Steagul Roşu, iulie 1955 (Anul 2, nr. 390-416)

1955-07-01 / nr. 390

T­ imp de 8 zile, spre Helsinki au fost îndreptate privirile popoarelor de pretutindeni, interesate în menţi­nerea şi întărirea păcii. In capitala Fin­landei, aproape 2000 de oameni de cele mai diferite păreri politice sau credinţe religioase, reprezentanţi ai iubitorilor de pace din­ 68 de ţări s-au întîlnit în aceste zile pentru ca împreună să discute în Adunarea Mondială a Păcii şi să ajungă la un punct de vedere comun în privinţa soluţiilor celor mai bune pentru a feri lumea de un nou război. Acolo, în nordicul oraş finlandez, ini­ma politicianului democrat-creştin din Italia, sau a laburistului din Anglia, a economistului brazilian sau a scriitorului chinez, a preotului protestant sau a celui budhist, toate la un loc au fost încălzite de acelaşi cuvînt care i-a unit pe partici­panţii la Adunarea Mondială a Păcii, în năzuinţele lor : pacea. In tot acest răs­timp, de la tribuna Adunării Mondiale a Păcii, au luat cuvîntul zeci şi zeci de delegaţi de cele mai diverse păreri poli­tice sau credinţe religioase. Cu toţi însă au exprimat în numele popoarelor pe care le reprezentau aceeaşi dorinţă arză­toare de a apăra pacea. Documentul elaborat de Adunarea Mondială a Păcii — Apelul de la Hel­sinki — este rodul numeroaselor discuţii şi păreri ce nu întotdeauna au coincis, dar care pînă la urmă au dus la o con­cluzie unanimă, aceea a necesităţii ac­ţiunilor unite pentru a risipi neîncrede­rea şi a apăra pacea. Adunarea Mondială a Păcii s-a ţinut în condiţii internaţionale favorabile unei destinderi substanţiale, condiţii create tocmai de eforturile forţelor iubitoare de pace. Apelul de la Helsinki porneşte în examinarea posibilităţilor şi căilor întă­ririi păcii tocmai de la aceste premize favorabile. Peste trei săptămîni, la Ge­neva se vor întruni șefii guvernelor ce­lor patru mari puteri, lucru ce se în­­timplă pentru prima oară după zece ani. Acest eveniment deosebit de important este apreciat în întreaga lume ca un pas important care ar putea să risi­pească neîncrederea în relaţiile interna­ţionale, neîncredere creată de cercurile agresive interesate, şi să rezolve pe calea tratativelor paşnice o serie de probleme aflate încă în litigiu, cu toate divergen­ţele profunde şi diversitatea opiniilor dintre părţi diferite. Uniunea Sovietică şi celelalte state iu­bitoare de pace, mergînd cu consecvenţă pe linia apărării şi menţinerii păcii şi bazîndu-se în politica lor externă pe principiul coexistenţei paşnice, au acti­vat cu hotărîre în vederea micşorării în­cordării internaţionale. In prezent, ome­nirea îşi dă seama că eforturile forţelor iubitoare de pace au obţinut succese re­marcabile. Aceste succese s-au concretizat prin stingerea celor două focare de război din Asia — Coreea şi Indochina, — prin în­­ceperea Tratatului de Stat cu Austria, în urma căruia această ţară a devenit independentă, prin îmbunătăţirea relaţii­lor dintre ţările lagărului socialist şi Iugoslavia şi, în sfîrşit, prin convocarea conferinţei şefilor guvernelor celor patru puteri, conferinţă care ani de zile a fost ocolită de puterile occidentale. Ca un succes deosebit al omenirii dor­nice de pace trebuie consemnată şi con­ferinţa de la Bandung, care a proclamat ca principiu călăuzitor în relaţiile dintre state cu diferite orînduiri sociale, tocmai principiul coexistenţei paşnice. S-au stab­lit relaţii normale şi prieteneşti în­tre o serie ţări — cum ar fi Uniu­nea Sovie şi India, R. P. Chineză şi India, R.