Steagul Roşu, aprilie 1955 (Anul 2, nr. 313-338)

1955-04-01 / nr. 313

I­ n grija de a asigura o cit mai bună a­­proviizionare a­­populaţiei cu legume, zarzavaturi şi fructe, partidul şi gu­vernul acordă o deosebită importanţă ex­tinderii acestor culturi şi stimulează pu­ternic pe producători în vederea măririi producţiei la hectar. Prin Hotărîrea gu­vernului din 18 februarie 1955 cu privire la contractarea de legume, seminţe de le­gume şi fructe, producătorii agricoli se bucură de o serie întreagă de avantaje. Ca urmare a acestei Hotărîri, to­mai toate raioanele regiunii noastre are loc în momentul de faţă acţiunea de contractare a legumelor, seminţelor de legum­e şi fructelor. Această acţiune contribuie în mare măsură la crearea şi lărgirea în fiecare raion a unei baze puternice de aprovizionare cu produse legumicole. De aceea, îndeplinirea integrală şi la termen a planului de contractare trebuie să con­stituie o preocupare de seamă a organe­lor de partid şi de stat. Ţăranii muncitori producători de legu­me, zarzavaturi şi fructe care contrac­tează cu organizaţiile de stat şi coope­ratiste, beneficiază de credite prin Banca Agricolă pentru procurarea seminţelor, a materialelor necesare producţiei şi efec­tuării lucrărilor de însămînţare şi i­ntre­­ţi­nere a culturilor. Stimulativ pentru contractanţi este şi faptul că în Hotărâre se prevede reducerea cu 50—100 la sută a impozitelor datorate pentru suprafeţele contractate, cu condiţia livrării produse­lor la termenele stabilite, reduceri de cote obligatorii­­la produsele vegetale pen­tru suprafeţele contractate şi prime pen­tru depăşirea de producţie. Acordarea u­­nor asemenea avantaje şi înlesniri a avut un puternic răsunet în rândul colec­tiviştilor, întovărăşiţi­lor, asociaţilor şi celorlalţi ţărani muncitori cultivatori de legume şi zarzavaturi. In unele raioane din regiunea noastră, cum ar fi, de pildă, Olteniţa şi Vidra organizaţiile de stat şi cooperatiste au contractat pînă acum inseminate supra­feţe pentru cultivarea de legume şi zar­zavaturi. De asemenea, în unele comune din aceste raioane planul de contractare la fructe şi unele culturi timpurii a fost depăşit Ţăranul muncitor Gheorghe St. Vasile cultivator de legume şi zarzavaturi din satul Buda, raionul Mihăileşti a contrac­tat cu cooperativa suprafaţa de 2,25 ha. roşii, ardei şi fasole ţacără primind drept avans la încheierea contractului suma de 3.037 lei. El va fi scutit de a mai preda cote obligatorii pentru supra­faţa contractată şi se va bucura de redu­ceri de impozit agricol dacă-şi va preda la termen producţia contractată. De aseme­nea el a cumpărat cu preţ scăzut 2 m.c. cherestea, 40 bucăţi rogojini, geamuri şi îngrăşăminte chimice. In afară de ţăranii muncitori cu gos­podării individuale au încheiat contracte pentru livrarea unor însemnate cantităţi de legume şi fructe şi gospodăriile agri­cole colective cultivatoare de legume. Aceste succese obţinute pină acum do­vedesc că acolo unde uniunile raionale ale cooperativelor de consum au depus o muncă susţinută şi au fost sprijinite de comitetele raionale de partid,şi organiza­ţiile de bază săteşti, planul de contrac­tări a fost realizat pînă acum în procente satisfăcătoare. In raioanele fruntaşe din regiunea noastră comitetele ra­ionale de partid au luat din timp mă­suri pentru cunoaşterea