Steagul Roşu, iunie 1955 (Anul 2, nr. 364-389)
1955-06-01 / nr. 364
Pag. 2-a STEAGUL ROŞU Lucrările celei de a VI-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R. P. R. Despre Bugetul de Stat al R. R R. pe anul 1955 Raport prezentat de ministrul D. Tovarăşi deputaţi, Bugetul de Stat a! Republicii Populare Române pe anul 1955, pe care din însărcinarea Consiliului de Miniştri îl prezint spre examinare şi aprobare Marii Adunări Naţionale, oglindite sarcinile trasate de Partidul Muncitoresc Român şi de Guvern privind dezvoltarea economiei naţionale, creşterea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii, întărirea puterii economice şi ,a capacităţii de apărare a ţării. Partidul şi Guvernul au dus şi duc o politică consecventă de dezvoltare continuă a industriei grele , temelia temeliilor dezvoltării tuturor ramurilor economiei naţionale şi izvorul bunăstării poporului muncitor, îndeplinirea măsurilor pentru sporirea producţiei agricole şi a bunurilor de larg consum poate fi obţinută numaipe baza dezvoltării ipoternicea industriei grefe, care trebuie să asigure înzestrarea tehnică a agriculturii cum şi ,a industriei uşoare şi alimentare. Bugetul de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1955 prevede mijloacele financiare necesare,, pentru lărgirea industriei grele cum şi pentru rigcarea şi dezvoltarea, pe această bază, a agriculturii şi a industriei producătoare de bunuri de larg consum. In 1954, producţia globală în industria socialistă a crescut cu 6,6 iar sută faţă de 1953 şi a depăşit cu 93 la sută nivelul producţiei din anul 1950. In industria grea s-au obţinut succese importante, în construcţiile de maşini, la industriapetroliferă şi minieră, în industria electrotehnică şi energetică, în construcţiile navale, atelierele căilor ferate, etc. Ca urmare a măsurilor luate de Guvern pentru consolidareabazei tehnico-materiale a agriculturii şi pentru cointeresarea materială a ţărănimii muncitoare, potrivit HotăTovarăşi deputaţi, *-» ■ r * M Jkvy , Prezentăm spre aprobare Marii Adunări Naţionale, rezultatele definitive ale executării bugetuluide Stat al Republicii Populare Române pe 1953. Tovarăşi deputaţi. Bugetul de Stat pe 1954 s-a realizat la venituri în sumă de 41.374,3 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 38.309,6 milioane lei, cu o depăşire a venituriilor faţă de cheltuieli în sumă de 3.064,7 mMksam® lei. Cea mai mare partea veniturilor bugetuluide Stat a fost încasată din sectorul socialist al economiei naţionale, încasările din impozitul pe circulaţia produselor şi cotele părţi din beneficiile întreprinderilor şi organizaţiilor economice, care constituie principalele surse de venituri, au Tovarăşi deputaţi, Bugetul de Stat al Republicii Populare Române pe 1955 se prezintă spre aprobare Marii Adunări Naţionale, la venituri însuma de 44.405,0 milioane Iei, iar la cheltuieli în sumă de 43.005,0 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli de 1.400,0 milioane lei. In buget se reflectă consecinţele financiare ale reducerii preţurilor cu ridicata la mijloacele de producţie fabricate în întreprinderile de stat, însemnătatea acestei operaţiuni constă în faptul că, se poate urmări cu mai siuită uşurinţă preţul de cost al produselor şi efortul muncitorilor pentru realizarea sarcinii de reducere a preţului de cost. Odată cu această operaţies-au rentabilizat unele ramuri industriale care au lucrat cu pierdere. Veniturile din acumulări ce pre varsă la buget de către întreprinderile de stat, seridică la suma de 24.110,1 milioane lei ceea ce reprezintă 54,3% din totalul veniturilorbugetului. " ■ -impozitele de la populaţie sunt prevăzute in buget în sumă de 3.334,0 milioane lei, reprezentînd 7,5% din totalul veniturilor. Resursele bugetului de Stat pe 1955 sunt destinate in cea mai mare parte pentru finanţarea economiei naţionale şi pentru acţiunile social-culturale. Pentru aceste scopuri au fost prevăzute în buget 31.303,2 milioane lei, adică 72,8% din totalul cheltuielilor. Folosirea resurselor bugetului într-o proporţie atît de însemnată pentru dezvoltarea economiei naţionale şi pentru lărgirea acţiunilor social-culturale caracterizează bugetul statului nostru democratpopular, ca buget al construcţiei paşnice şi întăririi economice a patriei noastre, al ridicării nivelului de trai material şi cultural a! poporului muncitor. Pentru finanţarea economiei naţionale s-aprevăzut în buget suma de 24.351,9 milioane lei, adică 56,6% din totalul cheltuielilor in care sunt cuprinse şi sumele alocate pentru lucrările capitale. Pe lingă mijloacele, de