Steagul Roşu, iulie 1955 (Anul 2, nr. 390-416)
1955-07-01 / nr. 390
Pag. 4-e1 Conferinţa de presă a Biroului Prezidiului Adunării Mondiale a Păcii HELSINKI, 30. — Trimisul special Agerpres transmite: Biroul Prezidiului Adunării Mondiale a Păcii a organizat joi o conferinţă de presă pentru ziariştii care au urmărit lucrările Adunării Mondiale a Păcii. In faţa a numeroşi reprezentanţi ai presei finlandeze şi străine, membrii biroului, printre care Josue de Castro, Ilya Ehrenburg, Isabelle Blume, W. Elfes, Pritt şi alţii au răspuns la întrebările puse de ziariştii străini şi finlandezi în legătură cu caracterul, metodele de lucru și rezultatele Adunării de la Helsinki. Recepţii oferite la Helsinki în cinstea participanţilor la lucrările Adunării Mondiale a Păcii HELSINKI 30 (Agerpres). — La 28 iunie, primul ministru al Finlandei, Urho Kekkonen, a oferit un prînz în cinstea oamenilor de stat şi militanţilor pe ţarint obştesc care au participat la lucrările Adunării Mondiale a Păcii. La dejun au luat parte: O. Nutschke, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.D. Germane; V. Laţis, preşedintele Sovietului Naţionalităţilor al Sovietului Suprem al U.R.S.S.; Go Mojo, vicepreşedinte al Comitetului permanent al Adunării reprezentanților populari din întreaga Chină; Mao Dun, ministrul Culturii al R.P. Chineze; O. Lange, membru al Consiliului de stat al Poloniei; V. Lebedev, ambasadorul U.R.S.S. în Finlanda; Cen Sin-jen, ambasadorul R.P. Chineze în Finlanda; V. Mehti, guvernatorul provinciei Myland a Finlandei; R. Sejpaelae, secretar de stat; Prof. A. Denisov, preşedintele Conducerii V.O.R.3.-ului; M Nesterov, preşedintele Camerei de comerţ a Uniunii Sovietice şi alţii. Reino Oittinen, şeful Direcţiei şcolilor din Finlanda, a oferit o recepţie în cinstea lucrătorilor din învăţamînt, care au participat la lucrările Adunării Mondiale a Păcii La recepţie au participat reprezentanţi ai Angliei, R.P. Chineze, Germaniei, Austriei, Suediei, Finlandei şi ai altor ţări. Asociaţia „Finlanda-Uniunea Sovietică“ a oferit o recepţie la care au participat reprezentanţi ai asociaţiilor de prietenie cu Uniunea Sovietică, ale Indiei, R.P. Chineze, Australiei, Republicii Federale Germane, Vietnamului, Austriei, Japoniei şi ale altor ţări. Oaspeţii au fost salutaţi de S.K. Kilpl, preşedintele Asociaţiei „Finlanda-Uniunea Sovietică“. Prof. A. Denisov, preşedintele Conducerii V.O.R.S.-ului, a rostit o cuvîntare de răspuns. In cadrul recepţiei au luat de asemenea cuvintul Sing, preşedintele Asociaţiei ,,India-Uniunea Sovietică“ şi deputat al parlamentului indian, precum şi dr. Friedlaender, reprezentant al Austriei. Un grup de delegaţi sovietici şi străini, care au participat la lucrările Adunării Mondiale a Păcii, a vizitat oraşul Helsinki şi uzina electrotehnică „Lone“, ale cărei produse sînt exportate în Uniunea Sovietică. Oaspeţii au fost salutaţi de reprezentanţi ai organizaţiei sindicale a uzinei. Întîlnirea organizată la Helsinki de Asociaţia Finlanda Romînia HELSINKI, 30. — Trimisul special Agerpres transmite: Miercuri seara, Asociaţia Finlanda Romînia a organizat o întîlnire între membrii asociaţiei şi delegaţii romîni la Adunarea Mondială a Păcii. Membrii asociaţiei au prezentat un frumos program artistic, cuprinzînd muzică populară rominească şi dansuri populare romîneşti şi finlandeze. Ioana Nicola, solistă a Teatrului de Operă şi Balet din Bucureşti, artistă emerită a R.P.R., a interpretat arii romîneştişi finlandeze. Din partea finlandeză au participatjuristul Risto Hölti, preşedintele Asociaţiei, precum şi numeroşi cunoscuţi artişti, scriitorii şi ziarişti finlandezi. Risto Hölti şi Lotar Rădăceanu, conducătorul delegaţiei române, au rostit cuvîntări. Intîlniirea s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de caldă şi prietenească. Ziarele finlandeze au publicat joi fotografii şi informaţii privind întîlnirea organizata de Asociaţia Finlanda-Romînia. Ziarul „Helsinki Sanomat“ însoţeşte infoimaţiile sate de două fotografii reprezentînd pe Pîrdiîu Eremia, țăran muncitor, și Curtu Drăghina, președinta gospodăriei agricole colective Folnac, regiunea Arad, membri ai delegației române. COMUNICATUL COMITETULUI SOVIETIC PENTRU APĂRAREA PĂCII MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite comunicatul Comitetului sovietic pentru apărarea păcii . Potrivit hotărîrii plenarei Comitetului sovietic pentru apărarea păcii, în U.R.S.S. s-a desfășurat campania pentru strîngerea de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii împotriva pregătirii unui