temeinică de către activiştii de partid şi de stat a prevede­rilor Hotărârii guvernului cu privire la contractarea legumelor, seminţelor de le­gume şi fructe. In numeroase co­mune din aceste raioane, în cadrul căminelor culturale au fost popu­larizate avantajele ce le au ţăranii mun­citori producători de legume care încheie contracte cu unităţile de stat şi coopera­tiste. Pe li­ngă aceasta organele de partid au exercitat un susţinut control de partid asupra organelor chemate să realizeze a­­ceastă sarcină. Cu toate rezultatele obţinute pînă acum în această direcţie, în unele raioane ritmul este nesatisfăcător. Unele uniuni raiona­le ale cooperativelor de consum şi Apro­­zaruri n-au dat­­importanţa cuvenită sar­cinilor ce le revin prin Hotărîrea guver­nului şi nici instrucţiuniilor primite. Sînt raioane ca de pildă Snagov, Brăneşti, Grevedea şi Răcani unde contractările de legume şi fructe se desfăşoară prea încet. In aceste raioane organizaţiile contrac­tante n-au depus eforturi susţinute pentru organizarea şi desfăşurarea în bune con­­diţii sini a contractărilor. De asemenea, nu s-au preocupat de popularizarea temeini­că a avantajelor de care se bucură ţăranii muncitori contractanţi. Necunoscîndu-se aceste avantaje, încheierea contractelor se desfăşoară în mod anevoios şi nu în rit­mul dorit. Respectivele comitete raionale şi organizaţiile de bază săteşti n-au spri­jinit şi îndrumat în suficientă măsură activitatea organelor chemate să realize­ze această sarcină. Pentru realizarea in bune condiţiuni a planului de contractare a legumelor şi fructelor o mare răspundere revine şi co­mitetelor executive ale sfaturilor populare din a căror sarcină cade buna aprovizio­nare a oamenilor muncii cu legume, zar­zavaturi şi fructe. Ele sunt obligate să îndrume şi să mobilizeze îndeaproape activitatea orga­nizaţiilor contractante. Uniunile raionale ale cooperativelor de consum au sarcina de a desfăşura o mai temeinică muncă de popularizare a avan­tajelor ce le au ţăranii muncitori con­tractanţi, de a aproviziona unităţile cooperatiste cu materialele şi seminţele de care au nevoie ţăranii muncitori con­tractanţi, etc. Uniunea regională a cooperativelor de consum trebuie să-şi îndrepte toate efor­turile către raioanele unde planul de con­tractare a rămas în urmă, în aşa fel încât sarcinile să poată fi realizate la timp. De asemenea instructorii uniunii regionale sunt chemaţi să desfăşoare pe teren o muncă mai concretă şi să sprijine mai activ uniunile raionale şi chiar cooperati­vele săteşti pe care le îndrumă. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale precum şi organizaţiile contractante trebuie să ve­gheze ca producătorii contractanţi să fo­losească creditele, seminţele şi materialele primite, numai pentru realizarea produc­ţiei contractate. O sarcină destul de importantă revine şi comitetelor raionale de partid. Ele tre­buie să îndrume organizaţiile de bază, comitetele executive ale sfaturilor popu­lare raionale şi uniunile raionale ale coo­perativelor de consum pentru desfăşu­rarea unei intense munci de lămurire şi popularizare a acţiunii de contractare a legumelor și zarzavaturilor. Trebuie să fie limpede pentru toate or­ganele de stat și de partid din regiunea noastră că de munca lor în perioada ac­tuală depinde realizarea planului de