Steagul Roşu, iulie 1955 (Anul 2, nr. 390-416)

1955-07-22 / nr. 408

Marea sărbătoare a poporului frate polonez pporul polonez sărbătoreşte astăzi, — cu noi succese în muncă — ziua de 22 iulie, cea de a 11-a aniversare a eliberării sale de sub jugul fascist de către glorioasa Armată Sovietică. Unit cu poporul polonez prin tradiţia unei vechi prietenii, prin lupta comun­ă pentru pace şi socialism, prin relaţiile de tip nou, statornicite între ţările lagărului democrat, poporul român participă din toată inima la marea sărbătoare naţională a Poloniei, împărtăşeşte cu poporul po­lonez bucuria şi satisfacţia marilor succese obţinute in cei 11 ani care s-au scurs de la eliberarea Poloniei. Data de 22 iulie 1944­ constituie un eveniment de seamă în viaţa poporului polonez, o piatră de hotar în istoria Polo­niei. După decenii de suferinţă şi mizerie, după ani de ex­ploatare şi asuprire, poporul polonez a alungat pentru tot­deauna de la putere burghezia şi moşierimea poloneză, a alungat pe panii şi coloneii care guvernau ţara prin teroare. Datorită eliberării sale de către oştile sovietice biruitoare, poporul polonez a putut să se scuture de tirania fascistă, să se elibereze în acelaşi timp de sub jugul imperialismului, şi-a făurit un regim de democraţie populară. Făcînd bilanţul muncii sale rodnice şi al succeselor înre­gistrate în cei 11 ani care s-au scurs, poporul polonez pri­veşte cu îndreptăţită mîndrie marile sale realizări şi com­pară Polonia de astăzi, mîndră şi înfloritoare, cu Polonia de ieri. Au trecut 11 ani de când poporul polonez, după ani grei de robie şi ocupaţie crîncenă, a început să-şi refacă ţara pe care hitlerismul intenţionase s-o şteargă de pe harta Eu­ropei. Polonia de acum 11 ani era o ţară distrusă de război, o ţară de ruine. Regimul burghezo-moşieresc lăsase o grea moştenire : o ţară înapoiată, cu o industrie slab dezvoltată şi cu o agricultură primitivă. Poporul polonez a pornit cu entuziasm la muncă. Transfor­­mările revoluţionare efectuate de poporul polonez sub con­ducerea clasei muncitoare în alianţă cu ţărănimea muncitoare au dezvoltat iniţiativa creatoare şi energia nesecată a po­porului, au permis — datorită marelui ajutor dat de Uniunea Sovietică — să se înregistreze mari progrese în industria­lizarea ţării, au permis efectuarea unor transformări radi­cale în satele poloneze. Din primul moment al eliberării Poloniei, Uniunea Sovie­tică a acordat poporului polonez un mare ajutor. Suma to­tală a împrumuturilor și creditelor primite de Polonia, prin livrările de mărfuri și utilaj industrial, din Uniunea Sovie­tică, s-au ridicat în ultimii 10 ani la aproximativ 3 miliarde ruble. Recent, la sesiunea comisiei sovieto-poloneze pentru cola­borarea tehnico-ştiinţifică, s-a hotărît ca Uniunea Sovietică să pună la dispoziţia Poloniei, gratuit, proiecte-tip de centrale termoelectrice, proiecte de uzine de prefabricate de beton, documentaţie tehnică pentru producţie de utilaj energetic, maşini agricole, etc. Ajutorul tehnic dat Poloniei de către U.R.S.S. are o uriaşă importanţă pentru dezvoltarea indus­triei miniere, energetice, chimice şi constructoare de maşini a R. P. Polone. Ca urmare a colaborării economice multi­laterale cu U.R.S.S., Polonia poate să fabrice produse care înainte de război erau importate şi anume: automobile, tractoare, rulmenţi, combine cerealiere autopropulsate, ma­şini mari electrice, turbine, etc. Poporul polonez este adînc recunoscător guvernului sovie­tic pentru minunatul dar făcut Varşoviei: Palatul de Cultură şi Ştiinţă „I. V. Stalin“. Dezvoltarea industriei poloneze, progresul atins de ea constituie o strălucită confirmare a justeţei liniei Partidului Muncitoresc Unit Polonez, linia industrializării ţării şi dez­voltării industriei grele, ca singur drum care duce la creş­terea forţei economice şi de apărare a ţării, la ridicarea prosperităţii populaţiei, la