Steagul Roşu, iunie 1955 (Anul 2, nr. 364-389)

1955-06-01 / nr. 364

Pag. 2-a STEAGUL ROŞU­ Lucrările celei de a VI-a sesiuni a Marii Adunări Naţionale a R. P. R. Despre Bugetul de Stat al R. R R. pe anul 1955 Raport prezentat de ministrul D. Tovarăşi deputaţi, Bugetul de Stat a! Republicii Populare Române pe anul 1955, pe care din însărci­narea Consiliului de Miniştri îl prezint spre examinare şi aprobare Marii Adunări Na­ţionale, oglindi­­te sarcinile trasate de Par­tidul Muncitoresc Român şi de Guvern pri­vind dezvoltarea economiei naţionale, creş­terea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii, întărirea puterii economi­ce şi ,a capacităţii de apărare a ţării. Partidul şi Guvernul au dus şi duc o poli­tică consecventă de dezvoltare continuă a industriei grele , temelia temeliilor dez­voltării tuturor ramurilor economiei naţionale şi izvorul bunăstării poporului muncitor, în­deplinirea măsurilor pentru sporirea pro­ducţiei agricole şi a bunurilor de larg con­sum poate fi obţinută numai­­pe baza dez­voltării ipotern­ice­­a industriei grefe, care tre­buie să asigure înzestrarea tehnică a agri­culturii cum şi ,a industriei uşoare şi ali­mentare. Bugetul de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1955 prevede mijloacele fi­nanciare necesare,, pentru lărgirea industriei grele cum şi pentru rigcarea şi dezvoltarea, pe această bază, a agriculturii şi a industriei producătoare de bunuri de larg consum. In 1954, producţia globală în industria so­cialistă a crescut cu 6,6 iar sută faţă de 1953 şi a depăşit cu 93 la sută nivelul pro­ducţiei din anul 1950. In industria grea s-au obţinut succese im­portante, în construcţiile de maşini, la in­dustria­­petroliferă şi minieră, în industria­ electrotehnică şi energetică, în construcţiile navale, atelierele căilor ferate, etc. Ca urm­are a măsurilor luate de Guvern pentru consolidarea­­bazei tehnico-materiale a agriculturii şi pentru cointeresarea mate­rială a ţărănimii muncitoare, potrivit Hotă­Tovarăşi deputaţi, *-» ■ r * M Jkvy , Prezentăm spre aprobare Marii Adunări Naţionale, rezultatele definitive a­le execută­rii bugetului­­de Stat al Republicii Populare Române pe 1953. Tovarăşi deputaţi. Bugetul de Stat pe 1954 s-a realizat la venituri în sumă de 41.374,3 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 38.309,6 milioane lei, cu o depăşire a venit­uriilor faţă de chel­tuieli în sumă d­e 3.064,7 mM­ksam® lei. Cea mai mare parte­­a veniturilor bugetu­lui­­de Stat a fost încasată din sectorul so­cialist al economiei naţionale, încasările din impozitul pe circulaţia pro­­duselor şi cotele părţi din beneficiile între­prinderilor şi organizaţiilor economice, care constituie principalele surse de venituri, au Tovarăşi deputaţi, Bugetul de Stat al Republicii Populare Române pe 1955 se prezintă spre aprobare Marii Adunări Naţionale, la venituri în­suma de 44.405,0 milioane Iei, iar la chel­tuieli în sumă de 43.005,0 milioane lei, cu o depăşire a veniturilor faţă d­e cheltuieli de 1.400,0 milioane lei. In buget se reflectă consecinţele finan­ciare ale reducerii preţurilor cu ridicata la mijloacele de producţie fabricate în în­treprinderile de stat, însemnătatea acestei operaţiuni constă în faptul că, se poate urmări cu mai siuită uşurinţă preţul de cost al produselor şi efortul muncitorilor pentru realizarea sarcinii de reducere a preţului de cost. Odată cu această operaţie­­s-au rentabilizat unele ramuri industriale care au lucrat cu pierdere. Veniturile din acumulări ce pre va­rsă la buget de către întreprinderile de stat, se­­ridică la suma de 24.110,1 milioane lei ceea ce reprezintă 54,3% di­n totalul veniturilor­­bugetu­lui. " ■ -impozitele­ de­ la­ populaţie sunt prevăzute in buget în sumă de 3.334,0 milioane lei, reprezentînd 7,5% din totalul veniturilor. Resursele bugetului de Stat pe 1955 sunt destin­ate in cea mai mare parte pentru finanţarea economiei naţionale şi pentru acţiunile social-culturale. Pentru aceste scopuri au fost prevăzute în buget 31.303,2 milioane lei, adică 72,8% din totalul chel­tuielilor. Folosirea resurselor bugetului într-o proporţie atît de însemnată pentru dezvoltarea economiei naţionale şi pentru lărgire­a acţiunilor social-culturale caracte­rizează bugetul statului nostru democrat­­popular, ca buget al construcţiei paşnice şi întăririi economice a patriei noastre, al ridicării n­ivelului de trai material şi cultu­ral a! poporului muncitor. Pentru­ finanţarea economiei naţionale s-a­­­prevăzut în buget suma de 24.351,9 mili­oane lei, adi­că 56,6% din totalul cheltuieli­lor in care sunt cuprinse şi sumele alocate pentru lucrările capitale. Pe lingă mijloa­cele, de