie să prileju­­iască de asemenea intensificarea muncii în ceea ce priveşte încheierea a cu­ mai multe contracte cu producătorii de legu­me şi zarzavaturi. In buna pregătire şi desfăşurare a a­­dunărilor, o sarcină de seamă revine şi comitetelor raionale de partid, care trebuie să controleze şi să îndru­me îndeaproape felul în care organi­zaţiile de bază săteşti sprijină consiliile de conducere ale cooperativelor în pregă­tirea adunărilor generale. Organizaţiile de bază de la sate trebuiesc îndrumate să-şi intensifice controlul de partid asu­pra activităţii membrilor de partid care lucrează pe linie de cooperaţie, în aşa fel, î­ncît adunările generale ale cooperative­lor să constituie un mijloc de îmbunătă­ţire a activităţii cooperativei. Comitetele raionale de partid Vidra şi Giurgiu tre­buie să-şi însuşească temeinic instrucţiu­nile cu privire la desfăşurarea adunărilor generale pentru ca la rîndul lor să in­struiască în mod temeinic organizaţiile de bază săteşti. Adunările generale trebuie să se des­făşoare în condiţiile unei largi munci po­litice de lămurire şi de educare a ţărăni­mii muncitoare, de popularizare a avan­tajelor create de partid şi guvern produ­cătorilor agricoli care îşi valorifică sur­plusul de produse agricole prin coopera­tive, celor care încheie contracte pentru cultivarea diferitelor plante tehnice, me­dicinale şi aromate, pentru legume şi zarzavaturi, cît şi pentru îngrăşarea de animale. Organizîmd în cît mai bune condiţiuni desfăşurarea adunărilor generale, vom contribui din plin la realizarea sarcinilor ce se desprind din Hotărîrea partidului şi guvernului cu privire la desfiinţarea sis­temului de aprovizionare pe bază de car­tele şi raţii şi trecerea la comerţul des­făşurat. Adunările generate trebuie să contri­buie la întărirea legăturii cu masele de sute de mii de membri cooperatori din re­giunea noastră, la ridicarea nivelului ac­tivităţii cooperaţiei de consum, pârghie puternică în opera de construire a socia­lismului. ANUL II—Nr. 286 4 PAGINI 20 BANI MARII 1 MARTIE 1955 IN EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA POLITICA a apărut în broșură în limbile: română, maghiară, germană­ și sîrbă Gh. Gheorghiu-Dej­­ CU PRIVIRE LA POLITICA EXTERNA A GUVERNULUI R.P.R. Cuvînta­re rostită la cei de a 5-a sesiune a Marii Adunări Naţionale din 22 februarie 1955 32 pag. 35 bani IN ACEST NUMĂR: 1— CONSFĂTUIREA FRUNTAŞILOR — Al. Ştefănescu: Să întărim activi­ — De la Prezidiul Sovietului Suprem IN AGRICULTURA CU PRIVIRE LA tatea echipelor de control obştesc. al U.R.S.S. (pag. 4-a)' EXECUTAREA IN BUNE CONDIŢII ŞI (Pag- 3-a) LA TIMP A LUCRĂRILOR AGRICOLE — SPORT. (pag. 3-a) — Al 4-lea Congres naţional pentru a-IN ANUL 1955 IN VEDEREA OBTINE- . năHi Mn RII UNOR RECOLTE BOGATE. — NOTA GUVERNULUI REPUBLI- pa 3 ipacu di n Ungara­(pag. 2-a) Cil POPULARE ROMINE ADRESATA (pag 4-a) Informaţii de partid: Comitetul GUVERNULUI ELVETIAN IN LEGA-ralomal analizează munca culturală. Acti- TURA CU ATACUL BANDITESC FAS-' _ Eșecul lamentabil al unor calomnii viștii studiază economia politică. CIST ÎMPOTRIVA LEGAȚIEI R. P. R. (pag. 3-a) LA BERNA. (pag. 4-a) murdare. (pag- 4-a) Consfătuirea fruntaşilor în agricultură cu privire la executarea în bune condiţii şi la timp a lucrărilor agricole în anul 1955 în vederea obţinerii unor recolte bogate Duminică dimineaţa au început în sala Ateneului