la buget, vor mai fi utilizate pentru finanţarea economiei naţionale şi resurse proprii ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice, în sumă de 7.510,7 milioane lei. In acest fel totalul mijloacelor destinate cheltuielilor pentru economia natională, în anul 1955, se ridică la suma de 31.862,6 mioane lei. Pentru finanțarea lucrărilor capitale se va da de la buget suma de 9.091,3 milioane lei, adică 21,1 la sută din totalul cheltuelilor. Mijloacele importante alocata in anul 1955 pentru investiţii vor asigura mărirea mijloacelor de bază ale industriei, agriculturii, transportului şi altor ramuri ale economiei naţionale. In industria grea vor fi mărite capacităţile de producţie în ramurile construcţiilor de maşini, siderurgie şi metale neferoase, se vor construi şi pune în funcţiune noi instalaţii, rafinării şi conducte în industria petrollieră, vor fi executate lucrări pentru deschideri de mine şi lărgirea minelor existente în industria cărbunelui, se vor construi şi da în exploatare noi hidrocentrale şi termocentrale, se va continua înzestrarea cu noi utilaje şi mecanisme a industriei lemnului şi hârtiei. Lucrările capitale ce vor fi executate în industria grea reprezintă 45,2 la sută din volumul total al planului de investiţii pe 1955, în industria uşoară şi alimentară, precum şi în industria locală vor fi învestite mijloace financiare,in preţuri comparabile, cu 15,3 la sută mai mari ca în anul 1954 pentru construirea de fabrici şi secţii noi, cum şi pentru dezvoltarea şi modernizarea celor existente. Pentru înzestrarea agriculturii cu noi tractoare şi maşini agricole, înfiinţarea a 20 staţiuni de maşini şi tractoare noi şi consolidarea celor existente, înfiinţarea de noi centre mecanice, dezvoltarea gospodăriilor agricole de stat, executarea de lucrări deirigaţii, îndiguiri şi altor lucrări rârilor Plenarei lărgite a Comitetului Central al P.M.R. din 19—20 august 1953, s-au obţinut succese importante în sporireaproducţiei agricole. Rezultatele obţinute în cursul anului 1954 în ce priveşte producţia agricolă au contribuit la o mai bună aprovizionare a populaţiei cu produse agro-alimentare şi a industriei producătoare de bunuri de consum cu materii prime. Creşterea producţiei industriale şi agricole, lărgirea activităţii comerţului de stat şi cooperatist cum şi sporirea volumului de mărfuri destinate fondului pieţii au creat condiţiile necesare pentru ca la 26 decembrie 1954 să se desfiinţeze sistemul de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi să se treacă la comerţul desfăşurat. Rezultatele pozitive obţinute de la desfiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi trecerea la comerţul desfăşurat, creşterea producţiei industriale şi agricole, sporirea volumului de mărfuri în reţeaua comerţului socialist şi intensificarea schimbului între oraş şi sat au creat condiţiile unor reduceri de preţuri cu amănuntul la unele mărfuri industriale şi alimentare. Aceste măsuri sunt o ilustrare vie a grijii Partidului şiGuvernului nostru pentru creşterea continuă a salariului real al muncitorilor, pentru ridicarea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. Partidul şi guvernul nostru arată necontenit că singura cale justă şi posibilă pentru ridicarea nivelului de trai este sporirea productivităţii muncii, micşorarea sistematică a preţului de cost şi întărirea regimului de economii întocite ramurile economiei naţionale. Numai pe această bază se poate crea o abundenţă de produse necesare oamenilor muncii de la oraşe şi sate şi se pot pune bazele pentru noi reduceri de preţuri în viitor. Potrivit dării de seamă depuse, bugetul de Stat al R.P.R .pe anul 1953 a fost executat la venituri din sumă de lei 38.782.053.294,45, iar la cheltuieli in sumă de 35.638.048.887,95 lei , cu o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli, de lei 3.144.004.406,50 Însumat 21.849,8 milioane lei, reprezeintînd o creştere de 92,1% faţă de 1950. Creşterea încasărilor din aceste venituri este o consecinţă a dezvoltării sectorului socialist al economiei naţionale şi a întăririi economico-financiare a întreprinderilor şi organizaţiilor economice. Partea covârşitoare a mijloacelor bugetului pe 1991 şi anume, 29.661,7 milioane lei, a fost cheltuită pentru dezvoltarea economiei naţionale şi lărgirea acţiunilor social-culturale, ceea ce a contribuit la întărirea puterii economice a statului nostru şi la ridicarea bunăstării poporului muncitor, agricole şi silvice, se prevăd pentru 1955, în preţuri comparabile, cu 40,0%mai multe fonduri decit în 1954. Planul lucrărilor capitale pe