Steagul Roşu, iulie 1955 (Anul 2, nr. 390-416)
1955-07-01 / nr. 390
T imp de 8 zile, spre Helsinki au fost îndreptate privirile popoarelor de pretutindeni, interesate în menţinerea şi întărirea păcii. In capitala Finlandei, aproape 2000 de oameni de cele mai diferite păreri politice sau credinţe religioase, reprezentanţi ai iubitorilor de pace din 68 de ţări s-au întîlnit în aceste zile pentru ca împreună să discute în Adunarea Mondială a Păcii şi să ajungă la un punct de vedere comun în privinţa soluţiilor celor mai bune pentru a feri lumea de un nou război. Acolo, în nordicul oraş finlandez, inima politicianului democrat-creştin din Italia, sau a laburistului din Anglia, a economistului brazilian sau a scriitorului chinez, a preotului protestant sau a celui budhist, toate la un loc au fost încălzite de acelaşi cuvînt care i-a unit pe participanţii la Adunarea Mondială a Păcii, în năzuinţele lor : pacea. In tot acest răstimp, de la tribuna Adunării Mondiale a Păcii, au luat cuvîntul zeci şi zeci de delegaţi de cele mai diverse păreri politice sau credinţe religioase. Cu toţi însă au exprimat în numele popoarelor pe care le reprezentau aceeaşi dorinţă arzătoare de a apăra pacea. Documentul elaborat de Adunarea Mondială a Păcii — Apelul de la Helsinki — este rodul numeroaselor discuţii şi păreri ce nu întotdeauna au coincis, dar care pînă la urmă au dus la o concluzie unanimă, aceea a necesităţii acţiunilor unite pentru a risipi neîncrederea şi a apăra pacea. Adunarea Mondială a Păcii s-a ţinut în condiţii internaţionale favorabile unei destinderi substanţiale, condiţii create tocmai de eforturile forţelor iubitoare de pace. Apelul de la Helsinki porneşte în examinarea posibilităţilor şi căilor întăririi păcii tocmai de la aceste premize favorabile. Peste trei săptămîni, la Geneva se vor întruni șefii guvernelor celor patru mari puteri, lucru ce se întimplă pentru prima oară după zece ani. Acest eveniment deosebit de important este apreciat în întreaga lume ca un pas important care ar putea să risipească neîncrederea în relaţiile internaţionale, neîncredere creată de cercurile agresive interesate, şi să rezolve pe calea tratativelor paşnice o serie de probleme aflate încă în litigiu, cu toate divergenţele profunde şi diversitatea opiniilor dintre părţi diferite. Uniunea Sovietică şi celelalte state iubitoare de pace, mergînd cu consecvenţă pe linia apărării şi menţinerii păcii şi bazîndu-se în politica lor externă pe principiul coexistenţei paşnice, au activat cu hotărîre în vederea micşorării încordării internaţionale. In prezent, omenirea îşi dă seama că eforturile forţelor iubitoare de pace au obţinut succese remarcabile. Aceste succese s-au concretizat prin stingerea celor două focare de război din Asia — Coreea şi Indochina, — prin începerea Tratatului de Stat cu Austria, în urma căruia această ţară a devenit independentă, prin îmbunătăţirea relaţiilor dintre ţările lagărului socialist şi Iugoslavia şi, în sfîrşit, prin convocarea conferinţei şefilor guvernelor celor patru puteri, conferinţă care ani de zile a fost ocolită de puterile occidentale. Ca un succes deosebit al omenirii dornice de pace trebuie consemnată şi conferinţa de la Bandung, care a proclamat ca principiu călăuzitor în relaţiile dintre state cu diferite orînduiri sociale, tocmai principiul coexistenţei paşnice. S-au stablit relaţii normale şi prieteneşti între o serie ţări — cum ar fi Uniunea Sovie şi India, R. P. Chineză şi India, R.Chineză şi Birmania, R. P. Chineză şidonezia — ţări cu regimuri politice şi induiri sociale diferite. Este cită sfera de acţiune a acestui princi ar putea fi