la buget, vor m­ai fi utilizate pentru finanţarea economiei naţionale şi resurse proprii ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice, în sum­ă de 7.510,7 milioane lei. In acest fel totalul mijloacelor destinate cheltuielilor pentru economia natio­na­lă, în anul 1955, se ridică la suma de 31.862,6 m­­ioane lei. Pentru finanțarea­­ lucrărilor capitale se va da­ de la buget suma de 9.091,3 mili­oane lei, adică 21,1 la sută din totalul cheltuelilor. Mijloacele importante alocata in anul 1955 pentru investiţii vor asigura mărirea mijloacelor de bază ale industriei, agricul­turii, transportului şi altor ramuri­ ale eco­nomiei naţionale. In industria grea vor fi mărite capaci­tăţile de producţie în ramurile construcţi­ilor de maşini, siderurgie şi metale nefe­roase, se vor construi şi pune în funcţiu­ne noi instalaţii, rafinării şi conducte în industria petrollieră, vor fi executate lucrări pentru deschideri de mine şi lărgirea mi­nelor existente în industria cărbunelui, se vor construi şi da în exploatare noi hi­drocentrale şi termocentrale, se va con­tinua­ înzestrarea cu noi utilaje şi meca­nisme a industriei lemnului şi hârtiei. Lucrările capitale ce vor fi executate în industria grea reprezintă 45,2 la sută din volumul total al planului de investiţii pe 1955, în industria uşoară şi alimentară, pre­cum şi în industria locală vor fi învestite mijlo­ace financiare,­in preţuri comparabile, cu 15,3 la sută mai mari ca în anul 1954 pentru construirea de fabrici şi secţii noi, cum şi pentru dezvoltarea şi modernizarea celor existente. Pentru înzestrarea agriculturii cu noi tractoare şi maşini agricole, înfiinţarea a 20 staţiuni de maşini şi tractoare noi şi consolid­are­a celor existente, înfiinţarea de noi centre mecanice, dezvoltarea gospodă­riilor agricole de stat, executare­a d­e lu­crări de­­irigaţii, îndiguiri şi altor lucrări rârilor Plenarei lărgite a Comitetului Cen­tral al P.M.R. din 19—20 august 1953, s-au obţinut succese importante în sporirea­­pro­ducţiei agricole. Rezultatele obţinute în cursul anului 1954 în ce priveşte producţia agricolă au contri­buit la o mai bună aprovizionare a popu­laţiei cu produse agro-alimentare şi a in­dustriei producătoare de bunuri de consum cu materii prime. Creşterea producţiei in­dustriale şi agricole, lărgirea activităţii co­merţului de stat şi cooperatist cum şi spori­rea volumului de mărfuri destinate fondului pieţi­i au creat condiţiile necesare pentru ca la 26 decembrie 1954 să se desfiinţeze siste­mul de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi să se treacă la comerţul desfăşurat. Rezultatele poziti­ve obţinute de la­ des­fiinţarea sistemului de aprovizionare pe bază de cartele şi raţii şi trecerea la comer­ţul desfăşurat, creşterea producţiei indus­triale şi agricole, sporirea volumului de măr­furi în reţeaua comerţului socialist şi inten­sificarea sc­himbului între oraş şi sat au creat condiţiile unor reduceri de­ preţuri cu amănuntul la unele mărfuri industriale şi a­­limentar­e. Aceste măsuri sunt o ilustrare vie a grijii Partidului şi­­Guvernului nostru pentru creş­terea continuă a salariului real al muncito­rilor, pentru ridicarea nivelului de trai ma­terial şi cultural al oamenilor muncii. Partidul şi guvernul nostru arată necon­tenit că singura cale justă şi posibilă pen­tru ridicarea nivelului de trai este sporirea productivităţii muncii, micşorarea sistema­tică a preţului de­ cost şi întărirea regimu­lui de economii în­tocite ramurile economiei naţionale. Numai pe această bază se poate crea o abundenţă de produse necesare oa­menilor muncii de la oraşe şi sate şi se pot pune bazele pentru­ noi reduceri de pre­ţuri în viitor. Potrivit dării de seamă depuse, bugetul de Stat al R.P.R .pe anul 1953 a fost executat la venituri din sumă de lei 38.782.053.294,45, iar la cheltuieli in sumă de 35.638.048.887,95 lei , cu o depăşire a­ veniturilor faţă de cheltuieli, de lei 3.144.004.406,50 Însumat 21.849,8 milioane lei, re­prezeintînd o creştere de 92,1% faţă de 1950. Creşterea încasărilor din aceste venituri este o consecinţă a dezvoltării sectorului so­cialist al economiei naţionale şi a întăririi econo­mi­co-financiare a întreprinderilor şi or­ganizaţiilor economice. Partea covârşitoare a mijloacelor bugetului pe 1991 şi anume, 29.661,7 milioane lei, a fost cheltuită pentru dezvoltarea economiei naţionale şi lărgirea acţiunilor social-cu­ltu­­ra­le, ceea ce a contribuit la întărirea puterii economice a statului nostru şi la ridicarea bunăstării poporului muncitor, agricole şi silvice, se prevăd pentru 1955, în preţuri comparabile, cu 40,0%­­mai multe fonduri decit în 1954. Planul