Steagul Roşu, aprilie 1955 (Anul 2, nr. 313-338)
1955-04-01 / nr. 313
I n grija de a asigura o cit mai bună aproviizionare apopulaţiei cu legume, zarzavaturi şi fructe, partidul şi guvernul acordă o deosebită importanţă extinderii acestor culturi şi stimulează puternic pe producători în vederea măririi producţiei la hectar. Prin Hotărîrea guvernului din 18 februarie 1955 cu privire la contractarea de legume, seminţe de legume şi fructe, producătorii agricoli se bucură de o serie întreagă de avantaje. Ca urmare a acestei Hotărîri, tomai toate raioanele regiunii noastre are loc în momentul de faţă acţiunea de contractare a legumelor, seminţelor de legume şi fructelor. Această acţiune contribuie în mare măsură la crearea şi lărgirea în fiecare raion a unei baze puternice de aprovizionare cu produse legumicole. De aceea, îndeplinirea integrală şi la termen a planului de contractare trebuie să constituie o preocupare de seamă a organelor de partid şi de stat. Ţăranii muncitori producători de legume, zarzavaturi şi fructe care contractează cu organizaţiile de stat şi cooperatiste, beneficiază de credite prin Banca Agricolă pentru procurarea seminţelor, a materialelor necesare producţiei şi efectuării lucrărilor de însămînţare şi intreţinere a culturilor. Stimulativ pentru contractanţi este şi faptul că în Hotărâre se prevede reducerea cu 50—100 la sută a impozitelor datorate pentru suprafeţele contractate, cu condiţia livrării produselor la termenele stabilite, reduceri de cote obligatoriila produsele vegetale pentru suprafeţele contractate şi prime pentru depăşirea de producţie. Acordarea unor asemenea avantaje şi înlesniri a avut un puternic răsunet în rândul colectiviştilor, întovărăşiţilor, asociaţilor şi celorlalţi ţărani muncitori cultivatori de legume şi zarzavaturi. In unele raioane din regiunea noastră, cum ar fi, de pildă, Olteniţa şi Vidra organizaţiile de stat şi cooperatiste au contractat pînă acum inseminate suprafeţe pentru cultivarea de legume şi zarzavaturi. De asemenea, în unele comune din aceste raioane planul de contractare la fructe şi unele culturi timpurii a fost depăşit Ţăranul muncitor Gheorghe St. Vasile cultivator de legume şi zarzavaturi din satul Buda, raionul Mihăileşti a contractat cu cooperativa suprafaţa de 2,25 ha. roşii, ardei şi fasole ţacără primind drept avans la încheierea contractului suma de 3.037 lei. El va fi scutit de a mai preda cote obligatorii pentru suprafaţa contractată şi se va bucura de reduceri de impozit agricol dacă-şi va preda la termen producţia contractată. De asemenea el a cumpărat cu preţ scăzut 2 m.c. cherestea, 40 bucăţi rogojini, geamuri şi îngrăşăminte chimice. In afară de ţăranii muncitori cu gospodării individuale au încheiat contracte pentru livrarea unor însemnate cantităţi de legume şi fructe şi gospodăriile agricole colective cultivatoare de legume. Aceste succese obţinute pină acum dovedesc că acolo unde uniunile raionale ale cooperativelor de consum au depus o muncă susţinută şi au fost sprijinite de comitetele raionale de partid,şi organizaţiile de bază săteşti, planul de contractări a fost realizat pînă acum în procente satisfăcătoare. In raioanele fruntaşe din regiunea noastră comitetele raionale de partid au luat din timp măsuri pentru cunoaşterea temeinică de către activiştii de partid şi de stat a prevederilor Hotărârii guvernului cu privire la contractarea legumelor, seminţelor de legume şi fructe. In numeroase comune din aceste raioane, în cadrul căminelor culturale au fost popularizate avantajele ce le au ţăranii muncitori producători de legume care încheie contracte cu unităţile de stat şi cooperatiste. Pe lingă aceasta organele de partid au exercitat un susţinut control de partid asupra organelor chemate să realizeze această sarcină. Cu toate rezultatele obţinute pînă acum în