anul 1955 prevede lărgirea construcţiilor de locuinţe şi a lucrărilor social-culturale şi edilitare, cu 7,6 la sută faţă de 1954. Bugetul de Stat pe 1955 prevede alocarea sumei de 6.951,3 milioane lei pentru învăţămînt, cultură, sănătate şi alte acţiuni social-culturale, ceea ce reprezintă 16,2 la sută din totalul cheltuelilor bugetare şi o creştere, în preţuri comparabile, de 8,9 la sută faţă de 1954. Pentru cheltuelile de apărare s-a prevăzut în buget suma de 4.477,3 milioane lei. Statul nostru democrat-popular duce cu consecvenţă o politică externă de pace şi de colaborare internaţională, o politică de dezvoltare a relaţiilor economice şi culturale cu alte ţări. Poporul romîn participă cu toate forţele sale la lupta marelui lagăr al democraţiei şi socialismului, îndreptată spre apărarea păcii şi securitatea popoarelor. Faţă de politica dusă de cercurile imperialiste, de reînviere a militarismului german şi de pregătire a unor noi agresiuni, Partidul şi Guvernul nostru consideră de datoria lor să iamăsurile necesare pentru întărirea continuă a capacităţii de apărare a ţării. CREŞTEREA ACUMULĂRILOR INTERNE, O SARCINA PRINCIPALA A ÎNTREPRINDERILOR ŞI ORGANIZAŢIILOR ECONOMICE SOCIALISTE Rezultatele executării bugetului de stat pe 1954 sunt o dovadă a solidităţii finanţelor ţării noastre, asigurată prin dezvoltarea şi întărirea continuă a sectorului socialist al economiei naţionale, sporirea producţiei industriale şi agricole, creşterea circulaţiei mărfurilor şi a venitului naţional. Sursa principală a veniturilor bugetului de Stat o constituie acumulările provenite dela întreprinderile şi organizaţiile, economice socialiste. Acumulările întreprinderilor şi organizaţiilor economice sunt baza creşterilor veniturilor bugetului de stat, care asigură mijloace băneşti necesare pentru dezvoltarea economiei socialiste, sporirea bogăţiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Creşterea acumulărilor şi în primul rînd a beneficiilor poate fi obţinută numaiprin creşterea producţiei industriale şi agricole, ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi respectarea regimului de economii, în toate ramurile economiei naţionale. Pentru ca veniturile bugetului de stat să fie realizate în întregime, a arătat raportorul, este necesar să se acorde toată atenţia îndeplinirii de către fiecare întreprindere a sarcinilor privind reducerea preţului de cost şi creşterea productivităţii muncii. In anul 1954, cu toate că planul de producţie a fost îndeplinit pe întreaga industrie, au existat totuşi unele întreprinderi şi direcţii generale care n-au luat la timp măsurile corespunzătoare pentru realizarea la întregime a sarcinilor de producţe la toate sortimentele. In activitatea unor întreprinderi şi direcţii generale, îndeplinirea planului producţiei marfă a rămas într-o măsură neadmisibilă în urma îndeplinirii producţiei globale. Vorbind despre importanţa creşterii productivităţii muncii, ca principală cale de reducere a preţului de cost şi a spoririiacumulărilor băneşti ale întreprinderilor, raportorul a arătat că în anul 1954 ritmul de creştere a productivităţii muncii in unele ramuri ale industriei nu a fost satisfăcător. Lupta pentru creşterea acumulărilor prin reducerea continuă a preţului de cost şi întărirea regimului de economii, trebuie, să constituie la acest an — ultimul an al primului nostru plan cincinal — o îndatorire de seamă pentru fiecare om almuncii, fiind convinşi că fiecare procent de reducere a preţului de cost în fiecare întreprindere, măreşte mijloacele financiare pentru dezvoltarea necontenită a industriei socialiste şi a agriculturii. Referindu-se la controlul executat de organele fnanciare şi bancare asupra activităţii economice şi financiare a întreprinderilor, vorbitorul a subliniat că deşi munca organelor Băncii de Stat a fost îmbunătăţită in cursul anului 1954, totuşi activitatea acestor organe i pe linia controlului utilizării fondului de salarii, a decontărilor fără numerar, a creditării pe termen scurt, nu corespunde încă nivelului de dezvoltare a economiei naţionale şi cerinţelor crescinde ale întăririi disciplinei financiare. FINANŢAREA ECONOMIEI NAŢIONALE Din mijloacele bugetului de Stat pe 1955, cea mai mare parte adică 56,6%, este destinată pentru finanţarea economiei naţionale. Cu aceste mijloace se asigură dezvoltarea cu precădere a industriei grele şi, în primul rind, a industriei constructoare de maşini şi pe această bază, dezvoltarea tuturor ramurilor economiei naţionale. Mijloacele băneşti destinate pentru dezvoltarea industriei, în 1955 se ridică la suma