reconstrucţia socialistă a econo­miei naţionale, la progresul tehnic rapid în toate ramu­rile ei. Datorită dezvoltării industriale a fost posibilă şi trecerea agriculturii pe noi baze, spre socialism. Cele 10.000 de cooperative de producţie existente în Polo­nia, care cuprind circa un sfert de milion de familii ţără­neşti, constituie o călăuză sigură şi luminoasă pentru în­treaga ţărănime din R. P. Polonă. Poporul polonez, ca şi celelalte popoare din ţările de de­mocraţie populară, depune eforturi pentru a construi cît mai multe fabrici şi uzine, cît mai multe case de locuit, cît mai multe construcţii paşnice, pentru a asigura sănătatea şi viaţa omului, pentru dezvoltarea culturii şi creşterea bună­stării întregului popor. Poporul polonez este hotărît să nu permită nimănui să-l abată de la această cale, calea con­struirii socialismului în patria sa. P Tovarăşului ALEXANDER ZAWADSKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Populare Polone, vă rog să primiţi, tovarăşe Preşedinte, din partea Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române sincere feli­­citări. Urez poporului frate polon noi succese în munca sa paşnică pen­tru întărirea şi propăşirea continuă a Republicii Populare Polone şi în lupta comună pentru întărirea păcii în lume. Dr. PETRU GROZA PREŞEDINTELE PREZIDIULUI MARII ADUNARI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE RUMINE Tovarăşului. JOSEF CYRANKIEWICZ Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu prilejul celei de a 11-a aniversări a eliberării Poloniei de sub jugul fascist, primiţi, tovarăşe Preşedinte, din partea guver­nului Republicii Populare Române cele mai călduroase felicitări. Poporul român urează poporului frate polonez noi victorii în opera de construire a socialismului, în întărirea şi înflorirea Polo­niei democrat-populare şi în lupta comună pentru asigurarea păcii şi securităţii popoarelor, în fruntea căreia se află marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică. Trăiască prietenia frăţească dintre popoarele român şi polonez. GHEORGHE GHEORGHIU DE PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL REPUBLICII POPULARE RUMINE Tovarăşului STANISLAW SKRZESZEWSKI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone VARŞOVIA Cu ocazia celei de a 11-a aniversări a eliberării Poloniei de că­tre eroica Armată Sovietică, vă rog să primiţi, tovarăşe Ministru, sincere felicitări şi urări de noi succese în întărirea Poloniei demo­­crat-populare şi în lupta comună pentru pace şi colaborare inter­naţională. SIMION BUGHICI MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE AL REPUBLICII POPULARE RUMINE PROLETART VW TOATE TAHELE.'Omft^Xk ARCANUL COMITETELOR REGIONAL 51 ORĂȘENESC BUCUREȘTI ALE I. M. R. SI AI SFATURILOR POPULARE ALE REGIUNII SI ORAŞULUI BUCUREȘTI ANUL II — Nr. 408 4 PAGINI 20 BANI VINERI 22 IULIE 1955 Nici o zi pierdută, nici un bob risipit! .. . Un nou agregat complex Pe tarlaua de grîu a întovărăşirii „Vasile Roaită“ din comuna Hagieşti, raionul Brăneşti, a apărut zilele acestea o nouă maşină. Spre surprinderea ţăranilor muncitori din comună, maşina aceasta acţionată de un tractor, făcea trei ope­raţiuni deodată: secera, colecta snopii (adică îi strîngea într-o mare cutie de fier, ce are o capacitate maximă de 25 snopi) şi dezmiriştea cu ajutorul unui polidisc. Era agregatul conceput de Direcţia agricolă a sfatului popular regional şi confecţionat cu grijă de mecanizatorii de la S.M.T. Hagieşti. Acest succes obţinut pe drumul dezvoltării mecanizării agriculturii este o dovadă vie a posibilităţilor largi pe care le pune la dispoziţia ţăranilor muncitori statul nostru democrat-popular. Tudorache Bocan, preşedintele întovărăşirii, ne-a spus cu o notă de mîndrie şi bucurie în glas: agregatul asta seceră, colectează snopii şi dezmirişteşte peste 6 hectare într-o singură zi. Pentru noi aceasta înseamnă un mare