Steagul Roşu, august 1955 (Anul 2, nr. 417-440)

1955-08-02 / nr. 417

Cu toate forţele pentru succesul campaniei agricole de vară! PORUMB... Şi PORUMB Multe s-au scris şi mai multe s-au spus ,în legătură cu efectele dăunătoare ale ra­­riţei. Comuniştii şi tehnicienii, agitatorii şi tovarăşii de la sfatul popular nu precupe­ţesc nici timpul, nici eforturile în a găsi cele mai convingătoare argumente pentru combaterea raniţei. Acum ştim toţi, chiar şi acei care se încăpăţînează să răriteze, că prin această lucrare se măreşte cu mult suprafaţa de evaporare şi deci plantele sunt lipsite de o însemnată cantitate de apă, că prin răniţat se taie­ şi o parte din rădăcinile plantelor şi deci acestea vor suferi în dez­voltarea lor; că rănită nu distruge buruienile cît mai ales le acoperă cu pămînt, ele rea­­părînd în bună parte în scurt timp după răniţat. Toate astea le ştim cu toţii, le ştiu după cum am spus-o şi posesorii de rari­e. Şi totuşi rărită e în floare în unele comune din raioanele Vida, Vîrtoape, A­­lexandria, Zimnicea şi altele. De ce? Greu de spus, greu de dat un răspuns logic. Cei mai mulţi dintre cei ce folosesc rărită aduc un unic şi suprem ar­gument: — „Apăi ,noi aşa am apucat din bătrîni. Ei au răritat şi n-au murit de foame, n-o să murim nici noi“. Şi după cum se ştie răriţează mai departe şi ei, pentru că „aşa au apucat din bătrîni şi n-o să moară de foame“... In primăvara şi vara acestui an au căzut numeroase ploi, pămîntul fiind deci alimen­tat din belşug cu apă. Aceasta a atenuat în­­tr-o oarecare măsură primul efect al răriţa­­tului — acela al sporirii suprafeţei de evapo­rare—şi totuşi diferenţa între un lan răriţat şi altul prăşit este evidentă. Zilele acestea am străbătut ogoarele din raza comunei Vităneşti din raionul Alexan­dria. Ici un lan de porumb prăşit, bine dez­voltat, înalt de peste doi metri cu ştiuleţi groşi şi grei, cite trei-patru la un lujer, dincoace un lan răritat. Cită diferenţă în­tre ele! Am fotografiat în mijlocul acestor­­ lanuri pe tovarăşul care ne însoţea. E un om înalt de 1,83 m. Nu se poate spune deci că e un tovarăş scund. Şi totuşi... în mijlo­cul lanului prăşit — deşi e vorba aici de o dublă cultură, porumb şi fasole, — vîr­­ful porumbului îl întrecea cu mult. Măsu­­rînd o sută de fire de porumb prăşit am constatat că 92 din ele au peste doi metri înălţime, în vreme ce nu departe de acolo, în acelaşi corp de lanuri din o sută de fire raritate de-abia 46 au peste 60 cm. La a­­cesta bineînţeles că nici vorbă nu poate fi despre ştiuleţi. Porumbul respectiv are o cu­loare verde-gălbuie, bolnăvicioasă, parcă ar fi porumb însămînţat pentru furaj. Şi totuşi se răritează în multe locuri, parcă în ciuda celor care spun: nu! Cu toate ploile din acest an, cu toate con­diţiile climaterice favorabile nu vor trebui să se mire cei care răritează că rezultatele muncii lor nu vor fi aceleaşi ca ale celor­lalţi care nu-s certaţi cu agrotehnica. Şi bineînţeles ei vor fi cei care vor trebui să tragă concluziile şi consecinţele, după poziţia pe care vor să se situeze, după can­titatea de produse pe care vor s-o ducă în păture. P. IONAŞCU Aşa arată porumbul prăşit. El întrece înălţimea unui om, e bogat în rod, ţi-e drag să-l priveşti... ...Şi aşa arată porumbul răritat, pipernicit, fără nici un fel de rod. t­reiera brigada a „Vin carele brigăzii a 3-a" — a strigat­­ un colectivist, şi vestea a fost purtată pe toată aria. „Daţi-i zor voi dintr-a doua", îndemnă un altul pe cei ce treierau. Şi aria prinse o frămîntare nouă. Era tumultul muncii de­­ nestăvilit al celor ce azi intrau la rind, la batoză. Dinspre cimp soseau mereu alte care, purtind snopi mari, grei. Aduceau griul colectiviştilor din Stoicăneşti, de pe tarlalele muncite de brigada lui Con­stantin Rotaru. — Rotarule, strigă batozarul, trageţi ca­rele lingă