Steagul Roşu, iunie 1955 (Anul 2, nr. 364-389)
1955-06-01 / nr. 364
ANUL II - Nr. 364 4 PAGINI 20 BANI MIERCURI 1 IUNIE 1955 Să apărăm viaţa copiilor noştri Cînd şi-a pus semnătura pe Apelul de la Viena, Ana Dragomirescu, mamă eroină, a ţinut să-şi exprime gîndurile ce o stăpîneau în acele clipe, gînduri simple, pline de logică, ale unei mame ce a crescut 10 copii: „Semnez pentru ca viaţa copiilor mei să fie apărată, pentru ca în lume să fie pace“. In apărarea „florilor vieţii“—minunata definiţie gorkiană a copiilor — bat inimile alăturate ale popoarelor lumii care vor ca pe planeta noastră să strălucească de-a pururi soarele şi nu să se abată grindina de foc a războiului atomic. Anul acesta sărbătorirea zilei de 1 Iunie se desfăşoară sub semnul intensificării luptei pentru apărarea păcii şi vieţii copiilor, sub semnul întăririi lagărului păcii, democraţiei şi socialismului. In fruntea acestui lagăr se află marea Uniune Sovietică şi China Populară, alături de care s-au grupat ţările democrat-populare din Europa şi Asia. Propunerile sovietice pentru asigurarea securităţii colective în Europa, pentru rezolvarea pe cale paşnică a problemei germane, pentru interzicerea armelor atomice şi încetarea producţiei acestora, ca şi tratativele sovieto-austriace şi recentele tratative între delegaţia guvernamentală a U.R.S.S .şi delegaţia guvernamentală a R.P.F. Iugoslavia, sunt mărturii ale politicii consecvente de pace a Uniunii Sovietice. Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat între statele europene participante la Conferinţa de la Varşovia constituie de asemenea o dovadă a trăiniciei lagărului păcii, democraţiei şi socialismului, a forţei unite a ţărilor iubitoare de pace, împotriva politicii „de pe poziţii de forţă“, împotriva cursei furibunde a înarmărilor, împotriva uneltirilor imperialiştilor americani şi ale cercurilor agresive din apus care semnează acorduri războinice, popoarele se ridică cu dîrzenie în apărarea vieţii şi a viitorului tinerei generaţii. .Oamenii cinstiţi de pretutindeni ştiu ce înseamnă războiul, unde duce fabricarea de arme atomice. Ei nu uită dezastrul provocat de bombele atomice aruncate asupra oraşelor japoneze Hiroshima şi Nagasaki şi condamnă faptele agresorilor; din 1945 şi pînă în 1954, la Nagasaki la fiecare 7 copil s-a născut unul anormal, ca rezultat al bombardamentelor atomice. Fabricarea de arme atomice şi a altor arme de exterminare în masă are drept urmare sporirea mizeriei maselor muncitoare, înrăutăţirea vieţii copiilor. In S.U.A., într-un an întreg nu se folosesc atîtea fonduri pentru învăţămînt cîte se cheltuiesc pentru scopuri militare în timp de două zile. Sute şi sute de mii de copii americani cunosc amarul exploatării capitaliste, muncind din greu în fabrici şi uzine sau pe plantaţiile marilor fermieri. Mizeria îndeamnă multe mame din ţara domniei „modului de viaţă american să facă negoţ cu copiii lor. Franţa ocupă locul al treilea în ceea ce priveşte alocările bugetare de război şi locul al 30-lea în acordarea de fonduri din bugetul statului pentru învăţămîntul public. In scrisoarea trimisă Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor, o mamă din Iran scria nu de mult: „In frumoasa mea ţară, ţara versurilor şi a florilor, florile vieţii noastre, copiii, în loc să înflorească şi să se dezvolte, sînt galbeni şi veştezi. Copilaşii noştri sînt flămînzi. Ei muncesc de la 4—5 ani în fabricile de covoare, de chibrituri sau de sticlărie, pentru un salariu cu care-şi pot cumpăra abia o bucată de pîine“. Ca de la cer la pămînt se deosebeşte viaţa copiilor din ţările capitaliste de viaţa copiilor din ţările iubitoare de pace. Pe meleagurile noastre, copiii — florile vieţii — cresc ca într-o adevărată grădină. Este suficient să redăm alături de scrisoarea mamei iraniene, cuvintele elevei Linda Dobrovolskaia din Donbas, spre a oglindi contrastul izbitor dintre viaţa copiilor din ţările capitaliste şi coloniale şi cea a copiilor din ţările lagărului păcii. „Cînd voi fi mare — spune eleva din Donbas — aş