Steagul Roşu, septembrie 1955 (Anul 2, nr. 441-466)

1955-09-01 / nr. 441

O NOUĂ MAŞINĂ SOVIETICĂ PE OGOARELE REGIUNII NOASTRE Ajutorul marii noas­tre prietene, Uniunea Sovietică, este prezent peste tot în industrie ca şi în agricultură. Nenumărate sunt maşi­nile perfecţionate care străbat ogoarele re­giunii noastre. Iată în clişeul nos­tru un colector de fîn sovietic de tipul P-K - 1,6 care funcţionează la C.A.S. Roşia, pe terenul de pe care s-au cosit lucerna şi ovăzul. Calităţile acestui co­lector de fîn acţionat cu ajutorul unui trac­tor H.T.Z. sînt grăi­toare:­ economiseşte 25 braţe de muncă, strîn­­ge zilnic fînul pe o su­prafaţă de 20—25 ha. şi-l lasă în căpiţe, u­­şurează simţitor trans­portul finului. Con­dus cu pricepere de tractoristul Gheorghe Pîrvu colectorul a strîns pînă acum fî­­nul de pe zeci de hec­tare. Peste 6000 tone legume pentru aprovizionarea Capitalei In lupta pentru buna aprovizionare cu legume şi zarzavaturi, o serioasă contribu­ţie o au gospodăriile de stat din zona de aprovizionare a Bucureştiului. Colectivele de muncă din aceste gospodării au dovedit în ultima perioadă că sunt hotărîte să asi­gure în permanenţă şi din belşug aprovizio­narea pieţelor Capitalei cu legume şi zar­zavaturi proaspete şi de bună calitate. Faptul că numai o singură gospodărie de stat, aceea din Bragadiru, a trimis pînă acum pe pieţele Capitalei peste 1000 tone roşii, varză, ardei, vinete, etc., oglindeşte din plin munca avîntată a legumicultorilor în dorinţa de a da oamenilor muncii din Capitală cît mai multe şi mai bune produse de grădină. Cantităţi mari de legume şi zarzavaturi au mai livrat în ultimele zile gospodăriile de stat din Pantelimoni, Dom­neşti şi altele, fapt care a făcut ca în pieţele Capitalei să existe din abundenţă diverse legume şi zarzavaturi. Cele 6000 tone legume şi zarzavaturi li­vrate pînă acum de Trustul Gostat al Ca­pitalei, arată că de pe suprafeţe mari twei m­îini foi/» Iamiiwa a 'aaii a im­a/I,­*i!a iuuuuumtuvv vu tagain» a ic^i t \j pic/uuv.yic mare, care trebuie fructificată cît mai mult, evitînd la maximum pierderile care se pro­duc din cauza nerecoltării la timp ori a transporturilor defectuoase. Se poate arăta că cu toate aceste realizări, în Trustul Go­stat al Capitalei mai sunt încă multe de făcut în ceea ce priveşte ducerea la bun sfîrşit a sarcinii de bază: aprovizionarea exemplară a Capitalei cu legume şi zarza­­vaturi. Unele gospodării de stat, cum ar fi GAS-Periş, Grădiştea, Joiţa, Măineasca şi altele, deşi au avut condiţii, totuşi au ră­mas în urmă cu recoltatul legumelor. La G.A.S.-Periş de exemplu, pînă la data de 25 august nu fuseseră trimise spre Capi­tală decît 38 tone roşii, 1000 kg. ardei graşi şi 7 tone vinete, în afară de alte cantităţi mai mici de alte legume şi zar­zavat de vară. Iai perioada aceasta, cînd fiecare om al muncii se aprovizionează pentru iarnă cu legume şi zarzavaturi, în faţa gospodări­ilor de stat din zona de aprovizionare a Capitalei stau sarcini mari. Pe pieţele Ca­pitalei trebuie să pătrundă în aceste zile cantităţi din ce în ce mai mari de legume şi zarzavaturi de bună calitate. STEAGUL Mai multă atenţie comunelor rămase în urmă în efectuarea arăturilor adînci Acum câtva timp, la secţia agricolă a sfatului popular al raionulu­i Miihăileşti a avuit loc o şedinţă în legătură cu pregătirea campaniei agricole de toamnă. Din discu­ţiile purtate a reieşit că în comuna Bila, unde comitetul executiv al sfatului popular comunal şi organizaţia de bază au reorga­nizat întrecerea patriotică dintre sate şi circumscripţii electorale, iar prin confe­rinţe, articole scrise la gazetele de perete şi prin munca agitatorilor de la om la om, s-a popularizat importanţa efec­tuării în bune coinidiţiuni şi la timp a ară­turilor adinei, au fost obţinute însemnate realizări, Inică din ziua die 27 august pla­nul de arături adânci al acestei comune a fost realizat în întregime. Fruntaşe în exe­cutarea acestei lucrări sunt şi comunele Dărăştii, Virteju, Slobozia şi altele. Şefii punctelor agricole din aceste comune nu nu­mai că au ţinut săptămînal conferinţe la căminul cultural în care au arătat însem­nătatea arăturilor adânci, a selecţionării şi trot X «*3,i AÂ,rviiîrt«i.+j%1,/-vt* uf 91*• »»îl 1 +.