această direcţie, în unele raioane ritmul este nesatisfăcător. Unele uniuni raionale ale cooperativelor de consum şi Aprozaruri n-au datimportanţa cuvenită sarcinilor ce le revin prin Hotărîrea guvernului şi nici instrucţiuniilor primite. Sînt raioane ca de pildă Snagov, Brăneşti, Grevedea şi Răcani unde contractările de legume şi fructe se desfăşoară prea încet. In aceste raioane organizaţiile contractante n-au depus eforturi susţinute pentru organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii sini a contractărilor. De asemenea, nu s-au preocupat de popularizarea temeinică a avantajelor de care se bucură ţăranii muncitori contractanţi. Necunoscîndu-se aceste avantaje, încheierea contractelor se desfăşoară în mod anevoios şi nu în ritmul dorit. Respectivele comitete raionale şi organizaţiile de bază săteşti n-au sprijinit şi îndrumat în suficientă măsură activitatea organelor chemate să realizeze această sarcină. Pentru realizarea in bune condiţiuni a planului de contractare a legumelor şi fructelor o mare răspundere revine şi comitetelor executive ale sfaturilor populare din a căror sarcină cade buna aprovizionare a oamenilor muncii cu legume, zarzavaturi şi fructe. Ele sunt obligate să îndrume şi să mobilizeze îndeaproape activitatea organizaţiilor contractante. Uniunile raionale ale cooperativelor de consum au sarcina de a desfăşura o mai temeinică muncă de popularizare a avantajelor ce le au ţăranii muncitori contractanţi, de a aproviziona unităţile cooperatiste cu materialele şi seminţele de care au nevoie ţăranii muncitori contractanţi, etc. Uniunea regională a cooperativelor de consum trebuie să-şi îndrepte toate eforturile către raioanele unde planul de contractare a rămas în urmă, în aşa fel încât sarcinile să poată fi realizate la timp. De asemenea instructorii uniunii regionale sunt chemaţi să desfăşoare pe teren o muncă mai concretă şi să sprijine mai activ uniunile raionale şi chiar cooperativele săteşti pe care le îndrumă. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale precum şi organizaţiile contractante trebuie să vegheze ca producătorii contractanţi să folosească creditele, seminţele şi materialele primite, numai pentru realizarea producţiei contractate. O sarcină destul de importantă revine şi comitetelor raionale de partid. Ele trebuie să îndrume organizaţiile de bază, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi uniunile raionale ale cooperativelor de consum pentru desfăşurarea unei intense munci de lămurire şi popularizare a acţiunii de contractare a legumelor și zarzavaturilor. Trebuie să fie limpede pentru toate organele de stat și de partid din regiunea noastră că de munca lor în perioada actuală depinde realizarea planului de contractări, depinde buna aprovizionare a oamenilor muncii cu mai multe produse agricole. Să depunem toate eforturile pentru îndeplinirea la timp şi în întregime a planului de contractare a legumelor şi fructelor! Contractarea legumelor şi fructelor In sat la Dorobanţu pătrunde lumina cărţii DRAGANEŞTI (de la corespondentul nostru). Satul Dorobanţu e mic. Cîteva uliţe alcătuiesc întreaga aşezare. Şi dacă despre vredinica celor ce locuiesc aci s-a dus, vestea, e firesc. Toţi ţăranii muncitori sunt buni agricultori, stat oameni care vor sa înveţe mereu lucruri noi. lată-i cum seară de seară vin la căminul cultural. Aici, strînşi în jurul radioului, ascultă sfaturile agro-zoo-tehnice, emisiunile muzicale pentru sate şi altele. Şi nu sunt rare zilele cad cu priviri atente, cu fetele încordate, urmăresc recenzia unui roman. In ultimul timp, ei au purtat discuţii aprinse asupra romanelor „Pîine albă“, „Floarea vieţii“, „Sub jug“. De neuitat va fi şezătoarea la care au ascultat povestea vieţii marelui scriitor Ion Creangă. Nelipsiţi sunt şi de la lecţiile cercului agro-zoo-tehnic, unde