­Chineză şi Birmania, R. P. Chineză şidonezia — ţări cu regimuri politice şi induiri sociale diferite. Este cită sfera de acţiune a aces­tui princi ar putea fi mult lărgită, ducînd la considerabilă destindere in­­ternaţiona Popoarele sunt convinse că acest loc depinde însă de poziţia pe care o vedopta guvernele dintr-o se­rie de ţăresigur că înarmările febrile, renaştere arţelor recunoscute de toată lumea ca­esive imperialiste, baze mi­litare în te colţurile lumii —• toată această fică de pregătiri războinice are darul adîncească neîncrederea în rîndul perelor iubitoare de pace. In lume extiică forţe cărora le convine războiul ■ şi care acţionează împo­triva unoropieri între cele patru mari puteri. Atatea acestor forţe duşmă­noase­ pă nu poate să trezească decît suspiciun să ascută vigilenţa popoa­relor iubie de pace. In Apr elaborat de Adunarea Mon­dială a­­ de la Helsinki, ţinîndu-se seama ale succesele ce s-au obţinut în folosuicşorării încordării interna­ţionale ci de activitatea acelor forţe cărora lvine războiul rece, se expri­mă convrea că există posibilităţi reale pe rezolvarea unor probleme care lal atmosfera internaţională. „Adunate la Helsinki — se spune în Apel —,monstrat că dacă conferinţa celor p­uteri va ţine seama de opi­nia pubea va constitui o primă eta­pă în ocuirea unei Europe în care să fie garva securitatea tuturor statelor europen care acestea să păşească pe calea a strînse colaborări economice şi culţi. Această operă este legată de reunea Germaniei, în afara ori­cărei ei militare, a unei Germanii ferite dnaşterea militarismului“. Apeli la Helsinki arată de aseme­nea că,­erinţa celor patru puteri are misiuni pregătească prin tratative evacuaturelor străine de pe insula chineză/an şi să vegheze la stricta respect acordurilor de la Geneva cu privire Indochina. Conferinţa celor patru puteri are în acelaşi timp datorie­ea Organizaţiei Naţiunilor Unite latatea de a dobîndi un ca­racter adevărat universal, prin in­­cludereapublicii Populare Chineze. Pope lumii apreciază ca o contri­buţie îfiată la cauza păcii Adunarea Mondia­la Helsinki şi Apelul elabo­rat de­ sînt hotărîte să-şi încordeze toate­­ pentru a face ca pacea să triumftntreaga lume. Popromîn, împreună cu celelalte popoarit°are de pace salută cu bucuriilul de la Helsinki al Adună­rii Mtf a Păcii. Poporul nostru este dornicăiască în pace şi să aibă re- f laţii cu toate ţările. Bineînţeles că este nu ca o asemenea dorinţă să existe în cealaltă parte. Asemenea atitudini ar fi de pildă ce a mani­festat­ anumite cercuri din S.U.A faţă di noastră şi de celelalte ţări de doţie populară, nu pot con­­tribui micşorarea încordării interna­­ţionalorul român doreşte ca întrea­ga lui ştie că el nu este dispus să permit un fel de amestec în trebu­rile ir ale ţării sale libere, indepen-­­ dente‘’erane. I Potromîn este gata să aducă şi I în cote aportul său la micşorarea­­ în cort internaţionale, pentru trium­ful