Steagul Roşu, august 1955 (Anul 2, nr. 417-440)

1955-08-02 / nr. 417

ANUL II —Nr. 417 4 PAGINI 20 BANI MARTI 2 AUGUST 1955 Să intensificăm întrecerea socialistă D­e fiecare dată apropierea zilei de 23 August — cea mai mare sărbătoare a poporului nostru muncitor — mar­chează un nou şi puternic avînt în acti­vitatea oamenilor muncii, în lupta lor paşnică pentru consolidarea şi lărgirea cuceririlor dobândite. De fiecare dată în­­tîmpinarea acestei măreţe sărbători con­stituie pentru oamenii muncii din patria noastră un minunat prilej de întărire şi mai mult a rîndurilor sale în jurul­ parti­­dului şi guvernului, de afirmare a fer­mităţii de luptă pentru înfăptuirea nă­zuinţelor sale cele mai fierbinţi — a­­părarea păcii şi construirea socialismu­lui. Anul acesta constructorii socialismu­lui din patria noastră se pregătesc să întâmpine ziua eliberării cu rezultate cît mai grăitoare. Ei au pornit la întrecere pentru realizarea ultimelor sarcini care au mai rămas din primul plan cincinal, pen­tru obţinerea de 10 milioane tone grîu şi porumb, pentru strângerea la timp şi fără pierderi a recoltei. In focul întrecerii socialiste au apărut minunate iniţiative patriotice care, însu­şite de masele largi de muncitori, au fă­cut­ să sporească producţia şi productivi­tatea muncii, să se îmbunătăţească ca­litatea produselor şi să se reducă pre­ţul de cost. Valoroasa iniţiativă a colectivelor unor întreprinderi industriale din regiunea Stalin, de a da patriei cît mai multe a­­cumulări socialiste peste plan, a mobili­zat colectivele de muncă din toate cele­lalte întreprinderi industriale de pe în­treg cuprinsul patriei în lupta pen­tru descoperirea și punerea în va­loare a noi și noi izvoare interne, care să alimenteze bugetul statului cu noi sume de bani necesare înfăptuirii programului de măsuri economice elaborate de partid şi guvern pentru dezvoltarea continuă a economiei naţionale şi ridicarea bună­stării poporului muncitor. Lupta colectivelor din întreprinderile din Capitală pentru îndeplinirea angaja­mentelor luate de a da patriei pînă la 23 August peste 146 milioane lei, iar pînă la sfîrşitul anului peste 304 milioane lei acumulări socialiste peste plan, creşte în intensitate cu fiecare zi şi îmbogăţeşte formele de organizare a producţiei şi metodele de muncă. Ceferiştii de la „Griviţa roşie“, propu­­nîndu-şi să dea statului 10.000.000 lei a­­cumulări socialiste peste plan pînă la sfîrşitul anului, au intensificat întrecerea socialistă pentru sporirea volumului lu­crărilor, pentru ridicarea productivităţii muncii şi reducerea cheltuielilor de re­paraţii la locomotive şi vagoane. In cadrul întrecerii, peste 100 de muncitori fruntaşi ajută 200 de tineri muncitori şi muncitoare să-şi însuşească tehnica nouă, metodele avansate de organizare a mun­cii, pentru a obţine rezultate cît mai bune în producţie. Pe lîngă alte angajamente luate de colectivul întreprinderii „Electromagneti­ca“ se numără şi confecţionarea peste plan a 20 de aparate de măsurat pentru sectorul petrolifer. Faptul că conducerea întreprinderii a asigurat condiţiile mate­riale necesare desfăşurării întrecerii, că munca politică în jurul întrecerii socia­liste stă în atenţia permanentă a orga­nizaţiei de bază şi a comitetului sindical, a făcut posibil ca cele 20 de aparate elec­trice, peste plan, să fie terminate încă din ziua de 26 iulie, aducînd astfel eco­nomii întreprinderii în valori constante de 2.640.000 lei. Iată cîteva aspecte care ilustrează mo­dul cum înţeleg oamenii muncii din fa­brici şi uzine să cinstească ziua de 23 August, să-şi manifeste