batoză şi daţi-i bătaie. Batoza a duduit citeva clipe in gol, apoi vrednicia celor ce aruncau snopi, a coşari­­lor, i-a potolit lăcomia şi cintul ei plin se revărsă din nou peste mirişti. Dumitru Co­coş, aruncînd snopi coşurilor, privi o clipă la vecinul său Stan Cristea şi, văzindu-l pe acesta cu carul aproape golit, se avuncă mai vînjos în muncă. „N-ai să mă intreci tu pină la urmă", îşi zise el în gînd. Pri­mii saci au fost umpluţi şi traşi la umbra­rul cîntarului. Soarele era aproape de creştetul cerului cind batezarul Mot Ştefan se apropie de cantaragiu. — Cit bătu maşina pină acum? între­bă el. — Să tot fie vreo 10.000 de kilograme. — Păi dacă tragem aşa ptnă-n seară, trecem de 20.000 kg., nu ? Apoi batozarul îl căută pe brigadier şi găsindu-l se sfătui cu el clteva clipe. „Măi Rotarule, uite, şi eu vreau să-mi depăşesc norma şi tu vrei să ciştigi întrecerea socialistă între brigăzi, aşa că fă tu tot posibilul să meargă totul din plin: căratul snopilor, descărcatul ca­relor, încărcatul sacilor, şi într-un cuvint toate ce trebuie aici. A venit prînzul. Pe arie s-a făcut linişte. Colectiviştii, unii în grupuri, alţii cu fami­liile, s-au tras pe la umbră. Tot atunci a sosit şi Chiriţă N. Manea cu noile articole de la gazeta ariei. In jurul gazetei s-au adunat mai toţi. „Fraţilor — zise unul — să citească careva articolele". Şi aşa au aflat brigadierii dintr-a treia că fruntaşi la treieri, până acum sunt cei din brigada lui Vieru. iar dintre ei cei mai buni sunt: Ilie Rădulescu, Dumitru Cocoş, Fane Gher­ghina. Cind au terminat de citit articolele, mare parte dintre ei s-au strins in jurul secretarului organizaţiei de bază, unde au început să comenteze relatările presei fă­cute pe marginea conferinţei de la Geneva. Apoi, din vorbă în vorbă împreună cu teh­nicianul lor Gheorghe Ciu­rea au discutat despre lucrările agricole ce trebuiesc făcute de colectivă. Tudor Ştirbu a spus printre altele: „Dacă pină acum noi am lucrat cu drag, pentru a obţine recolte bogate, asta nu înseamnă că munca noastră s-a termi­nat, dimpotrivă, folosind propria noastră experienţă, cit şi a colectivelor fruntaşe, tre­buie să luptăm cu mai mult elan pentru ca avutul nostru, al gospodăriei noastre, să crească necontenit din an un an". Şi cind consfătuirea s-a terminat, bibliotecarul a­­rtei, Gheorghe Iacobescu, a recomandat mul­tora, numeroase broşuri cu caracter agrtcol şi cărţi de literatură. Mulţi dintre ei, ca Sandu Simion, Ilie Rădulescu, şi-au luat cărţi de citit. Duduitul molcom al tractorului a răzbit iarăşi peste cimp. „fraţilor, le-a spus Con­stantin Rotaru celor din brigadă, pină in prinz noi am treierat 10-500 kg. boabe grîu. Aşa că pină-n seară, daţi-i zor să treierăm mai mult, căci dacă vom reuşi acest lucru, cîştigam întrecerea". Şi colectiviştii şi-au re­luat munca. Snopii sînt acum mai iute a­­runcaţi pe platforma batozei, coşarii taie mai repede legăturile. Muncesc toţi neobo­siţi Către scară, la un umbrar s au adunat preşedintele colectivei Dumitru Tudose şi ciţiva fruntaşi. — Ducem ceva din cotă in seara asta ? întrebă preşedintele. — Ducem, răspunseră oamenii. Să fim fruntaşi şi aici. Şi in maşina colectivei trasă lingă arie, ei începură a încărca sacii plini de grîu nou. Către baza de recepţie au plecat Gheor­ghe Bărbulescu, Stan Croitoru şi preşedin­tele. Spre sat, in grupuri voioase, mergeau colectiviştii brigăzii a 3-a din colectiva Stoi­­căneşti — fruntaşii întrecerii care în prima zi treieraseră peste 20.000 kg. grîu. T. P. Cu toate că disputarea campionatului re­publican de viteză auto-moto era anunţată pentru ora 9 — destul de matinală pentru o zi de duminică — totuşi un public nu­meros s-a aliniat încă de la începutul com­petiţiei de-a lungul traseului. Iată relatarea pe scurt a câtorva dintre probele disputate. Chiar după primele sute