vrea să încălzesc Oceanul îngheţat de Nord, pentru ca pe malurile lui să înflorească merii şi să se legene grîne cu multe spice“. Sînt vise înaripate, pline de îndrăzneală care se pot făuri numai în mintea unor copii dintr-o ţară liberă, în care clipă de clipă se vede grija pentru viaţa lor. In Patria Socialismului biruitor, Partidul Comunist şi Guvernul Sovietic, acordă o atenţie deosebită vieţii şi educaţiei copiilor. Casele de naştere, maternităţile, spitalele, dispensarele pentru copii, centrele de lapte, sînt tot atîtea dovezi ale grijii statului sovietic pentru tînăra generaţie. In ultimii ani, în U.R.S.S. s-au construit peste 23.000 şcoli noi. Cele 1.200 palate şi case ale pionierilor, 140 de teatre pentru copii, case de educaţie artistică, cercuri ale tinerilor naturalişti şi tehnicieni, etc., sînt tot atîtea locuri unde copiii sovietici primesc o educaţie sănătoasă, pentru a creşte cetăţeni folositori patriei, oameni curajoşi, îndrăgostiţi de viaţă şi luptători pasionaţi pentru apărarea ei. In China populară, învaţă astăzi numai în şcolile elementare peste 55 milioane de copii. In R. P. Polonă toţi copiii de vîrstă şcolară sînt cuprinşi în învăţămînt. Şi în celelalte ţări de democraţie populară copiii cunosc într-adevăr o copilărie fericită. In ţara noastră întîlnim aceeaşi grijă părintească pentru copii, din partea statului democrat-popular. , Constituţia ţării noastre, Codul Muncii, Codul Familiei, precum şi numeroase hotărîri ale partidului şi guvernului au prevederi speciale şi precise cu privire la ocrotirea mamei şi copilului, precum şi la mijloacele care garantează traducerea lor în viaţă. In anii puterii populare, mortalitatea infantilă, pentru care ţara noastră deţinea în trecut un trist renume, a scăzut considerabil, iar natalitatea a crescut cu cca 44 la sută. La baza acestor rezultate se află un şir întreg de fapte. In satele noastre, unde în trecut nu exista nici o singură casă de naştere, iar ţăranca muncitoare năştea lipsită de orice asistenţă medicală, funcţionează astăzi peste 1.400 de case de naştere. Palatul Pionierilor din Capitală, casele pionierilor din Giurgiu, Turnu Măgurele şi din alte oraşe ale regiunii noastre sînt, alături de şcoli, un mijloc minunat de educaţie nouă a tinerei generaţii, o dovadă a grijii regimului nostru faţă de copiii oamenilor muncii Această viaţă nouă a copiilor noştri, liniştea lor, visele lor pline de îndrăzneală, viitorul lor, toate trebuiesc apărate. Urgia războiului nu trebuie să se năpustească asupra acestor mlădiţe nevinovate de viaţă. Aceasta este ideea care uneşte gîndurile milioanelor de mame care vor ca pacea să triumfe în lume. Dragostea pentru pace, pentru viaţa copiilor, este izvorul entuziasmului femeilor din lumea întreagă cu care ele întîmpină Congresul mondial al mamelor. La acest congres va răsuna cu tărie cuvîntul în apărarea păcii împotriva celor care ameninţă copiii, împotriva imperialiştilor care vor să pună din nou arma în mîinile militariştilor vest-germani. Acum, de Ziua Internaţională a Copilului, poporul nostru, alături de toate popoarele lumii, îşi va manifesta cu tărie hotărîrea sa neclintită în apărarea vieţii copiilor noştri. Această zi va însemna o nouă demonstraţie a voinţei poporului nostru de a lupta pentru întărirea capacităţii de apărare a patriei, stmcind neobosit pentru traducerea în viaţă a sarcinilor partidului şi guvernului pentru construirea socialismului. Avem înalta datorie să stăm de strajă la cauza păcii. Avem înalta datorie să luptăm pentru ca asupra leagănelor copiilor să vegheze în linişte mamele, ca duioşia cîntecului lor şi somnul dulce al copiilor să nu fie stînjenite de urletul sinistru al bombelor. Dragostea noastră de pace, voinţa noastră de a apăra viaţa copiilor sînt fără îndoială mult mai puternice decît urzelile imperialiştilor în vederea dezlănţuirii războiului atomic. Pacea lumii va trebui să triumfe, spre fericirea copiilor noştri! Spectacol de gală cu baletul „Macul Roşu” cu concursul artiştilor sovietici Pe