avantaj. In primul rind, costul lucrărilor este mult scăzut şi în al doilea, odată cu secerişul executăm şi dezmiriştitul un clişeu . Agregatul condus cu măiestrie de tractoristul Grigore Dumitru­, la lucru. Fotoreportaj N.BUICA După recoltare, dezmiriştesc Membrii gospodăriei agricole colective „Steaua Roşie“ din Singureni, raionul Mihăileşti, au terminat secerişul celor 45 hectare cu grîu şi în ziua de 17 iulie au început treierişul. Lucrările continuă a se desfă­şura cu însufleţire şi în secto­rul individual. Aici s-a recoltat peste 99 la sută şi s-a făcut dezmiriştitul pe o suprafaţă de 200 hectare. FLOAREA SAIOC corespondent voluntar La G. A. S. Dîlga La gospodăria de stat din Dîlga se recoltează grîul. Din zori pînă în seară, combinele înaintează prin lanurile întinse, umplîndu-şi bancherele de grîu Mecanizatorii se mîndresc cu recolta şi cu oamenii care o string, fruntaşii campaniei de vară. La secţia Ghimpaţi, ,com­­binierul Barbu Alexandru a re­coltat 23.000 kg. de grîu într-o singură zi. Primii la predarea cotelor Membrii gospodăriei agricole colective „Alexandru Petöfi“ din Slobozia Nouă, raionul Slo­bozia, au secerat şi treierat cu combina de la S.M.T. cele 18 hectare cu orz, obţinînd în me­die 2.500 kg. la hectar. De îndată ce au terminat treierişul, colectiviştii s-au îndreptat spre baza de recepţie din localitate, unde au predat 3.471 kg. orz obţinând chitanţa Nr. 1 pe ra­ion. Acum, combinerul Gheor­­ghe Comăniţă şi ajutorul său Gheorghe Stroe de la S.M.T. Slobozia continuă secerişul şi treierişul griului de pe tarlaua colectivei. Numai într-o singură zi, deși timpul a fost nefavo­rabil, s-au treierat peste 10.000 kg. grîu. GHICA ȘTEFAN corespondent voluntar Aria tineretului Pentru a veni în sprijinul muncilor agricole de vară, or­ganizaţia de bază U.T.M. din comuna Ţigăneşti, raionul Ale­xandria, a luat iniţiativa orga­nizării şi amenajării unei arii de treier pe care au denumit-o aria tineretului. Acum, la a­­ceastă arie, deservită numai de tineret, s-a început treierişul păioaselor. Tinerii Grecu Vic­tor, Călin Ologeanu, Constan­tin Pîrvan şi alţii muncesc cu însufleţire pentru grăbirea tre­­ierişului. DUMITRU SANDU corespondent voluntar Zoresc cu treierişul Sprijiniţi de mecanizatorii de la S.M.T. Cocioc, colectiviştii şi ţăranii muncitori din cele trei întovărăşiri agricole exis­tente în comuna Corbeanca, ra­ionul­ Snagov, au terminat se­cerişul păioaselor şi în pre­zent zoresc cu treierişul. Pe ziua de 16 iulie, căruţele în­­tovărăşiţilor, încărcate cu grîu, s-au îndreptat spre baza de recepţie din Periş, unde şi-au predat cu bucurie cotel­e dato­rate statului. MARIN ST. GHEORGHE corespondent voluntar •*~‘^"*** ^ ^­­*~ •*** Discută ultimele veşti sosite de la Varşovia Tinerii din Capi­tală se intîlnesc a­­deseori la „Colţu­rile Festivalului“ organizate în în­treprinderi şi insti­tuţii, discutînd cu mult entuziasm despre pregătirile ce se fac pretutin­deni in intimpina­­rea celui de al V-lea Festival Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor pen­tru Pace şi Priete­­nie de la Varşovia. Cu cît măreaţa sărbătoare se apro­pie, cu atit intere­sul tinerilor faţă de Festival este mai viu. In clişeul nostru se poate vedea un aspect de la „Col­ţul Festivalului“ al Editurii de stat di­dactice şi pedago­gice. Tinărul Ştefan Popescu de la re­dacţia geografie vorbeşte cu multă dragoste tovarăşi­lor săi Lolita Ad­ler, Virginia Aron, Gheorghe Szabó şi alţii, despre ultime­le veşti sosite din capitala Poloniei, care demonstrează cu prisosinţă eforturile depuse de tineretul polonez în pregătirea unor condiţii optime de desfăşurare a Festivalului. In afară de aceste discuţii,, tinerii de la Editura de stat didactică şi pedago­gică consultă cu mult interes ultimele publicaţii despre Festival, organizează audiţii colective la radio cînd sunt emisiuni închinate Festivalului şi se întrec în diverse concursuri sportive. Iar la birou, în timpul programului de lucru, munca lor este mai însufleţită, cinstind astfel cum se cuvine Festivalul păcii şi prieteniei. ACEST NU­MĂ IN VIAŢA DE PARTID. 