de metri de la startul probei la care luau parte motociclete­le din clasa 250 cmc., alergătorul Szabó Ludovic (Dinamo) pe o „Parilla" se situează cu autoritate în frunte, urmat de D. Dumi­­trache (C.C.A.), tot pe o „Parilla" și de Traian Matei (Dinamo) pe un „T.W.N.". Se părea că problema locului I este rezolvată, disputa urmînd să se dea pentru locul II. Pentru acest loc lupta se dădea între Tr. Matei şi Dumitrache. Traian Matei reuşeşte să întreacă la o turnantă din turul 5 pe Dumitrache, însă acesta cu o maşină mai puternică, revine depăşindu-l in scurt timp. După ce parcurge de 14 ori 2.700 m. , cit măsoară traseul, Szabó Ludovic este insă nevoit să abandoneze din cauza unei de­fecţiuni mecanice, lăsînd locul I lui Dumi­trache, care îmbracă astfel tricoul de cam­pion al R.P.R. la această clasă-La 350 cmc, asistăm la o dispută şi mai aprigă, între Voiculescu Gh. (C.C.A.) şi Be­­reny Grigore (Dinamo), ambii pe motoci­clete „R.S.A.". După 9 ture situaţia locului fruntaş nu se poate cunoaşte. Maşinile fiind de putere egală, urmează să-şi spună cu­­vintul tehnica — in special cea a turnan­telor, — a acestor doi cursieri. Urmindu-l pe Gh. Voiculescu la roata din spate, in turnanta de la Arcul de Triumf Bereny se înscrie mai larg, loveşte cu pedala bordura trotuarului, boblează şi neputind să-şi re­dreseze maşina, cade. Din acest moment Voiculescu nu mai are adversar insă aleargă tot atît de tare. El ciştigă locul I. Clasa 500 cmc. se anunţă să fie mai in­teresantă, la ea participînd doi maiştri ai sportului — Cernescu Mircea şi Buescu Ni­­colae, precum şi alţi alergători de valoare. Insă chiar după primul tur, „Triumful" lui Mircea Cernescu nu-l ascultă şi adversarul cel mai de temut al ctştigătorului titlului de campion este nevoit să abandoneze. Lupta pentru jocul II se dă intre I. Olaru (Dina­­mo-Tg- Mureş) şi Gh. Mormocea (C.C.A.)­, însă amîndoi trag în cele din urmă la mar­ Rezultate, note, comentarii bine, din cauza unor defecţiuni mecanice, astfel că locurile II şi III revin lui Lăză­­rescu Al. (C.C.A.) şi respectiv Alexandrescu Mărucă (Metalul). O privire de ansamblu asupra competiţiei motocicliste de duminică duce, după păre­rea noastră, la următoarea concluzie: avem alergători de mare valoare, insă partea me­canică lasă foarte mult de dorit. Dacă ma­şinile ar fi pe măsura posibilităţilor alergă­torilor noştri, s-ar putea obţine rezultate cu mult peste aşteptări. Asociaţiile sportive ar trebui să se gindească serios la acest lucru. Iată acum campionii la celelalte clase: 100 cmc. Pavel Gheorghiu (Dinamo); 125 cmc. — Romano Moldovan (C.C.A.); 150 cmc. fete — Venera Vasilescu (Dinamo); araş — Gheorghe Gall + I. Roşu (Metalul). Campionatul ciclist de fond a fost oieligat pentru a doua oară de Gabriel Moiceanu. Pe traseul clasic al şoselei Bucureşti-Brea­­za şi retur, nu s-au întimplat duminică eve­nimente deosebite. Singurul lucru remarca­bil este faptul că Moiceanu a reuşit, după o evadare fără succes, un schimb foarte obo­sitoare, de aproape 100 km, din care tova­răşii lui de fugă Mihăilă şi Constantinescu nu l-au ajutat prea mult), să mai găsească suficiente resurse pentru a răspunde tuturor atacurilor din ultima parte a cursei şi să bată la sprint specialişti ai probei ca Ion Constantinescu, Maxim şi chiar C. Dumi­­trescu. Acesta din urmă a dezamăgit oare­cum duminică pe iubitorii sportului ciclist. După frumoasa victorie din „Cursa mun­ţilor", era de aşteptat ca Dumitrescu să re­editeze sau să încerce să reediteze compor­tarea din acea cursă. El însă n-a reuşit a­­cest lucru şi după părerea noastră nici n-a încercat prea mult s-o facă. El n-a fost prea atent şi n-a ripostat la timp la evadarea lui Moiceanu, Mihăilă şi Constantinescu, ceea ce l-a făcut să risipească apoi multe e­­forturi, pentru a remedia situaţia. Aceste eforturi