de 12.100,0 milioane lei. Aceste mijloace vor servi, în primul rînd, pentru finanţarea lucrărilor capitate în vederea lărgirii capacităţii de producţie a industriei socialiste şi pentru acoperirea necesităţilor sporite de mijloace circulante ale întreprinderilor industriale, ca urmare a creşterii producţiei în anul 1955, precum şi pentru dotări cu mijloace circulante proprii a întreprinderilor industriale ce vor fi date în exploatare în anul 1955. Trebuie să arătăm că la numeroase întreprinderi viteza de rotaţie a mijloacelor circulante se încetineşte în loc să crească. Trebuie să se pună capăt nepăsării şi lipsei de răspundere în gospodărirea fondurilor materiale în întreprinderi şi să se ia măsuri pentru îmbunătăţirea controlului asupra folosirii raţionale a surselor materiale, pentru normarea consumurilor precum şi pentru lichidarea stocurilor supranormative de materii prime şi materiale prin repunerea lor în circuit aşa cum prevăd sarcinile trasate de Consiliul de Miniştri. Perfecţionarea continuă a proceselor tehnologice în întreprinderile industriale constituie un factor de seamă pentru scurtarea ciclului de producţie şi reducerea necesarului de mijloace circulante. Sarcini importante revin întreprinderilor şi organizaţiilor de construcţii în legătură cu realizarea planurilor de lucrări capitale pe anul 1955. Din totalul planului de investiţii, valoarea lucrărilor deconstrucţii şi montaj reprezintă 50, l°/o. Vorbitorul a arătat că pentru îndeplinirea programului de construcţii stabilit prin planul de dezvoltare a economiei naţionale este necesar ca unele întreprinderi şi organizaţii de construcţii să înlăture din activitatea lor o serie de deficienţe cum sunt: folosirea neraţională a utilajului, deficienţe în organizarea şantierelor, în folosirea forţei de muncă şi a materialelor. De asemenea, este necesar să fie înlăturate deficienţele care au persistat în activitatea organizaţiilor de proiectare. Sarcina de reducere a costului construcţiilor şi de creştere a productivităţii muncii prin folosirea cit mai complexa a maşinilor şi mecanismelor, folosirea prefabricatelor, economisirea materialelor și a reței de muncă, retrierea cheltuielilor de transport, precum și prin scăderea cheltuielilor de regie trebuie să constituie o preocupare permanenta a întreprinderilor de construcții. Pe calea defalcării unei cote din fondul de amortizare, s a lăsat la dispoziţia ministerelor şi întrecrinterilor tenduri însemnate pentru reparaţii capitale. Ministerele şi întreprinderile trebuie să poarte o grijă deosebită pentru utilizarea raţională şi integrală a sumelor de care disp Dim, să efectueze reparaţiile din timp, iar prin reducerea costului reparaţiilor capitale, să curprindă un volum cit mai mare de reparaţii. Tovarăşi deputaţi, Partidul Muncitoresc Român şi Guvernul Republicii Populare Române au pus ca sarcină sporirea producţiei agricole, vegetale şi animale şi a producţiei de cereale-marfă. In 1955 s-a prevăzut a se obţine o producţie de 10 milioane tone grîu şi porumb şi o creştere însemnată a numărului de animale şi a productivităţii lor. Prin aceasta se va realiza un nou pas în îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu produse agro-alimentare şi a industriei cu materii prime. Pentru înfăptuirea programului de măsuri privitor la dezvoltarea rapidă a agriculturii şi in primul rînd pentru sporirea producţiei agricole şi dezvoltarea creşterii animalelor, bugetul de Stat pe anul 1955 prevede o creştere a mijloacelor financiare. Fondurile destinate pentru finanţarea agriculturii, în 1955, se ridică la suma de 4.364,7 milioane lei. Pentru 1955, bugetul prevede alocarea sumei de 1.448,5 milioane lei în vederea consolidării staţiunilor de maşini şi tractoare existente, pentru completarea înzestrării lor cu maşini şi tractoare, înfiinţarea de noi S.M.T.-uri, dotarea centrelor mecanice şi a atelierelor de reparaţii şi îndeplinirea planului anual de lucrări. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii trebuie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii S.M.T.