dragostea faţă de partid şi guvern, hotărîrea pentru în­făptuirea politicii partidului şi guvernu­lui. Se înţelege că întrecerea socialistă îşi dovedeşte eficacitatea deplină numai a­tunici cînd este folosită permanent, cînd cuprinde mase cît mai largi de munci­tori şi i se asigură condiţiile prielnice necesare organizării şi desfăşurării ei. La fabrica „Fi­gura roşie“, în ultima vreme, întrecerea socialistă în loc să se intensifice, înregistrează o scădere. Evi­dent că acest lucru se reflectă şi în re­zultatele obţinute în ce priveşte indicii de plan care sunt inferiori faţă de posibilită­ţile existente. Cauzele sunt slaba muncă politică pe care o desfăşoară organizaţia de bază în jurul întrecerii socialiste, inerţia de care dă dovadă comitetul de întreprin­dere în organizarea întrecerii, formalis­mul care se vădeşte în stabilirea angaja­mentelor şi în urmărirea rezultatelor. O situaţie similară există şi la filatura „Bumbăcăria Romînească-Jilava“, la fa­brica „Mistreţul“ şi în alte întreprinderi, unde organizaţiile de bază şi comitetele sindicale respective aşteaptă probabil momentul prielnic pentru a „decreta“ întrecerea „de sus“ şi pe baza unui „a­­salt“ să se obţină cîteva recorduri izola­te şi de paradă. Asemenea practici sunt de-a dreptul dăunătoare şi­ ele trebuiesc stîrpite neîntârziat. Experienţa de pînă acum a dovedit cu prisosinţă ci între­cerea socialistă este cheia tuturor succe­selor. Întrecerea socialistă, bine organi­zată şi stimulată permanent, face adevă­rate minuni. In lupta pentru cîştigarea întrecerii muncitorul şi fiecare participant se străduie să găsească şi să aplice noi procedee de muncă, noi perfecţionări teh­nice pentru a smulge maşinii un randa­ment cît mai mare, pentru a economisi materia primă şi a obţine lucru de bună calitate. Or, tocmai această emulaţie pe care o creează întrecerea socialistă dă Întreprinderii posibilitatea să-şi îndepli­nească sarcinile de plan şi să devină cît mai rentabilă. De aceea, a crea condiţiile necesare dezvoltării întrecerii socialiste constituie o sarcină principală pentru or­ganizaţiile de partid şi sindicale şi con­ducerile administrative respective. Acest lucru presupune în primul rînd ca or­ganizaţiile de partid şi sindicale să des­făşoare o muncă concretă de lămurire nu numai în rîndurile muncitorilor, ci şi în rindurile maiştrilor, tehnicienilor şi ingi­nerilor pentru a-i antrena în întrecere. Trebuie arătat participanţilor caracterul dinamic al întrecerii, faptul că ea tre­buie să pornească întotdeauna de la ul­timele realizări obţinute pentru ca astfel să se poată dezvolta iniţiativele creatoa­re în rîndurile participanţilor, să se poată obţine un progres continuu. In al doilea rînd conducerile administrative trebuie să asigure participanţilor în întrecere un regim continuu de lucru, locurile de muncă să fie cît mai bine deservite cu cele necesare producţiei, astfel încît între­cerea să se poată desfăşura din plin. In al treilea rînd conducerile administrative împreună cu comitetele de întreprindere trebuie să asigure un sistem de evidenţă cît mai simplu şi operativ, din care să rezulte pe de o parte angajamentele iar pe de altă parte realizările zilnice. Acest lucru va face să stîrnească şi mai mult interesul participanţilor în întrecere, să le dezvolte ambiţia, mîndria de a fi în frunte. Popularizarea rezultatelor şi a fruntaşilor prin cît mai variate forme a­­gitatorice, generalizarea experienţei frun­taşilor, trebuie să stea în atenţia perma­nentă a organizaţiilor de partid şi sin­dicale. Acum cînd ne apropiem de 23 August, cînd