lucrărilor capitale pe anul 1955 prevede­ lărgirea construcţiilor de locuinţe şi a lucrărilor social-culturale şi edilitare, cu 7,6 la sută faţă de 1954. Bugetul de Stat pe 1955 prevede alocarea sumei de 6.951,3 milioane lei pentru învă­­ţămînt, cultură, sănătate şi alte acţiuni so­cial-culturale, ceea ce reprezintă 16,2 la sută din tot­alul cheltuelilor bugetare şi o creştere, în preţuri comparabile, de 8,9 la sută faţă d­e 1954. Pentru cheltuelile de apărare s-a prevă­zut în buget suma de 4.477,3 milioane lei. Statul nostru democrat-popular duce cu consecvenţă o politică externă de pace şi de colaborare internaţională, o politică d­e dezvoltare a relaţiilor economice şi cultu­rale cu alte ţări. Poporul ro­mîn participă cu toate forţele s­ale la lupta marelui lagăr al d­emocr­aţiei şi socialismului, îndreptată spre apărarea­ păcii şi securitatea popoare­lor. Faţă de politica dusă de cercurile im­perialiste, de reînviere a militarismului german şi de pregătire a unor noi agre­siuni, Partidul şi Guvernul nostru consideră de datoria lor să ia­­măsurile necesare pen­tru întărirea continuă a capacităţii de apă­rare a ţării. CREŞTEREA ACUMULĂRILOR INTERNE, O SARCINA PRINCIPALA A ÎNTREPRIN­DERILOR ŞI ORGANIZAŢIILOR ECONO­MICE SOCIALISTE Rezultatele executării bugetului d­e stat pe 1954 sunt o dovadă a solidităţii fina­n­­ţelor ţării noastre, asigurată prin dezvol­tarea şi întărirea continuă a sectorului so­cialist al economiei naţionale, sporirea producţiei industriale şi agricole, creşterea circulaţiei mărfurilor şi a venitului naţio­nal. Sursa principală a veniturilor bugetului de Stat o constituie acumulările provenite de­­la întreprinderile şi organizaţiile, econo­mice socialiste. Acumulările întreprinderilor şi organiza­ţiilor economice sunt baza creşterilor ve­niturilor bugetului de stat, care a­sigură mijloace băneşti necesare pentru dezvolta­rea economiei socialiste, sporirea bogăţiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Creşterea acu­mulărilo­r şi în primul rînd a beneficiilor poate fi obţi­nută numai­­prin creşterea producţiei indus­triale şi agricole, ridicarea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi res­pectarea regimului d­e economii, în toate ramurile economiei naţionale. Pentru ca veniturile bugetului de stat să fie realizate în întregime, a arătat ra­portorul, este necesar să se acorde toată atenţia îndeplinirii de către fiecare între­prindere a sarcinilor privind reducerea pre­ţului de cost şi creşterea productivităţii muncii. In anul 1954, cu toate că planul de pro­ducţie a fost îndeplinit pe întreaga indus­trie, au­ existat totuşi unele întreprinderi şi direcţii generale care n-au luat la timp măsurile corespunzătoare pentru realizarea la întregime a sarcinilor de producţ­e la toate sortimentele. In activitatea unor întreprinderi şi direc­ţii generale, îndeplinirea planului produc­ţiei marfă a rămas într-o măsură neadmi­sibilă în ur­m­a îndeplinirii producţiei glo­bale. Vorbind despre importanţa creşterii pro­ductivităţii muncii, ca principală cale de reducere a preţului de cost şi a spo­ririi­­acumulărilor băneşti ale întreprinderilor, raportorul a arătat că în anul 1954 ritmul de creştere a productivităţii muncii in u­­nele ramuri ale industriei nu a fost satis­făcător. Lupta pentru creşterea acumulărilor prin reducerea continuă a preţului de cost şi întărirea regimului de economii, trebuie, să constituie la acest an — ultimul an a­l pri­mului no­stru plan cincinal — o îndatorire de seamă pentru fiecare om al­­m­uncii, fiind convinşi că fiecare procent de reducere a preţu­lui de cost în fiecare întreprindere, măreşte mijloacele financiare pentru dez­voltarea­ necontenită a industriei socialiste şi a agriculturii. Referindu-se la controlul executat de or­ganele f­nanciare şi bancare asupra activi­tăţii economice şi financiare a întreprinde­rilor, vorbitorul a subliniat că deşi munca organelor Băncii de Stat a fost îmbunătă­ţită in cursul anului 1954, totuşi activita­tea acestor organe i pe linia controlului uti­lizării fondului d­e salarii, a decontărilor fără numerar, a creditării pe termen scurt, nu corespunde încă nivelului de dezvoltare a economiei naţionale şi cerinţelor c­res­­cinde ale întăririi discipli­nei financiare. FINANŢAREA ECONOMIEI NAŢIONALE Din mijloacele bugetului de Stat pe 1955, cea mai mare parte adică 56,6%, este des­tinată pentru finanţarea economiei naţionale. Cu aceste mijloace se asigură dezvoltarea cu precădere a industriei grele şi, în primul rind, a industriei constructoare de maşini şi pe această bază, dezvoltarea tuturor ra­murilor economiei naţionale. Mijloacele băneşti destinate