mult lărgită, ducînd la considerabilă destindere internaţiona Popoarele sunt convinse că acest loc depinde însă de poziţia pe care o vedopta guvernele dintr-o serie de ţăresigur că înarmările febrile, renaştere arţelor recunoscute de toată lumea caesive imperialiste, baze militare în te colţurile lumii —• toată această fică de pregătiri războinice are darul adîncească neîncrederea în rîndul perelor iubitoare de pace. In lume extiică forţe cărora le convine războiul ■ şi care acţionează împotriva unoropieri între cele patru mari puteri. Atatea acestor forţe duşmănoase pă nu poate să trezească decît suspiciun să ascută vigilenţa popoarelor iubie de pace. In Apr elaborat de Adunarea Mondială a de la Helsinki, ţinîndu-se seama ale succesele ce s-au obţinut în folosuicşorării încordării internaţionale ci de activitatea acelor forţe cărora lvine războiul rece, se exprimă convrea că există posibilităţi reale pe rezolvarea unor probleme care lal atmosfera internaţională. „Adunate la Helsinki — se spune în Apel —,monstrat că dacă conferinţa celor puteri va ţine seama de opinia pubea va constitui o primă etapă în ocuirea unei Europe în care să fie garva securitatea tuturor statelor europen care acestea să păşească pe calea a strînse colaborări economice şi culţi. Această operă este legată de reunea Germaniei, în afara oricărei ei militare, a unei Germanii ferite dnaşterea militarismului“. Apeli la Helsinki arată de asemenea că,erinţa celor patru puteri are misiuni pregătească prin tratative evacuaturelor străine de pe insula chineză/an şi să vegheze la stricta respect acordurilor de la Geneva cu privire Indochina. Conferinţa celor patru puteri are în acelaşi timp datorieea Organizaţiei Naţiunilor Unite latatea de a dobîndi un caracter adevărat universal, prin includereapublicii Populare Chineze. Pope lumii apreciază ca o contribuţie îfiată la cauza păcii Adunarea Mondiala Helsinki şi Apelul elaborat de sînt hotărîte să-şi încordeze toate pentru a face ca pacea să triumftntreaga lume. Popromîn, împreună cu celelalte popoarit°are de pace salută cu bucuriilul de la Helsinki al Adunării Mtf a Păcii. Poporul nostru este dornicăiască în pace şi să aibă re- f laţii cu toate ţările. Bineînţeles că este nu ca o asemenea dorinţă să existe în cealaltă parte. Asemenea atitudini ar fi de pildă ce a manifestat anumite cercuri din S.U.A faţă di noastră şi de celelalte ţări de doţie populară, nu pot contribui micşorarea încordării internaţionalorul român doreşte ca întreaga lui ştie că el nu este dispus să permit un fel de amestec în treburile ir ale ţării sale libere, indepen- dente‘’erane. I Potromîn este gata să aducă şi I în cote aportul său la micşorarea în cort internaţionale, pentru triumful pentru binele omenirii. | Pentru triumful păcii în întreaga ume PndgTAnram toate taxiie: rmtfrvfl* ClCMftlL CfllWTETRER REGIONAL $1 ORĂȘENESC BUCUREȘTI Ml. R. SI *L SFATURILOR POPULARE ALE REGIUNII $1 ORAȘULUI BUCUREȘTI ANUL II - Nr. 390 4MP 20 BANI VINERI 1 IULIE 1955 Mama Eroină fiecare dintre noi îşi aduce aminte * , adine înduioşat de mingiierile materne, de bucuria nobilă a mamei care-şi stringe cu dragoste pruncul la piept. Dragostea de mamă este unică, incomparabilă. Frumuseţea ei nu-şi găseşte asemănare in mulţimea sentimentelor omeneşti. Această dragoste o intilneşti în toate casele. Am întilnit-o de curînd într-o căsuţă modestă de pe cheiul Dîmboviţei. In acea căsuţă, dragostea maternă, comoară vie a sufletului omenesc, înseninase chipul unei femei în vîrstă de 50 de ani. Nedelcu Maria, o muncitoare de la „Industria Bumbacului A“ îşi sărbătoreşte alături de copiii ei ziua naşterii. In