şi-au spus cuvîntul în ultima parte a cursei şi la sprintul final, cînd n-a mai putut face faţă luptei dirze care s-a dat şi a trebuit să se mulţumească cu locul VI. T. KIRIL puimita di îune­ ive anam in a­ doua zi a desfăşurării jocurilor Spartachiadei mili­tare de vară. Gazonul verde al Stadionului Republicii străluceşte sub razele soarelui de vară. Mii de spectatori urmăresc cu atenţie întîlnirile sportive ostăşeşti care vor desemna pe campionii militari ai Spar­tachiadei de vară pe anul 1955. Suntem­ în primele minute ale meciului de fotbal în­tre Marina şi Infanteria I, şi fazele spec­taculoase nu lipsesc. Echipa Marinei depu­ne eforturi serioase împotriva unui adver­sar puternic şi în ultimul minut al meciu­lui, C. Anghelescu înscrie golul victoriei (2-1) în favoarea Marinei, învinşii string prieteneşte mîinile învingătorilor dăruindu-le flori. Acum în faţa miilor de spectatori apar echipele Infanteriei II şi Aviaţiei. Meciul se termină cu scorul de 6-1 pentru Infante­rie II. Aplauzele spectatorilor răsplătesc jo­cul frumos al Infanteriei. ...Un foc de pistol spintecă văzduhul. S-a dat plecarea la 100 m. plat. „Hai Constan­tine“, „Hai Constantine“, se aud scandînd Echipa hipică romină Zilele trecute a părăsit ţara delegaţia hi­pică romînă care va participa la marele concurs hipic internaţional ce va începe la 14 august la Moscova. Printre cei 18 cai pur sînge de galop şi 6 cai trăpaşi care vor concura pe hipodro­mul din Moscova se găsesc: armăsarul Pe­­trică, cîştigătorul Derbiului de galop din anul 1955, iapa Petricica, câştigătoarea a Concurs raional Duminică, comitetul organizatoric regio­nal al Asociaţiei Voluntare pentru Sprijini­rea Apărării Patriei (A.V.S.A.P.) a organi­zat un concurs regional de motociclism de regularitate şi rezistenţă pe şoseaua Alexan­dria—Bucureşti. La startul întrecerii, care s-a dat din faţa sediului comitetului organizatoric raional A.V.S.A.P.-Alexandria, au participat moto­­ciclişti din raioanele Alexandria, Snagov, Slobozia şi Roşiori de Vede. Concurenţii au înfruntat cu succes duritatea traseului re­zervat acestui gen de curse. In urma rezultatelor obţinute titlul de e­cstasii. Entuziasmul cuprinde tribunele. Din grupul de alergători un corp sprinten se desprinde înfăşurîndu-se cu panglica victo­riei la sfîrşitul celor 100 de metri parcurşi. Alergătorul D. Constantin a parcurs dis­tanţa în 11“,4. Spre mijlocul terenului se pregăteşte să arunce grenada ostaşul Tocaci Mihai, care obţine primul foc. La săritura în lungime, dintre toţi participanţii, se remarcă Taus Laurean din lotul III cu 6,59 metri, iar la proba ştafetă 4X400 m, victoria revine lotu­lui 6 cu cel mai bun timp de 3‘38“. Umbrele înserării au început să coboare peste Stadionul Republicii, cînd întrecerile de duminică din cadrul Spartachiadei au luat sfîrșit. Astăzi programul Spartachiadei este următorul: Ora 8,00 — Handbal; Ora 10,00 — Fotbal; Ora 16,30 — Atletism: 400 m. plat — 1.500 m. plat — 3.000 m. obstacole — triplu salt — greutate — șta­feta 4X100; Ora 16,30 — Gimnastică la aparate. G. RICUS a plecat la Moscova două probe la concursul international hipic de la Berlin din anul 1954, iapa Capra, unul dintre cei mai buni doi ani ai hergheliilor de pur sînge, Flăcău, cîştgătorul Derbiului de trap din acest an, precum şi Felah, cîşti­gătorul Derbiului de trap din 1954. Ca jochei, conducători şi antrenori au făcut deplasarea V. Hutuleag, Gh. Stoian, I. Szabó, Gh. Solcan şi alţii. (Agerpres) de motociclism chipă campioană A.V.S.A.P. pe regiunea Bucureşti pe anul 1955 a revenit formaţiei comitetului raional A.V.S.A.P.-Alexandria. Pe locul II s-a clasat echipa raionului Sna­­tov. In clasamentul individual primul loc a revenit lui Ionescu Călineşti, reprezentan­tul raionului Slobozia, care a obţiruat astfel titlul de campion A.V.S.A.P. pe regiune. Dintre ceilalţi participanţi s-au remarcat I. Leu (Snagov), deţinătorul locului se­cund, St. Neşulescu, Gh. Ionda şi I. Jelea din comitetul A.V.S.A.P.