fiecare om al muncii vrea să-şi ma­nifeste prin fapte cît mai semnificative sentimentele de adîncă recunoştinţă faţă de eliberatoarea ţării noastre, marea Uniune Sovietică, cînd fiecare colectiv de muncă îşi va face bilanţul activităţii sale raportînd partidului şi guvernului succesele obţinute în cinstea acestei mă­reţe zile, să facem ca în fiecare fabrică şi uzină întrecerea socialistă să se dez­volte cît mai mult, pentru a aduce patriei daruri cît mai bogate. Recepţie cu prilejul aniversării a 28 de ani de la înfiinţarea Armatei Populare Chineze de Eliberare Cu ocazia aniversării a 28 de ani de la înfiinţarea Armatei Populare Chineze de Eliberare, la 1 august, locotenent colonel Mei Iun-jie, ataşatul militar al R. P. Chi­neze în Republica Populară Romînă, a ofe­rit o recepţie la restaurantul „Pescăruş“. La recepţie au luat parte tovarăşii : Dr. Petru Groza, Gh. Apostol, I. Chişi­­nevschi, Al. Moghioroş, Chivu Stoica, D. Coliu, general locotenent Al. Drăghici, I. Fa­zekan, general locotenent L. Sălăjan, M. Dalea, A. Bunaciu, Gh. Safer, Gh. Diaco­­nescu, M. Suder, I. Dumitru, Alexa Augus­tin, C. Mateescu, Gr. Preoteasa, Ana Tom­a, general locotenent Gh. Pintilie, general maior C. Mănescu, general locotenent I. Tutoveanu, M. Macavei, general locotenent M. Haupt, Contraamiral Mihai Nicolae, ge­neral maior C. Şandru, colonel Ion Gheor­ghe, personalităţi oficiale, oameni ai ştiin­ţei şi artei, generali şi ofiţeri superiori a Forţelor Armate ale R.P.R., reprezentanţi ai presei române şi străine. A fost de faţă M. B. Mîtin, membru al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. Din partea chineză au participat Ke Bo­­nian, ambasadorul R. P. Chineze la Bucu­rești, și membri ai Ambasadei.. Au luat parte: Den Em, ambasadorul R. P. D. Coreene, W. Eggerath, ambasadorul R. D. Germane, J. Sedivy, ambasadorul R Cehoslovace, M. Lako, ambasadorul R. P Albania, J. Izydorczyk, ambasadorul R. P Polone, Zev Argaman, însărcinatul cu afa­ceri al Israelului, A. K. Wright, însărcina­tul cu afaceri ad-interim al Danemarcei P. S. Dedușkin, însărcinatul cu afaceri ad interim al U.R.S.S., H. C. Hainworth, însăr­cinatul cu afaceri ad-interim al Marii Bri­tanii, Marcel Luy, însărcinatul cu afaceri ad interim al Elveţiei, Milutin Popovic, însărci­natul cu afaceri ad-interim al R. P. F. Iugo­slavia, Imre Iuhasz, însărcinatul cu afacer ad-interim al R. P. Ungare, groupe capitain J. S. Kennedy, ataşat al aerului al Marii Britanii, locotenent colonel Milan Minie, ata­şat militar al R. P. F. Iugoslavia, colonel V. I. Perepeliţa, ataşat militar ad-interim al U.R.S.S., căpitan de rangul 1 Branco An­­dric, ataşat militar adjunct al R. P. F. Iugo­slavia şi alţi membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească. (Agerpres) Cu privire la relaţiile dintre R­.P.R. şi Franţa Ministerul Afacerilor Externe al R.P.R. a transmis presei comunicatul comun al gu­vernului român şi guvernului francez.: „Guvernul Republicii Populare Române şi guvernul francez au ajuns la un acord sa­tisfăcător asupra unor chestiuni interesind cele două ţări. In dorinţa de a întări relaţiile între cele două ţări, cele două guverne au căzut de acord să dezvolte schimburile culturale între Republica Populară Romînă şî Franţa. Guvernul francez a hotărît să anuleze la­­data de 1 august 1955 decretul din 18 iunie 1955 care prevede interzicerea în mod pro­vizoriu a exportului de mărfuri franceze cu destinația Republica Populară Romînă“. Mergeau pe drumeagul de ţară doi oameni. La început ii despărţeau vreo 40 de paşii apoi cel din urmă grăbind mersul il ajunse din urmă pe primul drumeţ. Aşa se intanplă pe drumurile de ţară; totdeauna cauţi un tovarăş de drum să mai schimbi, o vorbă. Călătoria ţi se pare mai lesne. Şi-au dat ziua­ bună, şi-au strîns miinile pornind mai departe spre comuna Radu Negru din păr­ţile Că­lăraşilor. Se cunoşteau. Primul era ţâra­­nul muncitor Sinn Mămiccănu­ iar ail doilea Aurelian Popescu, corespondentul nostru voluntar care ne relatează faptele cuprinse in prezentul carnet.