juru-i se adunaseră cei 10 copii ai ei. Cei căsătoriţi veniseră cu soţiile şi copiii lor. Se umpluse casa. Fiecare vroia să se poarte cit mai atent cu mama lui. Fiecare îi adusese daruri. Femeia îmbrăţişase pe rind, cu dragoste nemărginită. Cite amintiri s-au trezit atunci în eal — O, Ionele... dragul meu. Tu eşti cel mai mare. Mergi pe 32 acum. Hei... Cînd te ţineam în braţe, cînd te cocoţai în cireşi ştrengarule, nu am uitat nimic. Acum, spune, cum merge cu pictura? — Fac progrese, mamă, in curînd voi reuși să-ți fac portretul... — Bine, bine... Dar tu Ilie? Cum merge cu armata ? — Să n-ai nici o grijă. Știu să-mi fac datoria. — Hei... Virgile, ai mai învățat ceva la lăcătușerie? — Sînt fruntaş, mamă... — Bravo! Dar ce-ai adus aici? — Șampanie... Și astfel, înconjurată de dragostea copiilor ei, această mamă îşi sărbătorea ziua naşterii, trăind bucuria şi dragostea tuturor mamelor din lume în asemenea împrejurări. O căsuţă modestă pe cheiul Dîmboviţei. Aici şi-a crescut copiii Nedelcu Maria. Aici şi-a petrecut atîtea nopţi de veghe la căpătîiul pruncilor. Viața era grea. Soțul primea un salariu de mizerie. Mama lăcrima atunci cînd nu putea să dea copiilor cele necesare. A venit războiul. Intr-o seară soțul i-a spus: — Am primit ordin de concentrare. Trebuie să plec. Umbra războiului a tulburat dragostea unei mame. Această mamă a rămas singură cu zece copii, cel mai mic avînd abia citeva luni. Singură s-a zbătut, a luptat din răsputeri ca să-i cieasiă. Suferinţele îndurate In acei ani nu le-a uitat, nu le va uita. ★ Umbra războiului s-a risipit. In căsuţa de pe cheiul Dîmboviţei, flacăra dragostei materne a devenit mai vie.. In anii cei grei îşi pusese atîtea întrebări. Viaţa a răspuns întrebărilor ei. Mama celor 10 copii a înţeles de ce şi-a crescut greu pruncii, a înţeles cine poartă răspunderea suferinţelor ei şi ale altor mame.. In 1945 intră ca muncitoare la „Indus-, tria Bumbacului A", iar în 1946 devine membră de partid. — Acum ştiu ce am de făcut, acum ştiu unde este fericirea copiilor mei. Nedelcu Maria şi-a dedicat toate forţele ei muncii constructive, păcii. Peste cîţiva ani a devenit fruntaşă în întrecerea socialistă. In 1953, statul democrat-popular a acordat tovarăşei Nedelcu Maria titlul de Mamă Eroină. Astăzi, ea beneficiază de ajutorul familial de stat. In cinstea Congresului Mondial al Mamelor, care va avea loc în curînd, Nedelcu Maria a dobindit noi succese in producţie, depăşind planul cu 50 la sută. Acesta e darul pe care ea îl face Congresului. Pe această cale luptă ea pentru pace. Aşa înţelege să asigure fericirea copiilor ei, pentru care a muncit o viaţă întreagă. I P. DUMBRAVA ★ Traducînd în viChemarea mecanizatorilor fruntaşi Sâ foşim din plin tractoarele maşinile agricole Casei de brigadă şi ca utemist, am găsit ci că e bine să discut cu colectivul brigăzii mele Chemareaizatorilor fruntaşi din regiunea noastră şi cu toţii la oii pornim la muncă pentru ca şi la noi în brigadă să furişti care să realizeze cite 1.000 hantri anual de tractoriva tovarăşului Vasile Voichiţă, Erou al Muncii Soci constituie un imbold puternic pentru noi şi ne angajăm aplicăm. In vederea realizării cu succes a celor ce nespus, brigada pe care o conduc şi-a reparat şi revizuiţia tractoarele şi maşinile cu care va lucra. Pentru ca miile să fie remediate cit mai repede, pe lingă brigadă auvizat un mic atelier mobil înzestrat cu două menghimparat de sudură, diferite chei pentru strinsul şuruburi biesele de schimb necesare. De patru zile am inceput bătălia recoltării de toamnă şi realizările sunt destul de frumoase. Tractori brigada pe care o conduc ca Isidor