Steagul Roşu, iulie 1955 (Anul 2, nr. 390-416)

1955-07-01 / nr. 390

Pag. 4-e1 Conferinţa de presă a Biroului Prezidiului­ Adunării Mondiale a Păcii HELSINKI, 30. — Trimisul special A­­gerpres transmite: Biroul Prezidiului Adunării Mondiale a Păcii a organizat joi o conferinţă de presă pentru ziariştii care au urmărit lucrările Adunării­ Mondiale a Păcii. In faţa a nu­meroşi reprezentanţi ai presei finlandeze şi străine, membrii biroului, printre care Josue de Castro, Ilya Ehrenburg, Isabelle Blume, W. Elfes, Pri­tt şi alţii au răspuns la întrebările puse de ziariştii străini şi finlandezi în legătură cu caracterul, me­todele de lucru și rezultatele Adunării de la Helsinki. Recepţii oferite la Helsinki în cinstea participanţilor la lucrările Adunării Mondiale a Păcii HELSINKI 30 (Agerpres). — La 28 iunie, primul ministru al Finlandei, Urho Kekkonen, a oferit un prînz în cinstea oa­menilor de stat şi militanţilor pe ţarint obştesc care au participat la lucrările A­­dunării Mondiale a Păcii. La dejun au luat parte: O. Nutschke, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri al R.D. Germane; V. Laţis, preşedintele Sovietului Naţionalităţi­lor al Sovietului Suprem al U.R.S.S.; Go Mo­jo, vicepreşedinte al Comitetului per­manent al Adunării reprezentanților popu­lari din întreaga Chină; Mao Dun, ministrul Culturii al R.P. Chineze; O. Lange, mem­bru al Consiliului de stat al Poloniei; V­­. Lebedev, ambasadorul U.R.S.S. în Fin­landa; Cen Sin-jen, ambasadorul R.P. Chi­neze în Finlanda; V. Meh­ti, guvernatorul provinciei Myland a Finlandei; R. Sej­­pa­e­­lae, secretar de stat; Prof. A. Denisov, pre­şedintele Conducerii V.O.R.3.-ului; M Nesterov, preşedintele Camerei de comerţ a Uniunii Sovietice şi alţii. Reino Oittinen, şeful Direcţiei şcolilor din Finlanda, a oferit o recepţie în cinstea lu­crătorilor din învăţamînt, care au partici­pat la lucrările Adunării Mondiale a Păcii La recepţie au participat reprezentanţi ai Angliei, R.P. Chineze, Germaniei, Austriei, Suediei, Finlande­i şi ai altor ţări. Asociaţia „Finlanda-Uniunea Sovietică“ a oferit o recepţie la care au participat re­prezentanţi ai asociaţiilor de prietenie cu Uniunea Sovietică, ale Indiei, R.P. Chineze, Australiei, Republicii Federale Germane, Vietnamului, Austriei, Japoniei şi ale altor ţări. Oaspeţii au fost salutaţi de S.K. Kilpl, preşedintele Asociaţiei „Finlanda-Uniunea Sovietică“. Prof. A. Denisov, preşedintele Conducerii V.O.R.S.-ului, a rostit o cuvîn­­tare de răspuns. In cadrul recepţiei au luat de asemenea cuvintul Sing, preşedintele Asociaţiei ,,In­­dia-Uniunea Sovietică“ şi deputat al parla­mentului indian, precum şi dr. Friedlaen­­der, reprezentant al Austriei. Un grup de delegaţi sovietici şi străini, care au participat la lucrările Adunării Mondiale a Păcii, a vizitat oraşul Helsinki şi uzina electrotehnică „Lone“, ale cărei produse sînt exportate în Uniunea Sovie­tică. Oaspeţii au fost salutaţi de reprezen­tanţi ai organizaţiei sindicale a uzinei. Întîlnirea organizată la Helsinki de Asociaţia Finlanda Romînia HELSINKI, 30. — Trimisul special A­­gerpres transmite: Miercuri seara, Asociaţia Finlanda­ Ro­­mînia a organizat o întîlnire între mem­brii asociaţiei şi delegaţii romîni la Adu­narea Mondială a Păcii. Membrii asocia­ţiei au prezentat un frumos program ar­tistic, cuprinzînd muzică populară romi­­nească şi dansuri populare romîneşti şi finlandeze. Ioana Nicola, solistă a Tea­trului de Operă şi Balet din Bucureşti, artistă emerită a R.P.R., a interpretat arii romîneşti­­şi finlandeze. Din partea finlandeză au participat­­juristul Risto Hölti, preşedintele Asociaţiei, precum şi numeroşi cunoscuţi artişti, scriitorii şi ziarişti finlandezi. Risto Hölti şi Lotar Rădăceanu, con­­ducătorul delegaţiei române, au rostit cu­­vîntări. Intîlniirea s-a desfăşurat într-o atmosferă deoseb­it de caldă şi priete­nească. Ziarele finlandeze au publicat joi foto­grafii şi informaţii privind întîlnirea or­ganizata de Asociaţia Finlanda-Romînia. Ziarul „Helsinki Sanomat“ însoţeşte in­­fo­imaţiile sate de două fotografii repre­­zentînd pe Pîrdiîu Erem­ia, țăran mun­citor, și Curtu Drăghina, președinta gos­podăriei agricole colective Folnac, regiu­nea Arad, membri ai delegației române. COMUNICATUL COMITETULUI SOVIETIC PENTRU APĂRAREA PĂCII MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS trans­mite comunicatul Comitetului sovietic pen­tru apărarea păcii . Potrivit hotărîrii plenarei Comitetului so­vietic pentru apărarea păcii, în U.R.S.S. s-a desfășurat campania pentru strîngerea de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii împotriva pregătirii unui război a­­tolf­ic. Strîngerea de semnături s-a desfăşurat în atmosfera unui uriaş avînt politic şi î­n pro­ducţie. In perioada campaniei, în ţară au a­­vut loc sute de mii de adunări în fabrici, u­­zine, în instituţii, colhozuri, în instituţii de în­­văţămînt. In total Apelul Consiliului Mon­dial al Păcii a fost semnat de 123.543.604 de cetăţeni sovietici, ceea ce depăşeşte consi­derabil­­numărul semnăturilor depuse pe A­­pelul de la Stockholm şi pe Apelul Consiliu­lui Mondial al Păcii cu privire la încheie­rea unui pact al păcii între cele cinci mari puteri. Această campanie a constituit o vie de­monstraţie a strînsei coeziuni a poporului sovietic în jurul guvernului său şi al Comi­tetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. La adunările consacrate strângerii de semnături pe Apelul Consiliului Mondial al Păcii oamenii sovietici au de­clarat că sprijină în Unanimitate toate mă­surile de politică externă ale guvernului so­vietic îndreptate spre slăbirea încordării in­ternaţionale. Năzuinţa oamenilor sovietici spre pace a fost viu oglindită în mandatul dat de cea de a cincia Conferinţă unională a partizanilor păcii delegaţilor sovietici la Adunarea Mondială a Păcii de la Helsinki. Oamenii sovietici înţeleg şi sprijină do­rinţele tuturor oamenilor simpli din lume de­ a nu permite izbucnirea unui nou război, de a obţine realizarea coexistenţei paşnice a­ statelor cu diferite sisteme sociale şi poli­tice. In cursul campaniei, oamenii sovietici şi-au confirmat hotărîrea de a colabora şi de acum înainte cu toate forţele iubitoare de pace din toate ţările lumii în interesul rea­lizării acestor înalte idealuri. Rezultatele campaniei dovedesc sprijinul fierbinte acordat de toţi oamenii muncii so­vietici Apelului Consiliului Mondial al Păcii, hotărîrea lor fermă de a nu permite un răz­boi atomic, de a lupta pentru slăbirea încor­dării Internaționale. PRIMUL MINISTRU AL INDIEI­­ JAWAHARLAL NEHRU A SOSIT LA BELGRAD BELGRAD 30 (Agerpres).­­ După cum transmite agenţia Tankig, la 30 iunie a sosit la Belgrad într-o vizită oficială primul ministru al Republicii India, Jawaharlal Nehru, ca răspuns la vizita fă­cută de preşedintele Iugoslaviei, Josip Broz- Tito în India. La aerodromul Zemun, primul ministru al Indiei, Nehru, a fost întîmpinat de: 1. Broz- Tito, preşedintele Iugoslaviei, M. Pijade, preşedintele Scupşcinei Populare Federative, E. Kardelj, A. Rankovici, S. Vukmanovici, R. Ciolakovici, vicepreşedinţi ai Vecei Fe­derative Executive; L. Kolişevski, preşedin­tele Scupşcinei Populare a Macedoniei; B. Ivanovici, preşedintele Scupşcinei Populare a Muntenegr­ului; 1. Veselinov, preşedintele Vecei Executive a Serbiei; secretari de stat, deputaţi ai Scupşcinei Populare Federative, reprezentanţi ai opiniei publice. Pe aerodromul pavoazat cu drapelele de stat ale Iugoslaviei şi Indiei a fost aliniată o gardă de onoare şi au fost intonate imnu­rile de stat. Pe aerodrom, Nehru a luat cuvîntul în faţa microfonului, salutînd poporul iugoslav. La 30 iunie, la ora 18, primul ministru al Republicii India, Jawaharial Nehru, a depus o cocoană de flori la mormîntul soldatului necunoscut. —----------■*»----------------------WASHINGTON 30 (Agerpres). Agenţiile de presă relatează că în cadrul unei conferinţe de presă preşedintele Eisen­hower a arătat că S.U.A. nu-şi propun vreun program concret în domeniul dezarmării pînă la conferinţa de la Geneva. In prima întrebare cu privire la conferinţa celor patru puteri Eisenhower a fost rugat să comunice cine va participa la conferinţă şi cînd va pleca delegaţia. Eisenhower a spus că el intenţionează să plece vineri seara sau, poate, în cursul zilei de sîmbătă, întru­­cît vrea să sosească la Geneva la o oră po­trivită, duminică dimineaţa. Potrivit spuselor lui Eisenhower, s-a hotărît ca la conferinţă să participe un număr limitat de persoane. Apoi Eisenhower a comunicat componenţa delegaţiei americane. Fiind apoi rugat să comunice aât de opti­mist este el în ceea ce priveşte realizarea unor rezultate pozitive la conferinţa în pa­tru, Eisenhower a spus că după părerea sa lumea, inclusiv S.U.A., merită să aibă un nou prilej de a încerca pe calea unei con­­ferinţe de acest fel să elucideze intenţiile tuturor. Cu ajutorul acestei metode pot fi descoperite căi pentru a canaliza problemele pe noi făgaşe şi, în sfîrşit, pentru a găsi mijloace în vederea destinderii încordării. Eisenhower a răspuns negativ la întreba­rea dacă contează că va primi înainte de conferinţa de la Geneva vreun program „concret“ în domeniul dezarmării. El a adău­gat că pregătirea propunerii