con­tractări, depinde buna aprovizionare a oamenilor muncii cu mai multe produse agricole. Să depunem toate­ eforturile pentru în­deplinirea la timp şi în întregime a pla­nului de contractare a legumelor şi fruc­telor! Contractarea legumelor şi fructelor In sat la Dorobanţu pătrunde lumina cărţii DRAGANEŞTI (de la corespondentul nostru). Satul Dorobanţu e mic. Cîteva uliţe alcătuiesc întreaga aşezare. Şi dacă despre vredinica celor ce locuiesc aci s-a dus, vestea, e firesc. Toţi ţăranii muncitori sunt buni agricultori, stat oameni care vor sa înveţe mereu lucruri noi. lată-i cum seară de seară vin la cămi­nul cultural. Aici, strînşi în jurul radio­ului, ascultă sfaturile agro-zoo-tehnice, e­­misiunile muzicale pentru sate şi altele. Şi nu sunt rare zilele c­ad cu priviri aten­te, cu fetele încordate, urmăresc recenzia unui roman. In ultimul timp, ei au pur­tat discuţii aprinse asupra romanelor „Pîi­­ne albă“, „Floarea vieţii“, „Sub jug“. De neuitat va fi şezătoarea la care au ascultat povestea vieţii marelui scriitor Ion Crean­gă. Nelipsiţi sunt şi de la lecţiile cercului agro-zoo-tehnic, unde predă cu multă is­cusinţă, tehnicianul Constantin Chiţu. Aici, ei află cum pot să smulgă mai mult rod pământului. Multe lucruri îşi însuşesc ţă­ranii muncitori din Dorobanţu şi în orele câad citesc presa. Acum la căminul cultural se fac pregătiri pentru concursul echi­pelor de teatru. lată-l pe directo­rul căminului, ţăranul muncitor Radu Dini­­ţă. Om inimos. Nu precupeţeşte nimic cînd e vorba să facă treabă. Iar prietenii lui cei mai buni sunt tinerii. împreună au făcut lectura piesei „Jelania unui chiabur“ cu care dealtfel vor merge la concurs. Rolurile au fost împărţite şi repetiţiile, trec una cite una, sudînd din ce în ce mai puternic acţiu­nea piesei. Tineri ca Gheorghe Ianca, Gr. Gheorghe, Alecu Radu, Gheorghe Vişan au îndrăgit cu tot sufletul această viaţă de scenă. Îşi cunosc rolurile, dau­­ replicile după in­dicațiile instructorului, trăiesc cu adevărat eroii piesei. Peste 7000 pomi fructiferi plantaţi în raionul Călăraşi CALARAŞI . (De la co­respondentul nostru). Pentru dezvoltarea sectorului pomi­col secţia agricolă a sfatului popular raional Călăraşi s-a îngrijit din timp pentru , a procura pomii fructiferi pla­nificaţi pentru a fi plantaţi anul acesta in gospodăriile agricole colective şi in co­munele acestui raion. Astfel, inginerul Marin Banu care se ocupă de sectorul pomicol s-a deplasat la pepinierele gospodăriei anexe din raionul Ră­cari şi la gospodăria de stat „Budeşti-Negoeşti“ de unde a procurat 7.400 pomi fructiferi ca : peri, paişi, meri, pruni, etc. Apoi, pomii au fost imediat distribuiţi gos­podăriilor agricole coletaive şi ţăranilor cu gospodării individuale şi sub îndruma­rea tehnicienilor s-a făcut plantarea lor. Numai la gospodăriile a­­gricole colective „I. V. Mi­­ciurim", „Ştefan Gheorghiu­“ şi „Nikos Beloiannis“ s-au plantat peste 1.000 pomi fruc­tiferi, iar la gospodăria a­­gricolă colectivă „Constantin David“ s-au plantat pomi fructiferi pe o suprafaţă de 2 ha. Un n­umăr mare de pomi fructiferi au fost plantaţi şi de ţăranii muncitori din co­munele Ciocăneşti, Nicolae Bălcescu, Mode­iu, Indepen­denţa şi din alte comune. De pildă, ţăranii muncitori din comuna Roseţi au plan­tat aproape 500 pomi fructi­feri. Demn de remarcat este şi faptul