Busuioc, Filipte, Teodor Durac, Iosif Mincu şi Florea Tudor sunt toţi. La propunerea lor brigada noastră a chemat la intrdelalte brigăzi de tractoare, iar tractoriştii au pornit pre individuală în cadrul brigăzii, avînd la bază caz central folosirea la maximum a capacităţii de lucrutoarelor şi maşinilor agricole. Din prima zi de lucru s-a istrat realizări frumoase care arată că tinerii mecaniznt hotărîţi să traducă în fapte chemarea consfătuirii merilor fruntaşi. Astfel, tractoriştii Isidor Busuioc şi Gîorghe, in prima zi de lucru au recoltat cîte 6 hectare de 5 cit aveau ca normă. In numai patru zile brigada noastră afla punctul Frumuşani 104 hectare cu orz de toamnă, ai 10 hectare mai mult faţă de norma stabilită. Succesul acesta însă nu este numai aleşi al celor patru tovarăşi mecanic, veniţi de la uzineţănătoarea, care au lucrat cu noi la reparatul secerătoriori şi care acum lucrează pe ele la recoltat. Printre acte şi comunistul Marin Sandu, om de nădejde, de la fiecare zi. In fiecare ceas avem cîte ceva de învăţat, cu recoltatul tractoriştii Iosif Mincu şi Tudor Floreaiză arătura de vară la adîncimea de 18—20 cm. Brigada noastră se angajează să termintul în sectorul de care răspunde cu 5 zile înainte de şi să depăşească norma prevăzută pe campania de v15 la sută, folosind la maximum capacitatea de lucru a tractoarelor şi maşinilor agricole. Prin aceasta noi socotim că luptăm pentru obţinerea unor recolte bogate, sarcină de seamă a mecanizatorilor din întreaga ţară, aducind contribuţia noastră la întărirea patriei noastre, la apărarea păcii. VASILE PANA şeful brigăzii a 11-a de tractoare - G.A.S. Popeşti-Leordeni. In rîndul celor mai vrednici ION MOCAN, şeful brigăzii a 4-a de la S.M.T.-Miroşi, raionul Roşiori. Prin buna organizare a muncii în brigadă, a realizat planul lucrărilor de primăvară in proporţie de 120 la sută. După consfătuirea mecanizatorilor fruntaşi de la Bucureşti, şi-a propus să ducă cu mai multă rîvnă lupta pentru ca fiecare tractor din brigada a 4-a să realizeze cite 1.000 hantri anual. ION BRICEAG, tractorist la S.M.T. Toporu, raionul Giurgiu. Antrenat în întrecerea socialistă, el a realizat planul său în campania de primăvară în proporţie de 261 la sută. In luna mai, el a luat un salariu de 1.370 lei. Acum, şi-a pregătit cu grijă tractorul şi este mai hotărît ca oricînd să folosească din plin întreaga capacitate de lucru a mașinilor. Din Capitală şi regiune PIESE DE SCHIMB PENTRU INDUSTRIA TEXTILĂ In urmă cu citeva zile, întreprinderea „tehnometal“ a sărbătorit două frumoase victorii: şi-a realizat planul cincinal şi în acelaşi timp a realizat cea mai mare depăşire a planului lunar. Aceste preţioase şi însemnate victorii i-a însufleţit pe muncitori, le-a întărit şi mai mult hotărîrea de a munci mai bine şi mai spornic, ca să-şi consolideze şi mai mult succesele obţinute. Întreprinderea „Tehnometal“ produce piese de schimb de mare însemnătate pentru maşinile din industria noastră textilă ca: furci pentru flegeşe, inele de ring, greifere pentru maşinile de cusut etc. La secţia strungărie comunistul Temelie Toma, strungar, îşi depăşeşte zilnic norma cu 250—300 la sută iar candidatul de partid, Nicolae Stanciu, tot strungar are aceeaşi depăşire zilnică de normă, îndeplinirea planului cincinal cu 6 luni inainte de termen, stimulează şi mai mult voinţa de luptă a membrilor colectivului, ii stimulează şi mai mult în intensificarea întrecerii socialiste pentru dobîndirea de noi şi însemnate succese in producţie. In clişeu: Şlefuitorul Frăţilă Nicolae care depăşeşte zilnic norma cu 100—120 la sută. Chitanţa nr. 1 pe raion Pentru a nu pierde nici un