­­ Firesc, la început, au discutat despre recoltă şi muncile cimpului. Stan Mănu­ceanu era bucuros de roade bogate, dar în vorba lui era şi oleacă de tristeţe. Tovarăşul său de drum l-a ascultat a­­tent cum îşi depăna vorba domoală şi după ce a isprăvit, l-a întrebat: — Spune-mi, tovarăşe Măriceanu, ce mai face fratele dumitale Gheorghe ? Ţăranul l-a privit cu înţeles şi a cău­tat să culeagă din figura interlocutorului său jilcul întrebării. A mai mers ciţiva paşi, apoi a prins a răspunde: — E bine Gheorghe. Are casa lui cu de toate cele şi îşi vede de treabă in­colectivă. A fost deştept Gheorghiţă! A intrat din vreme in gospodăria colectivă şi duce un trai omenesc. Mă desparte nu­mai gardul de casa lui. Adesea mă duc la el, deh, ca fraţii, dar niciodată nu s-a întlmplat să nu găsesc pe masa lui pîine din destul, gogoşi, scovergi, cozo­nac, mă rog, de toate. — Are copii? — O fată — nepoată-mea Georgeta,— care şi ea e socotitoare in gospodăria colectivă „Drum nou", l-a cumpărat acum Gheorghiţă mobilă nouă. Halal de el! „Ascultam tăcut — scrie coresponden­tul nostru — lucruri pe care de fapt le cunoşteam. Realitatea puternică învinsese chiar orgoliul omului cu care mergeam ~1 X*' r?_ .—j.......x ~x j ului ui i. t­i jivei:iuu-inu ut iu,y*i+i. cu ui u~ mul pînă in comună nu se terminase, l-am întrebat pe Stan Mănuceanu de ce nu alege şi el calea belşugului şi a bu­năstării, arătîndu-i că avind atitea braţe de muncă, ar putea trăi chiar mai bine decit fratele său. Stan Măniceanu nu a răspuns. Se aşternuse o tăcere grea, a­­păsătoare, care a durat citeva minute. Apoi, adunîndu-şi gîndurile, omul şi-a vărsat năduful: — Spune-mi, tovarăşe, dumneata ai mai pomenit om care să nu vrea să tră­iască bine? Eu n-am pomenit! Şi eu, mai mult ca nimeni altul, rivnesc la o viaţă mai bună. Dar există o blestemată de în­doială în mintea omului. Ce mi-am zis: să văd ce scofală o face frate-meu Gheorghe. Şi-am văzut. Acum aştept toamna. La toamnă voi intra cu toţi membrii familiei in gospodăria colectivă". Pe drumul spre Radu Negru discutau doi oameni. Discuţii obişnuite intre dru­meţi... S. C. Nici o zi pierdută, nici un bob risipit! Situaţia treierişului în regiunea Bucureşti la 30 iulie In ultimele zile ritmul treierişului s-a in­tensificat în regiunea noastră. In multe raioane viteza zilnică de lucru a fost de­păşită, fapt ce a făcut ca pînă în seara zilei de 30 iulie a.c. pe întreaga regiune să fie treierate 116.929 ha. cu păioase. Frun­­taşe la treieriş sunt raioanele Turnu Mă­gurele, Zimnicea, Alexandria, Roşiori, Vir­­toape şi Răcari unde păioasele au fost treierate într-o proporţie însemnată. De asemenea în comunele de subordonare raio­nală din oraşul Bucureşti treierişul este destul de avansat, ceea ce oglindeşte pe deplin munca rodnică depusă de către or­ganizaţiile de bază şi sfaturile populare pentru a antrena ţăranii muncitori in gră­birea ritmului de treieriş. Progrese simţitoare la treieriş au înre­gistrat şi raioanele Vidra, Snagov, Mihăi­­leşti, Crevedia, Drăgăneşti, Giurgiu şi Că­lăraşi, dar care n-au reuşit încă să se ri­dice la nivelul posibilităţilor lor. Rămase