că de la începutul acestui an secţia agricolă raională Călăraşi a format o echipă pentru stropirea po­milor fructiferi din cuprinsul acestui raion. Sub îndrumarea tehnicia­nului Florentin Zeleş, această echipă a stropit cu soluţie de ulei horticol „Spic“ a­­proape 25.000 pomi fructiferi din cuprinsul raionului Că­lăraşi — VASI­LE CABULEA: Agronomul (pag. 2-a) — BIANCA SASU: Biblioteca funcţio­nează la blocul nr. 13. (pag. 2-a) —­­ Din scrisorile corespondenţilor volun­tari (pag. 2-a) IN ACEST NUMĂR: — A. NEDELCU: Pentru sporirea pro­ducţiei de cereale la hectar. Pe mar­ginea discuţiilor purtate în cea de a 5-a sesiune a sfatului popular raio­nal Vida. (­pag. 3-a) — N. BUICA: Trifanidaie. (pag. 3-a) — In preajma conferinţei cercurilor ştiin­ţifice studenţeşti. (pag. 3-a) Sport (pag. 3-a)' Conferinţa lucrătorilor din agricul­­tură din regiunile zonei cent­rale de cernoziom a U.R.S.S. ( Xipa­g. 4-a). Guvernul sovietic. a­ hotărît să remită R. D. Germane tablourile galeriei din Dresida, aflate în păstrare în U.R.S.S.' din timpul războiu­ului. . (pag- 4-a) . IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI De la angajament la lapte Cele 23 brigăzi de tineret ale întreprinderii Tot mai multe produse Angajamentele luate la cinstea lui 1 Mai la „b­r­icotaj­ul roşu“ au fost ca să se dea peste plan 15.000 bucăţi tricotaje, planul va­loric să fie depăşit cu 5 la sută, să fie în­deplinite toate sortimentele, iar planul pe calitate să fie întrecut cu 2,5 la sută la tri­cotaje mătase, și cu 0,2 la sută, la cele de bumbac. De asemenea, să se dea ciraci noi modele de tricotaje. La măsuri tehnico-or­­ganizatorice, cei de la „Tricotajul roșu“ şi-au propus să fie prevăzute cu dispozitive de o­­prire automată la ruperea firelor, încă 3 ma­şini de tricotat urzeală. Pînă in seara zilei de 31 martie, asemenea dispozitive fuseseră montate la două din maşini, de asemenea să se mecanizeze operaţia derulării mătă­­surilor la secţia croit; aceaistă operaţie a fost terminată în cursul zilei de ieri. Şi celelalte angajamente luate in cadrul întrecerii ce se desfăşoară în cinstea zilei de 1 Mai sunt îndeplinite cu însufleţire. Astfel, au fost puse în fabricaţie 4 noi modele de tricotaje fie mătase şi an­ume un model de scampo,e deschis la gît pentru adulţi, două íllCXi€iÍ6 ‘ai'nZQ de damă şi un nou model de perdele. Pînă la 30 martie, valoarea­ pro­ducţiei globale a crescut cu 9 la sută, faţă de 5 la sută cît era angajamentul luat. Toate secţiile şi-au realizat şi depăşit ipLanul Ast­fel, secţia Interlok a avut pe luna martie o depăşire de 4 la sută, iar secţia­ confecţii de 9 la sută. In această avîntată întrecere in­etaşate în producţie sunt acelea care se situează, prin rezultatele obţinute, în primele focuri ale ta­belelor de evidenţă. Din aceste tabele am putut afla că lucrătoarele Lica Mu­lica, de la secţia tricotat, obţine depăşiri medii de 35 la sută, Catinca Fărcăşeanu, 36 la sută, iar la urzit Elena Stoinea întrece normele cu­­57 la sută, Maria Cotîrţă cu 74 la sută, etc. La secţiia de tricotat mătase lupta pentru ca­litate se desfăşoară din plin. Se remarcă astfel lucrătoarele Haia Bercovici, cu o de­păşire de 14 la sută a planului de calitate, Aurelia Vas cu 5 la sută, Ghim­achiţa Răco­­reanu cu 10 la sută, Petrea Tudor cu 10 la sută. La întreprinderea metalurgică „9 