bob din recolta anului acesta, acum citeva zile, cu ajutorul combinei de la S.M.T. Toporu, colectiviştii din Putineiu au început recoltatul orzului. Cele 10 hectare de orz secerate şi treierate cu combina pînă la data de 28 iunie a.c., au produs în medie cite 2.400 kg. orz la hectar. Pentru a-şi îndeplini cu cinste obligaţiunile faţă de stat, colectivişti din Putineiu au şi predat la baza de recepţie o însemnată cantitate de orz obţinînd chitanţa nr. 1 pe raion. Mîndria colectiviştilor Muncind cu însufleţire, membrii gospodăriei agricole colective „21 Decembrie“ în satul Stancea, raionul Olteniţa, au terminat recoltatul şi treieratul orzului de pe suprafaţa de 7 hectare. Colectiviştii au obţinut de pe această suprafaţă o producţie medie de 2.080 kg. orz la hectar. Printre cei care s-au evidenţiat în aceste lucrări se numără colectiviştii din brigada I-a de cimp condusă de tovarăşul Marin Nastase, care au dat lucrări de bună calitate, depăşindu-şi normele zilnic. De îndată ce au seminat treierişul orzului colectiviştii din această gospodărie s-au grăbit să-şi achite cotele către stat şi pentru muncile efectuate de S.M.T. Ei au predat la baza de recepţie din Olteniţa 4.639 kg. orz obţinînd chitanţa nr. 1 pe raion. Această realizare constituie mîndria colectiviştilor din gospodărie. PETRE NASTASE corespondent voluntar Agregat de doua seceratori-legatori In anul acesta mecanizatorii din gospodăriile de stat, ca și cei din S.M.T. vor să folosească întreaga capacitate de lucru a tractoarelor, scurtimi astfel campania de vară. Realizarea celor 10 milioane tone cereale este o sarcină ce trebuie dusă la îndeplinire. De aceea, acum, la recoltatul orzului, poţi vedea pe lanurile gospodăriilor de stat diferite agregate care străbat cu spor suprafeţele întinse cultivate cu orz. Un asemenea agregat funcţionează şi la G.A.S.-Dîlga din raionul Lehliu. El se compune dintr-un tractor şi două secerători-legători. In clişeu , tractoristul Nicolae Alecu, ajutat de Elena Apostol şi Florian Pisică, folosesc cu succes agregatul în lanul de orz de la secţia Dîlga Snopii, bine legaţi, cad cu regularitate de ceasornic în stînga secerătorilor-legători. Producţia se anunță și ea la peste 3000 kg. la ha. Este un an bogat. COMBINA De curma a sosit la S.M.T. Cociocain raionul Bnagov o combină nouă de construcţie sovietică. In sfătui S.M.T. s-a hotărit ca noua maşină să fie folosită la recoltare pe terenurile gospodăriei agricole colective „9 Mai" din comuna Corbeanca, unde sunt cele mai frumoase culturi de prin partea locului. Sub îndrumarea inginerului şef de la S.M.T. Cocioc au început pregătirile la S.M.T. şi la gospodărie. Colectiviştii şi-au organizat bine munca pentru ca nici o clipă să nu fie irosită in zadar, pentru ca nici un bob să nu se piardă. Preşedintele gospodăriei tovarăşul Radu Nicolae şi tovarăşul Petrache Dinu din consiliul de conducere, alături de Ion D. Petre din biroul organizaţiei de bază şi Sandu Pirvu, secretarul organizaţiei de bază U.T.M., sunt mereu in mijlocul oamenilor, în fruntea lucrărilor. ' Şi munca se desfăşoară organizat, cu rezultatele aşteptate... : ★ Dumitru Constantin e un om căruia îi place să muncească şi nu se dă în lături de la nici o treabă. Dar de vreo citva timp e supărat şi pe el şi pe nevastă-sa, Petra. A muncit adesea şi zi şi noapte. Totuşi e nemulţumit şi se simte ruşinat. Nu faţă de alţii, ci faţă de el însuşi. Cit a muncit, cit s-a zbătut, n-a reuşit să facă nici pe jumătate lucru bun ca al colectiviştilor. De asta îi e lui ruşine. Că nu s-a hotărit cînd trebuia s-o rupă cu trecutul, să intre odată cu ceilalţi în gospodărie şi să se mîndrească