p­entru binele omenirii. | Pentru triumful păcii în întreaga ume Pnd­gTAnram toate taxiie: rmtfrvfl* Cl­CMftlL CfllWTETRER REGIONAL $1 ORĂȘENESC BUCUREȘTI­­ Ml. R. SI *L SFATURILOR POPULARE ALE REGIUNII $1 ORAȘULUI BUCUREȘTI ANUL II - Nr. 390 4MP 20 BANI VINERI 1 IULIE 1955 Mama Eroină fiecare dintre noi îşi aduce aminte * , adine înduioşat de mingiierile ma­terne, de bucur­ia nobilă a mamei care-şi stringe cu dragoste pruncul la piept. Dragostea de mamă este unică, in­comparabilă. Frumuseţea ei nu-şi gă­seşte asemănare in mulţimea sentimente­lor omeneşti. Această dragoste o intilneşti în toate casele. Am întilnit-o de curînd într-o că­suţă modestă de pe cheiul Dîmboviţei. In acea căsuţă, dragostea maternă, co­moară vie a sufletului omenesc, înseni­nase chipul unei femei în vîrstă de 50 de ani. Nedelcu Maria, o muncitoare de la „Industria Bumbacului A“ îşi sărbăto­reşte alături de copiii ei ziua naşterii. In juru-i se adunaseră cei 10 copii ai ei. Cei căsătoriţi veniseră cu soţiile şi copiii lor. Se umpluse casa. Fiecare vroia să se poarte cit mai atent cu mama lui. Fiecare îi adusese daruri. Femeia­­ îm­brăţişase pe rind, cu dragoste nemărgi­nită. Cite amintiri s-au trezit atunci în eal — O, Ionele... dragul meu. Tu eşti cel mai mare. Mergi pe 32 acum. Hei... Cînd te ţineam în braţe, cînd te cocoţai în ci­reşi ştrengarule, nu am uitat nimic. Acum, spune, cum merge cu pictura? — Fac progrese, mamă, in curînd voi reuși să-ți fac portretul... — Bine, bine... Dar tu Ilie? Cum merge cu armata ? — Să n-ai nici o grijă. Știu să-mi fac datoria. —­ Hei... Virgile, ai mai învățat ceva la lăcătușerie? — Sînt fruntaş, mamă... — Bravo! Dar ce-ai adus aici? — Șampanie... Și astfel, înconjurată de dragostea co­piilor ei, această mamă îşi sărbătorea ziua naşterii, trăind bucuria şi dragostea tuturor mamelor din lume în asemenea împrejurări. O căsuţă modestă pe cheiul Dîmboviţei. Aici şi-a crescut copiii Nedelcu Maria. Aici şi-a petrecut atîtea nopţi de veghe la căpătîiul pruncilor. Viața era grea. Soțul primea un salariu de mizerie. Mama lăcrima atunci cînd nu putea să dea copiilor cele necesare. A venit războiul. Intr-o seară soțul i-a spus: — Am primit ordin de concentrare. Trebuie să plec. Umbra războiului a tulburat dragos­tea unei mame. Această mamă a rămas singură cu zece copii, cel mai mic avînd abia citeva luni. Singură s-a zbătut, a luptat din răsputeri ca să-i cieasi­ă. Suferinţele îndurate In acei ani nu le-a uitat, nu le va uita. ★ Umbra războiului s-a risipit. In căsuţa de pe cheiul Dîmboviţei, flacăra dragos­tei materne a devenit mai­ vie.. In anii cei grei îşi pusese atîtea întrebări. Viaţa a răspuns întrebărilor ei. Mama celor 10 copii a înţeles de ce şi-a crescut greu pruncii, a înţeles cine poartă răspunderea suferinţelor ei şi ale altor mame.. In 1945 intră ca muncitoare la „Indus-, tria Bumbacului A", iar în 1946 devine membră de partid. — Acum ştiu ce am de făcut, acum ştiu unde este fericirea copiilor mei. Nedelcu Maria şi-a dedicat toate for­ţele ei muncii constructive, păcii. Peste cîţiva ani a devenit fruntaşă în întrece­rea socialistă. In 1953, statul democrat-popular a a­­cor­dat tovarăşei Nedelcu Maria titlul de Mamă Eroină. Astăzi, ea