scena Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R. a avut loc marţi seara un spectacol de gală cu baletul „Macul Roşu“, prezentat cu concursul artiştilor sovietici Olga Lepeşinskaia, artistă a poporului din U.R.S.S., laureată a Premiului Stalin, Juri Goffman şi Vladimir Levasov, solişti ai baletului Teatrului Mare Academic de Stat al U.R.S.S. La spectacol au asistat tovarăşii: Gh.Gheorghiu-Dej, dr. P. Groza, Gh. Apostol, I. Chişinevschi, Chivu Stoica, general de armată Emil Bodnăraş, C. Pîrvulescu, P. Borilă, general locotenent Al. Drăghici, N. Ceauşescu, acad. prof Traian Săvulescu, D. Petrescu, S. Bughici, Constanţa Crăciun, L. Răutu, Sorin Toma, Stelian Moraru, membri ai C.C. al P.M.R., membri ai guvernului, deputaţi In Marea Adunare Naţională, oamenii ai ştiinţei, culturii şi artei, ziarişti români şi străini, oameni ai muncii. Au participat I. I. Horosilov, consilier al Ambasadei Uniunii Sovietice şi alţi membri ai corpului diplomatic. A asistat de asemenea M. B. Mitin, membru al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Rolul eroinei principale, Tai Ho din baletul „Macul Roşu“ de Reinhold Glier, operă coregrafică ce simbolizează încrederea puternică in victoria poporului chinez, a fost interpretat de Olga Lepeşinskaia. Prin desăvîrşita măiestrie artistică a interpretării, Olga Lepeşinskaia a creat în baletul „Macul Roşu“ un mare rol. Juri Gojmani şi Vladimir Levasov au dovedit, odată cu remarcabile însuşiri de parteneri, marile lor calităţi artistice. La spectacol şi-au dat de asemenea concursul D. Bivolaru, Ioan Grama, Suzi Rainier, Maria Bardezian, Simona Ştefănescu, Edith Brejan, Clara Volini, Nicolae Pantazi, Ion Boitanciuc, Alexe Mihailovici şi alţii precum şi copii, elevi ai şcolii medii de coregrafie din Bucureşti. Conducerea muzicală a aparţinut dirijorului Robert Rosensteck. Publicul a mulţumit prin entuziaste aplauze excepţionalei artiste sovietice, Olga Lepeşinskaia şi partenerilor ei, Juri Gofman şi Vladimir Levasov, pentru minunatele clipe de artă pe care le-au dăruit pe scena operei bucureştene. (Agerpres) Putem fi pe deplin convinşi ca poporul nostru iubitor de pace şi libertate, conştient de răspunderile cale naţionale şi internaţionale, îşi va îndeplini cu cinste obligaţiile ce-i revin, întărind semnătura pusă în numele său pe Tratatul de la Varşovia printr-o muncă eroică pentru întărirea şi înflorirea patriei, pentru sporirea capacităţii ei de apărare, pentru triumful păcii şi colaborării internaţionale. Din expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej la cea de-a 6-a sesiune a Marii Adunări Naţionale a R. P. R. Lucrările celei de a VI-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R. P. R. Şedinţa din ziua de 31 mai Marţi au continuat lucrările celei de a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale. . La discuţiile în legătură cu proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R.pe anul 1955 au luat cuvântul deputaţii: Dumitru Balalia, din circumscripţia electorală Ploeşti-Sud, regiunea Ploeşti, Gavrilă Popa, din circumscripţia electorală Adamclisi, regiunea Constanţa, Gh. Hossu, din circumscripţia electorală Medgidia, regiunea Constanţa Elena Barbălată, din circumscripţia electorală Odobeşti, regiunea Bîrlad, Mathe Ludovic, din circumscripţia electorală Mugeni, Regiunea Autonomă Maghiară, colonel Ion Gheorghe, din circumscripţia electorală Alexandria, regiunea Bucureşti, Liuba Chişinevschi, din circumscripţia electorală Constanţa-Sud, regiunea Constanţa, Emil Mazilu, din circumscripţia electorală Ştefan cel Mare, regiunea Iaşi, Romulus Zarorin, din circumscripţia electorală Ilia, regiunea Hunedoara, Ion Pas, din circumscripţia electorală Moieni, regiunea Ploeşti, Alexandru Sencmici, din circumscripţia electorală Oradea-Nord, oraşul Oradea, G. Gaston Marin, din circumscripţia electoral Ceahlău, regiunea Bacău, Ioan Ţurai, din circumscripţia electorală Drăgăneşti, regiunea Bucureşti. Primit cu vii aplauze, a luat cuvintul tov. Chivu Stoica, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955 a fost