-urilor, să asigure folosirea efectivă şi completă a parcului de tractoare şi maşini agricole, să se îngrijească de efectuarea la timp a reparaţiilor cu minimum de mijloace băneşti, întărind controlul îndeplinirii de către fiecare staţiune de maşini şi tractoare, a sarcinilor de reducere a preţului de cost. In îndeplinirea sarcinii de sporire a producţiei agricole, un rol deosebit revine gospodăriilor agricole de stat. Statul acordă un mare ajutor financiar gospodăriilor agricole de stat. In 1955, pentru finanţarea, gospodăriilor agricole de stat s-a alocat suma de 1.398,4 milioane lei, din care pentru investiţii 626,7 trilioane lei. In cursul anului 1954, Consiliul de Miniştri a luat măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare şi de cointeresare materială în creşterea producţiei in gospodărire agricole de stat, astfel încît ele să devină întreprinderi socialiste rentabile. Partidul şi Guvernul acordă o mare atenţie întăririi economico-organizatorice continue a gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor existente şi organizării de noi gospodării agricole, colective şi întovărăşiri, cu respectarea strictă a principiului liberului consimţămînt. De asemenea, acordă un sprijin puternic formelor de asocieri simple de producători, grupelor de într-ajutorare etc., ce se creează în unele regiuni ale ţării în vederea contractărilor şi folosirii în comun a maşinilor agricole ale statului. Pentru realizarea investiţiilor, gospodăriile agricole colective vor primi în anul 1955 credite pe termen lung în sumă de 200 milioane lei. In afară de aceasta, gospodăriile agricole colective vor beneficia de ajutorul statului pe calea creditelor în termen scurt pentru cheltuielile sezoniere de producţie. Conducerile gospodăriilor agricole colective trebuie să folosească cu mai multă grijă creditele acordate de stat, să nu permită întrebuinţarea lor în alte scopuri şi să se îngrijească de restituirea lor la termen. Ele trebuie să asigure mărirea an de an a fondului indivizibil al gospodăriei şi utilizarea acestuia pentru lărgirea proprietăţii obşteşti şi pentru dezvoltarea producţiei. Măsurile luate de Partid şi de Guvern pentru îmbunătăţirea sistemului de contractări şi achiziţii de animale şi produse animale, de plante tehnice, de legume şi fructe etc., constituie un stimulent nou şi puternic pentru ca gospodăriile agricole colective, întovărăşirile şi producătorii individuali să sporească producţia. Banca Agricolă care şi-a început activitatea din luna ianuarie 1955, va fi în măsură să finanţeze şi să crediteze în mai bune condiţii atît sectorul socialist cit şi sectorul individual din agricultură. CHELTUIELILE PENTRU CULTURĂ, SANATATE, ASISTENŢA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE Partidul şi Guvernul manifestă o grijă permanentă pentru cultura şi sănătatea poporului. În 1955, pentru acţiunile social-culturale se prevede în bugetul de Stat suma de 6.951,3 milioane lei, cu o creştere faţă de 1954, în preţuri comparabile, cu 8,9%. Pentru întreţinerea spitalelor, sanatoriior, policlinicilor, ambulatoriilor, maternităor, creşelor şi altor instituţii de ocrotire a sănătăţii, sunt prevăzute în anul 1955, în preţuri comparabile, mijloace financiare cu 13,0 la sută mai mari decît în anul 1954. O parte însemnată din aceste mijloace se acordă pentru lărgirea reţelei de unităţi sanitare şi pentru mărirea numărului de paturi în unităţile existente. Fondurile prevăzute în anul 1955 pentru acţiunile de sănătate asigură majorarea alocaţiilor pentru medicamente, instrumente medicale şi cazarmament, ceea ce va duce la îmbunătăţirea calitativă a deservirii medicale a oamenilor muncii. Creşterea bugetului Asigurărilor Sociale de Stat cu 19,9 la sută faţă de anul 1954, a făcut posibilă alocarea unor fonduri sporite pentru amenajări şi instalaţii în staţiunile de odihnă, pentru trimiterea la odihnă şi tratament balneo-climatic a oamenilor muncii, precum şi pentru alte măsuri social-culturale. PERFECŢIONAREA ŞI IEFTINIREA CONTINUA A APARATULUI DE STAT Perfecţionarea şi ieftinirea continuă a aparatului de stat, prin îmbunătăţirea structurii organizatorice a acestuia, prin găsirea formelor celor mai raţionale şi operative de muncă, prin eliminarea cheltuielilor neeconomicoase, prin întărirea răspunderii şi a disciplinei în muncă, trebuie să constituie o sarcină permanentă a tuturor lucrătorilor din aparatul de stat. Cheltuielile de întreţinere a aparatului de stat pe anul 1955 sînt prevăzute în sumă de 1.335,3 milioane lei, reprezentînd 3,1 la sută din totalul cheltuielilor bugetului de stat. Faţă de anul 1954, cheltuielile de întreţinere a aparatului de stat pe anul 1955, la preţuri comparabile, se micşorează cu 20 milioane lei. In aparatul de stat mai există însă servicii cu activităţi paralele, verigi intermediare de prisos, exagerări în statele de funcţiuni ale organelor de administraţie şi de conducere. In dauna activităţilor de bază, mai sînt ocupaţi cu lucrări de birou numeroşi ingineri, agronomi, învăţători, medici şi alţi specialişti. Ministerele, instituţiile centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare sînt obligate să ia măsuri hotărîte pentru îmbunătăţirea structurii aparatului administrativ. O sarcină de o deosebită importanţă pe care Partidul şi Guvernul o pun în faţa organelor de stat, a unităţilor economice şi a tuturor oamenilor muncii, este hinta hotărîtă împotriva oricărui caz de abuz sau fraudă în avutul obştesc. Apărarea şi păstrarea avutului obştesc constituie o înaltă datorie patriotică a fiecărui om al muncii. BUGETE LOCALE Bugetele sfaturilor populare cuprinse în bugetul de Stat pe anul 1955, reprezintă suma de 5.996,7 milioane lei, cu o creştere, în preţuri comparabile, de 21,5 la sută faţă de anul 1954. Din an la an cresc alocaţiile în bugetele regiunilor pentru finanţarea industriei locale, a gospodăriei comunale, a gospodăriei drumurilor şi agriculturii, pentru lărgirea şi îmbunătăţirea activităţii instituţiilor de învăţămînt, cultură şi sănătate. Comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să dea o atenţie mai mare şi să conducă îndeaproape activitatea economică şi financiară a întreprinderilor locale, cum şi instituţiilor social-culturale. Comitetele executive ale sfaturilor populare trebuie să dea dovadă de mai multă iniţiativă în folosirea şi valorificarea resurselor locale existente, să lupte pentru a da o producţie mai mare şi variată. Comitetele executive ale sfaturilor populare şi organele financiare au sarcina să ducă o muncă perseverentă pentru realizarea integrală şi la timp a veniturilor bugetelor lor. Tovarăşi deputaţi, Anul acesta fiind ultimul an care încheie primul nostru plan cincinal, este necesar să mobilizăm toate forţele şi toată energia creatoare pentru dezvoltarea mai departe a industriei grele, pentru grăbirea ritmului de ridicare a agriculturii şi sporirea necontenită a producţiei mărfurilor de consum popular. Oamenii muncii din uzine şi de pe ogoare sînt hotărîţi să obţină în acest an noi succese, îndeplinind cu cinste sarcinile trasate de Partid şi de Guvernul Republicii Populare Române pentru realizarea programului dezvoltării continue a economiei naţionale, pentru creşterea bunăstării materiale şi culturale a poporului muncitor, întrecerea socialistă ce se desfăşoară în întreprinderile de stat pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de producţie prevăzute în planul de 5 ani, sînt cel mai elocvent exemplu de luptă avîntată pentru sporirea continuă a producţiei, pentru înflorirea scumpei noastre patrii. Bugetul de Stat pe 1955, pe care îl supun spre examinare şi aprobare Marii Adunări Naţionale, răspunde acestor sarcini. El se întemeiază pe planul de Stat şi asigură mobilizarea mijloacelor bănești pentru îndeplinirea acestuia. Lunta pentru realizarea veniturilor prevăzute în buget și pentru cheltuirea cumpătată a fondurilor alocate constituie o îndatorire patriotică a conducătorilor din economie, a lucrătorilor din sistemul financiar şi a tuturor oamenilor muncii, îndeplinirea cu succes a planului de Stat şi a bugetului de Stat pe anul 1955 va constitui o nouă victorie a oamenilor muncii pe drumul construirii socialismului în ţara noastră. Cuvîntul acad. Raluca Ripan Acad. Raluca Ripan, deputat al circumscripţiei electorale Cluj-Nord, regiunea Cluj, a spus: Cu mare satisfacţie au luat cunoştinţă oamenii de ştiinţă şi cultură din R.P.R. de hotărîrile istorice ale Conferinţei de la Varşovia a statelor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa. Tratatul încheiat îndreptăţeşte pe de-antregul convingerea tuturor popoarelor iubitoare de pace că pentru prima oară în istorie a luat naştere o forţă in stare să ţină în friu pe orice agresor şi la nevoie să-i dea o ripostă nimicitoare. Omenirea are nevoie de pace, de încredere reciprocă, de cunoaştere multilaterală a culturii. Nu se poate concepe ca toate adevărurile date de ştiinţă omenirii să se întoarcă distrugătoare împotriva omenirii, în loc de a-i uşura munca, de a face viaţa mai bună şi mai fericită. Ca oameni de ştiinţă ce slujim cauza progresului nu putem rămîne indiferenţi faţă de manifestările ce ameninţă pacea, ci ne ridicăm hotărîţi împotriva lor şi sprijinim din toate puterile acţiunile menite să înlăture primejdia unui nou război. Vom munci pentru a spori puterea patriei noastre pregătind cadre noi şi punînd ştiinţa în slujba fericirii poporului nostru. Ştiinţa ne-a deschis drumul pentru cunoaşterea naturii şi a forţelor ei, noi învăţăm să le utilizăm din plin pentru uşurarea vieţii. Tratatul încheiat la Varşovia Întăreşte în conştiinţa oamenilor de ştiinţă din ţara noastră sentimentul de securitate in