război atolfic. Strîngerea de semnături s-a desfăşurat în atmosfera unui uriaş avînt politic şi în producţie. In perioada campaniei, în ţară au avut loc sute de mii de adunări în fabrici, uzine, în instituţii, colhozuri, în instituţii de învăţămînt. In total Apelul Consiliului Mondial al Păcii a fost semnat de 123.543.604 de cetăţeni sovietici, ceea ce depăşeşte considerabilnumărul semnăturilor depuse pe Apelul de la Stockholm şi pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii cu privire la încheierea unui pact al păcii între cele cinci mari puteri. Această campanie a constituit o vie demonstraţie a strînsei coeziuni a poporului sovietic în jurul guvernului său şi al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. La adunările consacrate strângerii de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii oamenii sovietici au declarat că sprijină în Unanimitate toate măsurile de politică externă ale guvernului sovietic îndreptate spre slăbirea încordării internaţionale. Năzuinţa oamenilor sovietici spre pace a fost viu oglindită în mandatul dat de cea de a cincia Conferinţă unională a partizanilor păcii delegaţilor sovietici la Adunarea Mondială a Păcii de la Helsinki. Oamenii sovietici înţeleg şi sprijină dorinţele tuturor oamenilor simpli din lume de a nu permite izbucnirea unui nou război, de a obţine realizarea coexistenţei paşnice a statelor cu diferite sisteme sociale şi politice. In cursul campaniei, oamenii sovietici şi-au confirmat hotărîrea de a colabora şi de acum înainte cu toate forţele iubitoare de pace din toate ţările lumii în interesul realizării acestor înalte idealuri. Rezultatele campaniei dovedesc sprijinul fierbinte acordat de toţi oamenii muncii sovietici Apelului Consiliului Mondial al Păcii, hotărîrea lor fermă de a nu permite un război atomic, de a lupta pentru slăbirea încordării Internaționale. PRIMUL MINISTRU AL INDIEI JAWAHARLAL NEHRU A SOSIT LA BELGRAD BELGRAD 30 (Agerpres). După cum transmite agenţia Tankig, la 30 iunie a sosit la Belgrad într-o vizită oficială primul ministru al Republicii India, Jawaharlal Nehru, ca răspuns la vizita făcută de preşedintele Iugoslaviei, Josip Broz- Tito în India. La aerodromul Zemun, primul ministru al Indiei, Nehru, a fost întîmpinat de: 1. Broz- Tito, preşedintele Iugoslaviei, M. Pijade, preşedintele Scupşcinei Populare Federative, E. Kardelj, A. Rankovici, S. Vukmanovici, R. Ciolakovici, vicepreşedinţi ai Vecei Federative Executive; L. Kolişevski, preşedintele Scupşcinei Populare a Macedoniei; B. Ivanovici, preşedintele Scupşcinei Populare a Muntenegrului; 1. Veselinov, preşedintele Vecei Executive a Serbiei; secretari de stat, deputaţi ai Scupşcinei Populare Federative, reprezentanţi ai opiniei publice. Pe aerodromul pavoazat cu drapelele de stat ale Iugoslaviei şi Indiei a fost aliniată o gardă de onoare şi au fost intonate imnurile de stat. Pe aerodrom, Nehru a luat cuvîntul în faţa microfonului, salutînd poporul iugoslav. La 30 iunie, la ora 18, primul ministru al Republicii India, Jawaharial Nehru, a depus o cocoană de flori la mormîntul soldatului necunoscut. —----------■*»----------------------WASHINGTON 30 (Agerpres). Agenţiile de presă relatează că în cadrul unei conferinţe de presă preşedintele Eisenhower a arătat că S.U.A. nu-şi propun vreun program concret în domeniul dezarmării pînă la conferinţa de la Geneva. In prima întrebare cu privire la conferinţa celor patru puteri Eisenhower a fost rugat să comunice cine va participa la conferinţă şi cînd va pleca delegaţia. Eisenhower a spus că el intenţionează să plece vineri seara sau, poate, în cursul zilei de sîmbătă, întrucît vrea să sosească la Geneva la o oră potrivită, duminică dimineaţa. Potrivit spuselor lui Eisenhower, s-a hotărît ca la conferinţă să participe un număr limitat de persoane. Apoi Eisenhower a comunicat componenţa delegaţiei americane. Fiind apoi rugat să comunice aât de optimist este el în ceea ce priveşte realizarea unor rezultate pozitive la conferinţa în patru, Eisenhower a spus că după părerea sa lumea, inclusiv S.U.A., merită să aibă un nou prilej de a încerca pe calea unei conferinţe de acest fel să elucideze intenţiile tuturor. Cu ajutorul acestei metode pot fi descoperite căi pentru a canaliza problemele pe noi făgaşe şi, în sfîrşit, pentru a găsi mijloace în vederea destinderii încordării. Eisenhower a răspuns negativ la întrebarea dacă contează că va primi înainte de conferinţa de la Geneva vreun program „concret“ în domeniul dezarmării. El a adăugat că pregătirea propunerii va fi