beneficiază de ajutorul familial de stat. In cinstea Congresului Mondial al Ma­melor, care va avea loc în curînd, Ne­delcu Maria a dobindit noi succese in producţie, depăşind planul cu 50 la sută. Acesta e darul pe care ea îl face Con­gresului. Pe această cale luptă ea pen­tru pace. Aşa înţelege să asigure fericirea copiilor ei, pentru care a muncit o viaţă întreagă. I P. DUMBRAVA ★ Traducînd în viChemarea mecanizatorilor fruntaşi Sâ foşim din plin tractoarele­­ maşinile agricole Ca­sei de brigadă şi ca utemist, am găsit ci că e bine să discut cu colectivul brigăzii mele Chemareaizatorilor fruntaşi din regiunea noastră şi cu toţii la oii pornim la muncă pentru ca şi la noi în brigadă să fu­rişti care să realizeze cite 1.000 hantri anual de tractor­iva tova­răşului Vasile Voichiţă, Erou al Muncii Soci constituie un imbold puternic pentru noi şi ne angajăm­ aplicăm. In vederea realizării cu succes a celor ce nespus, bri­gada pe care o conduc şi-a reparat şi revizuiţia tractoa­rele şi maşinile cu care va lucra. Pentru ca miile să fie remediate cit mai repede, pe lingă brigadă auvizat un mic atelier mobil înzestrat cu două menghimparat de sudură, diferite chei pentru strinsul şuruburi biesele de schimb necesare. De patru zile am inceput bătălia recoltării d­e toamnă şi realizările sunt destul de frumoase. Tractori brigada pe care o conduc ca Isidor Busuioc, Filip­te, Teodor Durac, Iosif Mincu şi Florea Tudor sunt toţi­­. La pro­punerea lor brigada noastră a chemat la intrdelalte bri­găzi de tractoare, iar tractoriştii au pornit pre indivi­duală în cadrul brigăzii, avînd la bază caz central folosirea la maximum a capacităţii de lucrutoarelor şi maşinilor agricole. Din prima zi de lucru s-a istrat reali­zări frumoase care arată că tinerii mecaniznt hotărîţi să traducă în fapte chemarea consfătuirii merilor frun­taşi. Astfel, tractoriştii Isidor Busuioc şi Gîorghe, in prima zi de lucru au recoltat cîte 6 hectare de 5 cit aveau ca normă. In numai patru zile brigada noastră a­fla punctul Frumuşani 104 hectare cu orz de toamnă, ai 10 hectare mai mult faţă de norma stabilită. Succesul acesta însă nu este numai al­­eşi al celor patru tovarăşi mecanic, veniţi de la uzineţănătoarea, care au lucrat cu noi la reparatul secerătoriori şi care acum lucrează pe ele la recoltat. Printre acte şi comu­nistul Marin Sandu, om de nădejde, de la fiecare zi. In fiecare ceas avem cîte ceva de învăţat, cu recolta­tul tractoriştii Iosif Mincu şi Tudor Floreaiză arătura de vară la adîncimea de 18—20 cm. Brigada noastră se angajează să termintul în sec­torul de care răspunde cu 5 zile înainte de şi să depă­şească norma prevăzută pe campania de v15 la sută, folosind la maximum capacitatea de lucru a tractoarelor şi ma­şinilor agricole. Prin aceasta noi socotim că luptăm pentru obţinerea unor recolte bogate, sarcină de seamă a mecanizato­rilor din întreaga ţară, aducind contribuţia noastră la întărirea patriei noastre, la apărarea păcii. VASILE PANA şeful brigăzii a 11-a de tractoare - G.A.S. Popeşti-Leordeni. In rîndul celor mai vrednici ION MOCAN, şeful brigăzii a 4-a de la S.M.T.