predă cu multă iscusinţă, tehnicianul Constantin Chiţu. Aici, ei află cum pot să smulgă mai mult rod pământului. Multe lucruri îşi însuşesc ţăranii muncitori din Dorobanţu şi în orele câad citesc presa. Acum la căminul cultural se fac pregătiri pentru concursul echipelor de teatru. lată-l pe directorul căminului, ţăranul muncitor Radu Diniţă. Om inimos. Nu precupeţeşte nimic cînd e vorba să facă treabă. Iar prietenii lui cei mai buni sunt tinerii. împreună au făcut lectura piesei „Jelania unui chiabur“ cu care dealtfel vor merge la concurs. Rolurile au fost împărţite şi repetiţiile, trec una cite una, sudînd din ce în ce mai puternic acţiunea piesei. Tineri ca Gheorghe Ianca, Gr. Gheorghe, Alecu Radu, Gheorghe Vişan au îndrăgit cu tot sufletul această viaţă de scenă. Îşi cunosc rolurile, dau replicile după indicațiile instructorului, trăiesc cu adevărat eroii piesei. Peste 7000 pomi fructiferi plantaţi în raionul Călăraşi CALARAŞI . (De la corespondentul nostru). Pentru dezvoltarea sectorului pomicol secţia agricolă a sfatului popular raional Călăraşi s-a îngrijit din timp pentru , a procura pomii fructiferi planificaţi pentru a fi plantaţi anul acesta in gospodăriile agricole colective şi in comunele acestui raion. Astfel, inginerul Marin Banu care se ocupă de sectorul pomicol s-a deplasat la pepinierele gospodăriei anexe din raionul Răcari şi la gospodăria de stat „Budeşti-Negoeşti“ de unde a procurat 7.400 pomi fructiferi ca : peri, paişi, meri, pruni, etc. Apoi, pomii au fost imediat distribuiţi gospodăriilor agricole coletaive şi ţăranilor cu gospodării individuale şi sub îndrumarea tehnicienilor s-a făcut plantarea lor. Numai la gospodăriile agricole colective „I. V. Miciurim", „Ştefan Gheorghiu“ şi „Nikos Beloiannis“ s-au plantat peste 1.000 pomi fructiferi, iar la gospodăria agricolă colectivă „Constantin David“ s-au plantat pomi fructiferi pe o suprafaţă de 2 ha. Un număr mare de pomi fructiferi au fost plantaţi şi de ţăranii muncitori din comunele Ciocăneşti, Nicolae Bălcescu, Modeiu, Independenţa şi din alte comune. De pildă, ţăranii muncitori din comuna Roseţi au plantat aproape 500 pomi fructiferi. Demn de remarcat este şi faptul că de la începutul acestui an secţia agricolă raională Călăraşi a format o echipă pentru stropirea pomilor fructiferi din cuprinsul acestui raion. Sub îndrumarea tehnicianului Florentin Zeleş, această echipă a stropit cu soluţie de ulei horticol „Spic“ aproape 25.000 pomi fructiferi din cuprinsul raionului Călăraşi — VASILE CABULEA: Agronomul (pag. 2-a) — BIANCA SASU: Biblioteca funcţionează la blocul nr. 13. (pag. 2-a) — Din scrisorile corespondenţilor voluntari (pag. 2-a) IN ACEST NUMĂR: — A. NEDELCU: Pentru sporirea producţiei de cereale la hectar. Pe marginea discuţiilor purtate în cea de a 5-a sesiune a sfatului popular raional Vida. (pag. 3-a) — N. BUICA: Trifanidaie. (pag. 3-a) — In preajma conferinţei cercurilor ştiinţifice studenţeşti. (pag. 3-a) Sport (pag. 3-a)' Conferinţa lucrătorilor din agricultură din regiunile zonei centrale de cernoziom a U.R.S.S. ( Xipag. 4-a). Guvernul sovietic. a hotărît să remită R. D. Germane tablourile galeriei din Dresida, aflate în păstrare în U.R.S.S.' din timpul războiuului. . (pag- 4-a) . IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI De la angajament la lapte Cele 23 brigăzi de tineret ale întreprinderii Tot mai multe produse Angajamentele luate la cinstea lui 1 Mai la „bricotajul roşu“ au fost ca să se dea peste plan 15.000 bucăţi tricotaje, planul valoric să fie depăşit cu 5 la sută, să fie îndeplinite toate sortimentele, iar planul pe calitate să fie întrecut cu 2,5 la sută la tricotaje mătase, și cu 0,2 la sută, la cele de bumbac. De asemenea, să se dea ciraci noi modele de tricotaje. La măsuri tehnico-organizatorice, cei de la „Tricotajul roșu“ şi-au