lungă şi grea şi că nimic nu va fi dat publicităţii pînă cînd aceasta nu va fi elaborată definitiv şi nu se va bucura de sprijinul deplin al guvernului. Ca răspuns la întrebarea dacă există vreun acord cu privire la data terminării conferinţei, Eisenhower a spus că nu ştie nimic în această privinţă. Fireşte, îndatoririle lui limitează timpul pe care îl poate consacra conferinţei. Eisenhower a spus că nu crede că, situîndu-se pe această poziţie, el riscă să atragă asupra sa o propagandă nefavorabilă în rîndurile oamenilor rezonabili. Unul din corespondenţi a întrebat dacă în urma sesiunii O.N.U. de la San Francisco Eisenhower are mai multă sau mai puţină încredere în conferinţa la nivelul cel mai înalt. Eisenhower a răspuns că el nu se pregăteşte să se aştepte la prea multe. Este clar că în poziţia Uniunii Sovietice s-a produs o anumită schimbare — a declarat el mai departe. Dacă această schimbare va uşura relaţiile generale, acest lucru trebuie, în cele din urmă, să se răsfrîngă asupra situaţiei generale. Nimeni nu consideră că doctrina marxistă a fost părăsită de adepţii ei şi de aceea trebuie să dăm dovadă de prudenţă. Totuşi, dacă se pot găsi mijloace pentru a izbăvi omenirea de povara fricii şi încordării, trebuie să studiem în cea mai mare măsură aceste mijloace. Eisenhower a menţionat că în urma sesiunii O.N.U. şansele de a se ajunge la aceasta au sporit în comparaţie cu situaţia existentă acum cîtva timp. Un corespondent a întrebat ce urmează să se întreprindă, după părerea lui Eisenhower, în ceea ce priveşte publicitatea, întrucît la Geneva nu vor fi adoptate nici un fel de hotărîri iar conferinţa va consta din convorbiri. Eisenhower a răspuns că el nu a intenţionat să spună că, precis, nu vor fi adoptate nici un fel de hotărîri. El nu scontează că se vor găsi soluţii ale problemelor, dar pot fi adoptate hotărîri asupra felului cum pot fi ele abordate. In ceea ce priveşte publicitatea, Eisenhower şi-a exprimat speranţa că se va realiza ceva mai mult decît un comunicat de încheiere şablon. Eisenhower a exclus posibilitatea ca el să treacă pe undeva la înapoierea din Geneva. Fiind solicitat să comenteze incidentul care s-a produs în Marea Behring, Eisenhower şi-a exprimat convingerea că acest eveniment este de importanţă locală şi nu constituie o problemă politică. Atit timpul nefavorabil, cît şi alţi factori, creează impresia că acesta a fost un eveniment local şi s-a datorat în parte unei neînţelegeri. Eisenhower a spus că poziţia guvernului sovietic în acest incident a fost extrem de încurajatoare în comparaţie cu trecutul. Un corespondent s-a referit la rezoluţia, adoptată săptămîna trecută de Camera reprezentanţilor cu privire la „imperialismul comunist şi colonialismul“ şi a întrebat dacă Eisenhower sprijină această rezoluţie. Eisenhower a spus că el nu a auzit despre această rezoluţie dar că, în genere, în orice fel de declaraţie asemănătoare există fel de fel denuanţe cît şi eventuale complicaţii. Eisenhower a pus întrebarea retorică cît de departe se intenţionează să se meargă şi a spus că „noi (S.U.A. — N.R.) nu vom declara război“. Insistînd asupra necesităţii de a manifesta prudenţă, un astfel de măsuri Eisenhower a spus că trebuie să se recurgă la metode paşnice şi nu la metode de provocare. Referindu-se la legea securităţii mutuale, aflată în discuţie în Camera reprezentanţilor, Eisenhower a insistat asupra menţinerii acestui program, întrucît rezultatele sale au fost atît de favorabile încît nu trebuie să se renunţe la el chiar în faţa unei schimbări vădite a poziţiei Uniunii Sovietice. Eisenhower a sprijinit propunerea de a se construi un cargobot cu motor atomic (propunere care se pare că va fi respinsă de Congres) pentru a face publicitate avantajelor folosirii energiei atomice în scopuri paşnice. Ocupîndu-se în această ordine de idei de lupta propagandistică dintre S.U.A. şi Uniunea Sovietică, Eisenhower a propus să se renunţe la lozinca „războiul rece" şi să se adopte lozinca „războiul pentru pace“, pe care, potrivit spuselor lui, S.U.A. trebuie sa-l cîştige. La începutul conferinţei de presă Eisenhower şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu sosirea în S.U.A. a primului ministru al Birmaniei. U Nu. Eisenhower s-a eschivat de a răspunde la toate întrebările cu privire la planurile sale politice de viitor. IN PREAJMA CONFERINŢEI DE LA GENEVA Conferinţa de presă a preşedintelui S.U.A., Eisenhower O delegaţie a forţelor militare aeriene iugoslave va pleca la Moscova BELGRAD 30 (Agerpres). — TASS transmite : După cum