in urmă cu treierişul păioaselor sunt raioanele: Lehliu, Brăneşti, Olteniţa, Vida şi Slobozia. In aceste raioane s-au treierat suprafeţe mici, lucru ce dovedeşte că batozele n-au funcţionat cu întreaga lor capacitate de lucru. Timpul este înaintat şi în acelaşi timp înalte capricios. De aceea se cer din par­tea comitetelor executive ale sfaturilor popu­lare, organizaţiilor de bază şi a tuturor cultivatorilor operativitate în acţiune, o exem­plară organizare a muncii la arie pen­tru ca treierişul să se desfăşoare în cele mai bune condiţiuni, iar garniturile de treier să funcţioneze din plin. Oameni ai muncii de pe ogoarele re­giunii noastre! Luptaţi cu toate forţele, lucrînd ziua şi noaptea cu întreaga capa­citate de lucru a batozelor, pentru a ter­mina grabnic treierişul! Executaţi dezm­i­­riştitul şi arăturile adinei pe întreaga su­prafaţă planificată pentru asigurarea re­coltei anului viitor! întovărăşiţi d­in frunte Terminînd recoltatul griului de pe supra­­faţa celor 17 hectare, membrii întovărăşirii agricole „Alexandru Sahia“ din Olteniţa ru­rală, raionul Olteniţa, au transportat ime-­ diat snopii la arie grăbind treierişul. In fruntea lucrărilor s-au remarcat şi de a-­ ceastă dată întovărăşiţii Gheorghe Podocea, Nicolae Dobreanu şi alţii. Datorită regulilor agrotehnice aplicate la însămînţări şi la întreţinerea culturilor, întovărăşiţii au ob­ţinut în medie peste 2000 kg. grîu la hectar. Pilda întovărăşiţilor a fost urmată de numeroşi ţărani muncitori din comună, care au intensificat acum treierișul la cele 3 arii existente în comună. ENCIU CONSTANTIN corespondent voluntar. Cu 550 kgr. la ha. grîu mai mult decit in sectorul individual La fel ca şi în anii trecuţi membrii în­tovărăşirii agricole „1 Mai“ din comuna Nen­­ciuleşti, raionul Alexandria, şi-au muncit­­a­nul acesta pămîntul cu o deosebită grijă. Ian această privinţă, întovărăşiţii au avut spri­jinul mecanizatorilor de la S.M.T. Nanov şi îndrumarea permanentă a agronomului Alexe Andreice care s-a aflat aproape zilnic în mij­locul lor. La recoltare întovărăşiţii Costică Vlad, Ene Radu şi alţii au obţinut peste 1.550 kg. grîu la hectar, deci mai mult cu 550 kg. grîu faţă de producţia medie rezultată în sectorul individual. Acest lucru dovedeşte su­perioritatea lucrării pămîntului în comun cu tractoarele şi maşinile statului. După recoltare, întovărăşiţii au dezmiriştat întreaga suprafaţă recoltată, terminînd ace­ste lucrări primii pe comună. DINA HARALAMBIE corespondent voluntar La aria din comuna Bucu Zilele acestea am fost pe aria nr. 2 din comuna Bucu, raionul Slobozia. Treierişul era în toi. Ţăranii muncitori întovărăşiţi zoreau să-şi vadă cît mai repede in ham­bare rodul bogat al muncii lor. Printre cei de pe arie, l-am zărit pe Soa­re Iorgu, preşedintele întovărăşirii „Vasile Roaită", oricind gata să ajute şi să în­demne pe ceilalţi pentru a grăbi treieri­şul. — Eu nu pot să vă spun decit despre munca întovărăşirii noastre aci la arie — ne spune preşedintele. Dacă vreţi să ştiţi cum s-a organizat munca, asta o puteţi afla de la tov. Soare I. Vasile, delegatul de batoză. Puteţi şti însă că întovărăşirea noastră mai are foarte puţin şi terminnă treierişul complect precum şi predarea co­telor şi muncile S.M.T., căci... ştiţi, aceasta este o îndatorire de cinste şi onoare a fie­cărui ţăran muncitor. Nu l-am mai reţinut pe preşedinte, l-am urmat sfatul şi ne-am adresat tov. Soare I. Vasile care cu multă bunăvoinţă ne-a vorbit despre hărnicia batezarului Nicolae Stoian, despre priceperea tractoristului Ni­colae Găzdaru de la S.M.T. Slobozia, des­pre