viitor. Cuvîntul lui loan Cîrcei Deputatul loan Cîrcei din circumscripţia electorală Jimbolia, regiunea Timişoara, a arătat că : In rîndurile harnicului nostru popor muncitor, constructor al socialismului şi apărător hotărît al păcii, tineretul muncitor a primit cu deosebită încredere şi satisfacţie actul istoric al încheierii la Varşovia a Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală. Regimul de democraţie populară a dat tineretului o adevărată tinereţe, o viaţă nouă în care el se bucură de depline drepturi politice, de posibilitatea de a munci şi învăţa, de a se bucura de viaţă, de a-şi întemeia un cămin fericit. Tocmai de aceea tineretul nostru este plin de încredere în viitor, tocmai de aceea tineretul nostru iubeşte cu înflăcărare patria sa scumpă, Republica Populară Română. Tinerii patriei noastre sînt hotărîţi să apere din toate puterile cuceririle revoluţionare ale poporului nostru, securitatea ţării noastre, să-şi aducă contribuţia la lupta pentru asigurarea păcii în întreaga lume. De aceea, ca şi întregul nostru popor, tineretul îşi dă întreaga sa adeziune Tratatului încheiat la Varşovia, se angajează să contribuie la îndeplinirea tuturor obligaţiilor ce revin ţării noastre prin acest Tratat şi sprijină măreaţa alianţă şi prietenie a ţărilor lagărului democraţiei şi socialismului pusă în slujba păcii şi progresului omenirii. Cuvîntul lui Marin Vintilă Deputatul Marin Vintilă din circumscripţia electorală Simeria, regiunea Hunedoara, a spus printre altele: Cum să nu provoace îngrijorarea şi mînia popoarelor de pretutindeni şi în deosebi a celor europene faptul că militariştilor germani li se pun acum în mînă arme atomice şi hidrogenice ? Cum să uite popoarele că în primul şi în al doilea război mondial agresiunea a pornit de la militariştii germani ? De aceea popoarele văd la propunerea Guvernului Sovietic cu privire la reducerea armamentelor şi interzicerea armelor de exterminare în masă, în Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, şi în crearea Comandamentului unificat al forţelor armate ale statelor semnatare, expresia vie a dragostei lor de pace şi o siguranţă trainică împotriva oricărui agresor. Poporul nostru a primit cu entuziasm încheierea Tratatului de la Varşovia şi este gata să întărească mai departe, prin munca şi lupta sa, lagărul păcii şi socialismului. In scrisoarea sa acad. Radu Cernătescu, deputat al circumscripţiei electorale Huşi, regiunea Iaşi, scrie între altele : Fiind suferind şi neputîind participa direct la lucrările Marii Adunări Naţionale vă trimit prin această scrisoare expresia sentimentelor şi gîndurilor mele în legătură cu ratificarea tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între statele europene iubitoare de pace. Ideia convocării unei conferinţe a tuturor statelor iubitoare de pace, enunţată încă în decembrie 1954 la Conferinţa de la Moscova, mi-a dat imaginea anticipată a modului în care trebuie să ducă o luptă cît mai organizată toate ţările interesate să apere pacea. Tratatul care s-a încheiat şi pe care Marea Adunare Naţională urmează să-l ratifice exprimă în gradul cel mai înalt dorinţa fierbinte a noastră, a tuturor lucrătorilor ştiinţifici, a tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, a oamenilor cinstiţi din lumea întreagă pentru că el este un puternic instrument nu numai împotriva unei agresiuni ci şi pentru rezolvarea problemelor internaţionale în spiritul păcii şi înţelegerii, în perfectă concordanţă cu interesele tuturor popoarelor. Lucrătorii ştiinţifici de la Filiala Iaşi a Academiei R.P.R., din oraşul şi regiunea Iaşi, îşi exprimă prin cuvîntul meu aprobarea fierbinte a Tratatului de la Varşovia. Cuvîntul lui Filip Geltz Deputatul Filip Geltz, din circumscripţia electorală Lovrin, regiunea Arad, a arătat că ratificarea acordurilor de la Paris şi Includerea Germaniei occidentale în blocul agresiv al Atlanticului de Nord, organizat şi dominat de S.U.A., constituie o gravă ameninţare pentru cauza păcii şi securităţii popoarelor. împotriva tratatelor de la Paris s-a ridicat valul mişcării populare. O importanţă deosebită o are creşterea hotărîrii de luptă a maselor populare împotriva planurilor de înarmare şi militarizare a Germaniei occidentale. Poporul german vede din ce în ce mai limpede că lupta pentru unitatea sa naţională şi independenţa sa este incompatibilă cu acordurile de la Paris. El vede în R.D. Germană apărătorul intereselor sale vitale, bastionul forţelor iubitoare de pace din întreaga ţară.. Populaţia minorităţii naţionale germane din patria noastră aprobă ca hotărîre şi