pentru dezvol­tarea industriei, în 1955 se ridică la suma de 12.100,0 milioane lei. Aceste mijloace vor servi, în primul rînd, pentru finanţarea lucrărilor capitate în­ ve­derea lărgirii capacităţii de producţie a industriei socialiste şi pentru acoperirea ne­cesităţilor sporite de mijloace circulante ale întreprinderilor industriale, ca urmare a creşterii producţiei în anul 1955, precum şi pentru dotări cu mijloace circulante proprii a întreprinderilor industriale ce vor fi date în exploatare în anul 1955. Trebuie să arătăm că la numeroase între­prinderi viteza de rotaţie a mijloacelor circulante se încetineşte în loc să crească. Trebuie să se pună capăt nepăsării şi lipsei de răspundere în gospodărirea fon­durilor materiale în întreprinderi şi să se ia măsuri pentru îmbunătăţirea controlului asupra folosirii raţionale a surselor mate­riale, pentru normarea consumurilor precum şi pentru lichidarea stocurilor supranorma­­tive de materii prime şi materiale prin re­punerea lor în circuit aş­a cum prevăd sar­cinile trasate de Consiliul de Miniştri. Perfecţionarea continuă a proceselor teh­nologice în întreprinderile industriale con­stituie un factor de seamă pentru scurtarea ciclului de producţie şi reducerea necesaru­lui de mijloace circulante. Sarcini importante revin întreprinderilor şi organizaţiilor de construcţii în legătură cu realizarea planurilor de lucrări capitale pe anul 1955. Din totalul planului de investiţii, valoa­rea lucrărilor de­­construcţii şi montaj re­prezintă 50, l°/o. Vorbitorul a arătat că pentru îndeplinirea programului de construcţii stabilit prin pla­nul de dezvoltare a economiei naţionale este necesar ca unele întreprinderi şi organizaţii de construcţii să înlăture din a­ctivitatea lor o serie de deficienţe cum sunt: folosirea ne­raţională a utilajului, deficienţe în organiza­rea şantierelor, în folosirea forţei de muncă şi a materialelor. De asemenea, este necesar să fie înlăturate deficienţele care au persistat în activitatea organizaţiilor de proiectare. Sarcina de reducere a costului construc­ţiilor şi de creştere a productivităţii muncii prin folosirea cit mai complexa a m­aşinilor şi mecanismelor, folosirea prefabricatelor, economisirea materialelor și a reței de mun­că, re­­trierea cheltuielilor de transport, pre­cum și prin scăderea cheltuielilor de regie trebuie să constituie o preocupare perma­nenta a întreprinderilor de construcții. Pe calea defalcării unei cote din fondul de amortizare, s a lăsat la dispoziţia mi­nisterelor şi întrecrinterilor tendu­ri însem­nate pentru reparaţii capitale. Ministerele şi întreprinderile trebuie să poarte o grijă deosebită pentru utilizarea raţională şi integrală a sumelor de care disp Dim, să efectueze reparaţiile din timp, iar prin reducerea costului reparaţiilor capitale, să curprindă un volum cit mai mare de re­paraţii. Tovarăşi deputaţi, Partidul Muncitoresc Român şi Guvernul Republicii Populare Române au pus ca sar­cină sporirea producţiei agricole, vegetale şi animale şi a producţiei de cereale-marfă. In 1955 s-a prevăzut a se obţine o pro­ducţie de 10 milioane tone grîu şi porumb şi o creştere însemnată a numărului de a­­nimale şi a productivităţii lor. Prin aceasta se va realiza un nou pas în îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu produse agro-ali­mentare şi a industriei cu materii prime. Pentru înfăptuirea programului de măsuri privitor la dezvoltarea rapidă a agriculturii şi in primul rînd pentru sporirea producţiei agricole şi dezvoltarea creşterii animalelor, bugetul de Stat pe anul 1955 prevede o creştere a mijloacelor financiare. Fondurile destinate pentru finanţarea agriculturii, în 1955, se ridică la suma de 4.364,7 milioa­ne lei. Pentru 1955, bugetul prevede alocarea sumei de 1.448,5 milioane lei în vederea consolidării staţiunilor de maşini şi trac­toare existente, pentru completarea înzes­trării lor cu maşini şi tractoare, înfiinţarea de noi S.­M.T.-uri, dotarea centrelor meca­nice şi a atelierelor de reparaţii şi înde­plinirea planului anual de lucrări. Ministe­rul Agriculturii şi Silviculturii trebuie să ia măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii S.M.T.