-Alexandria şi Gh. Iarca din comitetul A.V.S.A.P. al raionului Snagov. Spartachiada militară de vară Lazǎrescu Alex. (C.C.A.) în cursa de 500 cmc. STEAGUL ROŞU Tot mai multe valorificări prin cooperativă SLOBOZIA (De la corespondentul nostru) Datorită muncii organizate pe care o des­făşoară lucrătorii cooperativei din comuna Perieţi raionul Slobozia, s-a reuşit ca tot mai mulţi ţărani muncitori să-şi valorifice produsele prin cooperativă. Numai în ulti­mele zece zile ale lunii iulie, ei au valori­ficat peste 2000 kg. grîu, 1800 kg. porumb, 250 kg. floarea soarelui, 1200 ouă, păsări, ceapă şi alte produse. Printre cei care şi-au valorificat produsele prin cooperativă sunt ţăranii muncitori Fi­lip Petre, Ion Stan, Tudor Chirea și alții. Filme cu subiecte din viaţa marinarilor Comitetul regional Bucureşti al Asocia­ţiei Voluntare pentru Sprijinirea Apărării Patriei (A.V.S.A.P.) şi întreprinderea cine­matografică regională Bucureşti au organi­zat în cinstea zilei de 7 august —■ Ziua Ma­rinei R.P.R. — un festival cinematografic cu filme din viaţa marinarilor. Reprezentaţiile au avut loc în oraşele Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi. Spectatorii au urmărit cu mult interes filmele: „Cei din Kronstadt“, „Drum bun“, „Echipajul“, „A­­veniturile vasului Bogatîr“, „Chemarea mă­rilor“, „Ruptura“, „Bătălia din golful Ca­­n­aera“. In cursul acestei săptămîni, festivalul fil­melor cu subiecte marinăreşti se va desfă­şura în oraşul Turnu Măgurele. Concursul de fotografii turistice In întreaga tară se desfăşoară in cin­stea zilelor de 23 August şi 7 Noiembrie concursul de fotografii turistice pe anul 1955 organizat de C.C.S., concurs la care iau parte sute de fotografi amatori. In do­rinţa de a stimula dezvoltarea turismului ş­i oglindirea frumuseţilor naturale ale patriei, Consiliul Ceintral al Sindicatelor acordă a­­nul acesta premii mult sporite faţă de anul trecut. Astfel, pentru concurenţii clasaţi pe primele locuri în faza regională se vor acorda în cadrul primei grupe tematice 18 premii I, 18 premii II, 18 premii III con­­stînd din material fotografic,­ material tu­ristic şi obiecte de îmbrăcăminte pentru tu­rism. In cea de a doua grupă tematică au fost prevăzute de asemenea 18 premii I, 18 premii II şi 18 premii III constînd din ma­terial fotografic şi îmbrăcăminte pentru tu­rism. Cîştigătorilor concursului pe tară le sînt acordate pentru ambele grupe tematice un premiu I, constînd dintr-un aparat fotogra­fic de ultimul tip cu telemetru, două pre­mii II, constînd din 100 de coaie de hîrtie fotografică, un aparat de fotografiat mo­dern, precum­ și un echipament de turism complet, două premii III alcătuite fiecare din 100 coaie de hîrtie fotografică, un apa­rat de fotografiat modern, îmbrăcăminte şi material turistic, precum şi 10 menţiuni con­stînd dintr-un aparat de fotografiat de tip popular şi 100 coaie de hîrtie fotografică. Fabrica de hîrtie fotografică „Lázár Ödön“ din Tg. Mureş, Direct a caselor de odihnă şi sanatoriale a C.C.S. şi Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străi­nătatea oferă un larg sprijin material bu­nei desfăşurări a acestui concurs. (Agerpres) Informaţii Luni dimineaţă a început la Ministerul Invăţămîntului o consfătuire cu şefii sec­ţiilor de învăţămînt ale sfaturilor populare regionale. La consfătuire se analizează acti­vitatea şcolilor elementare şi medii în anul şcolar 1954—1955, şi se vor stabili măsurile pentru deschiderea noului an şcolar. In prima zi a consfătuirii au fost prezen­tate referatele secţiilor de învăţămînt ale sfaturilor populare regionale Iaşi şi Timi­şoara, după care au urmat discuţii. Lucrările consfătuirii continuă