anunţă agenţia Iugopress, răspunzînd invitaţiei Ministerului Apărării al U.R.S.S., la 1 iulie pleacă la Moscova pentru a lua parte la sărbătorirea Zilei aviaţiei sovietice, o delegaţie a forţelor militare aeriene iugoslave. Delegaţia, alcătuita din şase persoane, va fi condusă de general-locotenent Zdenko Ulepici, comandantul forţelor militare aeriene ale Iugoslaviei. Delegaţia va rămîne în Uniunea Sovietică aproximativ zece zile. Convocarea unei conferinţe consacrate problemelor politice şi strategice ale Mediteranei orientale LONDRA 30 (Agerpres). — Agenţia France Presse anunţă că primul ministru englez, Anthony Eden, a declarat la 30 iunie în Camera Comunelor că guvernul englez a adresat guvernelor Turciei şi Greciei invitaţia de a participa la o conferinţă care „să examineze problemele politice şi strategice ale Mediteranei orientale“. Se ştie că aceste două ţări sînt membre ale pactului nord-atlantic. Conferinţa urmează să aibă loc la Londra la o dată apropiată. STEAGUL ROŞU Delegaţiile U.R.S.S., R.S.S. Ucrainene şi R.S.S. Bieloruse au plecat pi New York NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS : După cum s-a mai anunţat, la 29 iunie delegaţia U.R.S.S. la sesiunea jubiliară a O.N.U. condusă de V. M. Molotov, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S. a părăsit New York-ul plecind spre Uniunea Sovietică. In portul New York delegația a fost condusă de G. N. Zarubin, ambasador al U.R.S.S. în S U.A., A. A. Sobolev, reprezentant permanent al U.R.S.S. la O.N.U., Ulrich, reprezentant permanent al Republicii Cehoslovace la O.N.U., funcţionari superiori ai reprezentanţei U.R.S.S. pe lîngă O.N.U. şi reprezentanţi ai presei. înainte de plecare V. M. Molotov a făcut următoarea declaraţie reprezentanţilor presei : „In primul rînd vă aduc mulţumiri pentru marea ospitalitate şi atenţie pe care le-aţi acordat delegaţiei Uniunii Sovietice. Ne am convins că aici în Statele Unite ale Americii ca şi în Uniunea Sovietică de altfel există mulţi, foarte mulţi oameni care doresc ca popoarele să trăiască în pace şi prietenie. Ingăduiţi-mi să urez poporului american bunăstare şi prosperitate“. In aceeaşi zi, au, părăsit New York-ul plecînd spre Uniunea Sovietică delegaţia R.S.S. Ucrainene în frunte cu L. F. Palamarciuk, ministrul Afacerilor Externe al R.S.S. Ucrainene, şi delegaţia R.S.S. Bieloruse în frunte cu K. V. Kiselev, ministru al Afacerilor Externe al R.S.S. Bieloruse, care au participat la sesiunea jubiliară a O.N.U. SCURTE ŞTIRI EXTERNE U.R.S.S. • Răspunzind invitaţiei Comitetului central al sindicatului muncitorilor de la centralele electrice şi din industria electrotehnică, la 28 iunie a sosit la Moscova o delegaţie a filialei din Canada a sindicatului unit al lucrătorilor din industria electrotehnică și radiotehnică din America. R. P. POLONĂ • La Varșovia a început procesul lui Alfred Jaroszewicz, agent al biroului al doilea (de spionaj, — N.R.), al statului major general al Poloniei dinainte, de război și agent al Gestapoului. LUXEMBURG • In după amiaza zilei de 25 iunie a avut loc în sălile Muzeului de Stat din Luxemburg vernisajul expoziţiei „Teatrul în Republica Populară Romînă", organizată sub auspiciile Asociaţiei de prietenie Luxemburg-Romînia. INDONEZIA • La 28 iunie, primul ministru al Indoneziei, An Sastroamidjojo, a primit pe conducătorii delegaţiei culturale chineze care vizitează Indonezia. INDIA • La 29 iunie, un reprezentant al guvernului indian a remis lui M. Garin, ministrul Portugaliei la Delhi, o notă de protest adresată guvernului Portugaliei. Guvernul indian protestează împotriva tratamentului inuman, aplicat de autorităţile portugheze in Goa persoanelor care luptă pentru alipirea posesiunii Goa la India. ARGENTINA • Postul de radio al guvernului argentinian a anunţat miercuri că starea de asediu decretată în ţară în urma încercării de rebeliune din 16 iunie a fost ridicată. S. U.A. • La 29 iunie, primul ministru al Birmaniei, U Nu, a sosit la Washington pentru o vizită oficială de patru zile. • Consiliul naţional al securităţii din S.U.A. anunţă că 3.080 de persoane şi-au găsit moartea în accidente de circulaţie pe şoselele din Statele Unite în cursul lunii mai 1955. Conferinţa deputaţilor din Moscova ai Sovietului Suprem al U.R.S.S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS : La 29 iunie 1955 a avut loc la Kremlin sub preşedinţia deputatului M. A. Iasnov, o conferinţă a deputaţilor din Moscova ai Sovietului Suprem al U.R.S.S. La conferinţă au participat 133 de deputaţi. In cadrul conferinţei a fost