-Miroşi, raionul Roşiori. Prin buna organizare a mun­cii în brigadă, a realizat pla­nul lucrărilor de primăvară in proporţie de 120 la sută. După consfătuirea mecanizatorilor fruntaşi de la Bucureşti, şi-a propus să ducă cu mai multă rîvnă lupta pentru ca fiecare tractor din brigada a 4-a să realizeze cite 1.000 hantri a­­nual. ION BRICEAG, tractorist la S.M.T. Toporu, raionul Giurgiu. Antrenat în întrecerea socialistă, el a reali­zat planul său în campania de primăvară în proporţie de 261 la sută. In luna mai, el a luat un salariu de 1.370 lei. Acum, şi-a pregătit cu grijă tractorul şi este mai hotărît ca oricînd să folosească din plin întreaga capacitate de lu­cru a mașinilor. Din Capitală şi regiune PIESE DE SCHIMB PENTRU INDUSTRIA TEXTILĂ In urmă cu citeva zile, întreprinderea „tehnometal“ a sărbătorit două frumoase victorii: şi-a realizat planul cincinal şi în acelaşi timp a realizat cea mai mare depă­şire a planului lunar. Aceste preţioase şi în­semnate victorii i-a însufleţit pe muncitori, le-a întărit şi mai mult hotărîrea de a munci mai bine şi mai spornic, ca să-şi consolideze şi mai mult succesele obţinute. Întreprinderea „Tehnometal“ produce pie­se de schimb de mare însemnătate pentru maşinile din industria noastră textilă ca: furci pentru flegeşe, inele de ring, greifere pentru maşinile de cusut etc. La secţia strungărie comunistul Temelie Toma, strungar, îşi depăşeşte zilnic norma cu 250—300 la sută iar candidatul de par­tid, Nicolae Stanciu, tot strungar are aceeaşi depăşire zilnică de normă, îndeplinirea planului cincinal cu 6 luni inainte de termen, stimulează şi mai mult voinţa de luptă a membrilor colectivului, ii stimulează şi mai mult în intensificarea în­trecerii socialiste pentru dobîndirea de noi şi însemnate succese in producţie. In clişeu: Şlefuitorul Frăţilă Nicolae care depăşeşte zilnic norma cu 100—120 la sută. Chitanţa nr. 1 pe raion Pentru a nu pierde nici un bob din recolta anului acesta, acum citeva zile, cu ajutorul combinei de la S.M.T. Toporu, colectiviştii din Putineiu au în­­ceput recoltatul orzului. Cele 10 hectare de orz secerate şi treierate cu combina pînă la data de 28 iunie a.c., au pro­dus în medie cite 2.400 kg. orz la hectar. Pentru a-şi îndeplini cu cins­te obligaţiunile faţă de stat, colectivişti din Putineiu au şi predat la baza de recepţie o însemnată cantitate de orz ob­­ţinînd chitanţa nr. 1 pe raion. Mînd­ria colectiviştilor Muncind cu însufleţire, mem­brii gospodăriei agricole co­lective „21 Decembrie“ în sa­tul Stancea, raionul Olteniţa, au terminat recoltatul şi treieratul orzului de pe suprafaţa de 7 hectare. Colectiviştii au obţinut de pe această suprafaţă o pro­ducţie medie de 2.080 kg. orz la hectar. Printre cei care s-au eviden­ţiat în aceste lucrări se numără colectiviştii din brigada I-a de cimp condusă de tovarăşul Ma­rin Nastase, care au dat lucrări de bună calitate, depăşindu-şi norm­e­le zilnic. De îndată ce au seminat treierişul orzului colectiviştii din această gospo­dărie s-au grăbit să-şi achite cotele către stat şi pentru mun­cile efectuate de S.M.T. Ei au predat la baza de recepţie din Olteniţa 4.639 kg. orz obţinînd chitanţa nr. 1 pe raion. Aceas­tă realizare constituie mîndria colectiviştilor din gospodărie. PETRE NASTASE corespondent voluntar Agregat de doua seceratori-legatori In anul acesta mecanizatorii din gospodăriile de stat, ca și cei din S.M.T. vor să folosească întreaga capacitate de lucru a tractoarelor, scurtimi astfel campania de vară. Realizarea celor 10 milioane tone cereale este o sarcină ce trebuie dusă la înde­plinire. De aceea, acum, la recoltatul orzului, poţi vedea pe lanurile gospodăriilor de stat diferite agregate care străbat cu spor suprafeţele întinse cultivate cu orz. Un asemenea agregat funcţionează şi la G.A.S.