1— M. Stenan. Munca politică — pîrghie importantă în lupta pentru acumulări socialiste peste plan. (pag. 2-a). Henryk Korotynski: R. P. Polonă, pe drumul socialismului. (pag. 2-a). PE DRUMUL BELŞUGULUI. V. Dumitraşcu şi C. Fotache. La G.A.C. „Gheorghi Dimitrov“, satul Ceacu, raionul Călăraşi. — După şase ani de muncă în colectivă. (pag. 3-a). CONFERINŢA DE LA GENEVA. Pro­iectul Tratatului general european de securitate colectivă în Europa propus de delegaţia U.R.S.S. (pag. 4-a). R: DESPRE REZULTATELE ÎNDEPLINI­RII PLANULUI DE STAT DE DEZ­VOLTARE A ECONOMIEI NAȚIO­NALE A U.R.S.S. PE PRIMUL SE­MESTRU AL ANULUI 1955. Comunicatul Direcției Centrale de Sta­­­tistică de pe lîngă Consiliul de Mi­niștri al U.R.S.S. (pag. 4 a). Chitanţa nr. 1 pe raion CALARAŞI. (De la corespon­dentul nostru). — Ajutaţi de combină şi de seceră­torile-legă­­tori de la S.M.T. Cuza Vodă mem­brii gospodăriei colective „1 Mai“ din satul Cuza Vodă raio­nul Călăraşi, au reuşit să ter­mine numai în două zile recol­tatul celor 52 hectare însămin­­ţate cu orz. Prima grijă a colectiviştilor, după terminarea recoltării a fost aceea de a-şi îndeplini cu cinste obligaţiile către stat, ducind la baza de recepţie din Călăraşi peste 5000 kg. orz din noua re­coltă şi obţinînd chitanţa nr. 1 pe raion. Un exemplu frumos în multe comune din raio­nul Snagov recoltatul păioa­selor a luat sfîrşit şi a înce­put treierişul. Astfel, la alta di­n satul Stoeneşti, comuna Fierbinţi, treierişul se desfă­şoară cu intensitate. Acest lu­cru se datoreşte bunei organi­zări a cetelor care alimentea­ză în continuu batoza. Printre primii ţărani muncitori care şi-au treierat grîul este şi Ba­­laban Drăgoi. Imediat după treieri, ■ el şi-a predat în între­gime cotele datorate statului obţinînd chitanţa Nr. 1. In primele rinduri ale întrecerii Tinerii din întreprinderile raionului Nico­­lae Bălcescu întîmpină Festivalul de la Varşovia şi ziua de 23 August cu o deo­sebită însufleţire. întrecerea socialistă des­făşurată cu avint în cinstea acestor două mari sărbători a reuşit să antreneze numai in raionul Nicolae Bălcescu un număr de circa 9.500 de tineri. Peste 240 de brigăzi de tineret din diverse fabrici şi uzine dau o adevărată bătălie pentru obţinerea unor cît mai frumoase rezultate in producţie. Pap­­te frumoase de muncă pot fi întilnite in multe întreprinderi. La uzinele „Tudor Vla­­dimirescu“ s-a evidenţiat in mod deosebit brigada de tineret nr. 1 de la secţia batoze, care printr-o bună organizare a locului de muncă a reuşit să dea peste plan două batoze. Aceeaşi brigadă a economisit circa 50 l benzină, 10 kg. bumbac şi 20 kg. garnituri piele. In acelaşi timp membrii brigăzii au redus rebuturile la minimum, sub 1 la sută. In urma unor consfătuiri de producţie­­mute de membrii brigăzii la ,,Colţul Festivalului", s-au înregistrat fru­moase depăşiri a normelor de producţie care sunt întrecute in medie cu 60—70 la sută. Responsabilul brigăzii, tinărul Popa Teofil, este un viu exemplu pentru tinerii din bri­gadă, el obţinînd depăşirea normelor cu 82 la sută. Trebuie de asemenea arătat că toţi membrii acestei brigăzi sunt acum cu­prinşi în concursul „Iubiţi cartea". Printre muncitorii de la „Steaua roşie", faptele brigăzii de tineret de la secţia tur­nătorie sunt îndeobşte cunoscute. Prin spri­jinul şi grija maistrului Victor Mureşanu, membrii brigăzii au reuşit să reducă rebu­turile sub 1 la sută şi să-şi depăşească an­gajamentele luate în cinstea Festivalului şi a zilei de 23 August, intrecind normele zil­nice cu peste 100 la sută. Acelaşi elan se poate vedea şi la mem­brii brigăzii de tineret de la secţia turnă­torie a întreprinderii ,,Progresul Viilor Din cele două brigăzi de