în zilele de 2 şi 3 august. Duminică s-a înapoiat în Capitală dele­gaţia arhitecţilor din R.P.R. care a parti­cipat la Congresul Internaţional al arhitec­ţilor de la Haga. Din delegaţie au făcut parte prof. arhitect Pompiliu Macovei, vicepreşedinte al Uniunii Arhitecţilor din R.P.R., arhitect şef al ora­şului Bucureşti şi prof. arhitect Horia Mai­cu, membru al Comitetului de Stat pentru Arhitectură şi Construcţii, membru în biroul Uniunii Arhitecţilor din R.P.R. (Agerpres) Pag ^-îf 0 întreprindere care a rămas în urmă In ultimii ani, producţia bunurilor de larg consum a crescut simţitor în ţara noastră ca urmare a măsurilor elaborate de partid şi guvern. In întreprinderile socia­liste, care nu fabricau asemenea produse, s-au înfiinţat secţii producătoare de bunuri de larg consum. Mai mult încă, s-au con­struit şi s-au profilat noi unităţi pentru producţia de bunuri de larg consum. O a­­semenea întreprindere, de curînd înfiinţa­tă, este şi „Fabrica de foarfeci şi bricege“ din Capitală. Pentru ca întreprinderea să se poată dez­volta, s-au trimis spre specializare în Repu­blica Cehoslovacă o serie de cadre teh­nice printre care şi actualul director şi inginerul-şef. Utilajul special necesar începerii procesului de producţie a fost adus aproape în întregime din Uniunea Sovietică, Repu­blica Cehoslovacă şi Republica Democrată Germană. Au fost luate şi o serie de mă­suri tehnico-organizatorice printre care e­­xecutarea de matriţe de diferite mărimi, ne­cesare tăierii lamelor de briceag, matriţe pentru foarfeci, dispozitive pentru polizat lamele, confecţionarea din resurse proprii a unui ciocan de nituit mecanic, şi alte măsuri. Paralel cu acestea, din rîndurile muncitorilor şi tehnicienilor au venit o se­rie de propuneri de inovaţii şi raţionali­zări, menite să ducă la îmbunătăţirea conti­nuă a procesului tehnologic. Astfel, în ul­timele două luni, la cabinetul tehnic din întreprindere s-au înregistrat un număr de 16 propuneri de inovaţii din care 10 sînt aprobate iar 5 inovaţii s-au şi aplicat. Un colectiv de matriţieri, în frunte cu Constan­tin Nicolescu şi Rudolf Ventu, au confecţio­nat din resurse interne un dispozitiv de plansat orificiile de la lamele de briceag care pînă atunci se găureau manual. Prin această inovaţie, timpul de fabricare la fie­care lamă se reduce cu două minute şi se realizează o economie de materie primă ce se ridică anual la aproape 20.000 lei. La fel, muncitorii Petre Velicu şi I. Bănică au executat un dispozitiv de prindere a bricea­gului în poziţia închis, reducînd simţitor timpul de lucru. Toate acestea au contri­buit din plin la obţinerea unor realizări im­portante în producţie. Muncitorii Ion Bă­­laşcu, Stelian Ciobanu şi V. Oprea, reu­şesc zilnic să-şi depăşească sarcinile de plan cu 15—20 la sută. Dacă din partea colectivului de munci­tori, ingineri şi tehnicieni se vădeşte pre­ocupare în ce priveşte perfecţionarea proce­sului de producţie, îmbogăţirea sortimente­lor, introducerea metodelor înaintate de muncă, etc aceste eforturi nu sunt sprijinite în măsura cuvenită de către Direcţia ge­nerală „articole casnice“ din cadrul Minis­terului Industriei Uşoare. Numai cîteva e­­xemple ilustrează acest lucru. întreprinde­rea nu a fost dotată cu întregul utilaj ne­cesar cum ar fi de pildă unele maşini şi ciocane necesare forjării la cald. De ase­menea conducerea întreprinderii nu a fost spri­­jinită in procurarea materialelor necesare executării fundaţiei pentru presele de frec­­ţiune, cuptoarele de recoacere şi băile de galvanizare. Din această cauză întreprin­derea a fost nevoită să execute anumite o­­peraţiuni necesare unor produse la alte unităţi, ceea ce a făcut să încarce costurile de producţie. Mai mult încă, Direcţia ge­nerală respectivă a oprit iniţiativa luată de către conducerea întreprinderii de a exe­cuta