examinată problema formării unui grup parlamentar naţional al U.R.S.S. şi intrării acestui grup in Uniunea interparlamentară. Participanţii la conferinţă au luat cunoştinţă de statutul Uniunii interparlamentare care prevede că ţelul Uniunii constă în stimularea contactului personal între membrii tuturor parlamentelor şi unirea lor in vederea unor acţiuni comune pentru întărirea colaborării între state şi întărirea păcii între popoare. Deputaţii care au participat la conferinţă s-au alăturat Uniunii interparlamentare şi au format grupul parlamentar naţional al U.R.S.S. Conferinţa a adresat deputaţilor Sovietului Suprem al U.R.S.S., un apel cu propunerea de a intra în grupul parlamentar al U.R.S.S. In apel se subliniază că participarea grupului parlamentar al U.R.S.S. în Uniunea interparlamentară decurge din declaraţia Sovietului Suprem al U.R.S.S., adoptată la 9 februarie 1955, şi va contribui la stabilirea unei legături directe între reputaţii Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi membrii parlamentelor celorlalte ţări. La conferinţa deputaţilor Sovietului Suprem al U.R.S.S. a fost adoptat regulamentul grupului parlamentar al U.R.S.S. care va face parte din Uniunea interparlamentară şi a fost ales biroul provizoriu al grupului. Preşedinte al biroului provizoriu al grupului parlamentar al U.R.S.S. a fost ales deputatul D. T. Şepilov, vicepreşedinţii deputaţii O. V. Kuusinen şi M. A. Iasnov, iar ca reprezentanţi în Consiliul Uniunii interparlamentare au fost aleşi deputaţii N. A. Mihailov şi I. I. Paleţkis. Biroul provizoriu a fost însărcinat să aducă la cunoştinţă Uniunii interparlamentare formarea grupului național parlamentar al U.R.S.S. şi intrarea lui in Uniunea interparlamentară. 0 delegaţie parlamentară austriacă invitată în R. P. Ungară VIENA 30 (Agerpres). După cum anunţă serviciul de presă al parlamentului austriac, preşedintele Consiliului naţional al Austriei, Hardes, a primit o telegramă din partea preşedintelui Adunării de stat a Republicii Populare Ungare care conţine invitaţia de a trimite în Ungaria o delegaţie parlamentară austriacă. Hurdes a comunicat conţinutul telegramei conducătorilor fracţiunilor parlamentare. Comunicatul de presă al Partidului Comunist din India DELHI 30 (Agerpres). — Partidul Comunist din India a dat publicităţii următorul comunicat de presă cu privire la şedinţa Comitetului Central al partidului: Comitetul Central al Partidului Comunist din India care s-a întrunit la Delhi la 14 iunie, şi-a încheiat lucrările la 26 iunie, după ce a adoptat o rezoluţie cu privire la actuala situaţie şi la sarcinile partidului. Rezoluţia va fi în curînd dată publicităţii. Comitetul Central declară că Partidul Comunist din India sprijină măsurile luate de guvernul indian pentru promovarea cauzei păcii şi destinderii încordării internaţionale. El consideră că hotărîrile luate la conferinţa de la Bandung constituie un pas uriaş spre închegarea unităţii popoarelor asiatice în lupta pentru apărarea păcii şi libertăţii în Asia. C.C. al Partidului Comunist din India salută declaraţia comună Bulganin—Nehru care întăreşte legăturile de prietenie dintre India şi U.R.S.S. şi constituie o armă puternică împotriva aţîţătorilor la război. Una din cele mai importante şi vitale sarcini care stau în faţa forţelor democratice şi a Partidului Comunist din India, se subliniază în declaraţie, este dezvoltarea şi întărirea continuă a mişcării de masă pentru pace şi unitate în Asia, asigurarea participării efective a clasei muncitoare şi ţărănimii la această mişcare şi închegarea celei mai strînse unităţi a tuturor partidelor pentru a sprijini cele cinci principii de însemnătate istorică, împotriva măsurilor agresive ale imperialiştilor. Comitetul Central cheamă toate organizaţiile de partid să-şi intensifice campania pentru strîngerea de semnături pe Apelul de la Viena împotriva armelor atomice. Aducînd salutul său luptătorilor pentru eliberarea coloniei Goa, în declaraţie sînt condamnate cu asprime atrocităţile comise de autorităţile portugheze. Toate organizaţiile de partid sînt chemate să acorde tot sprijinul pentru întărirea continuă a mişcării de eliberare a populaţiei indiene din Goa. Comitetul Central al P. C. din India cere guvernului indian să întreprindă o acţiune directă în Goa. In declaraţie se subliniază că în curînd vor fi date publicităţii propunerile Comitetului Central al P.C. din India cu privire la cel de al doilea plan cincinal. Comitetul Central a hotărît de asemenea să convoace al 4-lea Congres al Partidului Comunist din India în luna decembrie a.c. Forţele reacţiunii din Indonezia intensifică atacurile împotriva guvernului Sastroamidjojo DJAKARTA 30 (Agerpres).