-urilor, să asigure folosirea efectivă şi completă a parcului de tractoare şi ma­şini agricole, să se îngrijească de efectua­rea la timp a reparaţiilor cu minimum de mijloace băneşti, întărind controlul înde­plinirii de către fiecare staţiune de maşini şi tractoare, a sarcinilor de reducere a pre­ţului de cost. In îndeplinirea sarcinii de sporire a pro­ducţiei agricole, un rol deosebit revine gos­podăriilor agricole de stat. Statul acordă un mare ajutor financiar gospodăriilor agricole de stat. In 1955, pentru finanţarea, gospodă­riilor agricole de stat s-a alocat suma de 1.398,4 milioane lei, din care pentru inves­tiţii 626,7 trilioane lei. In cursul anului 1954, Consiliul de Miniştri a luat măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare şi de cointeresare materială în creşterea pro­ducţiei in gospodărire agricole de stat, astfel încît ele să devină întreprinderi socialiste rentabile. Partidul şi Guvernul acordă o mare a­­tenţie întăririi economico-organizatorice con­tinue a gospodăriilor agricole colective şi întovărăşirilor existente şi organizării de noi gospodării agricole, colective şi întovărăşiri, cu respectarea strictă a principiului liberului consimţămînt. De asemenea, acordă un spri­­jin puternic formelor de asocieri simple de producători, grupelor de într-ajutorare etc., ce se creează în unele regiuni ale ţării în vederea contractărilor şi folosirii în comun a maşinilor agricole ale statului. Pentru realizarea investiţiilor, gospodăriile agricole colective vor primi în anul 1955 credite pe termen lung în sumă de 200 mi­lioane lei. In afară de aceasta, gospodăriile agricole colective vor beneficia de ajutorul statului pe calea creditelor în termen scurt pentru cheltuielile sezoniere de producţie. Conducerile gospodăriilor agricole colec­tive­ trebuie să folosească cu mai multă grijă creditele acordate de stat, să nu per­mită întrebuinţarea lor în alte scopuri şi să se îngrijească de restituirea lor la ter­men. Ele trebuie să asigure mărirea an de an a fondului indivizibil al gospodăriei şi utilizarea acestuia pentru lărgirea proprietă­ţii obşteşti şi pentru dezvoltarea producţiei. Măsurile luate de Partid şi de Guvern pentru îmbunătăţirea sistemului de contrac­tări şi achiziţii de animale şi produse a­­ni­m­ale, de plante tehnice, de legume şi fructe etc., constituie un stimulent nou şi puternic pentru ca gospodăriile agricole colective, în­tovărăşirile şi producătorii individuali să sporească producţia. Banca Agricolă care şi-a început activi­tatea din luna ianuarie 1955, va fi în mă­sură să finanţeze şi să crediteze în mai bune condiţii atît sectorul socialist cit şi sectorul individual din agricultură. CHELTUIELILE PENTRU CULTURĂ, SANATATE, ASISTENŢA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE Partidul şi Guvernul manifestă o grijă permanentă pentru cultura şi sănătatea po­porului. În 1955, pentru acţiunile social-culturale se prevede în bugetul de Stat suma de 6.951,3 milioane lei, cu o creştere faţă de 1954, î­n preţuri comparabile, cu 8,9%. Pentru întreţinerea spitalelor, sanatorii­o­r, policlinicilor, ambulatoriilor, maternită­­or, creşelor şi altor instituţii de ocrotire a sănătăţii, sunt prevăzute în anul 1955, în preţuri comparabile, mijloace financiare cu 13,0 la sută mai mari decît în anul 1954. O parte însemnată din aceste mij­loace se acordă pentru lărgirea reţelei de unităţi sanitare şi pentru mărirea numă­rului de paturi în unităţile existente. Fondurile prevăzute în anul 1955 pentru acţiunile de sănătate asigură majorarea a­­locaţiilor pentru medicamente, instrumente medicale şi cazarmament, ceea ce va duce la îmbunătăţirea calitativă a deservirii me­dicale a oamenilor muncii. Creşterea bugetului Asigurărilor Sociale de Stat cu 19,9 la sută faţă de anul 1954, a făcut posibilă alocarea unor fonduri spo­rite pentru amenajări şi instalaţii în sta­ţiunile de odihnă, pentru trimiterea la o­­dihnă şi tratament balneo-climatic a oa­menilor muncii, precum şi pentru alte mă­suri social-culturale. PERFECŢIONAREA ŞI IEFTINIREA CON­TINUA A APARATULUI DE STAT Perfecţionarea şi ieftinirea continuă a aparatului de stat, prin îmbunătăţirea structurii organizatorice a acestuia, prin găsirea formelor celor mai raţionale şi o­­perative de muncă, prin eliminarea chel­tuielilor neeconomicoase, prin întărirea răs­punderii şi a disciplinei în muncă, trebuie să constituie o sarcină permanentă a tutu­ror lucrătorilor din aparatul de stat. Cheltuielile de întreţinere a aparatului de stat pe anul 1955 sînt prevăzute în sumă de 1.335,3 milioane lei, reprezentînd 3,1 la sută din totalul cheltuielilor bugetu­lui de stat. Faţă de anul 1954, cheltuielile de întreţinere a aparatului de stat pe anul 1955, la preţuri comparabile, se micşorează cu 20 milioane lei. In aparatul de stat mai există însă ser­vicii cu activităţi paralele, verigi interme­diare de prisos, exagerări în statele de funcţiuni ale organelor de administraţie şi de conducere. In dauna activităţilor de bază, mai sînt ocupaţi cu lucrări de birou numeroşi ingineri, agronomi, învăţători, medici şi alţi specialişti. Ministerele, instituţiile centrale şi