citit şi supus aprobării deputaţiilor Marea Adunare Naţională a votat în unanimitate, într-o atmosferă de puternică însufleţire, legea pentru aprobarea bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955. Marea Adunare Naţională a votat apoi legea pentru ratificarea decretelor emise între sesiuni de Prezidiul Marii Adunări Naţionale. De asemenea, Marea Adunare Naţională a votat în unanimitate legea pentru modificarea articolelor 43 şi 50 din Constituţia R.P.R. Pe baza acestei modificări au fost reorganizate Ministerul Construcţiilor şi Industriei Materialelor de Construcţii şi Comitetul de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, înfiinţîndu-se Ministerul Construcţiilor, Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii şi Ministerul Colectărilor. Marea Adunare Naţională a aprobat propunerea făcută de Consiliul împuterniciţilor de a elibera pe deputatul Dumitru Cofiu din funcţia de membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, întrucît acesta urmează să primească sarcini pe linie de guvern, şi a ales ca membru în Prezidiul Marii Adunări Naţionale pe deputatul Nicolae Ceauşescu. De asemenea, din aceleaşi motve, deputatul Dumitru Coliu a fost eliberat din funcţia de membru şi preşedinte al Comisiei de Afaceri Externe.Deputatul Lotar Rădăceanuu a fost ales ca membru şi preşedinte al Comisiei de Afaceri Externe, iar deputatul general locotenent Iacob Teclu, ca membru al aceleeaşi comisii. Intrucit deputatul Avram Bunaciu este secretarul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Marea Adunare Naţională l-a eliberat din funcţia de membru al Comisiei de propuneri legislative, alegînd ca membru al acestei comisii pe deputatul Ion Vinte. Ora 14,30. Preşedintele Marii Adunări Naţionale, deputatul C. Pîrvulescu, rosteşte cuvîntul de închidere a sesiunii. Sesiunea a 6-a a Marii Adunări Naţionale a avut sarcina de mare răspundere de a ratifica Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Cehoslovacă, semnat la Varşovia la 14 mai 1955. Aprobarea unanimă a Tratatului de către Marea Adunare Naţională dovedeşte voinţa de neclintit a poporului nostru de a-şi apăra munca sa creatoare şi viaţa fericită şi de a contribui la asigurarea păcii şi securităţii popoarelor. In această sesiune a fost de asemenea discutat şi votat bugetul de stat al R.P.R. pe anul 1955. Bugetul asigură dezvoltarea mai departe a economiei noastre naţionale in toate ramurile sale, a instituţiilor noastre culturale şi sociale. Bugetul pe anul 1955 prevede sume importante care trebuie folosite raţional ca să dăm un nou avînt economiei şi culturii şi să creăm condiţii de viaţă tot mai bune pentru oamenii muncii. Tovarăşi deputaţi, să contribuim cu toată energia şi priceperea la realizarea planului de stat şi a prevederilor bugetului. Declar închisă cea de a 6-a sesiune a Marii Adunări Naţionale. (Agerpres) Cuvîntarea tovarăşului dr. Petru Groza, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale Tovarăşi deputaţi şi deputate. Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat la Varşovia constituie un eveniment care prin importanţa lui a produs valuri de Însufleţire în puternicul nostru lagăr al păcii şi o puternică derută în tabăra duşmanilor păcii. Dacă popoarele iubitoare de pace aplaudă acest eveniment de importanţă universală, cercurile interesate în războaie şi conflicte între popoare, profitorii arhicunoscuţi ai maşinaţiunilor şi aventurilor războinice, devin tot mai neliniştiţi. Această nelinişte se transformă în reacţiuni, în manifestaţiuni care demască tot mai mult Intenţiile acestor kuperiatişti şi potentaţi ai banului, legate de zăngănitul armelor şi conflicte războinice. Din presa lor şi din strigătele lor, care umplu lumea pe aripile undelor, se desprinde o avalanşă de denaturări a conţinutului acestui tratat. Aceşti duşmani ai păcii neagă fără scrupule intenţia clară, exprimată în textul precis al Tratatului. Ei fac lamentabile eforturi în încercările lor zadarnice de a atribui contractanţilor intenţii diametral opuse acelora care