propus să fie prevăzute cu dispozitive de oprire automată la ruperea firelor, încă 3 maşini de tricotat urzeală. Pînă in seara zilei de 31 martie, asemenea dispozitive fuseseră montate la două din maşini, de asemenea să se mecanizeze operaţia derulării mătăsurilor la secţia croit; aceaistă operaţie a fost terminată în cursul zilei de ieri. Şi celelalte angajamente luate in cadrul întrecerii ce se desfăşoară în cinstea zilei de 1 Mai sunt îndeplinite cu însufleţire. Astfel, au fost puse în fabricaţie 4 noi modele de tricotaje fie mătase şi anume un model de scampo,e deschis la gît pentru adulţi, două íllCXi€iÍ6 ‘ai'nZQ de damă şi un nou model de perdele. Pînă la 30 martie, valoarea producţiei globale a crescut cu 9 la sută, faţă de 5 la sută cît era angajamentul luat. Toate secţiile şi-au realizat şi depăşit ipLanul Astfel, secţia Interlok a avut pe luna martie o depăşire de 4 la sută, iar secţia confecţii de 9 la sută. In această avîntată întrecere inetaşate în producţie sunt acelea care se situează, prin rezultatele obţinute, în primele focuri ale tabelelor de evidenţă. Din aceste tabele am putut afla că lucrătoarele Lica Mulica, de la secţia tricotat, obţine depăşiri medii de 35 la sută, Catinca Fărcăşeanu, 36 la sută, iar la urzit Elena Stoinea întrece normele cu57 la sută, Maria Cotîrţă cu 74 la sută, etc. La secţiia de tricotat mătase lupta pentru calitate se desfăşoară din plin. Se remarcă astfel lucrătoarele Haia Bercovici, cu o depăşire de 14 la sută a planului de calitate, Aurelia Vas cu 5 la sută, Ghimachiţa Răcoreanu cu 10 la sută, Petrea Tudor cu 10 la sută. La întreprinderea metalurgică „9 Mai“, întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai se desfăşoară din plin. Ultima zi a lunii martie a prilejuit împlinirea unui prim şi fructuos bilanţ al succeselor dobrodite pînă acum. Oţelăria întreprinderii a reuşit să îndeplinească planul pe martie, la 26 ale lunii, rezultat obţinut pentru prima dată la această unitate, iar în dimineaţa zilei de 31 martie, oţelarii au dat cea de a mia şarjă de la punerea în funcţiune a cuptorului electric. In această rodnică muncă s-a relevat brigada de producţie, condusă de comunistul Ion State, care aplică cu bune rezultate metoda de folosire intensivă a cuptorului electric. Dintre turnători s-a înscris la loc de cinste, prin rezultatele obţinute, şi brigada U.T.M. de producţie condusă de tinerul Gh. Ormuz, care depăşeşte planul lunar, în medie, cu sută la sută. Tinerii din această brigadă aplică cu mult succes iniţiativa celor de aceeaşi vîrstă cu ei, de la întreprinderea „Clement Gottwald“, iniţiativă constînd în reducerea materialului specific pentru fiecare produs finit. De altfel, orice iniţiativă prin care se urmăreşte creşterea productivităţii muncii şi scăderea preţului de cost, este îmbrăţişată cu entuziasm de oricare din cele 23 de brigăzi de tineret de la „Atelierele 9 Mai“. Iniţiativa tinerilor de la întreprinderea „Progresul“-Brăila, de pildă, de valorificare a deşeurilor, este acum — în întîmpinarea lui 1 Mai — şi mai mult extinsă. La fel şi întrecerea pe profesiuni a fost extinsă în cinstea zilei de 1 Mai. Toate cele 23 de brigăzi de tineret stat in prezent antrenate, în cinstea lui 1 Mai, într-o dîrză întrecere socialistă. Pentru buna desfăşurare a întrecerii, organizaţia de U.T.M. din întreprindere organizează săptămînal schimburi de experienţă între responsabilii de brigăzi; astfel, orice experienţă bună este repede generalizată. De la fabrica de produse teptiafe „13 Septembrie“, pornesc la fiecare dimineaţă anumeroase autocamioane, încărcate pînă la refuz, spre diferitele unităţi „Alimentara“, spre cantine, creşe, spitale, etc. Importante pattrităţi de produse lactate realizate de această întreprindere, şi anume: lapte pasteurizat, lapte acidofil, iaurt, lactofruct, lapte de