felul cum şi-a organizat munca pe arie pentru a se folosi din plin întreaga capaci­tate de lucru a batozei şi după începerea treierişului la ţăranii muncitori neîntovără­­şiţi. Unele lucruri din cele ce ne-a spus de­legatul de batoză Soare I. Vasile trebuie să fie cunoscute. Iată-le: Mai intii tractorul lui Nicolae Găzdaru nu stă niciodată, pentru că e in permanenţă îngrijit şi supraveghiat. Batoza de care răspunde Nicolae Stoian treieră fără întrerupere din zori şi pînă noaptea tîrziu, nu aruncă griul in paie şi nu înre­gistrează nici o defecţiune pe parcurs. E şi firesc să fie aşa căci tractorul şi batoza sunt bine întreţinute de cei doi tineri me­canizatori cu care pe drept cuvint se min­­dreşte delegatul de batoză Soare I. Vasile. Organizarea muncii la aria din Bucu este mai bună ca la celelalte arii. Aci treierişul înregistrează în fiecare zi depăşiri faţă de norma batozei. Nici n-ar putea fi altfel pen­tru că cetele îndrumate şi îndemnate în permanenţă de delegatul de batoză folosesc ambele părţi ale maşinii aprovizionind-o intens cu snopi fără a exista timpi morţi. Boabele rămase în batoză nu se scutură după fiecare ţăran muncitor care a treierat, ci numai seara. Boabele scuturate seara revin ţăranului muncitor care a treierat primul., Soare I. Vasile ne-a arătat şi carnetul de batoză unde a trecut zilnic cantităţile treie­rate. Din cifrele înscrise în carnet am putut vedea că în cîteva zile batoza de pe aria nr. 2 a treierat nu mai puţin de 128.000 kg, realizînd zilnic circa 20.000 kg. boabe. Au fost şi zile cînd pe această arie norma batozei a fost aproape depăşită ca încă odată şi nu e imposibil ca de acum înainte la aria nr. 2 din Bucu să se treiere în fie­care zi cite 29.000—30.000 kg. boabe. Cei ce muncesc aci sînt oameni hotărîţi, dornici să asigure succesul deplin al cam­paniei de vară, terminînd treierişul in cit mai puţine zile. NICOLAE C. VLAD Membrii intovără­­şirii agricole „7 No­­embrie“ din comuna Cătruneşti au termi­nat printre cei dinţii din raionul Brăneşti secerişul păioaselor. Urmînd sfatul tehni­cienilor agronomi, în­tovărăşiţii au con­tractat din timp cu S.M.T. Hagieşti pen­tru a le efectua şi dezmiriştitul, lucrare care asigură o recol­tă bogată în anul viitor. Brigada 10-a de la S.M.T. Hagieşti, con­dusă de Ion David, a sosit la timp pe ogorul întovărăşiţi­lor. In numai citeva zile dezmiriştitul te­renului de pe care în­tovărăşiţii au recoltat păioasele l s-a termi­nat. IN CLIŞEU, trac­toristul Ion Miron grăbeşte dezmiriştitul ultimelor fîşii de te­ren. La dezmiristit Marea sărbătoare a tineretului lumii La Varşovia a fost înălţat steagul Festivalului A început cel de al 5-lea Festival Mon­dial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie. Varşovia, capitala Republicii Populare Polone, este in sărbătoare. Dumi­nică, într-o minunată zi de sfirşit de iulie, din piepturile zecilor de mii de tineri, ve­niţi de pe cuprinsul celor cinci continente, a pornit un cintec solemn, plin de forţă şi încredere în viitor. Trecînd peste deosebirile de limbă, peste credinţele, concepţiile şi opiniile lor dife­rite, peste faptul că aparţin unor civiliza­ţii şi culturi diferite, tineri din 114 ţări se leagă aici, la puţine zile după istorica con­ferinţă de la Geneva, să înalţe tot mai sus, spre zări tot mai senine, steagul păcii şi frăţiei intre popoare. Deschiderea solemnă a celui de al 5-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studen­ţilor a avut loc duminică după amiază. Dar încă de dimineaţă Varşovia trăia atmosfera unei mari sărbători. Pe estradele amenajate în