stau la baza Tratatului. Or părţile contractante îşi manifestă limpede hotărîrea fermă de a construi pacea, pe temeiul coexistenţei paşnice între popoare. Temelia acestui act exprimată de la început în aliniatul prim din introducerea Tratatului este de a crea un sistem de securitate colectivă a tuturor ţărilor din Europa, indiferent de orînduirea lor socială şi de stat, în conformitate cu principiile Cartei O.N.U. Aliniatul 2 din articolul ultim prevede: „In cazul cind în Europa va fi creat un sistem de securitate colectivă şi va fi încheiat în acest scop un tratat general-european de securitate colectivă, lucru spre care părţile contractante vor tinde neîncetat, prezentul Tratat Îşi va pierde valabilitatea in ziua intrării în vigoare a Tratatului general-european“. Tratatul, de la intrarea lui în vigoare, lasă larg deschise porţile pentru ţările care îşi însuşesc principiile lui de bază, ţelurile şi soluţiile lui, scopul spre care tinde întregul tratat fiind de a deveni un Tratat general Totul este în funcţie de finalitate, iar această clauză sintetizează finalitatea spre care năzuiesc popoarele din marea familie a lagărului păcii: securitatea şi pacea popoarelor. Trebuie o pătimaşe rea credinţă, izvorîtă din interese total străine de securitatea popoarelor, pentru a căuta să se nege limpezimea acestei clauze luminoase a Tratatului, care dezvăluie şi pentru cei mai sceptici adevăratul lui scop. Tratatul, spre deosebire de pactul Atlanticului şi acordurile de la Paris, nu are refrenul zăngănitului de arme. Dacă totuşi acest pact are şi prevederi de ordin militar, aliniatul al doilea al preambulului lămureşte că ele sînt determinate de situaţia creată în Europa in urma ratificării acordurilor de la Paris, care creează o nouă grupare militară, sub firma „Uniunii europene occidentale“, cu participarea Germaniei occidentale în curs de remilitarizare şi includerea ei în blocul militar al Atlanticului de nord. Poate exista îndoială că aceste formaţiuni militare adincesc tensiunea pe plan Internaţional, agravează primejdia unui nou război şi creează o ameninţare pentru securitatea naţională a popoarelor iubitoare de pace? Indivizii pot avea o memorie scurtă,__ dar oricit de înclinat ar putea fi cineva să uite trecutul, grozăviile celor două războaie pe care le-au trăit nu pot fi uitate. Militarismul german, nebunia fanatică a generalilor prusaci în frunte cu Kaiserul Wilhelm şi mai tîrziu aceia a lui Hitler şi a adepţilor săi, au provocat războaie ale căror sălbăticii şi distrugeri au tăiat răni adinei pe trupul atîtor popoare şi au distrus atîtea Fericiri, incit ele nu pot fi uitate. Poporul român a trijit în decursul unei singure generaţii grozăviile acestor două războaie. Jertfele pe care le-a adus poporul nostru în cele două războaie împotriva militarismului german, sînt de patru ori mai mari decît cele suportate de S.U.A., deşi acestea au o populaţie cu mult mai mare, mai mult decît înzecită. Poporul român este aşezat în drumul spre Orient, pe care militariştii germani au încercat de două ori să pătrundă pentru a realiza cuceririle spre care îi împingea nebuna lor năzuinţă, exprimată în acel „drang nach Osten“, care i-a pricinuit însuşi poporului german nemăsurate jertfe. Poate , oare vreo îndoială că această concepţie, înrădăcinată adine în mintea militariştilor şi conducătorilor marilor trusturi germane îi va împinge spre al treilea război, cînd li se pun iar arme în mînă cu atîta generozitate din partea imperialiştilor apuseni, de dincoace şi dincolo de ocean ? Poporul român consideră că e o datorie a sa sfîntă să vegheze pentru ca valul acestui „drang nach Osten“ să nu ameninţe din nou pacea lumii. El este alături de celelalte popoare, însetate de dorinţa de a nu mai trăi zilele de dezastru din trecut, nn lupta pentru a-şi crea condiţii de muncă paşnică şi creatoare, pentru a-şi îmbunătăţi şi ridica nivelul de viaţă culturală şi materială. In acest scop măreţ, într-o deplină unitate, popor şi guvern, toate păturile sociale ale poporului român şi ale