în regie proprie anumite lucrări ne­cesare procesului de producţie cum ar fi: instalarea cuptoarelor de tratament termic, a cuptoarelor de recoacere, etc. Cît priveşte îndrumarea tehnică şi orga­nizatorică, aceasta se face în mod cu totul necorespunzător. Superficialitatea în mun­că a unor cadre tehnice trimise de această Direcţie generală în întreprindere, a făcut ca fişele tehnologice întocmite să fie neco­respunzătoare, din care cauză o serie de piese, matriţe, dispozitive, nu au avut ca­litatea prevăzută. Aşa se explică de ce în luna mai, din totalul de lame bricege con­fecţionate, 2.281 au fost rebutate, iar 3.000 bucăţi foarfeci mici ce se găseau în ultima fază de lucru au fost oprite de a se con­fecţiona pentru defecţiunile ce le prezentau. In luna iunie, serviciul de control de pro­ducţie din cadrul întreprinderii a fost ne­voit să respingi secţiilor montaj şi şlefuit peste 500 bucăţi bricege care nu corespun-­ deau din punct de vedere calitativ, deşi pie­sele erau conform fişei tehnologice. Pro­punerile muncitorilor din întreprindere în privinţa felului cum ar trebui să se întoc­ mnească aceste fişe au fost respinse de că­­tre Direcţia generală. Şi unele propuneri de inovaţii făcute de muncitori şi tehnicieni nu au fost luate în seamă de către unii delegaţi ai Direcţiei generale. Confecţionarea unui dispozitiv pentru ajustarea umărului de la foarfeci pe cale mecanică şi nu manuală, cum se execu­tă acum, punerea în funcţiune mecanică a unui dispozitiv de polizare a cotorului la­mei mari, cît şi fabricarea unui vaft pentru laminarea la cald a lamelor, propuneri care puse în practică ar fi contribuit la sporirea producţiei cu circa 50.000 bucăţi lame în opt ore de lucru, au fost însă privite cu indiferenţă de către această Direcţie gene­rală. Nici în ce priveşte problema cadrelor „Fabrica de foarfeci şi bricege“ nu a fost sprijinită în suficientă măsură de către Dir­­ecţia generală articole casnice din Minis­terul Industriei Uşoare. Cu aprobarea ei, conducerea întreprinderii a trimis la o fa­brică de aceeaşi specialitate din Tîrgul Mureş, un număr de 10 muncitori pentru specializare care la înapoiere, unii dintre ei, din cauză că nu li s-au asigurat condi­ţiile necesare şi n-au fost repartizaţi­­ în muncile corespunzătoare potrivit calificar­ii lor, au plecat în alte întreprinderi. Au fost cazuri cind Direcţia generală a obligat conducerea întreprinderii să primească unele cadre tehnice necorespunzătoare, care nu numai că n-au adus o contribuţie la buna desfăşurare a muncii, ci, dimpo­trivă, au făcut chiar greutăţi. Lipsurile şi greutăţile existente în această întreprindere se datoresc tov. Gheorghe Dră­­ghici, directorul general al acestei Direcţii generale din Ministerul Industriei Uşoare. Tov. Gheorghe Drăghici a vizitat adeseori acea­stă unitate şi a putut vedea aceste nea­junsuri dar nu s-a încumetat să ia măsu­rile corespunzătoare care să ajute colecti­vul întreprinderii să-şi poată îndeplini sar­cinile de plan. Tovarăşul director gene­ral a subapreciat propunerile conducerii­ întreprinderii bazate pe iniţiativele crea­toare ale tehnicienilor şi inginerilor a­­cestei fabrici. In repetate rînduri el s-a suprapus conducerii întreprinderii dînd sar­cini maiştrilor peste capul conducerii în­treprinderii. Luînd parte la o şedinţă a co­lectivului de muncă de la această întreprins­dere, tov. director general, în momentul în care a fost criticat pe bună dreptate de către muncitori pentru formalism şi biro­cratism, în loc să ţină seama de criticile ce i s-au adus, a plecat pur şi simplu din şedinţă. Mai mult încă, comisia for­mată, înainte de această şedinţă, din re­prezentanţii Direcţiei generale în scopul de a analiza amănunţit situaţia existentă în întreprindere, a fost oprită de către tov. director general de a-şi continua analiza