comi­tetele executive ale sfaturilor populare sînt obligate să ia măsuri hotărîte pentru îm­bunătăţirea structurii aparatului adminis­trativ. O sarcină de o deosebită importanţă pe care Partidul şi Guvernul o pun în faţa organelor de stat, a unităţilor economice şi a tuturor oamenilor muncii, este hinta hotărîtă împotriva oricărui caz de abuz sau fraudă în avutul obştesc. Apărarea şi păstrarea avutului obştesc constituie o înaltă datorie patriotică a fiecărui om al muncii. BUGETE LOCALE Bugetele sfaturilor populare cuprinse în bugetul de Stat pe anul 1955, reprezintă suma de 5.996,7 milioane lei, cu o creş­tere, în preţuri comparabile, de 21,5 la sută faţă de anul 1954. Din an la an cresc alo­caţiile în bugetele regiunilor pentru finan­ţarea industriei locale, a gospodăriei comu­nale, a gospodăriei drumurilor şi agricul­turii, pentru lărgirea şi îmbunătăţirea acti­vităţii instituţiilor de învăţămînt, cultură şi sănătate. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare trebuie să dea o atenţie mai mare şi să conducă îndeaproape activitatea econo­mică şi financiară a întreprinderilor locale, cum şi instituţiilor social-culturale. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare trebuie să dea dovadă de mai multă iniţiativă în folosirea şi valorificarea re­surselor locale existente, să lupte pentru a da o producţie mai mare şi variată. Comitetele executive ale sfaturilor popu­lare şi organele financiare au sarcina să ducă o muncă perseverentă pentru reali­zarea integrală şi la timp a veniturilor bu­getelor lor. Tovarăşi deputaţi, Anul acesta fiind ultimul an care în­cheie primul nostru plan cincinal, este ne­cesar să mobilizăm toate forţele şi toată energia creatoare pentru dezvoltarea mai d­eparte a industriei grele, pentru grăbirea ritmului de ridicare a agriculturii şi spori­rea necontenită a producţiei mărfurilor de consum popular. Oamenii muncii din uzine şi de pe o­­goare sînt hotărîţi să obţină în acest an noi succese, îndeplinind cu cinste sarcinile trasate de Partid şi de Guvernul Republicii Populare Române pentru realizarea progra­mului dezvoltării continue a economiei na­ţionale, pentru creşterea bunăstării mate­riale şi culturale a poporului muncitor, în­trecerea socialistă ce se desfăşoară în în­­treprinderile de stat pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de producţie prevăzute în planul de 5 ani, sînt cel mai elocvent exemplu de luptă avîntată pentru sporirea continuă a producţiei, pentru în­florirea scumpei noastre patrii. Bugetul de Stat pe 1955, pe care îl su­pun spre examinare şi aprobare Marii A­­dunări Naţionale, răspunde acestor sarcini. El se întemeiază pe planul de Stat şi asi­gură mobilizarea mijloacelor bănești pen­tru îndeplinirea acestuia. Lunta pentru realizarea veniturilor pre­văzute în buget și pentru cheltuirea cum­pătată­­ a fondurilor alocate constituie o îndatorire patriotică a conducătorilor din economie, a lucrătorilor din sistemul fi­nanciar şi a tuturor oamenilor muncii, îndeplinirea cu succes a planului de Stat şi a bugetului de Stat pe anul 1955 va constitui o nouă victorie a oamenilor mun­cii pe drumul construirii socialismului în­­ ţara noastră. Cuvîntul acad. Raluca Ripan Acad. Raluca Ripan, deputat al circum­scripţiei electorale Cluj-Nord, regiunea Cluj, a spus: Cu mare satisfacţie au luat cunoştinţă oa­menii de ştiinţă şi cultură din R.P.R. de ho­­tărîrile istorice ale Conferinţei de la Var­şovia a statelor europene pentru asigurarea păcii şi­ securităţii în Europa. Tratatul încheiat îndreptăţeşte pe de-an­­tregul convingerea tuturor popoarelor iubi­toare de pace că pentru prima oară în isto­rie a luat naştere o forţă in stare să ţină în friu pe orice agresor şi la nevoie să-i dea o ripostă nimicitoare. Omenirea are nevoie de pace, de încredere reciprocă, de cunoaştere multilaterală a cul­turii. Nu se poate concepe ca toate adevărurile date de ştiinţă omenirii să se întoarcă dis­trugătoare împotriva omenirii, în loc de a-i uşura munca, de a face viaţa mai bună şi mai fericită. Ca oameni de ştiinţă ce slujim cauza progresului nu putem rămîne indife­renţi faţă de manifestările ce ameninţă pa­cea, ci ne ridicăm hotărîţi împotriva lor şi sprijinim din toate puterile acţiunile menite să înlăture primejdia unui nou război. Vom munci pentru a spori puterea patriei noastre pregătind cadre noi şi punînd ştiinţa în slujba fericirii poporului nostru. Ştiinţa ne-a deschis drumul pentru cunoaşterea na­turii şi a forţelor ei, noi învăţăm să le utili­zăm din plin pentru uşurarea vieţii. Tratatul încheiat la Varşovia Întăreşte în conştiinţa oamenilor de ştiinţă din ţara noastră sentimentul de securitate