-Dîlga din raionul Lehliu. El se com­pune dintr-un tractor şi două secerători-legători. In clişeu , tractoristul Nicolae Alecu, ajutat de Elena Apostol şi Florian Pisică, folosesc cu succes agregatul în lanul de orz de la secţia Dîlga Snopii, bine legaţi, cad cu regularitate de ceasornic în stînga secerătorilor-legători. Producţia se anunță și ea la peste 3000 kg. la ha. Este un an bogat. C­OMBINA D­e curma a sosit la S.M.T. Cocioc­ain raionul Bnagov o combină nouă de construcţie so­vietică. In sfătui S.M.T. s-a ho­­tărit ca noua maşină să fie fo­losită la recoltare pe terenurile gospodăriei agricole colective „9 Mai" din comuna Corbeanca, unde sunt cele mai frumoase culturi de prin partea locului. Sub îndrumarea inginerului şef de la S.M.T. Cocioc au în­ceput pregătirile la S.M.T. şi la gospodărie. Colectiviştii şi-au organizat bine munca pentru ca nici o clipă să nu fie irosită in zadar, pentru ca nici un bob să nu se piardă. Preşedintele gospodăriei to­varăşul Radu Nicolae şi tova­răşul Petrache Dinu din consi­liul de conducere, alături de Ion D. Petre din biroul organizaţiei de bază şi Sandu Pirvu, secre­tarul organizaţiei de bază­­ U.T.M., sunt mereu in mijlocul­­ oamenilor, în fruntea lucrărilor. ' Şi munca­ se desfăşoară organi­zat, cu rezultatele aşteptate... : ★ Dumitru Constantin e un om căruia îi place să muncească şi nu se dă în lături de la nici o treabă. Dar de vreo citva timp­­ e supărat şi pe el şi pe nevas­­tă-sa, Petra. A muncit adesea şi zi şi noapte. Totuşi e nemul­­­­ţumit şi se simte ruşinat. Nu­­ faţă de alţii, ci faţă de el însuşi.­­ Cit a muncit, cit s-a zbătut, n-a reuşit să facă nici pe jumă­tate lucru bun ca al colectiviş­tilor. De asta îi e lui ruşine. Că nu s-a hotărit cînd trebuia s-o rupă cu trecutul, să intre o­­dată cu ceilalţi în gospodărie şi­­ să se mîndrească de rezultatele muncii. Aşa a fost şi acum doi ani, şi acum un an. Şi de fie­care dată cînd voia să facă pasul spre colectivă, parcă-l tră­gea ceva înapoi... Las-că o să văd la anul ce-or face ei, îşi zicea, şi dacă şi atunci or ieşi tot aşa de bine... poate! Şi se aşternea cu mai multă îndîrjire de muncă... dar toamna tot co­lectiviştii se dovedeau mai­­­lari. Şi ei nici nu munciseră aşa din greu ca el, căci in co­lectivă munca cu maşinile sta-­ tului s-a dovedit şi mai uşoară, şi mai rodnică... Anul ăsta o nouă maşină s-a arătat pe ogoarele colectivei. A întrebat la ce foloseşte şi i s-a răspuns amănunţit, cu dragă inimă. Atunci n-a mai putut răbda. S-a dus ca o furtună a­­casă şi a stat o vreme la sfat cu Petra. Au hotărît totul de-a fir-a păr. A scos cererea făcută mai de mult şi au pornit-o a­­mindoi spre sediul gospodăriei, unde s-au înfăţişat preşedinte­lui. — Tovarăşe Radu, ne-am ho­­tărit să intrăm şi noi