căldură Tratatul de la Varşovia. Ea este conştientă că hotărîrile de la Varşovia apără interesele sale cele mai vitale de oameni liberi într-o patrie liberă. Muncitori, ţărani muncitori, intelectuali de naţionalitate germană îşi exprimă hotărîrea de a depune toate eforturile în sectorul lor de muncă pentru înflorirea economiei şi culturii, pentru întărirea capacităţii de apărare a Republicii Populara Române. Cuvîntul preotului Alexandru Ionescu Preotul Alexandru Ionescu, deputat al cir- cumscripţiei electorale „30 Decembrie“, oraşul Bucureştii a spus: In faţa primejdiei pe care o reprezintă războiul şi folosirea armelor de distrugere în masă, oamenii de bună credinţă, indiferent de convingerile politice şi religioase, şi-au întins prieteneşte mâinile şi au dat glas unei dorinţi adînci a sufletului omenesc: întemeierea unei păci trainice pe pământ. Ca slujitor al Bisericii ortodoxe romîne, conştient că exprim convingerile slujitorilor acestei biserici şi convingerile slujitorilor celorlalte culte din ţara noastră, salut cu satisfacţie deosebită încheierea Tratatului de la Varşovia şi-mi exprim încrederea că el poate constitui o pavăză din cele mai puternice împotriva agresiunii. Căpeteniile şi mulţi slujitori ai cultelor, din ţara noastră sînt încredinţaţi că prin încheierea Tratatului de la Varşovia s-a făcut un important pas înainte pe calea întăririi păcii, împotriva celor care o ameninţă, şi laolaltă cu toţi oamenii de bună credinţă din ţara noastră, ei depun eforturi sporite în această sfîntă şi mare acţiune. Cuvîntul acad. Ştefan S. Nicolau I Acad. Ştefan S. Nicolau, deputat al circumscripţiei electorale Turburea, regiunea Graiova, a spus între altele : Azi se împlineşte o săptămână de cted îri această incintă s-au încheiat lucrările reprezentanţilor mişcării pentru apărarea păcii din Republica Populară Romînă. Rezultatele obţinute au oglindit fidel voinţa fermă a întregului nostru popor, de a munci şi de a lupta cu toate forţele sale pentru apărarea păcii. Din această voinţă puternică de a se împotrivi forţelor războiului a fost făurit şi Tratatul de la Varşovia. Pentru prima oară în istoria omenirii, apare un asemenea tratat, în care comunitatea de ţeluri şi interese, şi în special, voinţa fermă de a cuceri dreptul la linişte şi prosperitate, dreptul la pace, a unui grup de popoare ce totalizează aproape un miliard de oameni, se materializează prin legăminte şi măsuri concrete de colaborare, de întărire a securităţii şi a păcii, de asistenţă mutuală în caz de agresiune armată din partea forţelor întunecate ale războiului. Mulţumită acestui Tratat, document de importanţă deosebită a epocii noastre, Republica Populară Romînă, ca şi celelalte republici din lagărul socialismului, are astăzi mijloace pentru a-şi apăra cele mai de preţ bunuri, libertatea şi pacea. Cuvîntul lui Costache Antoniu Deputatul Costache Antoniu din circumscripţia electorală Turnu Măgurele, regiunea Bucureşti, a spus : Citind paragrafele Tratatului de la Varşovia eşti impresionat de limpezimea afirmaţiilor, de argumentarea de o logică de fier, de buna credinţă care reiese din această cartă a apărării păcii. Totul este spus clar şi hotărit: este o înţelegere paşnică, defensivă, a unor popoare unite şi puternice, pentru a nu fi surprinse de agresiune. Convins că-mi îndeplinesc o datorie de artist-cetăţean, voi vota pentru ratificarea Tratatului de la Varşovia, chezăşie a unităţii popoarelor, hotărîte să apere pacea şi securitatea în Europa, chezăşie a unui viitor mai bun. Cuvîntul Măriei Arnăutu Deputata Maria Arnăutu, din circumscripţia electorală Văleni de Munte, regiunea Ploeşti, a spus printre altele: împreună cu tovarăşii mei de muncă, învăţători şi profesori de la şcolile din comuna noastră, am urmărit cu multă atenţie lucrările Conferinţei de la Varşovia. Semnarea Tratatului de la Varşovia a dat muncitorilor şi ţăranilor muncitori din circumscripţia mea încrederea că munca noastră paşnică este asigurată şi că o eventuală agresiune ne va găsi pregătiţi aşa cum se cuvine. Pentru noi, învăţătorii şi profesorii, hotărîrile Conferinţei de la Varşovia constituie imbold de muncă. In activitatea noastră de zi cu zi vom munci în așa fel ca fiecare elev pe care-l educăm să devină un luptător activ pentru socialism, pentru apărarea patriei. I. Rezultatele definitive ale executării bugetului de Stat pe anul 1953 II. Rezultatele provizorii ale executării bugetului de Stat pe anul 1954 III. Bugetul de Stat pe anul 1955 Discuţii la proiectul de lege privind ratificarea Tratatului de la Varşovia Cuvîntul acad. Radu Cernătescu