R.P.R. lucrările „Consfătuirii fruntaşilor în agricultură cu privire la exe­cutarea în bune condiţii şi la timp a lucră­rilor agricole în anul 1955 în vederea obţi­nerii unor recolte bogate“. La consfătuire iau parte maiştrii recolte­lor bogate de porumb, grîu, secară, cartofi şi sfeclă de zahăr din rîndurile ţăranilor muncitori cu gospodării individuale, ţă­­­rani muncitori din gospodăriile agricole colective, întovărăşirile de lucrare în comun a pămîntului, asociaţiile cultivatorilor de plante industriale, precum şi fruntaşi trac­torişti, tehnicieni şi ingineri agronomi din S.M.T.-uri, gospodării agricole de stat, sta­ţiuni experimentale şi din organele­­ agricole ale sfaturilor populare. Sunt prezenţi oameni de ştiinţă şi cercetători din domeniul agri-, culturii, directori şi ingineri, şefi de produc­ţie din întreprinderile producătoare de ma­şini şi unelte agricole, primii secretari ai comitetelor regionale şi ai unor comitete ra­ionale s­olişti ale P.M.R. şi preşedinţii unor sfaturi populare regionale, raionale şi co­munale. Sosirea conducătorilor partidului şi gu­vernului a fost salutată cu puternice aplauze. La masa prezidiului au luat loc tovarăşii: Gh­. Gh­eorghiu-Dej, dr. Petru Groza, Gh. Apostol, Ch­ivu Stoica, Al. Moghioroş, P. Bo­rija, N. Ceauşescu, acad. prof. Traian Săvu­­lescu, C. Popescu precum şi fruntaşi ai re­coltelor bogate, specialişti din domeniul agri­culturii. In loji se aflau tovarăşii: general de ar­mată Emil Bodnăraş, C. Pîrvulescu, D. Co­lin, general locotenent Al. Drăghici, I. Fa­zekas, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului şi ai Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Printre invitaţi sunt conducători ai insti­tuţiilor de stat, ai organizaţiilor de masă, scriitori, ziarişti romîni şi străini. Lucrările consfătuirii au fost deschise de tovarăşul Gh. Apostol, prim secretar al C.C. al P. M. R., care ,a rostit un scurt cuvint de deschidere. Tov. Gh. Apostol a arătat că în decursul anului trecut şi de la începutul acestui an, conducerea partidului și guvernului a luat o serie de măsuri economice, tehnice și or­ganizatorice în vederea dezvoltării tuturor ramurilor agriculturii noastre. Comitetul Central al Partidului nostru, *atît la plenara sa din august 1953, cît și la plenara din 2 august 1954, cind s-a aprobat proiectul de Directive ale Congre­sului al II-lea al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani, a apreciat că în ţara noastră sunt create condiţiile tehnice şi­­materiale necesare în vederea ridicării agriculturii şi deci a spo­ririi producţiei agricole. Anul 1954 a fost anul în care industria noastră a pu­S la dispoziţie ţărănimii mun­citoare cel mai mare număr de tractoare,­­maşini agricole trase de tractor şi de ani­male de muncă şi cea mai mare cantitate de unelte agricole pentru munca cîmpului. Anul 1954 este anul in care statul nostru­ democrat-popular a pus la dispoziţia ţără­nimii muncitoare un însemnat volum de credite pe termen lung şi avantaje econo­mice importante pentru a se da putinţă ţă­ranilor muncitori să-şi asigure mijloacele necesare de muncă în vederea sporirii pro­ducţiei la hectar, creşterii animalelor şi pro­ductivităţii lor. Eforturile economice făcute de stat, legân­­du-se temeinic de eforturile în muncă ale ţăranilor muncitori cu gospodării individuale, ale colectiviştilor şi intovărăşiţilor, ale mun­citorilor, inginerilor şi tehnicienilor din S.M.T.