minorităţilor naţionale, de la ţărani şi muncitori pînă la vîrfurile intelectualităţii noastre, fără deosebire de rasă şi religie, îşi manifestă cu putere deplină solidaritatea şi hotărîrea de a-şi apăra cuceririle lor, de a da o ripostă zdrobitoare oricărei încercări de agresiune. Poporul nostru este setos de progres şi nu va permite ca realizările sale să fie distruse în cataclismul unui război atomic. După cum ştim, la Conferinţa de la Varşovia a participat ca observator şi reprezentantul R. P Chineze. Nu de mult am traversat o mare parte a Asiei. Poposind în diferite puncte ale acestui uriaş continent, deseinzînd în oraşe şi sate, cunoscînd oamenii în casele şi familiile lor, străbătînd regiuni cu uriaşe şantiere de construcţii, am trăit freamătul muncii rodnice al marelui popor chinez. Cu elan grandios se construiesc uzine, centrale hidraulice, instituţii sanitare, culturale, se desţelenesc întinse păminturi Toate acestea sînt realizări ale unei munci închinate unei vieţi individuale şi colective mai ridicate şi mai fericite. Pe de o parte, această minunată încordare a energiilor populare pe cîmpul muncii creatoare, paşnice, al cărei răsunet pătrunde şi în inimile cele mai împietrite şi în minţile cele mai împăienjenite de prejudecăţi şi obscurantism, iar pe de altă parte, zăngănitul armelor de pe „poziţiile de forţă“ ale regizorilor războaielor, ale exploatatorilor bogăţiilor ţărilor coloniale şi semicoloniale, mereu nesăturaţi. Iată aspectul realităţilor care ne înconjoară pe plan universal, iată condiţiile izvorâte din aceste realităţi, care determină poziţia de apărare adoptată prin Tratatul de la Varşovia. Imperialiştii atomici, urmărind dominaţia mondială şi vroind să facă din lume un „uriaş naufragiu“, devin însă tot mai isterici şi agresivi. Preşedintele Consiliului de Miniştri, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, ne-a reamintit că unii deputaţi şi senatori din Congresul Satelor Unite ale Americii, pierzîndu-şi nu numai simţul realităţii, dar şi simţul măsurii, s-au îndeletnicit de la tribună cu discuţia unor probleme pur interne ale ţării noastre. Ei au încercat, cum aţi auzit, să fixeze şi data la care poporul român ar trebui să aniverseze independenţa de stat, cucerită la 9 mai 1877. Ei ar dori, cum spunea prim-ministrul nostru, să pună astfel data aniversării independenţei, încit ea să coincidă cu o dată care astăzi se aniversează numai în Statele Unite, adică data urcării pe tron a prinţilor de Hohenzolern-Sigmaringen, a căror dinastie le-a fost aşa de mult pe plac acestor capitalişti exploatatori ai bogăţiilor altor ţări. Tovarăşe Gheorghiu-Dej, fiu al poporului român, am aplaudat declaraţia ce ai făcut. Citez : „Chestiunea Regimului de Stat al Romîniei a fost hotărîtă odată pentru totdeauna de poporul român, conform voinţei şi intereselor sale şi nici un fel de putere străină n-are căderea s-o pună în discuţie“. Aceste cuvinte izvorăsc din adîncimea sunetului poporului român, conştient şi mîndru de puterea lui de muncă şi cunoscînd valoarea libertăţii. Unii din aceşti avocaţi nechemaţi, văzindu-şi planurile lor de cuceriri războinice primejduite îşi pierd raţiunea. Este cunoscut cazul fostului ministru de război imperialist, care şi-a încheiat cariera sărind noaptea pe fereastră, sub viziunea unui atac inamic. Aş da prietenesc sfat şi altora să se ferească de a deveni prizonierii unor asemenea idei fixe. Cu cit aceste exaltări ale lor primejduiesc mai mult pacea, cu atît mai hotărit trebuie să ne închegăm noi rîndurile, construind un zid de nepătruns în apărarea păcii, zid de care să se frîngă toate maşinaţiunile lor de subminare a păcii. Acest zid se întinde de la Elba pînă in apele Taiwanului. El cuprinde întinderi uriaşe şi o mare parte a omenirii, care prin munca şi lupta ei va spulbera planurile agresive şi de „îngrădire“ ale imperialiştilor, asigurind pacea către care năzuiesc fierbinte toate popoarele lumii. Alături de ceilalţi contractanţi ai Tratatului de la Varşovia, poporul român, vechi brav şi înţelept, se