va fi lungă şi grea şi că nimic nu va fi dat publicităţii pînă cînd aceasta nu va fi elaborată defini­tiv şi nu se va bucura de sprijinul deplin al guvernului. Ca răspuns la întrebarea dacă există vreun acord cu privire la data terminării conferin­ţei, Eisenhower a spus că nu ştie nimic în această privinţă. Fireşte, îndatoririle lui li­mitează timpul pe care îl poate consacra conferinţei. Eisenhower a spus că nu crede că, situîndu-se pe această poziţie, el riscă să atragă asupra sa o propagandă nefavora­bilă în rîndurile oamenilor rezonabili. Unul din corespondenţi a întrebat dacă în urma sesiunii O.N.U. de la San Francisco Eisenhower are mai multă sau mai puţină încredere în conferinţa la nivelul cel mai înalt. Eisenhower a răspuns că el nu se pregăteşte să se aştepte la prea multe. Este clar că în poziţia Uniunii Sovietice s-a pro­dus o anumită schimbare — a declarat el mai departe. Dacă această schimbare va uşura relaţiile generale, acest lucru trebuie, în cele din urmă, să se răsfrîngă asupra situaţiei generale. Nimeni nu consideră că doctrina marxistă a fost părăsită de adepţii ei şi de aceea trebuie să dăm dovadă de prudenţă. Totuşi, dacă se pot găsi mijloace pentru a izbăvi omenirea de povara fricii şi încordării, trebuie să studiem în cea mai mare măsură aceste mijloace. Eisenhower a menţionat că în urma sesiunii O.N.U. şan­sele de a se ajunge la aceasta au sporit în comparaţie cu situaţia existentă acum cîtva timp. Un corespondent a întrebat ce urmează să se întreprindă, după părerea lui Eisenhower, în ceea ce priveşte publicitatea, întrucît la Geneva nu vor fi adoptate nici un fel de hotărîri iar conferinţa va consta din con­vorbiri. Eisenhower a răspuns că el nu a intenţionat să spună că, precis, nu vor fi adoptate nici un fel de hotărîri. El nu scon­tează că se vor găsi soluţii ale problemelor, dar pot fi adoptate hotărîri asupra felului cum pot fi ele abordate. In ceea ce priveşte publicitatea, Eisenhower şi-a exprimat spe­ranţa că se va realiza ceva mai mult decît un comunicat de încheiere şablon. Eisenho­wer a exclus posibilitatea ca el să treacă pe undeva la înapoierea din Geneva. F­iind solicitat să comenteze incidentul care s-a produs în Marea Behring, Eisenho­wer şi-a exprimat convingerea că acest eve­niment este de importanţă locală şi nu con­stituie o problemă politică. Atit timpul nefa­vorabil, cît şi alţi factori, creează impresia că acesta a fost un eveniment local şi s-a datorat în parte unei neînţelegeri. Eisenho­wer a spus că poziţia guvernului sovietic în acest incident a fost extrem de încurajatoa­re în comparaţie cu trecutul. Un corespondent s-a referit la rezoluţia, a­­doptată săptămîna trecută de Camera repre­zentanţilor cu privire la „imperialismul co­munist şi colonialismul“ şi a întrebat dacă Eisenhower sprijină această rezoluţie. Eisen­hower a spus că el nu a auzit despre această rezoluţie dar că, în genere, în orice fel de declaraţie asemănătoare există fel de fel de­­nuanţe cît şi eventuale complicaţii. Eisen­hower a pus întrebarea retorică cît de depar­te se intenţionează să se meargă şi a spus că „noi (S.U.A. — N.R.) nu vom declara război“. Insistînd asupra necesităţii de a manifesta prudenţă, un astfel de măsuri Ei­senhower a spus că trebuie să se recurgă la metode paşnice şi nu la metode de pro­vocare. Referindu-se la legea securităţii mutuale, aflată în discuţie în Camera reprezentanţilor, Eisenhower a insistat asupra menţinerii a­­cestui program, întrucît rezultatele sale au fost atît de favorabile încît nu trebuie să se renunţe la el chiar în faţa unei schimbări vădite a poziţiei Uniunii Sovietice. Eisenhower a sprijinit propunerea de a se construi un cargobot cu motor atomic (propunere care se pare că va fi respinsă de Congres) pentru a face publicitate avan­tajelor folosirii energiei atomice în scopuri paşnice. Ocupîndu-se în această ordine de idei de lupta propagandistică dintre S.U.A. şi Uniu­nea Sovietică, Eisenhower a propus să se renunţe la lozinca „războiul rece" şi să se adopte lozinca „războiul pentru pace“, pe care, potrivit spuselor lui, S.U.A. trebuie sa-l cîştige. La începutul conferinţei de presă Eisen­hower şi-a exprimat satisfacţia în legătură cu sosirea î­n S.U.A. a primului ministru al Birmaniei. U Nu. Eisenhower s-a eschivat de a răspunde la toate întrebările cu privire la planurile sale­­ politice de viitor. IN PREAJMA CONFERINŢEI DE LA GENEVA Conferinţa de presă a preşe­dintelui S.U.A., Eisenhower O delegaţie a forţelor militare aeriene iugoslave va pleca la Moscova BELGRAD 30 (Agerpres). — TASS trans­mite : După cum anunţă agenţia