-uri şi gospodării agricole de stat, precum şi cu eforturile oamenilor de ştiinţă din agricultură şi ale cercetătorilor şi lucră­torilor din staţiunile experimentale, au avut drept rezultat sporirea în multe regiuni şi raioane a producţiei la hectar la toate cul­turile şi in special la porum­b, griu, car­tofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui şi bumbac. Rezultatele obţinute în anul trecut au fost cu putinţă şi datorită faptului că organele de partid, sfaturile populare cu sprijinul u­­nui însemnat număr de ingineri şi tehni­cieni, s-au apropiat mai mult de problemele agriculturii, începând a­ cunoaşte mai bine nevoile satelor noastre. Dar lucrul cel mai de seamă pe care trebuie să-l subliniem este acela că fruntaşii producţiei agricole din satele noastre încep, să devină o forţă activă în­­ mobilizarea tuturor producătorilor agri­coli de a lucra mai bine pămîntul şi a ob­ţine recolte pe care le obţin concetăţenii lor — fruntaşii sau mai bine zis maeştrii recoltelor bogate. Rezultatele înregistrate îm anul 1953 şi 1954, a spus în continuare tov. Gheorghe Aposti­u, sînt totuşi departe de a corespunde condiţiilor tehnice şi materiale de care dis­pune ţara noastră. Dacă luăm în consi­derare investiţiile importante în tractoare, maşini şi unelte agricole, îngrăşăminte chi­mice şi materiale de construcţie, care s-au prevăzut in acest an pentru dezvoltarea în continuare­ a agriculturii, volumul de credite şi avantajele economice ce se vor acorda ţărănimii muncitoare pe baza Hotărîrilor partidului şi guvernului deja cunoscute, ne dă­m seama că nu simt chiar aşa de­­uşoare sarcinile ce stau în faţa organelor de partid şi de stat şi în faţa tuturor celor ce mun­cesc în agricultură. Dar cîn­d oare eroica noastră clasă mun­citoare şi aliatul său principal şi de nă­dejde, minunata, harnica şi priceputa noastră ţărănime­­muncitoare, s-au speriat de greu­tăţi şi de îndeplinirea sarcinilor, oricît de grele ar fi fost ? Avem, dragi tovarăşi, toate condiţiile pentru a face faţă cu succes sar­cinilor mari puse de partid şi guvern în faţa tuturor producătorilor agricoli pentru a obţine cele m­ai înalte producţii la hectar cunoscute pînă acum în ţara noastră. Tocmai pentru a se stabili cele mai bune măsuri tehnice şi organizatorice în vederea realizării acestor sarcini pe anul 1955 con­ducerea partidului şi guvernului a convocat această consfătuire. Aci sunt prezenţi oamenii cei mai buni din toate domeniile de activitate din agricul­tură, sunt prezenţi oameni de răspundere din fruntea organelor de partid şi de stat, care vor aduce contribuţia lor la desfăşurarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor consfă­tuirii noastre. Aceasta înseamnă că lao­laltă cu conducerea partidului şi guvernului vom putea depune o muncă rodnică pentru a stabili, pe baza experienţei şi capacităţii fiecăruia, măsurile cele mai bune pentru desfăşurarea la timp şi în condiţii agroteh­nice mai înalte a arăturilor şi însămînţă­­rilor de primăvară, a întreţinerii culturilor semănate în toamna anului trecut şi a celor ce se vor semăna în primăvara care se a­­propie, precum şi a recoltării lor fără pier­deri. In această consfătuire vo­m­­­avea posibi­litatea să realizăm un preţios schimb de experienţă, să cunoaştem experienţa înain­tată în producţia