Mai“, în­trecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai se desfăşoară din plin. Ultima zi a lunii martie a prilejuit împli­nirea unui prim şi fructuos bilanţ al succe­selor dobrodite pînă acum. Oţelăria întreprin­derii a reuşit să îndeplinească planul pe mar­tie, la 26 ale lunii, rezultat obţinut pentru prima dată la această unitate, iar în dimi­neaţa zilei de 31 martie, oţelarii au dat cea de a mia şarjă de la punerea în funcţiune a cuptorului electric. In această rodnică muncă s-a relevat brigada de producţie, condusă de comunistul Ion State, care aplică cu bune rezultate metoda de folosire intensivă a cuptorului electric. Dintre turnători s-a în­scris la loc de cinste, prin rezultatele obţi­nute, şi brigada U.T.M. de producţie con­dusă de tinerul Gh. Ormuz, care depăşeşte planul lunar, în medie, cu sută la sută. Ti­nerii din această bri­gadă aplică cu mult succes iniţiativa celor de aceeaşi vîrstă cu ei, de la întreprinderea „Clement Gottwald“, ini­ţiativă constînd în reducerea materialului spe­cific pentru fiecare produs finit. De altfel, orice iniţiativă prin care se urmăreşte creş­terea productivităţii muncii şi scăderea pre­ţului de cost, este îmbrăţişată cu entuziasm de oricare din cele 23 de brigăzi de tineret de la „Atelierele 9 Mai“. Iniţiativa tinerilor de la întreprinderea „Progresul“-Brăila, de pildă, de valorificare a deşeurilor, este acum — în întîmpinarea lui 1 Mai — şi mai mult extinsă. La fel şi întrecerea pe profesiuni a fost extinsă în cinstea zilei de 1 Mai. Toate cele 23 de brigăzi de tineret stat in prezent antrenate, în cinstea lui 1 Mai, într-o dîrză întrecere socialistă. Pentru buna desfă­şurare a întrecerii, organizaţia de U.T.M. din întreprindere organizează săptămînal schim­buri de experienţă în­tre responsabilii de brigăzi; astfel, orice experienţă bună este repede generalizată. De la fabrica de produse teptiafe „13 Sep­tembrie“, pornesc la fiecare dimineaţă an­u­­meroase autocamioane, încărcate pînă la re­fuz, spre diferitele unităţi „Alimentara“, spre cantine, creşe, spitale, etc. Importante patt­r­­ităţi de produse lactate realizate de această întreprindere, şi anume: lapte pasteurizat, la­pte acidofil, iaurt, lactofruct, lapte de cio­colată, ibrinză de vaci şi brânzeturi de desert, sunt desfăcute zilnic la craişu­l nostru. Muncitorii acestei fabrici, ca şi colectivul de îmbunătăţiri tehnice şi-au propus, la fel ca şi oamenii muncii din celelalte întreprin­deri ale Capitalei, să întîmpine ziua de 1 Mai cu noi şi frumoase realizări. Pe pri­mul plan al întrecerii socialiste pornite în cinstea acestei zile, ei şi-au luat angaja­mentul ca toate produsele fabricii să fie de calitate superioară. Acum, în laboratorul în­treprinderii, am putut stila că şeful acestui laborator face analizele microbiologice ale tuturor produselor, zilnic, in scopul de a se remedia şi înlătura orice defecţiune, înainte, această operaţiune se făcea odată la două zile. De asemenea, procesul tehnologic este urmărit cu stricteţe. Confirmarea acestei preocupări am avut-o chiar la secţia de pasteurizare a laptelui, unde maistrul Virgil Cu­perca urmăreşte cu atenţie ca grajdul la care se face pasteurizarea laptelui să fie cel indicat, iar aparatul să se afle, în perma­nenţă, în cea mai perfectă stare d­e igienă. Fruntaşii în producţie sânt aceia