Iugopress, răs­punzînd invitaţiei Ministerului Apărării al U.R.S.S., la 1 iulie pleacă la Moscova pentru a lua parte la sărbătorirea Zilei aviaţiei so­vietice, o delegaţie a forţelor militare aeri­ene iugoslave. Delegaţia, alcătuita din şase persoane, va fi condusă de general-locotenent Zdenko Ulepici, comandantul forţelor milita­re aeriene ale Iugoslaviei. Delegaţia va ră­­mîne în Uniunea Sovietică aproximativ zece zile. Convocarea unei conferinţe consacrate problemelor politice şi strategice ale Mediteranei orientale LONDRA 30 (Agerpres). — Agenţia France Presse anunţă că primul ministru englez, Anthony Eden, a declarat la 30 iunie în Camera Comunelor că guver­nul englez a adresat guvernelor Turciei şi Greciei invitaţia de a participa la o confe­rinţă care „să examineze problemele politice şi strategice ale Mediteranei orientale“. Se ştie că aceste două ţări sînt membre ale pac­tului nord-atlantic. Conferinţa urmează să aibă loc la Londra la o dată apropiată. STEAGUL ROŞU Delegaţiile U.R.S.S., R.S.S. Ucrainene şi R.S.S. Bieloruse au plecat pi New York NEW YORK 30 (Agerpres). — TASS : După cum s-a mai anunţat, la 29 iunie delegaţia U.R.S.S. la sesiunea jubiliară a O.N.U. condusă de V. M. Molotov, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Externe al U.R.S.S. a părăsit New York-ul plecind spre Uniunea Sovietică. In portul New York delegația a fost con­dusă de G. N. Zarubin, ambasador al U.R.S.S. în S U.A., A. A. Sobolev, repre­zentant permanent al U.R.S.S. la O.N.U., Ulrich, reprezentant permanent al Repu­blicii Cehoslovace la O.N.U., funcţionari su­periori ai reprezentanţei U.R.S.S. pe lîngă O.N.U. şi reprezentanţi ai presei. înainte de plecare V. M. Molotov a făcut următoarea declaraţie reprezentanţilor pre­sei : „In primul rînd vă aduc mulţumiri pen­tru marea ospitalitate şi atenţie pe care le-aţi acordat delegaţiei Uniunii Sovietice. Ne am convins că aici în Statele Unite ale Americii ca şi în Uniunea Sovietică de altfel există mulţi, foarte mulţi oameni care doresc ca popoarele să trăiască în pace şi prietenie. Ingăduiţi-mi să urez poporului american bunăstare şi prosperitate“. In aceeaşi zi, au, părăsit New York-ul plecînd spre Uniunea Sovietică delegaţia R.S.S. Ucrainene în frunte cu L. F. Pala­­marciuk, ministrul Afacerilor Externe al R.S.S. Ucrainene, şi delegaţia R.S.S. Bielo­ruse în frunte cu K. V. Kiselev, ministru al Afacerilor Externe al R.S.S. Bieloruse, care au participat la sesiunea jubiliară a O.N.U. SCURTE ŞTIRI EXTERNE U.R.S.S. • Răspunzind invitaţiei Comitetului cen­tral al sindicatului muncitorilor­ de la cen­tralele electrice şi din industria electroteh­nică, la 28 iunie a sosit la Moscova o delegaţie a filialei din Canada a sindicatu­lui unit al lucrătorilor din industria electro­tehnică și radiotehnică din America. R. P. POLONĂ • La Varșovia a început procesul lui Alfred Jaroszewicz, agent al biroului al doilea (de spionaj, — N.R.), al statului major general al Poloniei dinainte, de război și agent al Gestapoului. LUXEMBURG • In după amiaza zilei de 25 iunie a avut loc în sălile Muzeului de Stat din Lu­xemburg vernisajul expoziţiei „Teatrul în Republica Populară Romînă", organizată sub auspiciile Asociaţiei de prietenie Luxem­­burg-Romînia. INDONEZIA • La 28 iunie, primul ministru al Indo­neziei, An­ Sastroamidjojo, a primit pe con­ducătorii delegaţiei culturale chineze care vizitează Indonezia. INDIA • La 29 iunie, un reprezentant al guver­nului indian a remis lui M. Garin, ministrul Portugaliei la Delhi, o notă de protest adre­sată guvernului Portugaliei. Guvernul in­dian protestează împotriva tratamentului inuman, aplicat de autorităţile portugheze in­ Goa persoanelor care luptă pentru ali­pirea posesiunii Goa la India. ARGENTINA • Postul de radio al guvernului argen­tinian a anunţat miercuri că starea de ase­diu decretată în ţară în urma încercării de rebeliune din 16 iunie a fost ridicată. S. U.A. • La 29 iunie, primul ministru al Bir­­maniei, U Nu, a sosit la Washington pentru o vizită oficială de patru zile. • Consiliul naţional al securităţii din S.U.A. anunţă că 3.080 de persoane şi-au găsit moartea în accidente de circulaţie pe şoselele din Statele Unite în cursul lunii mai 1955. Conferinţa deputaţilor din Moscova ai Sovietului Suprem al U.R.S.S. MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS : La 29 iunie 1955 a avut loc la Kremlin sub preşedinţia deputatului M. A. Iasnov, o conferinţă a deputaţilor din Moscova ai Sovietului Suprem al U.R.S.S. La conferinţă au participat 133 de deputaţi. In cadrul conferinţei a fost examinată problema formării unui grup parlamentar