identifică cu hotărîre, prin glasul reprezentanţilor lui autorizaţi, pe care i-am auzit în decursul şedinţelor noastre, cu discuţii la nivelul importanţei acestui Tratat. Poporul român care îşi dă adeziunea deplină la acest Tratat pus în slujba păcii, îşi exprimă cu tărie hotărîrea de a-şi apăra cuceririle şi realizările paşnice. Ritmul puternic al efortului constructiv al oamenilor muncii din tabăra popoarelor semnatare ale Tratatului de la Varşovia, descoperirea energiilor lor nebănuite, a bogăţiilor materiale şi spirituale din ţările lor, pe care ie exploatează în propriul folos, fără exploatatori de dincoace şi dincolo de graniţe, fac ca acest minunat exemplu al construirii paşnice a unei vieţi noi, să exercite — şi va exercita’ tot mai mult — o mare putere de atracţie pentru toate popoarele lumii, cucerind aderenţa omenirii. Aici rezidă puterea noastră şi de aici izvorăşte şi încrederea noastră desăvîrşită în consecinţele Tratatului de la Varşovia, care vor fi hotărîtoare pentru salvarea păcii. Pe arcul de triumf din faţa capitoliului din Boston, din statul Massassuchets din S.U.A., este gravată o deviză: „Există o comunitate în destinul omenirii“. Prin această deviză popoarele Americii de Nord, recunoşteau în mod solemn încă din secolul al XIX-lea solidaritatea vitală a tuturor popoarelor. Un gînditor politic, meditînd asupra acestei devize, a exclamat că aceasta este un ban economisit al trecutului, care chiar dacă este astăzi demonetizat, depreciat, în viitor poate să aibă din nou valoare. Noi credem în această comunitate în destinul omenirii, în interesul comun de a coexista, in raporturile de colaborare între toate popoarele, năzuind neîncetat de a reduce orice conflict, de a căuta puncte care ne apropie în domeniul colaborării economice, culturale, punind fiecare, rînd pe rînd, cite o cărămidă, la marele edificiu al păcii. Cei care orbiţi de interese străine de acelea ale popoarelor iubitoare de pace nu înţeleg acest lucru să recitească din cînd în cînd inscripţia de pe arcul de triumf din Boston. Tratatul de la Varşovia constituind cadrul organizării forţelor părţilor contractante, cu unitatea comandamentului, cu un comandant oţelit în focul luptei pentru eliberarea popoarelor noastre de sub jugul fascist, formează o bază puternică, care întăreşte încrederea de nezdruncinat a poporului nostru în forţele noastre de apărare contra oricărei agresiuni. Cu această puternică chezăşie, poporul nostru păşeşte cu hotărîre înainte pe drumul construirii vieţii lui noi. Munţii, văile şi cîmpiile patriei noastre vor răsuna înainte de ritmul voios al muncii, împletită cu cîntece de bucurie pentru realizările obţinute şi pe care poporul ştie să le apere. Din acest sentiment al poporului se va desprinde votul Marii Adunări Naţionale, supremul organ al exercitării voinţei poporlui. Exprimînd acest vot, Marea Adunare Naţională va fi la înălţimea sarcinii sale. (Aplauze puternice și prelungite). Din cuprinsul regiunii noastre Pregătiri pentru Festivalul de la Varşovia IN RAIONUL OLTENIŢA Utemiştii şi pionierii din cuprinsul raionului Olteniţa intîmpină cel tie al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia prin noi şi frumoase realizări. Astfel, in comunele Căscioarele şi Minăstirea s-au colectat şi citeva zile peste 1000 kg. fier vechi. Asemenea realizări au mai fost înfăptuite si de tinerii de la şcolile Nr. 1 B şi 2 B. din Olteniţa, care au colectat peste 1500 kg. fier vechi. Cercul miinilor indemînatece de la Casa Pionierilor din Olteniţa, precum şi pionierii de la şcolile elementare din Minăstirea şi Ulmeni au şi început să pregătească unele daruri pentru Festival Aceste daruri constau in diferite cusături şi obiecte lucrate cu motive naţio- nale in timpul liber de către cei mici. MARIN ŢONE corespondent voluntar IN RAIONUL CALARASI Cu mult entuziasm participă la acţiunile organizate in intimpinarea Festivalului şi tinerii din raionul Călăraşi In numeroase comune şi sate utemiştii şi pionierii participă activ la colectarea fierului vechi şi la efectuarea