—China Nouă. La 27 iunie, noul şef al statului major al armatei indoneziene, Bambang Utojo, a depus jurămîntul la Djakarta. La ceremonia depunerii jurămîntului au asistat primul ministru An Sastroamidjojo, membrii guvernului şi ofiţeri superiori ai marinei şi aviaţiei indoneziene. Tot în aceeaşi zi, guvernul indonezian a suspendat din funcţiune pe locţiitorul şefului statului major al armatei, Zulkifli Lubis, pentru nesocotirea ordinelor guvernului. La 27 iunie, Lubis a declarat că el nu recunoaşte numirea lui Utojo şi a dat dispoziţii tuturor ofiţerilor să nu participe la ceremonia de instalare a noului şef al statului major. El a declarat că nu renunţă la funcţiunile sale, deşi ştia că din punct de vedere juridic această măsură constituie un act de „nesupunere". DJAKARTA 30 (Agerpres). — TASS: După cum reiese din relatările presei indoneziene, în ultimele zile, ca urmare a intensificării atacurilor lansate împotriva guvernului Sastroamidjojo de forţele reacţionare, în Indonezia situaţia politică internă s-a agravat simţitor. Pretextul formal al acestor atacuri a fost numirea generalului Bambang Utojo în funcţia de şef al statului major al forţelor terestre ale armatei indoneziene, care este cunoscut ca luptător activ împotriva colonialiştilor olandezi, împotriva numirii generalului Bambang Utojo, au luat atitudine mai mulţi ofiţeri superiori din statul major şi de comandanţi de garnizoane, ale căror strînse legături cu partidul „Masumi“ şi cu partidul socialist, cu S.U.A. şi Olanda sînt binecunoscute. DJAKARTA 30 (Agerpres). — TASS: Potrivit relatărilor presei indoneziene, bandele teroriste din Sumatra de nord sprijinite de imperialiştii străini şi-au intensificat activitatea. In diferite locuri din Sumatra de nord au loc ciocniri înverşunate între trupele guvernamentale şi bandiţi. J. F. Dulles se menţine pe poziţii potrivnice tratativelor PEKIN, 30 (Agerpres). — CHINA NOUA transmite: După cum se anunţă din Washington, la o conferinţă de presă care a avut loc la 28 iunie, secretarul de stat al S.U.A., John Foster Dulles, a făcut declaraţii evazive în problema tratativelor dintre R.P. Chineză și S.U.A. El a declarat că Statele Unite nu exclud tratativele directe ca o problemă de principiu și sînt pregătite să discute anumite chestiuni direct cu R.P. Chineză. „Dar nu am ajuns încă, a adăugat el, pînă la punctul de a duce astfel de tratative directe“. Întrebat despre atitudinea sa faţă de o conferinţă a Extremului Orient cu participarea R.P. Chineze, Dulles a sugerat din nou fără motiv participarea clicii trădătoare a lui Cian Kai-şi. Aceasta constituie o încercare de a se eschiva de la răspunderea ce revine Statelor Unite pentru obstrucţiile în legătură cu ţinerea unei astfel de conferinţe. Răspunzînd unei întrebări în legătură cu alegerile generale din Vietnam, Dulles a dovedit dispreţul său premeditat faţă de acordul de la Geneva. El a declarat că atît guvernul Statelor Unite, cît şi guvernul Vietnamului de sud nu au semnat acordul de la Geneva şi că Statele Unite nu vor sprijini alegerile în Vietnam pentru unificarea târfii pînă cînd „nu vor exista condiţii pentru alegeri intr-adevăr libere“. Evident că prin „condiţii pentru alegeri“ Dulles înţelege o garanţie că „nu există un risc serios ca comuniştii să cîştige alegerile“. Răspunzînd unei alte întrebări Dulles a declarat că Statele Unite „se îndoiesc“ că problema reunificării Coreei va fi un „subiect avantajos de discuţii“ la apropiata conferinţă de la Geneva. El a arătat că Statele Unite nu sînt interesate în tratativele pentru, soluționarea problemei coreene. ALTE DOUĂ VASE COMERCIALE ENGLEZE REŢINUTE DE CIANKAI$I$TI LONDRA 30 (Agerpres). — Locţiitorul parlamentar al ministrului Afacerilor Externe, Robert Turton, răspunzînd la interpelarea deputatului laburist, Arthur Henderson, a comunicat la 29 iunie în Camera Comunelor că la 21 iunie vasele comerciale engleze „Incharran“ şi „Helikon“ au fost reţinute de vase militare ciankaisiste în timp ce se îndreptau spre portul Fucijou din R.P. Chineză. A doua zi aceleaşi vase ciankaisiste au bombardat vasul „Helikon“ care pentru a doua oară încerca să intre în portul Fucijou. PLENARA C. C. AL PARTIDULUI COMUNIST DIN CEHOSLOVACIA PRAGA 30 (Agerpres). — CETERA : In zilele de 29 si 30 iunie a avut loc la Praga plenara Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia. Plenara a ascultat si a discutat raportul