in gos­podărie. E o hotărîre pe care am chibzuit-o şi-o facem acum din convingere, cu toată dra­gostea. Locul nostru era de mult aici, dar uite... deh... şi glasul i s-a înecat intîi de ciu­dă pe el însuşi, apoi de bucurie că totuşi el a luat-o acum îna­intea altora... Preşedintele a zimbit încura­jator şi le-a promis că-i va susţine in adunarea generală. Asemenea vorbe i-au spus şi tovarăşii din organizaţia de bază. La adunarea generală erau a­­colo de faţă. Cînd a fost între­bat ce l-a determinat să intre in gospodărie, Dumitru Con­stantin s-a luminat la faţă: — Nă ştiţi, tovarăşi, nu sunt un leneş. Muncesc din răsputeri, dar gria, porumb şi altele ca ale colectivei nu s-a mai auzit să fi­ fost cindva pe la noi. O fru­museţe de bucate! Şi-apoi... am mai văzut ceva la colectivă care m-a făcut să... Dar n-a mai con­tinuat să spuie ce anume vă­zuse. — Ei, ce-ai mai văzut? ii în­trebară glasuri din toate colțu­rile sălii. — Am văzut, tovarăşi, trac­toare și la boieri. Nu ca astea ale noastre, dar, oricum, trac­toare. Am văzut și altele, dar asemenea minunată mașină ca aceea sovietică de-i spune com­bină n-am mai văzut. Cu ase­menea maşini se pot face mi­nuni. Vreau și eu să pun umă­rul la minunile astea... şi par­că în gind Dumitru Constantin mingiie cu palmele lui aspre maşina ceea uriaşă... II­ I. PATRAŞCU I Au îndeplinit cincinalul Zilele trecute colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari de la depoul C.F.R. Triaj a raportat parti­dului şi guvernului că şi-a în­deplinit sarcinile ce-i reveneau in cadrul primului nostru plan cincinal. In anii celui dintîi cincinal, s-a schimbat mult viaţa depou­lui nostru. S-au reparat clădiri­le existente şi s-au construit al­tele noi, s-au construit noi lo­cuinţe muncitoreşti, s-a amena­jat grupul social-cultural care cuprinde staţionarul medical, clubul muncitoresc şi grădiniţa de copii, iar atelierele au fost înzestrate cu utilaj de înaltă tehnicitate. Aplicarea pe o scară largă a metodelor sovietice feroviare de muncă precum şi folosirea din plin a capacităţii maşinilor au făcut ca producţia să crească faţă de anul 1950 cu 106,5 la sută, iar productivitatea muncii să sporească cu 119,44 la sută. In anii cincinalului au fost eco­nomisite 50.160 de tone combus­tibil. La creşterea producţiei şi a productivităţii muncii au contri­buit şi aplicarea unui număr în­semnat de măsuri tehnico-orga­­nizatorice precum şi numeroa­sele inovaţii şi raţionalizări rea­lizate de muncitori şi tehni­cieni. In fruntea întrecerii socialiste s-au aflat permanent membrii de partid care prin exemplul lor viu au antrenat şi pe cei­lalţi muncitori la îndeplinirea planului cincinal. In tot deocul este cunoscută munca plină de avînt a mecanicilor Purcea B. Ion şi Niţă Dumitru, decoraţi cu Ordinul Muncii clasa II-a, a to­varăşilor Idriceanu Ion, S­oica Gheorghe, Mateescu Anton, Voi­­cu Pandele, Andreiaş Nicolae şi a fochiştilor Ioniţă Gheorghe, Enache Dumitru, Preda Gheor­ghe, Bodnărescu Maria, Rusu Vasile şi a altora. POPESCU ION corespondent voluntar Miting în cinstea Congresului Mondial al Mamelor In cinstea Congresului Mondial al Mamelor va avea loc în Capitală un miting la care vor lua cuvîntul reprezentante ale femeilor din