naţional al U.R.S.S. şi intrării acestui grup in Uniunea interparlamentară. Participanţii la conferinţă au luat cu­noştinţă de statutul Uniunii interparlamen­tare care prevede că ţelul Uniunii constă în stimularea contactului personal între membrii tuturor parlamentelor şi unirea lor in vederea unor acţiuni comune pentru în­tărirea colaborării între state şi întărirea păcii între popoare. Deputaţii care au par­ticipat la conferinţă s-au alăturat Uniunii interparlamentare şi au format grupul par­lamentar naţional al U.R.S.S. Conferinţa a adresat deputaţilor Sovietu­lui Suprem al U.R.S.S., un apel cu propu­nerea de a intra în grupul parlamentar al U.R.S.S. In apel se subliniază că partici­parea grupului parlamentar al U.R.S.S. în Uniunea interparlamentară decurge din de­claraţia Sovietului Suprem al U.R.S.S., a­­doptată la 9 februarie 1955, şi va contri­bui la stabilirea unei legături directe între r­eputaţii Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi membrii parlamentelor celorlalte ţări. La conferinţa deputaţilor Sovietului Su­prem al U.R.S.S. a fost adoptat regulamen­tul grupului parlamentar al U.R.S.S. care va face parte din Uniunea interparlamen­tară şi a fost ales biroul provizoriu al gru­pului. Preşedinte al biroului provizoriu al grupului parlamentar al U.R.S.S. a fost ales deputatul D. T. Şepilov, vicepreşedinţi­i deputaţii O. V. Kuusinen şi M. A. Ias­­nov, iar ca reprezentanţi în Consiliul Uni­unii interparlamentare au fost aleşi depu­taţii N. A. Mihailov şi I. I. Paleţkis. Biroul provizoriu a fost însărcinat să aducă la cunoştinţă Uniunii interparlamen­tare formarea grupului național parlamen­tar al U.R.S.S. şi intrarea lui in Uniunea interparlamentară. 0 delegaţie parlamentară austriacă invitată în R. P. Ungară VIENA 30 (Agerpres). După cum anunţă serviciul de presă al parlamentului austriac, preşedintele Consi­liului naţional al Austriei, Hardes, a primit o telegramă din partea preşedintelui Adu­nării de stat a Republicii Populare Ungare care conţine invitaţia de a trimite în Unga­ria o delegaţie parlamentară austriacă. Hurdes a comunicat conţinutul telegramei conducătorilor fracţiunilor parlamentare. Comunicatul de presă al Partidului Comunist din India DELHI 30 (Agerpres). — Partidul Comunist din India a dat publi­cităţii următorul comunicat de presă cu pri­vire la şedinţa Comitetului Central al parti­dului: Comitetul Central al Partidului Comunist din India care s-a întrunit la Delhi la 14 iunie, şi-a încheiat lucrările la 26 iunie, după ce a adoptat o rezoluţie cu privire la actua­la situaţie şi la sarcinile partidului. Rezolu­ţia va fi în curînd dată publicităţii. Comitetul Central declară că Partidul Co­munist din India sprijină măsurile luate de guvernul indian pentru promovarea cauzei păcii şi destinderii încordării internaţionale. El consideră că hotărîrile luate la conferinţa de la Bandung constituie u­n pas uriaş spre închegarea unităţii popoarelor asiatice în lupta pentru apărarea păcii şi libertăţii în Asia. C.C. al Partidului Comunist din India salută declaraţia comună Bulganin—Nehru care întăreşte legăturile de prietenie dintre India şi U.R.S.S. şi constituie o armă pu­ternică împotriva aţîţătorilor la război. Una din cele mai importante şi vitale sarcini care stau în faţa forţelor democrati­ce şi a Partidului Comunist din India, se subliniază în declaraţie, este dezvoltarea şi întărirea continuă a mişcării de masă pen­tru pace şi unitate în Asia, asigurarea par­ticipării efective a clasei muncitoare şi ţă­rănimii la această mişcare şi închegarea ce­lei mai strînse unităţi a tuturor partidelor pentru a sprijini cele cinci principii de în­semnătate istorică, împotriva măsurilor a­­gresive ale imperialiştilor. Comitetul Central cheamă toate organiza­ţiile de partid să-şi intensifice campania pen­tru strîngerea de semnături pe Apelul de la Viena împotriva armelor atomice. Aducînd salutul său luptătorilor pentru eliberarea coloniei Goa, în declaraţie sînt condamnate cu asprime atrocităţile comise de autorităţile portugheze. Toate organiza­ţiile de partid sînt chemate să acorde tot sprijinul pentru întărirea continuă a mişcă­rii de eliberare a populaţiei indiene din Goa. Comitetul Central al P. C. din India cere guvernului indian să întreprindă o acţiune directă în Goa. In declaraţie se subliniază că în curînd vor fi date publicităţii propunerile Comite­tului Central al P.C. din India cu privire la cel de al doilea plan cincinal. Comitetul Central a hotărît de asemenea să convoace al 4-lea Congres al Partidului Comunist din India în luna decembrie a.c. Forţele reacţiunii din Indonezia intensifică atacurile împotriva guvernului Sastroamidjojo DJAKARTA 30 (Agerpres).