care prin exemplul lor,, sprijină realizarea şi depăşirea angajamentelor luate. Tovarăşa Elisabeta Gradu, de pildă, responsabila secţiei spălă­torie, dă ambalaje la perfectă stare de igie­nă, şi tot astfel, uremierul Aurel Ungurea­­nu, responsabilul secţiei brânzărie, contri­buie, prin evitarea oricăror pierderi de mate­rie primă, la realizarea de economii impor­tante în fabricaţie. Contribuţia tinerilor— In cinstea zilei de 1 Mai tinerii de la întreprinderea „Tehnica Textilă“ organizaţi în brigăzi de producţie caută să obţină cit mai însemnate succese în munca lor. De a­­ceea ei participă cu elan in cadrul întrecerii socialiste al cărei obiectiv principal este calitatea produselor. In ultimele zile ale lunii martie întreprinderea „Tehnica Textilă“ a înregistrat o depăşire a sarcinilor de plan în proporţie de 5 la sută-­O contribuţie însemnată la acest succes a adus-o tineretul, care formează majorita­tea muncitorilor întreprinderii. Nume ca Neagu Gheorghe, Marcu Vasile, Maria Pa­­naitof, Maria Preda şi alţii sunt bine cu­noscuţi ca fruntaşi în întrecerea socialistă In antrenarea tinerilor la o activitate bo­gată, un rol important l-a avut organizaţia de U.T.M. care a îndrumat utemiştii spre a fi exemplu în folosirea metodelor înain­tate. Membrii brigăzii U.T.M. condusă de Mircea Ionescu de la atelierele „9 Mai“ cercetează calitatea unei noi piese Utemista Emilia Manciulea, de la secţia de tricotat mătase, lucrînd la 3 maşini, dă o deosebită atenţie calităţii. Lingă ea, aju­­toarea de meşter Constanţa Spînu, îi indică cum poate fi întrod­us mai repede tirul in fasete. Fruntaşul în producţie Virgil Cipercă, de la fabrica de pro­duse lactate „13 Septembrie’, veghind la buna funcţionare a in­stalaţiilor de pasteurizare a laptelui. Din viaţa nouă a poporului maghiar Noi tipuri de maşini Dezvoltarea rapidă a industriei Republicii Populare Ungare a dat posibilitate inginerilor, tehnicienilor şi muncitorilor ma­ghiari să creeze noi tipuri de maşini, despre producţia cărora nici nu putea fi vorba înainte de eliberarea ţării. La expoziţiile şi tirgurile internaţionale de la Leipzig, Pekin, Cairo, Casablanca, Sao Paolo, Damasc, Djakarta, Frankfurt, Stockholm, Paris, Milano, produsele industriei maghiare au do­­bîndit un renume binemeritat. Trenurile moderne de mare viteză construite in şantierele pentru construcţii navale şi trenuri electrice „Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej“ din Budapesta sunt cerute din Argentina şi pînă în Orientul îndepărtat. Vagoanele confortabile care au o mare capacitate — 312 locuri, forţa motoarelor care însumează 1640 cai putere — ceea ce permite atingerea unei viteze de 128 kilometri pe oră, soliditatea construcţiei vagoanelor care nu depăşesc totuşi greu­tatea de 354 tone, fac ca aceste trenuri să fie preju­te în nume­roase ţări Industrializarea pe scară largă a ţării a pus sarcini mari şi la faţa industriei energetice. In afară de mai multe centrale elec­trice mici, în Republica Populară Ungară au fost construite în ultimii ani trei mari termocentrale: în nordul ţării — în re­giunea Matra, în regiunea vestică — la Înota şi la Sztalinvarăs (Oraşul Stalin) pe malul Dunării. La aceste însemnate realizări au contribuit în mare măsură fabricile electrotehnice sovietice care au furnizat utilaj de bună calitate, economisind