prezentat de Antonin Novotny, prim secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, cu privire la adoptarea de măsuri în vederea dezvoltării producţiei agricole, a înfiinţării de noi cooperative agricole unice şi cu privire la situaţia internaţională. După dezbateri, C.C. al P.C. din Cehoslovacia a adoptat în unanimitate raportul prezentat de Antonin Novotny precum şi o hotărîre cu privire la dezvoltarea continuă a cooperativelor agricole unice, la asigurarea strîngerii recoltei şi la efectuarea muncilor agricole de toamnă precum şi la înfăptuirea livrărilor către stat. Plenara a adoptat o hotărîre cu privire la plănul suprafeţelor însămînţate şi al dezvoltării creşterii animalelor pe anul 1956. Plenara a aprobat comunicarea cu privire la întîlnirea de la Bucureşti a reprezentanţilor U.R.S.S., Romîniei, Ungariei şi Cehoslovaciei, consacrată rezultatelor tratativelor dintre U.R.S.S. și Iugoslavia. Concertul de gală al orchestrei de muzică naţională chineză Joi seara a avut loc în sala Teatrului C.C.S. concertul de gală al orchestrei de muzică naţională chineză care se află în turneu în ţara noastră. La concert au asistat tovarăşii Chivu Stoica, C. Pîrvulescu, acad. prof dr. C. I. Parhon, S. Bughici, Constanţa Crăciun, M. Roşianu, membri ai guvernului, membri ai C.C. al P.M.R., conducători ai organizaţiilor obşteşti şi ai instituţiilor centrale, oameni ai artei şi culturii, reprezentanţi ai presei, un numeros public. In sală se aflau ambasadorul R. P. Chineze, Ke Bo-nian, şi alţi membri ai corpului diplomatic. Orchestra de muzică naţională chineză, alcătuită din 21 de artişti cu instrumente vechi populare şi solişti vocali, este condusă de Li Juan-cin, director adjunct al Institutului de muzică populară de pe lingă Conservatorul Central al R.P. Chineze. Conducător artistic este compozitorul Wan Sin, iar dirijor este Cin Pen-cian. Orchestra a interpretat un program bogat de piese muzicale clasice cu o veche tradiţie şi muzică populară instrumentală din diferite regiuni ale marii Chine, care au demonstrat înalta artă a poporului chinez. VINERI 1 IULIE 1955 Programul I 6.00 Articolul de fond din ziarul „Scinteia" 6.15 Jocuri populare romîneşti 6.35 Radiojurnal 6.45 Emisiunea ,,Bună dimineaţa, copii“ 7.00 Muzică de estradă 7.35 Cîntece de compozitori romîni 8.00 Buletin de ştiri în limba rusă 8.05 Sumarul presei centrale 8.13 Muzică din opere 8.45 Materiale din presă 9.15 Cîntă Cvartetul „Glazunov“ , Cvartetul nr. 1 în Re major de Glazunov 9.45 Emisiune muzicală pentru copii 10.15 Cîntă orchestra „Doftana“ din Cimpina 10.40 „In întimpinarea Festivalului“ 11.10 Muzică ușoară 11.30 Emisiunea „De toate, pentru toţi“ 12.30 Emisiunea „Să stăm de vorbă despre copii“ 12.45 Lucrări în stil clasic de compozitori romîni 13.20 Muzică populară din regiunea Piteşti 13.40 Concert de prînz 14.45 Cîntece revoluţionare 15.00 Solişti laureaţi ai concursurilor festivalurilor de tineret 15.15 Vitrina cu cărţi noi 15.30 Buletin de ştiri 15.35 Muzică populară romînească 15.58 Concertul nr. 2 în re minor pentru pian şi orchestră de Mendelssohn-Bartholdy 16.30 Emisiunea „Să ne cunoaştem patria“ 17.00 Muzică uşoară 17.30 Radiojurnal şi buletin meteorologic 17.45 Recomandări din program 17.48 Jocuri populare romîneşti 18.00 Pagini literare inspirate din istoria patriei 18.30 Liduri interpretate de artiste emerite ale R.P.R. 19.00 Buletin de ştiri 19.05 Din muzica populară a ţărilor de democraţie populară 19.39 „Cîntecul săptămînii“ 19.54 Sfatul medicului 20.00 Cîntece de brigadieri 20.15 Program muzical 20.45 Jurnalul satelor 21.15 Retransmisia emisiunii Radiodifuziunii sovietice pentru ascultătorii din R.P.R. 21.55 Concert simfonic 23.00 Radiojurnal 23.10—23.55 Concert de noapte Programul II 14.30 Sumarul ziarului „Scînteia“ 14.40 Baletul „Sylvia“ de Delibes 15.00 Buletin de ştiri 15.05 Cîntă la vioară Ion Luca Bănăţeanu 15.25 Muzică uşoară de compozitori din ţări de democraţie populară 16.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic 16.15 Cîntă corul ucrainian de stat „Trembita“ 16.32 Noi înregistrări de muzică de cameră 17.00 Emisiunea „Cei 900 de milioane“ 17.30 Program muzical 17.56 Recomandări din program 18.00 Conferinţă 18.15 Program muzical 18.40 „Oameni, locuri şi fapte din U.R.S.S.