pieţe şi parcuri, spectacolele date de ansamblurile de artişti amatori polonezi sunt urmărite de numeroşi cetăţeni. Alţi locuitori ai oraşului au şi pornit spre noul stadion pentru a-şi ocupa locurile la festivitatea deschiderii. După ora primului, zecile de mii de ti­neri sosiţi în capitala Poloniei s-au adu­nat în piaţa centrală a oraşului, de unde, intr-o coloană impresionantă, s-au îndrep­tat spre stadion. Străzile sunt înţesate de lume. Aplauzele furtunoase şi ovaţiile nu mai contenesc. Varşovia, simbol al vieţii care renaşte din ruine, îşi salută oaspeţii dragi. La ora 4, primele coloane ale delegaţiilor îşi fac apariţia pe noul stadion, începe so­lemnitatea de deschidere a Festivalului. In tribuna oficială au luat loc, in aplau­zele puternice ale celor prezenţi, Boleslaw Bie­­rut, prim-secretar al Comitetului Central al­ Partidului Muncitoresc Unit Polonez, A­­lexander Zawadski, preşedintele Consiliului de Stat, I. Cyrankiewicz, preşedintele Con­siliului de Miniştri, mareşalul Poloniei .­Corespondenţă specială Rokosowski şi alte personalităţi politice din R. P. Polonă. Au venit de asemenea şefii reprezentanţelor diplomatice şi alţi membri ai corpului diplomatic. Valuri de ovaţii, de urate şi aplauze se revarsă din tribune, spre incinta stadionu­lui, unde delegaţiile,­in ordinea alfabetică, trec una după alta.­­Austria neutră salută tineretul întregii AOOOOOOOOOOOOOO »ooooooooooooo^ 8 § Ş Azi la Varşovia 8 Participanţii la Festivalul Mondial al Ti­ 8­i­neretului şi Studenţilor de la Varşovia, în 8 8 cea de a 3-a zi a Festivalului, vor face o 8 8 minunată excursie la Kazimierz. La Kazi- 8 8 mierz, pe Vistula, vor studia istoria artelor o 8 şi arhitectura. 8 In marele Palat al Ştiinţei şi Culturii,8 8 la orele 10 se vor deschide expoziţiile: „Ex- p 8 poziţia internaţională documentară“, „Ex- o 8 poziţia consacrată celei de a 10-a aniversări a 8 a activităţii F.M.T.D.“, o mare expoziţie g , organizată de către U.I.S., precum şi o ex- o o poziţie filatelică. 2 . Studenţii de la facultăţile de filologie se 1­8 vor întruni la ora 10 şi vor participa la o p deschiderea unui seminar cu o durată de o g două zile. g 8 In cursul după-amiezii, începînd de la o 8 orele 15, se vor întîlni tinerii celor cinci 8 8 mari puteri. Seara, tineretul polonez va in-8 8 vita tinerii participanţi la Festival ca îm- 8 8 preună să ia parte la o seară consacrată 8 8 operei şi vieţii lui Adam Mickiewicz. La 8 8 orele 21 va fi o seară consacrată reprezen- 8 8 taţiilor de filme. Tot în cursul serii, un 8 8 grup de tineri va merge în excursie la o 8 Auschwitz şi Krakovia. 8 In această zi se vor prezenta în întregul­­ g oraş nenumărate programe artistice, intre 2 g orele 9—13, 15—18, zece ţări vor lua parte 2 g la concursul cultural. In 7 săli şi pe 5 es­ n­s trade, între orele 16—18 se vor prezenta 2 g programe naţionale, iar începînd de la orele 2­2 21 şi pînă la miezul nopţii, în 18 săli şi pe 2 g 8 estrade se vor viziona de asemenea pro- 8 4 grame naţionale, intre 16—18 va avea loc un 8 2 mare program internaţional, precum şi au­ o e­diţie de cîntece de masă. o 2 Iubitorii de sport vor da probele pentru § 8 cucerirea insignei celui de al V-lea Festi- § 5 val. De asemenea, vor avea loc competiţii § 2 sportive pentru Cupa celui de al V-lea 8 § Festival (fotbal, baschet, volei, tenis de 8­­ masă). § OO OO OO OO OÖ OO OO OO OO OO OO 00 OO OO OO OO OO OO 00 OO OO OO O© OO 00 oo § lumi", — aceasta este lozinca pe care o poartă tinerii veniţi din părţile Vienei şi Tirolului. Delegaţia bulgară poartă un imens buchet de trandafiri din