mai departe. O asemenea atitudine de în­­gîmfare şi de subapreciere a forţei şi ca­pacităţii colectivului de muncă din această fabrică este complet străină şi incompati­bilă cu calitatea unui conducător de tip nou. Nu este însă mai puţin adevărat că şi conducerea acestei întreprinderi poartă o vină serioasă în ce priveşte organizarea şi desfăşurarea muncii în interiorul fabricii. Pe lingă faptul că greutăţile ivite au fost semnalate cu întîrziere organelor în drept, conducerea întreprinderii, în unele cazuri cînd putea şi avea datoria să intervină la prevenirea unor lipsuri, a tărăgănat lucrurile iar uneori a pierdut din mină problemele de bază ale întreprinderii. Lichidarea tuturor lipsurilor existente la „Fabrica de foarfeci şi bricege“ se impune de urgenţă. Ministerul Industriei Uşoare are datoria să analizeze îndeaproape a­­ceastă situaţie de fapt şi să asigure mă­surile corespunzătoare, astfel ca această în­treprindere să se poată ridica la nivelul cerințelor. M. LEOVEANU iiaiiiKiiHiiiniinniaiiiiBiiiBiiaciiHiaiimsiHiînisiîis La cursurile I.P.C.D. au început examenele Cei peste 500 profesori de limba romînă, ştiinţe naturale şi matematici care au frec­ventat cursurile de perfecţionare de pe lîrjg. Institutul inter-regional de perfecţionare a cadrelor didactice sunt în examene. Pînă în prezent s-au dat examene la pedagogie şi marxism. Majoritatea celor care au fost examinaţi au dovedit prin răspunsurile lor un bogat bagaj de cunoştinţe în această direcţie. Zilele acestea vor avea loc exame­nele şi la celelalte obiecte de specialitate. Din analiza muncii făcută pe specialităţi, a reuşit cît de mare este utilitatea a­­cestor cursuri de perfecţionare. Cu prilejul şedinţei de analiză, tovarăşul Traian Mo­­raru, directorul Institutului inter-regional de perfecţionare a cadrelor didactice din Bucu­reşti a scos în evidenţă rezultatele dobîn­­dite pînă în prezent, rezultate care consti­tuie o experienţă preţioasă pentru viitor. TRAIAN LUNGU corespondent voluntar Campionatele europene­­ feminine de canotaj academic Au mai rămas numai cîteva zile­­ pînă la începerea celei de a doua edi-­­­ţii a campionatelor europene feminine §i de canotaj academic, care se vor des-­­ făşura pe lacul Snagov între 4 şi 7­­ august. La această mare competiţie a spor- 3 tului nautic vor participa cele mai TM bune vîslaşe reprezentînd 10 ţări ale §1 Europei şi anume: Uniunea Sovieti- B că, R. Cehoslovacă, R.P. Ungară, M R.P.F. Iugoslavia, Franţa, Belgia, O­­­ landa, Germania occidentală, Austria 8 şi R.P.R. După reprezentantele Uniunii So- so vietice, duminică dimineaţa în Gara­­ de Nord au sosit membrele delegaţiei I Austriei care vor participa în probele 3 de 4+1 vîsle şi simplu şi cele 5 jg vîslaşe iugoslave ce vor lua startul în 8 proba rezervată ambarcaţiunilor de­­ 4 + 1 rame. In cursul dimineţii de luni au sosit­­ sportivele maghiare şi cehoslovace , care vor participa la toate probele­­ campionatelor. Participantele la campionate sunt­­ cantonate în vilele de la Snagov. B (Agerpres) Bs O nouă intilnire internaţională la (Ir . . B Azi, poligonul Tunari găzduieşte o­­ nouă întîlnire internaţională de tir.­­ Este vorba de întrecerea prietenească 8 dintre echipele R. R. Româno şi R. P.­­ Bulgaria. Acest nou meci, care vine la |§ scurt interval după frumoasa compor- §­ tare a reprezentanţilor noştri în faţa­­ echipei R. P. Ungare, este menit să g arate actualul stadiu de pregătire al §§ trăgătorilor români. Oaspeţii au de­­ asemenea prilejul să se acomodeze cu­­ poligonul, pe care în luna septembrie § se vor întrece în cadrul campionatelor­­ europene. Festivitatea de deschidere B are loc azi la ora 8.30 dim, după 89 care, va urma prima probă din pro­­g­­ramul zilei. Timp de patru zile , sportivii români şi cei bulgari vor­­ face un util schimb de experienţă.

Next