—China Nouă. La 27 iunie, noul şef al statului major al armatei indoneziene, Bambang Utojo, a depus jurămîntul la Djakarta. La ceremonia depunerii jurămîntului au asistat primul ministru An­ Sastroamidjojo, membrii guvernului şi ofiţeri superiori ai marinei şi aviaţiei indoneziene. Tot în aceeaşi zi, guvernul indonezian a suspendat din funcţiune pe locţiitorul şefu­lui statului major al armatei, Zulkifli Lu­­bis, pentru nesocotirea ordinelor guvernului. La 27 iunie, Lubis a declarat că el nu recunoaşte numirea lui Utojo şi a dat dis­poziţii tuturor ofiţerilor să nu participe la ceremonia de instalare a noului şef al statului major. El a declarat că nu re­nunţă la funcţiunile sale, deşi ştia că din punct de vedere juridic această măsură constituie un act de „nesupunere". DJAKARTA 30 (Agerpres). — TASS: După cum reiese din relatările presei in­doneziene, în ultimele zile, ca urmare a in­tensificării atacurilor lansate împotriva gu­vernului Sastroamidjojo de forţele reacţio­nare, în Indonezia situaţia politică internă s-a agravat simţitor. Pretextul formal al acestor atacuri a fost numirea generalului Bambang Utojo în funcţia de şef al statului major al forţelor terestre ale armatei indoneziene, care este cunoscut ca luptător activ împotriva colo­nialiştilor olandezi, împotriva numirii ge­neralului Bambang Utojo, au luat atitudine mai mulţi ofiţeri superiori din statul major şi de comandanţi de garnizoane, ale căror strînse legături cu partidul „Masumi“ şi cu partidul socialist, cu S.U.A. şi Olanda sînt binecunoscute. DJAKARTA 30 (Agerpres). — TASS: Potrivit relatărilor presei indoneziene, bandele teroriste din Sumatra de nord spri­jinite de imperialiştii străini şi-au intensifi­cat activitatea. In diferite locuri din Suma­tra de nord au loc ciocniri înverşunate între trupele guvernamentale şi bandiţi. J. F. Dulles se menţine pe poziţii potrivnice tratativelor PEKIN, 30 (Agerpres). — CHINA NOUA transmite: După cu­m se anunţă din Washington, la o conferinţă de presă care a avut loc la 28 iunie, secretarul de stat al S.U.A., John Foster Dulles, a făcut declaraţii eva­zive în problema tratativelor dintre R.P. Chineză și S.U.A. El a declarat că Statele Unite nu exclud tratativele directe ca o problemă de principiu și sînt pregătite­ să discute anumite chestiuni direct cu R.P. Chineză. „Dar nu am ajuns încă, a adăugat el, pînă la punctul de a duce astfel de tra­tative directe“. Întrebat despre atitudinea sa faţă de o conferinţă a Extremului Orient cu par­ticiparea R.P. Chineze, Dulles a sugerat din nou fără motiv participarea clicii tră­dătoare a lui Cian Kai-şi. Aceasta consti­tuie o încercare de a se eschiva­ de la răspunderea ce revine Statelor Unite pen­tru obstrucţiile în legătură cu ţinerea unei astfel de conferinţe.­­ Răspunzînd unei întrebări în legătură cu alegerile generale din Vietnam, Dul­les a dovedit dispreţul său premeditat faţă de acordul de la Geneva. El a de­clarat că atît guvernul Statelor Unite, cît şi guvernul Vietnamului de sud nu au semnat acordul de la Geneva şi că Statele Unite nu vor sprijini alegerile în Vietnam pentru unificarea târfii pînă cînd „nu vor exista condiţii pentru alegeri in­tr-adevăr libere“. Evident că prin „condi­ţii pentru alegeri“ Dulles înţelege o ga­ranţie că „nu există un risc serios ca comu­ni­ştii să cîştige alegerile“. Răspunzînd unei alte întrebări Dulles a declarat că Statele Unite „se îndoiesc“ că problema reunificării Coreei va fi un „subiect avantajos de discuţii“ la apro­piata conferinţă de la Geneva. El a a­­rătat că Statele Unite nu sînt interesate în tratativele pentru, soluționarea proble­mei coreene. ALTE DOUĂ VASE COMERCIALE ENGLEZE REŢINUTE DE CIANKAI$I$TI LONDRA 30 (Agerpres). — Locţiitorul parlamentar al ministrului Afacerilor Exter­ne, Robert Turton, răspunzînd la interpe­larea deputatului laburist, Arthur Hender­son, a comunicat la 29 iunie în Camera Co­munelor că la 21 iunie vasele comerciale engleze „Incharran“ şi „Helikon“ au fost reţinute de vase militare ciankaisiste în timp ce se îndreptau spre portul Fucijou din R.P. Chineză. A doua zi aceleaşi vase ciankaisiste au bombardat vasul „Helikon“ care pentru a doua oară încerca să intre în portul Fucijou. PLENARA C. C. AL PARTIDULUI COMUNIST DIN CEHOSLOVACIA PRAGA 30 (Agerpres). — CETERA : In zilele de 29 si 30 iunie a avut loc la Praga plenara Comitetului Central al Parti­dului Comunist din Cehoslovacia. Plenara a ascultat si a discutat raportul prezentat de Antonin Novotny, prim secretar