ciocolată, ibrinză de vaci şi brânzeturi de desert, sunt desfăcute zilnic la craişul nostru. Muncitorii acestei fabrici, ca şi colectivul de îmbunătăţiri tehnice şi-au propus, la fel ca şi oamenii muncii din celelalte întreprinderi ale Capitalei, să întîmpine ziua de 1 Mai cu noi şi frumoase realizări. Pe primul plan al întrecerii socialiste pornite în cinstea acestei zile, ei şi-au luat angajamentul ca toate produsele fabricii să fie de calitate superioară. Acum, în laboratorul întreprinderii, am putut stila că şeful acestui laborator face analizele microbiologice ale tuturor produselor, zilnic, in scopul de a se remedia şi înlătura orice defecţiune, înainte, această operaţiune se făcea odată la două zile. De asemenea, procesul tehnologic este urmărit cu stricteţe. Confirmarea acestei preocupări am avut-o chiar la secţia de pasteurizare a laptelui, unde maistrul Virgil Cuperca urmăreşte cu atenţie ca grajdul la care se face pasteurizarea laptelui să fie cel indicat, iar aparatul să se afle, în permanenţă, în cea mai perfectă stare de igienă. Fruntaşii în producţie sânt aceia care prin exemplul lor,, sprijină realizarea şi depăşirea angajamentelor luate. Tovarăşa Elisabeta Gradu, de pildă, responsabila secţiei spălătorie, dă ambalaje la perfectă stare de igienă, şi tot astfel, uremierul Aurel Ungureanu, responsabilul secţiei brânzărie, contribuie, prin evitarea oricăror pierderi de materie primă, la realizarea de economii importante în fabricaţie. Contribuţia tinerilor— In cinstea zilei de 1 Mai tinerii de la întreprinderea „Tehnica Textilă“ organizaţi în brigăzi de producţie caută să obţină cit mai însemnate succese în munca lor. De aceea ei participă cu elan in cadrul întrecerii socialiste al cărei obiectiv principal este calitatea produselor. In ultimele zile ale lunii martie întreprinderea „Tehnica Textilă“ a înregistrat o depăşire a sarcinilor de plan în proporţie de 5 la sută-O contribuţie însemnată la acest succes a adus-o tineretul, care formează majoritatea muncitorilor întreprinderii. Nume ca Neagu Gheorghe, Marcu Vasile, Maria Panaitof, Maria Preda şi alţii sunt bine cunoscuţi ca fruntaşi în întrecerea socialistă In antrenarea tinerilor la o activitate bogată, un rol important l-a avut organizaţia de U.T.M. care a îndrumat utemiştii spre a fi exemplu în folosirea metodelor înaintate. Membrii brigăzii U.T.M. condusă de Mircea Ionescu de la atelierele „9 Mai“ cercetează calitatea unei noi piese Utemista Emilia Manciulea, de la secţia de tricotat mătase, lucrînd la 3 maşini, dă o deosebită atenţie calităţii. Lingă ea, ajutoarea de meşter Constanţa Spînu, îi indică cum poate fi întrodus mai repede tirul in fasete. Fruntaşul în producţie Virgil Cipercă, de la fabrica de produse lactate „13 Septembrie’, veghind la buna funcţionare a instalaţiilor de pasteurizare a laptelui. Din viaţa nouă a poporului maghiar Noi tipuri de maşini Dezvoltarea rapidă a industriei Republicii Populare Ungare a dat posibilitate inginerilor, tehnicienilor şi muncitorilor maghiari să creeze noi tipuri de maşini, despre producţia cărora nici nu putea fi vorba înainte de eliberarea ţării. La expoziţiile şi tirgurile internaţionale de la Leipzig, Pekin, Cairo, Casablanca, Sao Paolo, Damasc, Djakarta, Frankfurt, Stockholm, Paris, Milano, produsele industriei maghiare au dobîndit un renume binemeritat. Trenurile moderne de mare viteză construite in şantierele pentru construcţii navale şi trenuri electrice „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Budapesta sunt cerute din Argentina şi pînă în Orientul îndepărtat. Vagoanele confortabile care au o mare capacitate — 312 locuri, forţa motoarelor care însumează 1640 cai putere — ceea ce permite atingerea unei viteze de 128 kilometri pe oră, soliditatea construcţiei vagoanelor care nu depăşesc totuşi greutatea de 354 