lucrărilor de înfrumuseţare a comunelor respective. Aşa de pildă, pionierii şi elevii de la şcoala elementară din comuna Radu Negru, au colectat pină in prezent peste 3000 kg. fier vechi. Utemiştii şi pionierii din oraşul Călăraşi au adus de asemenea o contribuţie însemnată la amenajarea şi înfrumuseţarea parcurilor din oraşul lor. AURELIAN POPESCU corespondent voluntar IN RAIONUL MIHAILEŞTI Ca şi in celelalte comune şi sate din cuprinsul raionului Mihăileşti, utemiştii şi pionierii în comuna Dărăşti sprijină pe cei virstnici în bătălia pentru obţinerea unor recolte sporite la hectar. In cinstea celui de al V-lea Festival de la Varşovia, pionierii din cercul tinerilor naturalişti au muncit cu spor la amenajarea şi insăminţatul celor 15 parcele în suprafaţă de 1200 mp. Ei au însăminţat acest loc experimental de pe lingă şcoală cu grîu, porumb, bumbac şi diferite legume, după metodele agrotehnice înaintate, îngrijite la timp, culturile au răsărit şi se dezvoltă frumos. Se evidenţiază pionierii Tudor Vasile, Tudor Florian, Ion Marin, Gheorghe Ionescu şi alţii, care au obţinut pînă in prezent însemnate succese utit la învăţătură, cit şi în lucrările practice. ELENA LAZAR corespondent voluntar Premiaţi pentru muncă gospodărească Comitetul executiv al sfatului popular al raionului Statin a organizat deunăzi o adunare festivă în cadrul căreia s-a făcut analiza muncii şi s-au acordat premii comitetelor de circumscripţii care au avut cele mai frumoase realizări cetăţeneşti. Şedinţa a fost deschisă de tov. I. Şerban, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al raionului Statin. A luat apoi cuvîntul vicepreşedintele sfatului popular, tov. Barbu Sever, care a arătat cum datorită strînsei legături care a existat între comitetul executiv al sfatului şi masele populare, precum şi concursului efectiv dat de comitetele de femei, în acest raion s-au executat importante lucrări de folos obştesc. Pentru executarea acestor lucrări au depus muncă voluntară peste 80.000 de cetăţeni, între care 45.000 femei. In fruntea realizărilor s-a situat circumscripţia 224 Herăstrău, condusă de tov. Elena Atanasescu, căreia i s-a decernat Steagul roşu de fruntaşă. Premiul II a fost acordat circumscripţiei 179 condusă de tov. Gheorghe Fîntînă şi circumscripţiei 161 condusă de tov. Aurel Popescu. Premiul III a revenit circumscripţiilor 223—224. Cu această ocazie au fost evidenţiaţi şi to-’ varăşii care au dus muncă de instructaj în rindul comitetelor de circumscripţie şi comitsiilor de femei, între care Săndulescu Ion, Mihai Georgeta şi alţii. In cadrul discuţiilor care au urmat tov. Gheorghe Fîntînă, preşedintele circumscripţiei 224 a chemat la întrecere comitetele de circumscripţie din raiofi, avînd ca obiectiv înfrumuseţarea oraşului, repararea imobilelor cu resurse locale, cultura legumelor şi zarzavaturilor pe loturi individuale, mărirea producţiei de păsări, etc, întreţin culturile In vederea obţinerii unei recolte sporite de legume în anul acesta, muncitorii şi tehnicienii din gospodăriile de stat din zona de aprovizionare a Capitalei acordă o atenţie deosebită lucrărilor din sectorul legumicol. Una din aceste gospodării unde se dă atenţie deosebită culturii legumelor este şi gospodăria de stat din Budeşti-Negoeşti, raionul Olteniţa. Pină în prezent muncitorii şi tehnicienii acestei gospodării de stat au transplantat un cîmp cea mai mare parte din răsadul de legume timpurii şi de vară. Paralel cu transplantatul se face şi îngrijirea culturilor de legume care au fost însămînţate şi transplantate mai din vreme. Astfel, la culturile mazăre de grădină şi ceapă verde, praşila întîia a fost terminată şi s-a început praşila a doua, iar lavarza timpurie, cartofi și morcovi praşila întîia este pe terminate. Demn de remarcat este faptul că la această gospodărie de stat s-a dat o atenție deosebită cultivării legumelor în ghivece nutritive, care va face să sporească cu mo t recolta de legume. Peste 1.200.000 fire de răsaduri au fost repicate în aceste ghivece și transplantate în crap.