diferite regiuni ale ţării şi delegate care vor participa la Congresul Mondial al Mamelor. Va lua cuvintul vicepreşedinta Federaţiei Democrate In­ternaţionale a Femeilor, Dolores Ibarrumi. La acest miting sunt invitate şi participe mame, munci­toare, intelectuale, gospodine din Bucureşti şi delegate din toate regiunile ţării. Mitingul va avea loc azi, 1 iulie, orele 18, la Arenele Libertăţii. In caz de ploaie, mitingul va avea loc în sala de sporturi Floreasca. Colectări de metale vechi Renăscută din ruine. Varşo­via, capitala poporului frate polon, va deveni în curînd ora­şul tinereţii, oraşul gazdă al celui de al cincilea Festival Mondial al Tineretului. In aceste zile, gîndurile tine­retului nostru se îndreaptă la Festival. Pe toate meleagurile patriei, tinerii alcătuiesc da­ruri minunate ce vor lua dru­mul Varşoviei, organizează fe­stivităţi artistice, depun noi eforturi în munca de zi cu zi. In afară de aceasta, tinerii duc o campanie susţinută pen­tru colectarea fierului vechi. Acest lucru ar rămîne desi­gur un fapt mai puţin semni­ficativ dacă nu s-ar fi consta­tat că aduce mari foloase in­dustriei noastre. Pentru a vă edifica pe de­plin de frumoasele realizări obţinute de tinerii colectori e suficient să luăm un singur exemplu: tinerii din raionul Lenin. Voi vorbi despre ei, fiindcă au obţinut cele mai bune rezultate. După ce au colectat pînă la 15 mai, peste 360 tone de me­tale vechi şi au obţinut dra­pelul roşu U.T.M. al Comite­tului orăşenesc, ei s-au anga­jat ca pînă la Festival să co­lecteze încă 140 tone. Dintr-un condei, aceasta ar însemna tone de materie primă, pentru tractoare sau alte maşini. Iată dar, cît de importantă este această campanie Tinerii de la întreprinderea de utilaj comercial ca : Măniţă Traian, Colciu Pandeli, Titu Petre, Tone Alexandru şi mulţi alţii au fost fruntaşi in acea­stă acţiune. Alături de ei sunt şi tinerii de la cooperativa „Lupta pentru pace“, unitatea 21, care au predat pînă acum 3.330 kg. fier vechi, fabrica „Viitorul“ cu 3.090 kg. şi I.P.C.T. cu aproape 3.000 kg. Sub arşiţă sau ploile verii, entuziasmul tineresc al muncii înflăcărate nu are margini, căci am întîlnit în cuprinsul raio­nului Lenin zeci de tineri d­i­­rectori cocoţaţi de­asupra auto­­camioanelor încărcate cu me­tale vechi, mergînd plini de voie bună spre locurile de pre­dare. Oare cîte zeci de autocamioa­ne vor transporta spre Între­prinderi metalele vechi, dar preţioase, pînă la deschiderea Festivalului ? St. I. Cu echipele la colectare Serbarea cimpenească din pădurea Pustnicul Comisia de femei a sfatului popular raional „23 August“ organizează duminică dimineața o serbare cimpenească în pă­durea Pustnicul. Scopul serbării este strînge­­rea de fonduri în vederea Con­gresului Mondial al Mamelor. In afară de manifestările ar­tistice — cu concursul coruri­lor şi echipelor artistice din în­treprinderi — comisia de femei va organiza şi un bazar cu o­­biecte de îmbrăcăminte. La se­diul sfatului popular membrele comisiei de femei au adus un număr de 140 obiecte, confec­ţionate de gospodine în mod vo­luntar prin clăcile organizate în ultimele două săptămîni. Obiectele ce vor fi puse în vînzare la serbare se vor vinde cu prețuri foarte ieftine.

Next