al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, cu privire la adoptarea de măsuri în vederea dezvoltă­rii producţiei agricole, a înfiinţării de noi cooperative agricole unice şi cu privire la situaţia internaţională. După dezbateri, C.C. al P.C. din Ceho­slovacia a adoptat în unanimitate raportul prezentat de Antonin Novotny precum şi o hotărîre cu privire la dezvoltarea continuă a cooperativelor agricole unice, la asigurarea strîngerii recoltei şi la efectuarea muncilor agricole de toamnă precum şi la înfăptuirea livrărilor către stat. Plenara a adoptat o ho­tărîre cu privire la plănul suprafeţelor în­­sămînţate şi al dezvoltării creşterii anima­lelor pe anul 1956. Plenara a aprobat comunicarea cu privire la întîlnirea de la Bucureşti a reprezentan­ţilor U.R.S.S., Romîniei, Ungariei şi Ceho­slovaciei, consacrată rezultatelor tratativelor dintre U.R.S.S. și Iugoslavia. Concertul de gală al orchestrei de muzică naţională chineză Joi seara a avut loc în sala Teatrului C.C.S. concertul de gală al orchestrei de muzică naţională chineză care se află în turneu în ţara noastră. La concert au asistat tovarăşii Chivu Stoi­ca, C. Pîrvulescu, acad. prof dr. C. I. Par­­hon, S. Bughici, Constanţa Crăciun, M. Ro­­şianu, membri ai guvernului, membri ai C.C. al P.M.R., conducători ai organizaţiilor ob­şteşti şi ai instituţiilor centrale, oameni ai artei şi culturii, reprezentanţi ai presei, un numeros public. In sală se aflau ambasadorul R. P. Chine­ze, Ke Bo-nian, şi alţi membri ai corpului di­plomatic. Orchestra de muzică naţională chineză, al­cătuită din 21 de artişti cu instrumente vechi populare şi solişti vocali, este condusă de Li Juan-cin, director adjunct al Institutului de muzică populară de pe lingă Conservatorul Central al R.P. Chineze. Conducător artistic este compozitorul Wan Sin, iar dirijor este Cin Pen-cian. Orchestra a interpretat un program bogat de piese muzicale clasice cu o veche tradiţie şi muzică populară instrumentală din dife­rite regiuni ale marii Chine, care au demon­strat înalta artă a poporului chinez. VINERI 1 IULIE 1955 Programul I 6.00 Articolul de fond din ziarul „Scinteia" 6.15 Jocuri populare romîneşti 6.35 Radiojurnal 6.45 Emisiunea ,,Bună dimineaţa, copii“ 7.00 Muzică de estradă 7.35 Cîntece de compozitori romîni 8.00 Buletin de ştiri în limba rusă 8.05 Sumarul presei centrale 8.13 Muzică din opere 8.45 Materiale din presă 9.15 Cîntă Cvartetul „Glazunov“ , Cvartetul nr. 1 în Re major de Glazunov 9.45 Emisiune muzicală pentru copii 10.15 Cîntă orchestra „Doftana“ din Cimpina 10.40 „In întimpinarea Festivalului“ 11.10 Muzică ușoară 11.30 Emisiunea „De toate, pentru toţi“ 12.30 Emisiunea „Să stăm de vorbă despre copii“ 12.45 Lucrări în stil clasic de compozitori ro­mîni 13.20 Muzică populară din regiunea Piteşti 13.40 Concert de prînz 14.45 Cîntece revoluţionare 15.00 Solişti laureaţi ai concursurilor festivalu­rilor de tineret 15.15 Vitrina cu cărţi noi 15.30 Buletin de ştiri 15.35 Muzică populară romînească 15.58 Concertul nr. 2 în re minor pentru pian şi orchestră de Mendelssohn-Bartholdy 16.30 Emisiunea „Să ne cunoaştem patria“ 17.00 Muzică uşoară 17.30 Radiojurnal şi buletin meteorologic 17.45 Recomandări din program 17.48 Jocuri populare romîneşti 18.00 Pagini literare inspirate din istoria patriei 18.30 Liduri interpretate de artiste emerite ale R.P.R. 19.00 Buletin de ştiri 19.05 Din muzica populară a ţărilor de demo­craţie populară 19.39 „Cîntecul săptămînii“ 19.54 Sfatul medicului 20.00 Cîntece de brigadieri 20.15 Program muzical 20.45 Jurnalul satelor 21.15 Retransmisia emisiunii Radiodifuziunii sovietice pentru ascultătorii din R.P.R. 21.55 Concert simfonic 23.00 Radiojurnal 23.10—23.55 Concert de noapte Programul II 14.30 Sumarul ziarului „Scînteia“ 14.40 Baletul „Sylvia“ de Delibes 15.00 Buletin de ştiri 15.05 Cîntă la vioară Ion Luca Bănăţeanu 15.25 Muzică uşoară de compozitori din ţări de democraţie populară 16.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic 16.15 Cîntă corul ucrainian de stat „Trembita“ 16.32 Noi înregistrări de muzică de cameră 17.00 Emisiunea „Cei 900 de milioane“ 17.30 Program muzical 17.56 Recomandări din program 18.00 Conferinţă 18.15 Program muzical 18.40 „Oameni, locuri şi fapte din U.R.S.S.