tineri turnători s-au relevat in mod depesbit Alexandru Re­­mete şi Dumitru Stoian care vor reprezen­ta pe tinerii din brigăzile amintite la con­sfătuirea turnătorilor din întreprinderile din Capitală ce va avea loc la 27 iulie. Tot sprijinul inovatorilor P­erfecţionarea continuă a proceselor tehnologice prezintă o mare importanţă în lupta pentru creşterea producţiei şi a productivităţii muncii, pentru reducerea preţului de cost şi sporirea acumulărilor socialiste. In numeroase docu­mente ale partidului şi guvernului cu privire la dezvoltarea economiei naţionale şi ridicarea bunăstării poporului munci­tor, această problemă este subliniată ca o sarcină foarte im­portantă ce trebuie să stea permanent în faţa conducătorilor de întreprinderi, în faţa organizaţiilor de partid şi sindicale, a cercurilor A.S.I.T. şi cabinetelor tehnice. Interesul cu care oamenii muncii din fabrici şi uzine pri­vesc această problemă, se reflectă prin numeroase propuneri de inovaţii şi raţionalizări, propuneri care, puse în prac­tică, aduc o contribuţie substanţială la îndeplinirea îna­inte de termen a planului de producţie şi la uşurarea efortu­rilor fizice In cursul semestrului I din anul acesta, din rîndurile mun­citorilor, inginerilor şi tehnicienilor din fabricile şi uzinele din Bucureşti, au venit 1419 propuneri de inovaţii şi raţio­nalizări, din care 671 au fost puse în practică aducînd în­treprinderilor respective economii importante. Numai la în-n treprinderea „Electrotehnica“ s-au propus 67 de inovaţii din care 41 s-au şi aplicat. De asemenea, la fabricile „Donca Simo“ şi „Elena Pavel“, la „Electroaparataj“ şi uzinele „Tudor Vladimirescu“ ca şi în alte întreprinderi, se vădeşte interesul muncitorilor, in­ginerilor şi tehnicienilor pentru îmbunătăţirea proceselor de fabricaţie, venind în acest scop cu propuneri preţioase. Există cazuri însă cînd rezolvarea propunerilor de inovaţii şi raţionalizări se tărăgănează vreme îndelungată, uneori de către cei însărcinaţi cu aceasta, fapt care frînează entuzias-­ mul de care sunt cuprinşi inovatorii. Spre exemplu la între­­prinderea „Romargint“, din 1952, adică de 3 ani, se tot tă­răgănează rezolvarea unei inovaţii făcută de un inginer. Punerea ei în practică ar fi adus întreprinderii mari eco­nomii de materiale şi manoperă, producţia de cuţite pentru care a fost făcută această inovaţie, ar fi putut creşte lunar cu aproximativ 40.000 bucăţi. Spiritul de rutină şi atitu­dinea birocratică care s-au cuibărit în activitatea conducerii acestei întreprinderi ca şi lipsa de control şi sprijin din partea direcţiei generale respective din cadrul Ministerului Industriei Uşoare, fac ca în această întreprindere să se lu­creze încă după metode meşteşugăreşti şi evident productivi­tatea muncii să fie sub posibilităţile reale ale întreprinderii. Există de asemenea cazuri cînd inovatorii nu sînt recom­pensaţi la timp. La complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“, de pildă, maistrul-şef din sectorul III cazangerie, Paraschiv Ion, a realizat modificarea sistemului de transmisie la o maşină de tăiat ţevi. Deşi perfecţionarea adusă de el a fost aprobată şi se aplică cu bune rezultate încă din aprilie anul trecut, totuşi nici pînă astăzi acest inovator nu a fost re­compensat. Formalismul care există în activitatea comisiei de invenţii, inovaţii şi raţionalizări care funcţionează în cadrul întreprinderii ca şi slaba preocupare a cercului A.S.I.T. şi a cabinetului tehnic de act, în ce priveşte antre­narea şi sprijinirea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor în realizarea a cît mai multe perfecţionări tehnice, explică pe deplin că în timp de 6 luni la o asemenea întreprindere cum este complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“ abia s-au făcut 24 de propuneri de inovaţii din care s-au aplicat 15. O si­tuaţie similară există şi la uzinele „23 August“ unde