in viitor. Cuvîntul lui loan Cîrcei Deputatul loan Cîrcei din circumscripţia electorală Jimbolia, regiunea Timişoara, a arătat că : In rîndurile harnicului nostru popor mun­citor, constructor al socialismului şi apără­tor hotărît al păcii, tineretul muncitor a primit cu deosebită încredere şi satisfacţie actul istoric al încheierii la Varşovia a Tratatului de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală. Regimul de democraţie populară a dat tineretului o adevărată tinereţe, o viaţă nouă în care el se bucură de depline drep­turi politice, de posibilitatea de a munci şi învăţa, de a se bucura de viaţă, de a-şi întemeia un cămin fericit. Tocmai de aceea tineretul nostru este plin de încredere în viitor, tocmai de aceea tineretul nostru iubeşte cu înflăcărare patria sa scumpă, Republica Populară Română. Tinerii patriei noastre sînt hotărîţi să apere din toate puterile cuceririle revolu­ţionare ale poporului nostru, securitatea ţării noastre, să-şi aducă contribuţia la lupta pentru asigurarea păcii în întreaga lume. De aceea, ca şi întregul nostru po­por, tineretul îşi dă întreaga sa adeziune Tratatului încheiat la Varşovia, se anga­jează să contribuie la îndeplinirea tuturor obligaţiilor ce revin ţării noastre prin acest Tratat şi sprijină măreaţa alianţă şi prie­tenie a ţărilor lagărului democraţiei şi so­cialismului pusă în slujba păcii şi progre­sului omenirii. Cuvîntul lui Marin Vintilă Deputatul Marin Vintilă din circumscrip­ţia electorală Simeria, regiunea Hunedoara, a spus printre altele: Cum să nu provoace îngrijorarea şi mî­­nia popoarelor de pretutindeni şi în deo­sebi a celor europene faptul că militarişti­­lor germani li se pun acum în mînă arme atomice şi hidrogenice ? Cum să uite po­poarele că în primul şi în al doilea război mondial agresiunea a pornit de la milita­­riştii germani ? De aceea popoarele văd la propunerea Gu­vernului Sovietic cu privire la reducerea armamentelor şi interzicerea armelor de ex­terminare în masă, în Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, şi în crea­rea Comandamentului unificat al forţelor ar­mate ale statelor semnatare, expresia vie a dragostei lor de pace şi o siguranţă trai­nică împotriva oricărui agresor. Poporul nostru a primit cu entuziasm în­cheierea Tratatului de la Varşovia şi este gata să întărească mai departe, prin munca şi lupta sa, lagărul păcii şi socialismului. In scrisoarea sa acad. Radu Cernătescu, deputat al circumscripţiei electorale Huşi, re­giunea Iaşi, scrie între altele : Fiind suferind şi neputîind participa direct la lucrările Marii Adunări Naţionale vă tri­mit prin această scrisoare expresia sentimen­telor şi gîndurilor mele în legătură cu rati­ficarea t­ratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între statele europene iubi­toare de pace. Ideia convocării unei conferinţe a tuturor statelor iubitoare de pace, enunţată încă în decembrie 1954 la Conferinţa de la Moscova, mi-a dat imaginea anticipată a modului în care trebuie să ducă o luptă cît mai organi­zată toate ţările interesate să apere pacea. Tratatul care s-a încheiat şi pe care Ma­rea Adunare Naţională­­ urmează să-l ratifice exprimă în gradul cel mai înalt dorinţa fier­­­­binte a noastră, a tuturor lucrătorilor ştiinţi­fici, a tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, a oamenilor cinstiţi din lumea în­treagă pentru că el este un puternic instru­ment nu numai împotriva unei agresiuni ci şi pentru rezolvarea problemelor internaţio­nale în spiritul păcii şi înţelegerii, în perfectă concordanţă cu interesele tuturor popoarelor. Lucrătorii ştiinţifici de la Filiala Iaşi a Academiei R.P.R., din oraşul şi regiunea Iaşi, îşi exprimă prin cuvîntul meu aprobarea fier­binte a Tratatului de la Varşovia. Cuvîntul lui Filip Geltz Deputatul Filip Geltz, din circumscripţia electorală Lovrin, regiunea Arad, a arătat că ratificarea acordurilor de la Paris şi In­cluderea Germaniei occidentale în blocul agresiv al Atlanticului de Nord, organizat şi dominat de S.U.A., constituie o gravă ameninţare pentru cauza păcii şi securităţii popoarelor. împotriva tratatelor de la Paris s-a ridicat valul mişcării populare. O importanţă deosebită o are creşterea hotărîrii de luptă a maselor populare împotriva planurilor de înarmare şi militarizare a Germaniei occi­dentale. Poporul german vede din ce în ce mai lim­­­pede că lupta pentru unitatea sa naţională şi independenţa sa este incompatibilă cu acor­durile de la Paris. El vede în R.D. Germană apărătorul intereselor sale vitale, bastionul forţelor iubitoare de pace din întreaga ţară.. Populaţia minorităţii naţionale germane din patria noastră aprobă ca hotărîre