“ 19.00 Ciclul „Sonate de compozitori romîni“ 19.30 Gazeta radio 20.15 Teatru la microfon : „CRAINQUEBILLE“, adaptare radiofonică după piesa scriito­rului clasic francez Anatole France 22.00 Radiojurnal şi buletin sportiv 22.20 Muzică uşoară sovietică 22.50 Cîntă Valeriu Vărzaru şi Magda Constan­­tinescu 23.10 Ciclul „Dirijori români“ : Mircea Basarab şi Edgar Cosma 23.55 Muzică corală 0.20 Muzică uşoară 0.45—0.50 Buletin de ştiri RADIO Decorarea Universităţii de Stat „M. V. Lomonosov“ din Moscova MOSCOVA 30 (Agerpres). — TASS trans­mite : La 30 iunie, în amfiteatrul­­noii clădiri a Universităţii de Stat de pe Colinele Lenin din Moscova, K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovie­tului Suprem al U.R.S.S., a înmînat Universităţii de Stat „M. V. Lomo­nosov“, decorată cu Ordinul Lenin, Ordinul Drapelul Roşu al Muncii acordat cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la înfiinţarea ei. In decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. cu privire la decorare se subliniază rolul pe care l-a jucat Universitatea din Moscova în domeniul dezvoltării ştiinţei şi culturii şi al pregătirii de cadre calificate. La solemnitatea înmînării Ordinului au fost de faţă profesori, asistenţi, studenţi, as­piranţi, muncitori şi funcţionari ai Univer­sităţii. In numele colectivului Universităţii. Or­dinul a fost primit de Grigori Vovcenko, prorectorul Universităţii, şi de reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti ale Universităţii. K. E. Voroşilov a rostit o cuvîntare cor­dială adresată corpului didactic şi studen­ţilor. El i-a felicitat în mod cordial cu pri­lejul decorării Universităţii şi le-a urat să­nătate şi noi succese în muncă. -----------------**%--------------­ Congresul partidului socialist francez PARIS 30 (Agerpres). La­ 30 iunie s-a deschis cel de al 47-lea Congres al partidului socialist francez. Pe ordinea de zi sînt incluse următoarele pro­bleme : darea de seamă cu privire la acti­vitatea partidului, examinarea problemei pri­vitoare la reprimirea în partid a deputaţilor socialişti excluşi, modificarea statutului par­tidului, elaborarea programului în vederea alegerilor parlamentare pe anul 1956, proble­me ale propagandei şi presei. La Congresul partidului socialist francez a fost adoptată în unanimitate o hotărîre cu privire la reprimirea în partid a 17 deputaţi socialişti excluşi din rîndurile partidului pentru că au votat în Adunarea Naţională împotriva ratificării acordurilor de la Lon­dra şi Paris. Congresul îşi continuă lucrările. Demisia guvernului Israelului IERUSALIM 30 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia France Presse, la 29 iunie guvernul Israelului în frunte cu Sharet a demisionat. SPECTACOLE TEATRE: Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R.: Călăreţul de aramă; Teatrul Municipal: Visul unei nopţi de vară; Teatrul Naţional „I L. Caraxiale“ (sala Comedia) : Regele Lear­ (Gră­dina Boema) : Mielul Turbat; Teatrul Tinere­tului : Ani de pribegie; Ansamblul de estradă (cal. Victoriei 174) ; Cer cuvîntul; (Teatrul de vară I. V. Stalin) ; Visele se împlinesc; (Tea­trul de vară 23 August) ; Spectacol cu echi­pele de amatori; Teatrul 'Țăndărică (grădina de vară) ; Umor pe sfori; Echipa artistică a C.C.A. (grădina Victoria) ; Din toată inima. CINEMATOGRAFE : Patria, I. C. Frimu : Campionul lumii; Republica, Elena Pavel: Uni­rea, N. Bălcescu : Vînătorul de mare; Maghe­­ru, Gh. Doja : Fiul pădurarului; Bucureşti, Grădina Progresul: Capete de cîini; înfrăţirea Intre popoare, Lumina, Popular, Liber­tăţii : Moştenire însîngerată; Maxim Gorki : Un ciclu de filme pentru tineret; Timpuri Noi: Sporirea numărului păsărilor; Ştiinţă şi tehni­că; Ariciul răutăcios; Victoria sportivelor so­vietice; Victoria : Frumuseţea diavolului; Ti­neretului : Inima noastră; Al. Popov : Ivan cel Groaznic; 8 Martie, Flacăra : Umbert­i D­­Vasile Roaită : Merele de aur; Al. Sabia Arta’, 1 Mai : Mandy: C. David : Stiletul; T. vladi­­mirescu : Cei trei muşchetari; Munca : Dama cu camelii; Mioriţa. Ilie Pintilie : Un om teri­bil; Moşilor : Intr-un port îndepărtat; 23 Au­gust ; Imblînzitoarea de tigri; Donca Simo, Volga: Misterele din Mato Grosso; Rahova : Conştiinţa; Olga Banele : Astă seară se va termina totul; Aurel Vlaicu : A fost odată un împărat; M. Eminescu : Submarinul 323, 8 Mai: Libelula şi Pe drumul libertăţii; Gh. Coşbuc : Eu şi bunicul ; Filimon Sîrbu : Capete de clini. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA­ Bucureşti str. Brezoianu nr. 23—25. Centrala telefonică tel. nr. 6.22.10; 6.23.29 ; 6.23.38. Secţia scrisori S.3S.94. STAS 3452 62 - Tiparul Intr. Poligrafică nr. 2, str. Brezoianu nr. 23—25. Abonamente Individuale lei 5 colective pentru muncitori, ţărani şi intelectuali lei 4. Abonamentele se fac la Oficiile poştale, prin factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi instituţii. Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării Dir. Gen. P.T.T. Nr. 05.3334/g49. ’

Next