agricolă şi să stabilim împreună ce avem de făcut ca această ex­perienţă înaintată să fie cunoscută şi înţe­leasă de toţi producătorii agricoli, să de­vină un bun comun al tuturor celor ce muncesc în agricultură. Tov. Gheorghe Apostol a adresat apoi, în numele conducerii partidului şi guvernu­lui, un salut călduros participanţilor şi le-a urat spor rodnic în lucrările consfătuirii. Tov. C. Popescu, ministrul Agriculturii şi Silviculturii, a prezentat un raport cu pri­vire la realizările agriculturii în anul 1954 şi ia măsurile în vederea pregătirii şi exe­cutării în bune condiţii şi la timp a lucră­rilor agricole în anul 1955 pentru obţinerea de recolte bogate. Numeroşi participanţi la consfătuire au arătat apoi în cadrul discuţiilor realizările obţinute în munca pentru recolte bogate, fe­lul cum au fost ele dob­îndite şi cum se răspîndeşte experienţa înaintată şi au pre­zentat angajamentele lor pentru spori­rea producţiei agricole în anul 1955. La discuţii au luat cuvîntul tovarăşii: Vi­n­­tilă Marin, prim secretar al comitetului re­gional Constanţa al P­ M.R., Filip Marin, pre­şedintele gospodăriei agricole colective diin­­Bolitori, raionul Roşiori de Vede, regiunea Bucureşti, Teodor Rodenciuc, ţăran munci­tor întovărăşit din comuna Pătrăuţi, raionul Suceava, Eroul Muncii Socialiste Vasile Vor­­dh­iţă, brigadier la SMT Sînnicolaul Mare, regiunea Arad, Vasile Anghe­l, brigadier la gospodăria agricolă de stat Brăila, regiu­nea Galaţi, Ion Tim­pă, inginer agronom la gospodăria agricolă colectivă Tătaru, comună Com­ana, regiunea Constanţa, Alexandru Gali, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din comuna Curtuiuşeni, regiunea Oradea, Nichita Mărgineanu, ţăran muncitor cu gos­podărie individuală din comuna Sucutard, regiunea Cluj, Gheorghe Covrig, ţăran mun­citor cu gospodărie individuală din comuna Ungher­, Regiunea Autonomă Maghiară, Ni­­colae Ştefănescu, inginer agronom şef la SMT Gottlob, regiunea Arad, Gheorghe Bo­tezaţu­, ţăran muncitor cu gospodărie indi­viduală din comuna Romîni, regiunea Ba­cău, Salai Augustin, ţăran muncitor cu gos­podărie individuală din comuna Moşniţa Nouă, raionul Timişoara, Ion Dorobanţu, di­rectorul uzinei „Semănătoarea“ din­ Bucu­reşti. Şedinţa din după amiaza zilei de dumini­că a fost prezidată de tov. Chivu Stoica, prim, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri. In continuarea discuţiilor au luat cuvîn­tul : Anghel Bodîrlău, prim secretar al co­mitetului raional Turnu Măgurele al P.M-R., Vasile Florea, preşedintele gospodăriei agri­cole colective din Văleni sat, regiunea Cluj, Csáki Emeric, brigadier la gospodăria agri­colă colectivă din satul Agriş, regiunea Baia Mare, Constantin Tănase, preşedintele gospodăriei agricole colective din comuna Golaşei, regiunea Galaţi, prof. univ. Gh. Io­­nescu-Siseşti, de la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu“, Gheorghe Gheorghiu, ţă­ran muncitor cu gospodărie individb­­ila din comuna Străoane, regiunea Bîrlad, Constan­tin Colceag, preşedintele întovărăşirii agri­cole din Corabia, regiunea Craiova, Draghi­­na Curtu, preşedinta gospodăriei agricole co­lective din comuna Şemlac, regiunea Arad, Nicolae Precup, ţăran muncitor cu gospodă­rie individuală din comuna Blandiana, re­giunea Hunedoara, Iosef Rab, ţăran munci­tor cu gospodărie individuală din comuna Crizbav, regiunea Stalin, Vasile Pîrvu, ţăran muncitor cu gospodărie individuală din co­muna Costeşti, regiunea Piteşti, Ioan Gulan, preşedintele sfatului popular al comunei Gor­­neni, regiunea Bucureşti, Dumitru Anghel, preşedintele întovărăşirii agricole din satul Uleşti, comuna , Eliza Stoeneşti, regiunea (Continuare­ în pag. 2-a) Un aspect din sala Ateneului R.P.R. în timpul Consfătuirii ^S%SSSSSSKSSS\KSKSSSSS\SS\\\%S\SK\\SSS.