“ 19.00 Ciclul „Sonate de compozitori romîni“ 19.30 Gazeta radio 20.15 Teatru la microfon : „CRAINQUEBILLE“, adaptare radiofonică după piesa scriitorului clasic francez Anatole France 22.00 Radiojurnal şi buletin sportiv 22.20 Muzică uşoară sovietică 22.50 Cîntă Valeriu Vărzaru şi Magda Constantinescu 23.10 Ciclul „Dirijori români“ : Mircea Basarab şi Edgar Cosma 23.55 Muzică corală 0.20 Muzică uşoară 0.45—0.50 Buletin de ştiri RADIO Decorarea Universităţii de Stat „M. V. Lomonosov“ din Moscova MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS transmite : La 30 iunie, în amfiteatrulnoii clădiri a Universităţii de Stat de pe Colinele Lenin din Moscova, K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., a înmînat Universităţii de Stat „M. V. Lomonosov“, decorată cu Ordinul Lenin, Ordinul Drapelul Roşu al Muncii acordat cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la înfiinţarea ei. In decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. cu privire la decorare se subliniază rolul pe care l-a jucat Universitatea din Moscova în domeniul dezvoltării ştiinţei şi culturii şi al pregătirii de cadre calificate. La solemnitatea înmînării Ordinului au fost de faţă profesori, asistenţi, studenţi, aspiranţi, muncitori şi funcţionari ai Universităţii. In numele colectivului Universităţii. Ordinul a fost primit de Grigori Vovcenko, prorectorul Universităţii, şi de reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti ale Universităţii. K. E. Voroşilov a rostit o cuvîntare cordială adresată corpului didactic şi studenţilor. El i-a felicitat în mod cordial cu prilejul decorării Universităţii şi le-a urat sănătate şi noi succese în muncă. -----------------**%-------------- Congresul partidului socialist francez PARIS 30 (Agerpres). La 30 iunie s-a deschis cel de al 47-lea Congres al partidului socialist francez. Pe ordinea de zi sînt incluse următoarele probleme : darea de seamă cu privire la activitatea partidului, examinarea problemei privitoare la reprimirea în partid a deputaţilor socialişti excluşi, modificarea statutului partidului, elaborarea programului în vederea alegerilor parlamentare pe anul 1956, probleme ale propagandei şi presei. La Congresul partidului socialist francez a fost adoptată în unanimitate o hotărîre cu privire la reprimirea în partid a 17 deputaţi socialişti excluşi din rîndurile partidului pentru că au votat în Adunarea Naţională împotriva ratificării acordurilor de la Londra şi Paris. Congresul îşi continuă lucrările. Demisia guvernului Israelului IERUSALIM 30 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia France Presse, la 29 iunie guvernul Israelului în frunte cu Sharet a demisionat. SPECTACOLE TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R.: Călăreţul de aramă; Teatrul Municipal: Visul unei nopţi de vară; Teatrul Naţional „I L. Caraxiale“ (sala Comedia) : Regele Lear (Grădina Boema) : Mielul Turbat; Teatrul Tineretului : Ani de pribegie; Ansamblul de estradă (cal. Victoriei 174) ; Cer cuvîntul; (Teatrul de vară I. V. Stalin) ; Visele se împlinesc; (Teatrul de vară 23 August) ; Spectacol cu echipele de amatori; Teatrul 'Țăndărică (grădina de vară) ; Umor pe sfori; Echipa artistică a C.C.A. (grădina Victoria) ; Din toată inima. CINEMATOGRAFE : Patria, I. C. Frimu : Campionul lumii; Republica, Elena Pavel: Unirea, N. Bălcescu : Vînătorul de mare; Magheru, Gh. Doja : Fiul pădurarului; Bucureşti, Grădina Progresul: Capete de cîini; înfrăţirea Intre popoare, Lumina, Popular, Libertăţii : Moştenire însîngerată; Maxim Gorki : Un ciclu de filme pentru tineret; Timpuri Noi: Sporirea numărului păsărilor; Ştiinţă şi tehnică; Ariciul răutăcios; Victoria sportivelor sovietice; Victoria : Frumuseţea diavolului; Tineretului : Inima noastră; Al. Popov : Ivan cel Groaznic; 8 Martie, Flacăra : Umberti DVasile Roaită : Merele de aur; Al. Sabia Arta’, 1 Mai : Mandy: C. David : Stiletul; T. vladimirescu : Cei trei muşchetari; Munca : Dama cu camelii; Mioriţa. Ilie Pintilie : Un om teribil; Moşilor : Intr-un port îndepărtat; 23 August ; Imblînzitoarea de tigri; Donca Simo, Volga: Misterele din Mato Grosso; Rahova : Conştiinţa; Olga Banele : Astă seară se va termina totul; Aurel Vlaicu : A fost odată un împărat; M. Eminescu : Submarinul 323, 8 Mai: Libelula şi Pe drumul libertăţii; Gh. Coşbuc : Eu şi bunicul ; Filimon Sîrbu : Capete de clini. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti str. Brezoianu nr. 23—25. Centrala telefonică tel. nr. 6.22.10; 6.23.29 ; 6.23.38. Secţia scrisori S.3S.94. STAS 3452 62 - Tiparul Intr. Poligrafică nr. 2, str. Brezoianu nr. 23—25. Abonamente Individuale lei 5 colective pentru muncitori, ţărani şi intelectuali lei 4. Abonamentele se fac la Oficiile poştale, prin factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Dir. Gen. P.T.T. Nr. 05.3334/g49. ’