de rezultatele muncii. Aşa a fost şi acum doi ani, şi acum un an. Şi de fiecare dată cînd voia să facă pasul spre colectivă, parcă-l trăgea ceva înapoi... Las-că o să văd la anul ce-or face ei, îşi zicea, şi dacă şi atunci or ieşi tot aşa de bine... poate! Şi se aşternea cu mai multă îndîrjire de muncă... dar toamna tot colectiviştii se dovedeau mailari. Şi ei nici nu munciseră aşa din greu ca el, căci in colectivă munca cu maşinile sta- tului s-a dovedit şi mai uşoară, şi mai rodnică... Anul ăsta o nouă maşină s-a arătat pe ogoarele colectivei. A întrebat la ce foloseşte şi i s-a răspuns amănunţit, cu dragă inimă. Atunci n-a mai putut răbda. S-a dus ca o furtună acasă şi a stat o vreme la sfat cu Petra. Au hotărît totul de-a fir-a păr. A scos cererea făcută mai de mult şi au pornit-o amindoi spre sediul gospodăriei, unde s-au înfăţişat preşedintelui. — Tovarăşe Radu, ne-am hotărit să intrăm şi noi in gospodărie. E o hotărîre pe care am chibzuit-o şi-o facem acum din convingere, cu toată dragostea. Locul nostru era de mult aici, dar uite... deh... şi glasul i s-a înecat intîi de ciudă pe el însuşi, apoi de bucurie că totuşi el a luat-o acum înaintea altora... Preşedintele a zimbit încurajator şi le-a promis că-i va susţine in adunarea generală. Asemenea vorbe i-au spus şi tovarăşii din organizaţia de bază. La adunarea generală erau acolo de faţă. Cînd a fost întrebat ce l-a determinat să intre in gospodărie, Dumitru Constantin s-a luminat la faţă: — Nă ştiţi, tovarăşi, nu sunt un leneş. Muncesc din răsputeri, dar gria, porumb şi altele ca ale colectivei nu s-a mai auzit să fi fost cindva pe la noi. O frumuseţe de bucate! Şi-apoi... am mai văzut ceva la colectivă care m-a făcut să... Dar n-a mai continuat să spuie ce anume văzuse. — Ei, ce-ai mai văzut? ii întrebară glasuri din toate colțurile sălii. — Am văzut, tovarăşi, tractoare și la boieri. Nu ca astea ale noastre, dar, oricum, tractoare. Am văzut și altele, dar asemenea minunată mașină ca aceea sovietică de-i spune combină n-am mai văzut. Cu asemenea maşini se pot face minuni. Vreau și eu să pun umărul la minunile astea... şi parcă în gind Dumitru Constantin mingiie cu palmele lui aspre maşina ceea uriaşă... II I. PATRAŞCU I Au îndeplinit cincinalul Zilele trecute colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari de la depoul C.F.R. Triaj a raportat partidului şi guvernului că şi-a îndeplinit sarcinile ce-i reveneau in cadrul primului nostru plan cincinal. In anii celui dintîi cincinal, s-a schimbat mult viaţa depoului nostru. S-au reparat clădirile existente şi s-au construit altele noi, s-au construit noi locuinţe muncitoreşti, s-a amenajat grupul social-cultural care cuprinde staţionarul medical, clubul muncitoresc şi grădiniţa de copii, iar atelierele au fost înzestrate cu utilaj de înaltă tehnicitate. Aplicarea pe o scară largă a metodelor sovietice feroviare de muncă precum şi folosirea din plin a capacităţii maşinilor au făcut ca producţia să crească faţă de anul 1950 cu 106,5 la sută, iar productivitatea muncii să sporească cu 119,44 la sută. In anii cincinalului au fost economisite 50.160 de tone combustibil. La creşterea producţiei şi a productivităţii muncii au contribuit şi aplicarea unui număr însemnat de măsuri tehnico-organizatorice precum şi numeroasele inovaţii şi raţionalizări realizate de muncitori şi tehnicieni. In fruntea întrecerii socialiste s-au aflat permanent membrii de partid care prin exemplul lor viu au antrenat şi pe ceilalţi muncitori la îndeplinirea planului cincinal. In tot deocul este cunoscută munca plină de avînt a mecanicilor Purcea B. Ion şi Niţă Dumitru, decoraţi