\\S\%%\K\SSSSSSSi%SSS\S\SS,S%%SSSS\SSSSS\SSSSSSSSSSSSS\SSSSSSSSSSSSSSS^ * Semnăm pentru pace, împotriva războiului atomic! întăresc semnătura prin vrednice fapte de muncă La mitingurile desfășurate în întreprinde­rile din raionul „Griviţa Roşie“ cu ocazia în­ceperii campaniei de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii, numeroşi mun­citori şi-au luat însufleţite angajamente. In cuprinsul gazetelor de perete din fa­brici şi uzine, prin reţeaua centrului de ra­­d­ioficare din cadrul raionului, la staţiile de amplificare ale unităţilor, se aduc la cunoş­tinţă mereu noi şi noi rezultate, care confir­mă că angajamentele luate de către munci­tori în cinstea măreţei acţiuni pentru pace, sunt adus­e la îndeplinire. Prin toate aceste mijloace de agitaţie politică, s-a putut d­e pildă afla că în ziua de 19 februarie la Com­plexul „Griviţa Roşie“ cazangiu! Gheorghe Vulcănescu depăşise n­orma cu 49 la sută, iar muncitorii Aurel Coleaşă şi Gheorghe Constantin cu 39 la sută. Angajamentul mun­citorului Marin Stoianu de la fierărie-locomot­ive, de a realiza o inovaţie, a fost de ase­menea toderalinit. Şi la Centrul tehnic de formare a trenu­rilor se înregistrează succese care stat larg popularizate în fabrici şi uzine, instituţii şi cartiere. Cetăţenii raionului „Griviţa Roşie“ au pu­tut astfel afla că tot pe data de 19 februarie ceferiştii Mihai Strauss şi Anicuţa. Ion de la secţia electrică reuşiseră să facă într-o singură zi revizia generală la trei di­namuri, precum şi repa­raţiile curente la alte 12 dinamuri, deosebit de trei revizii de va­goane privind ..iluminatul electric. Astfel d­e succese obţinute de" muncitorii din raionul „Griviţa Roşi­e" în cinstea acţiunii­­pentru pace au fost înregistrate şi la secţia­­strunigărie de la întreprinderea „Tehnometal“ şi la secţia ţes­ătorie de­ la „Dacia-Filatura", la secţia tras de la fabrica „Boleslaw Bie­­rut“, ca şi la alte numeroase întreprinderi, unde, însufleţirea muncitorilor neutru depă­şirea­ normelor de protecţie şi îmbunătăţirea calităţii produselor fabricate creşte pe fiece zi. In Capitală şi în cele 13 comune subor­donate se aştern zilnic mii de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii. Pînă în seara zilei de 28 februarie şi-au pus semnăturile lor pe Apel circa 700.000 de cetăţeni In comunele subordonate raioanelor Capi­talei, rezultate deosebite au fost obţinute în comuna Bragadiru, raionul „Nicolae Băl­­cescu", unde au semnat 1.200 de cetăţeni In această comună acţiunea de strîngere de semnături este complet terminată. Această acţiune este deosebit de activă şi în cartierele mărginaşe ale oraşului. In Dudeşti-Cioplea, de pildă, au putut fi vă­zute în cursul zilei de simbătă, 26 februa­rie, nu mai puţin de 25 echipe, alcătuite din muncitori din întreprinderi şi cetăţeni ai cartierelor, care au strîns un număr de 705 semnături. Semnătură lungă semnătură Apelul Consiliului Mondial al Păcii este astăzi binecunoscut în toate satele şi