astfel milioane de forinţi. Avîntul creator al oamenilor muncii maghiari din industrie a cuprins nenumărate ramuri industriale. Pentru a veni în ajuto­rul ţărănimii muncitoare s-au creat noi tipuri de tractoare şi maşini agricole. Incepînd din anul 1951, de cînd a secerat pentru prima oară pe ogoarele Republicii Populare Ungare o combină de producţi­e maghiară, la staţiunile de maşini şi trac­­oare şi la gospod­ările agricole de stat din ţară au sosit aproape 2100 combine produse de fabrica EMAG fiecare înlocuind zilnic munca a 70 de oameni. Combinele şi cele­lalte maşini agricole produse în această fa­brică sunt tot mai mult cerute în R.P. Chi­neză, R.R. Bulgaria, Turcia, Argentina şi în alte ţări. Numai în anul 1954 fabrica EMAG a exportat 520 combine — număr care va creşte simţitor în timpul anului în curs pen­tru care s-a prevăzut sporirea producţiei combinelor cu peste 00 la sută, precum şi perfecţionarea lor. De la vapoarele fluviale şi trenurile elec­trice de mare viteză şi pină la motocicle­tele „Csepel“, de la maşinile agricole ale abricii E.MAG şi pină la penicilina produsă de fabrica de medicamente din Hajdúság, de la utilajul electrotehnic şi pînâ la stofe, mă­tăsuri şi pînzetu­ri — produsele industriei maghiare au adus o contribuţie de seamă la întărirea economiei ţării, la simţitoarea creş­tere a bunăstării oamenilor muncii maghiari. S. M. T.-urile în sprijinul obţinerii recoltelor bogate Cooperativele agricole de producţie şi ţăranii cu gospodării agricole individuale din R.P. Ungară primesc an de an un spri­jin tot mai însemnat din partea staţiunilor de maşini şi tractoare al căror număr crescuse la 364 la sfîrşitul anului 1953. Intre anii 1949—1953 numărul tractoarelor S.M.T.-urilor s-a triplat, numărul batozelor a crescut de 8 ori, iar întreprinderile produ­cătoare de maşini agricole au trimis sute de combine creind astfel posibilitatea S.M.T.-urilor să demonstreze practic şi con­vingător ţărănimii, foloasele muncii cu mijloace mecanizate. Rezultatele nu au întirziat să se arate, cererile ţăranilor muncitori de a înlocui cu tractoarele plugurile trase de boi şi cai fiind în continuă creştere. Dacă în 1950 staţiunile de ma­şini şi tractoare au lucrat 2 milioane de hectare, în 1953 ele au arat, semănat, grăpat şi secerat 4,7 milioane hectare şi au adus o contribuţie de seamă ca mari suprafeţe înţelenite să fie redate agriculturii. Pentru eforturile lor în munca, tractoriştii maghiari fruntaşi sînt răsplătiţi cu ordine şi medalii : doi tractorişti au primit Premiul Kossuth, cinci tractorişti au fost distinşi cu înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste, 54 au primit ordine şi medalii şi unui număr însemnat de muncitori de la S.MT.-uri li s-a acor­dat titlul de „Muncitor fruntaş al staţiunii de maşini şi tractoare“. Copilărie însorită, fericită Visul dintotdeauna al înflăcăraţilor luptători pentru libertate maghiari a fost ca poporul muncitor maghiar să-şi poată ve­dea copiii crescînd sănătoşi şi plini de voioşie, aşa cum cresc ei astăzi in Republica Populară Ungară. Peste citeva luni noile combine ale fabricii EMAG vor si cera holdele bogate din posta maghiară, înlocuind zilnic munci a mii de oameni. Instalarea unui post pentru curenţi de înaltă frecvenţă, dotat cu utilaj electro­tehnic produs în R. P. Ungară.

Next