tone, fac ca aceste trenuri să fie prejute în numeroase ţări Industrializarea pe scară largă a ţării a pus sarcini mari şi la faţa industriei energetice. In afară de mai multe centrale electrice mici, în Republica Populară Ungară au fost construite în ultimii ani trei mari termocentrale: în nordul ţării — în regiunea Matra, în regiunea vestică — la Înota şi la Sztalinvarăs (Oraşul Stalin) pe malul Dunării. La aceste însemnate realizări au contribuit în mare măsură fabricile electrotehnice sovietice care au furnizat utilaj de bună calitate, economisind astfel milioane de forinţi. Avîntul creator al oamenilor muncii maghiari din industrie a cuprins nenumărate ramuri industriale. Pentru a veni în ajutorul ţărănimii muncitoare s-au creat noi tipuri de tractoare şi maşini agricole. Incepînd din anul 1951, de cînd a secerat pentru prima oară pe ogoarele Republicii Populare Ungare o combină de producţie maghiară, la staţiunile de maşini şi tracoare şi la gospodările agricole de stat din ţară au sosit aproape 2100 combine produse de fabrica EMAG fiecare înlocuind zilnic munca a 70 de oameni. Combinele şi celelalte maşini agricole produse în această fabrică sunt tot mai mult cerute în R.P. Chineză, R.R. Bulgaria, Turcia, Argentina şi în alte ţări. Numai în anul 1954 fabrica EMAG a exportat 520 combine — număr care va creşte simţitor în timpul anului în curs pentru care s-a prevăzut sporirea producţiei combinelor cu peste 00 la sută, precum şi perfecţionarea lor. De la vapoarele fluviale şi trenurile electrice de mare viteză şi pină la motocicletele „Csepel“, de la maşinile agricole ale abricii E.MAG şi pină la penicilina produsă de fabrica de medicamente din Hajdúság, de la utilajul electrotehnic şi pînâ la stofe, mătăsuri şi pînzeturi — produsele industriei maghiare au adus o contribuţie de seamă la întărirea economiei ţării, la simţitoarea creştere a bunăstării oamenilor muncii maghiari. S. M. T.-urile în sprijinul obţinerii recoltelor bogate Cooperativele agricole de producţie şi ţăranii cu gospodării agricole individuale din R.P. Ungară primesc an de an un sprijin tot mai însemnat din partea staţiunilor de maşini şi tractoare al căror număr crescuse la 364 la sfîrşitul anului 1953. Intre anii 1949—1953 numărul tractoarelor S.M.T.-urilor s-a triplat, numărul batozelor a crescut de 8 ori, iar întreprinderile producătoare de maşini agricole au trimis sute de combine creind astfel posibilitatea S.M.T.-urilor să demonstreze practic şi convingător ţărănimii, foloasele muncii cu mijloace mecanizate. Rezultatele nu au întirziat să se arate, cererile ţăranilor muncitori de a înlocui cu tractoarele plugurile trase de boi şi cai fiind în continuă creştere. Dacă în 1950 staţiunile de maşini şi tractoare au lucrat 2 milioane de hectare, în 1953 ele au arat, semănat, grăpat şi secerat 4,7 milioane hectare şi au adus o contribuţie de seamă ca mari suprafeţe înţelenite să fie redate agriculturii. Pentru eforturile lor în munca, tractoriştii maghiari fruntaşi sînt răsplătiţi cu ordine şi medalii : doi tractorişti au primit Premiul Kossuth, cinci tractorişti au fost distinşi cu înaltul titlu de Erou al Muncii Socialiste, 54 au primit ordine şi medalii şi unui număr însemnat de muncitori de la S.MT.-uri li s-a acordat titlul de „Muncitor fruntaş al staţiunii de maşini şi tractoare“. Copilărie însorită, fericită Visul dintotdeauna al înflăcăraţilor luptători pentru libertate maghiari a fost ca poporul muncitor maghiar să-şi poată vedea copiii crescînd sănătoşi şi plini de voioşie, aşa cum cresc ei astăzi in Republica Populară Ungară. Peste citeva luni noile combine ale fabricii EMAG vor si cera holdele bogate din posta maghiară, înlocuind zilnic munci a mii de oameni. Instalarea unui post pentru curenţi de înaltă frecvenţă, dotat cu utilaj electrotehnic produs în R. P. Ungară.