pe întreg semestrul I s-au făcut numai 32 propuneri şi s-au aplicat 11, iar la uzinele „Vasile Roaită“ s-au propus doar 9 inovaţii. Se înţelege că atîta vreme cît în unele unităţi inovatorii nu sînt îndrumaţi şi sprijiniţi efectiv, atîta vreme cit se tă­răgănează rezolvarea inovaţiilor propuse de ei şi nu sînt stimulaţi la timp, mişcarea inovatorilor nu se poate dez­volta. De aceea trebuie combătute cu toată hotărîrea aseme­nea atitudini care frînează dezvoltarea noului, birocraţii să fie scuturaţi în aşa fel îneît să se trezească la realitate. In fiecare fabrică şi uzină inovatorii, aceşti creatori şi răspîn­­ditori ai noului în tehnică, trebuie să se bucure de atenţia şi preţuirea pe care le merită din plin. Acestor oameni deose­biţi, harnici şi pricepuţi trebuie să li se acorde o atenţie deo­sebită, plină de grijă, să fie cît mai larg popularizaţi şi sti­mulaţi din punct de vedere material, inovaţiile şi raţionali­zările lor să fie generalizate pentru obţinerea de rezultate superioare în producţie. Acum cînd se pune problema sporirii acumulărilor socia­liste peste plan în vederea creşterii bogăţiei naţionale şi ridicării bunăstării poporului muncitor, dezvoltarea mişcării inovatorilor şi raţionalizatorilor capătă o importanţă şi mai mare. De aceea, este necesar ca conducătorii de întreprin­deri în colaborare cu cercurile A.S.I.T. şi cabinetele tehnice să sprijine în mod concret şi la timp pe inovatori şi raţiona­­lizatori, să elaboreze teme de inovaţii pe baza unui studiu temeinic al condiţiilor şi posibilităţilor tehnice existente în întreprindere care puse în practică să ducă la îmbunătăţirea proceselor tehnologice în vederea ridicării productivităţii muncii. Comisiile de invenţii, inovaţii şi raţionalzări trebuie să-şi îmbunătăţească stilul şi metodele de lucru, să lichideze formalismul şi birocratismul rezolvînd cît mai operativ şi cu toată competenţa propunerile de inovaţii şi raţionalizări venite din rîndul muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Activizarea cercurilor A.S.I.T. şi a cabinetelor tehnice, urmărirea îndeaproape a modului cum comisiile de invenţii, inovaţii şi raţionalizări din cadrul întreprinderilor îşi fac datoria, trebuie să stea în atenţia organizaţiilor de partid şi sindicate. Organizaţiile de partid şi comitetele de între­prindere trebuie să desfăşoare o intensă muncă politică de masă în rîndurile muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor pentru a-i antrena în lupta pentru introducerea micii meca­nizări, pentru simplificarea anumitor operaţiuni de­­producţie inutile şi costisitoare, pentru perfecţionarea procesului de producţie şi a procedeelor de muncă. In vederea îndeplinirii integrale şi înainte de termen a ultimelor sarcini care au mai rămas din cincinal şi pentru realizarea angajamentelor luate în legătură cu sporirea acu­mulărilor socialiste peste plan, să acordăm o mare atenţiei dezvoltării mişcării inovatorilor şi raţionalizatorilor. Patriei, cît mai multe acumulări socialiste peste plan! S-au centralizat angajamentele luate de colectivele fabricilor şi uzinelor din Capitală de a da patriei acumulări socialiste peste plan. Valoarea totală a acumulărilor care vor fi puse la dispoziţia statului pînă la sfîrşitul anului se ridică la 304.501.087 lei, din care 146.009.648 pînă la 23 August. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii întreprinderilor din raionul N. Bălcescu vor spori beneficiile întreprinderilor în care lucrează cu 60.295.307 lei pînă la sfîrşitul anului, iar pînă la sărbătoarea celei de a 1 l-a aniversări a eliberării patriei noastre vor realiza acumulări socialiste peste plan în valoare de 9.964.164 lei; cei din întreprinderile raionului 1 Mai au hotărît să realizeze pînă la sfîrșitul anului acumulări socialiste peste plan în valoare de 58.688.339 lei, din care pînă la 23 August 44.929.546 iei. (Agerpres)

Next