mijlocul că­ruia pornesc, asemeni unor delicate flutini arteziene, valuri de parfum. Deşi mă aflu la o distanţă de 200 de metri, pînă aici stră­bate aroma aict de specifică a parfumului de trandafiri. Prin faţa zecilor de mii de cetăţeni ai Varşoviei trece delegaţia eroicului tineret chinez, urmată de delegaţia tineretului ceh şi de cei 2.000 de tineri reprezentanţi ai ti­neretului finlandez. Din piepturile tinerilor francezi se înalţă cîntece, iar tineretul ja­ponez poartă o lozincă, care exprimă de fapt voinţa întregii omeniri: „Nici o altă Hiroshimă". O impresie puternică a lăsat delegaţia tineretului german, o singură delegaţie for­mată de tineri din Republica Democrată Germană şi Germania occidentală, care-şi arată în acest fel voinţa de a lupta îm­preună pentru unificarea Germaniei. De cum a pătruns pe stadion, delegaţia tineretului ţării noastre este intimpinată cu vii aplauze. Membrii delegaţiei flutură batiste roşii, galbene şi albastre. In faţa tribunei, tineri şi tinere in pitoreşti costu­me naţionale încing o horă, sportivii execu­tă cu măiestrie figuri de gimnastică mult aplaudate de spectatori. Rînd pe rînd, in­tr-o atmosferă de mare însufleţire, trec de­legaţiile celorlalte ţări participante la Fes­tival. In momentul în care delegaţia minunatu­lui tineret al Uniunii Sovietice a ajuns in faţa tribunei centrale, delegaţia tineretului din Statele Unite aleargă înaintea ei, im­­brăţişind pe tinerii sovietici. Din acest mo­ment, cele două steaguri, al Uniunii Sovie­tice şi al Statelor Unite, defilează alături. Parada festivă este încheiată de delegaţia tineretului polonez. V. NAMOLARU (continuare in pag. 4-a) Tineretul din Capitală sărbătoreşte Festivalul Cu prilejul deschiderii celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studen­ţilor de la Varşovia, în Capitală au fost organizate adunări şi serbări ale tine­retului.­­ Duminică seara, mii de tineri au luat parte la o mare serbare populară în Piaţa Republicii. Pe o estradă special amenajată, la lu­mina puternică a reflectoarelor, a fost pre­zentat un bogat program artistic la care şi-au dat concursul artişti ai Ansamblu­lui de estradă, fanfare şi formaţii artistice de amatori din diferite întreprinderi. In tot timpul serii, în piaţă a domnit veselia. In sunetele melodiilor populare s-au încins hore însufleţite. Pionierii din Capitală au organizat la Palatul lor o serbare pionierească. Pe te­renurile de sport ale Palatului, copiii s-au întrecut în concursuri de înot, alergări, să­rituri şi în jocuri de volei. In parc a avut loc un program artistic. Seara, în jurul focului de tabără, pionierii au dansat şi au învăţat cîntece noi ale Festivalului. Arenele Libertăţii din Capitală au îmbră­cat luni după-amiază haină de sărbătoare. Flutură steagurile Federaţiei Mondiale a Tineretului Democrat, Uniunii Internaţio­nale a Studenţilor, drapelele roşii şi tri­colore. Aici au venit sute de tineri şi tinere din raioanele V. I. Lenin şi N. Bălcescu pentru a participa la mitingul închinat ma­rii­­ întîlniri a tineretului lumii, care are loc în aceste zile la Varşovia. Mitingul a fost deschis de către Alexan­drina Opriţă, secretară a Comitetului U.T.M. al raionului N. Bălcescu. A luat apoi cuvîntul Niculae Simionescu, membru al Biroului Comitetului orăşenesc U.T.M. Bucureşti. Participanţii la miting au adoptat apoi textul unei telegrame de salut adresată solilor tineretului lumii întruniţi la cel de al 5-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie de la Varşovia. Mitinguri asemănătoare au avut loc şi în celelalte raioane ale Capitalei.

Next