şi căl­­dură Tratatul de la Varşovia. Ea este con­ştientă că hotărîrile de la Varşovia apără in­teresele sale cele mai vitale de oameni liberi într-o patrie liberă. Muncitori, ţărani munci­tori, intelectuali de naţionalitate germană îşi exprimă hotărîrea de a depune toate efortu­rile în sectorul lor de muncă pentru înflori­rea economiei şi culturii, pentru întărirea capacităţii de apărare a Republicii Populara Române. Cuvîntul preotului Alexandru Ionescu Preotul Alexandru Ionescu, deputat al cir-­ cumscripţiei electorale „30 Decembrie“, ora­şul Bucureştii a spus: In faţa primejdiei pe care o reprezintă răz­boiul şi folosirea armelor de distrugere în masă, oamenii de bună credinţă, indiferent de convingerile politice şi religioase, şi-au în­tins prieteneşte mâinile şi au dat glas unei dorinţi adînci a sufletului omenesc: înteme­ierea unei păci trainice pe pământ. Ca slujitor al Bisericii ortodoxe romîne, conştient că exprim convingerile slujitorilor acestei biserici şi convingerile slujitorilor ce­lorlalte culte din ţara noastră, salut cu satis­facţie deosebită încheierea Tratatului de la Varşovia şi-mi exprim încrederea că el poate constitui o pavăză din cele mai puternice îm­potriva agresiunii. Căpeteniile şi mulţi slujitori ai cultelor, din ţara noastră sînt încredinţaţi că prin încheierea Tratatului de la Varşovia s-a făcut un important pas înainte pe calea întăririi păcii, împotriva celor care o ameninţă, şi laolaltă cu toţi oamenii de bună credinţă din ţara noastră, ei depun eforturi sporite în a­­ceastă sfîntă şi mare acţiune. Cuvîntul acad. Ştefan S. Nicolau I Acad. Ştefan S. Nicolau, deputat al circum­­scripţiei electorale Turburea, regiunea Gra­­iova, a spus între altele : Azi se împlineşte o săptămână de cted îri această incintă s-au încheiat lucrările repre­zentanţilor mişcării pentru apărarea păcii din Republica Populară Romînă. Rezultatele obţinute au oglindit fidel voinţa fermă a întregului nostru popor, de a munci şi de a lupta cu toate forţele sale pentru a­­părarea păcii. Din această voinţă puternică de a se îm­potrivi forţelor războiului a fost făurit şi Tratatul de la Varşovia. Pentru prima oară în istoria omenirii, a­­pare un asemenea tratat, în care comunitatea de ţeluri şi interese, şi în special, voinţa fermă de a cuceri dreptul la linişte şi pros­peritate, dreptul la pace, a unui grup de po­poare ce totalizează aproape un miliard de oameni, se materializează prin legăminte şi măsuri concrete de colaborare, de întărire a securităţii şi a păcii, de asistenţă mutuală în caz de agresiune armată din partea forţe­lor întunecate ale războiului. Mulţumită acestui Tratat, document de im­portanţă deosebită a epocii noastre, Republica Populară Romînă, ca şi celelalte republici din lagărul socialismului, are astăzi mijloace pen­tru a-şi apăra cele mai de preţ bunuri, liber­tatea şi pacea. Cuvîntul lui Costache Antoniu Deputatul Costache Antoniu din circum­scripţia electorală Turnu Măgurele, regiunea­ Bucureşti, a spus : Citind paragrafele Tratatului de la­ Varşo­via eşti impresionat de limpezimea afirma­ţiilor, de argumentarea de o logică de fier, de buna credinţă care reiese din această cartă a apărării păcii. Totul este spus clar şi ho­­tărit: este o înţelegere paşnică, defensivă, a unor popoare unite şi puternice, pentru a nu fi surprinse de agresiune. Convins că-mi îndeplinesc o datorie de ar­­tist-cetăţean­, voi vota pentru ratificarea Tra­tatului de la Varşovia, chezăşie a unităţii popoarelor, hotărîte să apere pacea şi secu­ritatea în Europa, chezăşie a unui viitor mai bun. Cuvîntul Măriei Arnăutu Deputata Maria Arnăutu, din circumscrip­ţia electorală Văleni de Munte, regiunea Plo­eşti, a spus printre altele: împreună cu tovarăşii mei de muncă, în­văţători şi profesori de la şcolile din comuna noastră, am urmărit cu multă atenţie lucră­rile Conferinţei de la Varşovia. Semnarea Tratatului de la Varşovia a dat muncitorilor şi ţăranilor muncitori din cir­cumscripţia mea încrederea că munca noa­stră paşnică este asigurată şi că o eventuală agresiune ne va găsi pregătiţi aşa cum se cuvine. Pentru noi, învăţătorii şi profesorii, hotă­­rîrile Conferinţei de la Varşovia constituie imbold de muncă. In activitatea noastră de zi cu zi vom munci în așa fel ca fiecare elev pe care-l educăm să devină un luptător ac­tiv pentru socialism, pentru apărarea patriei. I. Rezultatele defin­itive ale executării bugetului de Stat pe anul 1953 II. Rezultatele provizorii ale executării bugetului de Stat pe anul 1954 III. Bugetul de Stat pe anul 1955 Discuţii la proiectul de lege privind ratificarea Tratatului de la Varşovia Cuvîntul acad. Radu Cernătescu

Next