co­munele regiunii noastre. Dorinţa cetăţenilor de a-şi pune cît mai curind semnătura pe Apelul de la Viena se manifestă pretutin­deni cu tot mai multă intensitate. In nu­meroase sate şi comune, echipele de strîn­gere de semnături pe Apelul de la Viena şi-au îndeplinit misiunea lor, toţi cetăţenii dîndu-şi adeziunea la cauza păcii, la acţiu­nea de condamnare a aţîţătorilor la război. Pînă în seara zilei de 27 februarie, ac­ţiunea de strîngere a semnăturilor s-a în­cheiat în 12 sate şi comune din raionul Vidra. In satul Sinteşti au semnat Apelul 1.100 cetăţeni, în comuna Izvoarele — 1.530, în comuna Hereşti — 1.078, în comuna Prundu — 1.580, în satele Miloşeşti, Flă­­mînda şi Scărişoara au semnat respectiv 306, 281 şi 816 cetăţeni, în comuna Copă­­ceni — 1.938 iar în Valea Dragului — 1.836. In toate aceste localităţi, uliţele şi gos­­podăriile au fost vizitate de echipe alcă­tuite din cite 3—4 cetăţeni — ţărani mun­citori, tineri, preoţi, gospodine, învăţători care au dus o susţinută muncă de lămurire de la om la om, asupra problemelor inter­naţionale la ordinea zilei. Şi în alte raioane din cuprinsul regiu­nii noastre se anunţă numeroase sate şi co­mune unde acţiunea de strîngere de sem­naturi pe Apelul de la Viena s-a terminat. Aceasta este de pildă situaţia în comunele Găuriciu, Piatra, Cervenia din raionul Zim­­nicea, unde au semnat respectiv 2.244, 4.105 şi 1.342 cetăţeni. In satele Zimniceie şi Năsturelu au fost strînse 1.342 de sem­nături. • Şi in raionul Călăraşi un număr de 13 comune şi 4 întreprinderi au terminat ac­ţiunea de semnare a Apelului. 700.000 semnături pe Apelul de la Viena pînă acum, în Capitală Pacea trebuie să triumfe In Capitală, campania de strîngere de semnături pe A­­pelul Consiliului Mondial al Păcii continuă cu intensita­te. Zilnic sute de echipe, al­cătuite din cetăţeni de cele mai diferite profesiuni, adună mii şi mii de noi semnături pe Apelul de la Viena. Una din aceste echipe a trecut ieri din casă în casă, pentru a strînge semnăturile cetăţenilor de pe strada E­­lena Cuza din raionul Nico­lae Bălcescu. Cu toate că pentru fiecare locuitor al străzii importanța semnătu­rii Apelului este bine cunos­cută, scurtele popasuri ale echipei au prilejuit în fiecare curte, in fiecare casă, adevă­rate sfaturi asupra proble­melor păcii. Casa pensionarului Cornel Ioanovici. Anii războiului, marșurile lungi, istovitoare, luptele sîngeroase la care a luat parte, au lăsat urme a­­dinci pe chipul şi in inima fostului locotenent colonel. „Cum să nu fii cuprins de minte — a spus el — cum să nu te ridici împotriva pre­gătirilor criminale ale unui război de exterminare in masă. Ca fost militar îmi dau bine seama ce îngrozi­toare forţă distructivă, oarbă, se ascunde in puterea nu­cleară atunci cind este pusă in slujba morţii. De aceea semnez, de aceea semnăm cu toţii. Lupta noastră unită va birui cu siguranţă, pacea trebuie să triumfe“. „Nici înainte oamenii nu doreau războiul" — spune gospodina Eliza Ştefănescu. Vorbele ei sunt confirmate de mama şi mătuşa sa care au apucat trei războaie. „Astăzi, continuă ea, suntem­ chemaţi să ne spunem cu­vîntul. Nu vrem r­ăzboi, ne este scumpă pacea pe care vom şti să o apărăm". Aceeaşi atmosferă de în­credere nestrămutată în for­ţa de neînvins a forţelor păcii domneşte în inima tu­turor celor care semnează Apelul Consiliului Mondial al Păcii.

Next