cu Ordinul Muncii clasa II-a, a tovarăşilor Idriceanu Ion, Soica Gheorghe, Mateescu Anton, Voicu Pandele, Andreiaş Nicolae şi a fochiştilor Ioniţă Gheorghe, Enache Dumitru, Preda Gheorghe, Bodnărescu Maria, Rusu Vasile şi a altora. POPESCU ION corespondent voluntar Miting în cinstea Congresului Mondial al Mamelor In cinstea Congresului Mondial al Mamelor va avea loc în Capitală un miting la care vor lua cuvîntul reprezentante ale femeilor din diferite regiuni ale ţării şi delegate care vor participa la Congresul Mondial al Mamelor. Va lua cuvintul vicepreşedinta Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor, Dolores Ibarrumi. La acest miting sunt invitate şi participe mame, muncitoare, intelectuale, gospodine din Bucureşti şi delegate din toate regiunile ţării. Mitingul va avea loc azi, 1 iulie, orele 18, la Arenele Libertăţii. In caz de ploaie, mitingul va avea loc în sala de sporturi Floreasca. Colectări de metale vechi Renăscută din ruine. Varşovia, capitala poporului frate polon, va deveni în curînd oraşul tinereţii, oraşul gazdă al celui de al cincilea Festival Mondial al Tineretului. In aceste zile, gîndurile tineretului nostru se îndreaptă la Festival. Pe toate meleagurile patriei, tinerii alcătuiesc daruri minunate ce vor lua drumul Varşoviei, organizează festivităţi artistice, depun noi eforturi în munca de zi cu zi. In afară de aceasta, tinerii duc o campanie susţinută pentru colectarea fierului vechi. Acest lucru ar rămîne desigur un fapt mai puţin semnificativ dacă nu s-ar fi constatat că aduce mari foloase industriei noastre. Pentru a vă edifica pe deplin de frumoasele realizări obţinute de tinerii colectori e suficient să luăm un singur exemplu: tinerii din raionul Lenin. Voi vorbi despre ei, fiindcă au obţinut cele mai bune rezultate. După ce au colectat pînă la 15 mai, peste 360 tone de metale vechi şi au obţinut drapelul roşu U.T.M. al Comitetului orăşenesc, ei s-au angajat ca pînă la Festival să colecteze încă 140 tone. Dintr-un condei, aceasta ar însemna tone de materie primă, pentru tractoare sau alte maşini. Iată dar, cît de importantă este această campanie Tinerii de la întreprinderea de utilaj comercial ca : Măniţă Traian, Colciu Pandeli, Titu Petre, Tone Alexandru şi mulţi alţii au fost fruntaşi in această acţiune. Alături de ei sunt şi tinerii de la cooperativa „Lupta pentru pace“, unitatea 21, care au predat pînă acum 3.330 kg. fier vechi, fabrica „Viitorul“ cu 3.090 kg. şi I.P.C.T. cu aproape 3.000 kg. Sub arşiţă sau ploile verii, entuziasmul tineresc al muncii înflăcărate nu are margini, căci am întîlnit în cuprinsul raionului Lenin zeci de tineri directori cocoţaţi deasupra autocamioanelor încărcate cu metale vechi, mergînd plini de voie bună spre locurile de predare. Oare cîte zeci de autocamioane vor transporta spre Întreprinderi metalele vechi, dar preţioase, pînă la deschiderea Festivalului ? St. I. Cu echipele la colectare Serbarea cimpenească din pădurea Pustnicul Comisia de femei a sfatului popular raional „23 August“ organizează duminică dimineața o serbare cimpenească în pădurea Pustnicul. Scopul serbării este strîngerea de fonduri în vederea Congresului Mondial al Mamelor. In afară de manifestările artistice — cu concursul corurilor şi echipelor artistice din întreprinderi — comisia de femei va organiza şi un bazar cu obiecte de îmbrăcăminte. La sediul sfatului popular membrele comisiei de femei au adus un număr de 140 obiecte, confecţionate de gospodine în mod voluntar prin clăcile organizate în ultimele două săptămîni. Obiectele ce vor fi puse în vînzare la serbare se vor vinde cu prețuri foarte ieftine.