Î1M1N­+ C! iC'/~ve»r» r/VT*­LKt kWl l'i t **/«*r» ICUL* yiutt*­ y* VA/1J »V» birl cu grupuri die ţărani muncitori. Ei au popularizat cu această ocazie rezultatele po­zitive obţinute în acest an die gospodăriile agricole colective, întovărăşirile agricole şi ţăranii muncitori cu gospod­ării individuale, care insămînţînd­ în anul trecut la timp şi executînd toate lucrările de întreţinere după regulile recomandate de ştiinţă, au obţinut anul acesta recolte sporite de cereale. In felul acesta ei au trezit In stadiurile ţăra­nilor muncitori dorinţa de a aplica şi ei aceste metode de care depinde creşterea pro­ducţiei agricole. Sunt din păcate însă şi comune in cu­prinsul raionului Mihăileşti unde munca de pregătire a terenului necesar pentru însă­­mnţările de toamnă se face la voia întîm­­plării. Preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor populare din comunele: Mihăi­­leşti, Ciorogirla, Grădinari şi altele, nu au luat niciun fel de măsuri pentru ca ţăranii muncitori din comunele lor să execute la timp arăturile adinei. Nici organizaţiile de bază din comunele amintite nu au făcut prea mult în această direcţie. Gazetele de perete şi panourile de onoare stau mai mult goale, d­eşi numeroşi ţărani muncitori şi-au terminat de executat arăturile adânci şi au trnerat toată sămînţa necesară pentru însămînţările de toamnă. In multe comune şi sate, unde în anul trecut s-au manifestat delăsări în muncă, se prezintă şi anul a­­cesta aceeaşi situaţie. Aşa este de pildă în comuna Popeşti, unde tehniciarea comunală Sichitiu Elena mai aşteaptă încă „timp priel­nic“. Ea nu desfăşoară niciun fel d­e muncă d­e îndrumare în rindul ţăranilor muncitori, nu le arată acestora de ce trebuie să însă­­mînţeze la timpul optim culturile cerealiere. Mai trebuie de arătat că sînt comune care au mari suprafeţe de însămînţat în această toamnă, dar care nu au pregătit terenul d­e­­cît­ în proporţie de 20-40 la sută. Printre a­­ceste comune, se numără şi comunele Strim­ba, Simgureni, Na­ipu şi altele, care au fost codaşe şi în efectuarea muncilor de recol­tare şi treieri­e. Vinovate pentru această situaţie nu sunt numai comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, din comunele rămase în urmă dar şi organele secţiei agricole a sfa­tului popular raion®­ Mihăileşti, care des­făşoară o slabă muncă d­e popularizare a regulilor agrotehnice, ca şi comitetul execu­tiv al sfatului popular raional care n-a luat niciun fel de măsuri pentru grăbirea pregătirilor în aceste comune. Mai mult, au fost cazuri cînd tehnicienii a­­gronomi au fost folosiţi în alte munci, ca de pildă im problema colectărilor, în loc să se ocupe de sarcinile care le stau la faţă. La aceasta se adaugă şi faptul că nici comi­tetul raional de partide Mihăileşti nu a luat măsuri prin activiştii săi să îndrume or­ganizaţiile de bază din comunele rămase în urmă în vederea folosirii întregii capa­cităţi de lucru a atelajelor în muncile de pregătire a terenului pentru împămînţările de toamnă-In raionul Mihăileşti stat posibilităţi ca la cel mai scurt timp şi comunele rămase în urmă să se poată ridica în rindul co­munelor fruntaşe. Aceasta cere însă ca a­tât comitetul executiv al sfatului popular raional cit şi comitetul raional d­e partid să-şi în­drepte mai mult atenţia spre aceste comune. ION SECOŞANU corespondentul ziarului „Steagul roşu" pentru raionul Mihăileşti CÎND UTILAJUL NU ESTE BINE ÎNTREŢINUT In scopul lărgirii reţelei de electrificare din ţara noastră î­n anii regimului demo­crat-popular au fost construite întreprinderi speciale care să furnizeze aparatura nece­sară. O asemenea întreprindere este şi „E­­lectroizolantul“ care produce materiale izo­­lante pentru industria electrotehnică. Ea este utilată cu maşini şi mecanisme de mare randament provenite în cea mai mare parte din U.R.S.S. Avînd o bază tehnică înaintată, cadre calificate — parte din ele specializate în în­treprinderile şi institutele de învăţămînt su­perior din Uniunea Sovietică— această în­treprindere, deşi nouă, a obţinut o serie de succese în confecţionarea de diferite produse noi pentru ţara noastră cum sînt lacurile electroizolante. Munca întregului colectiv s-a văzut mai ales la sfîrşitul lunii iunie a acestui an cînd sarcinile iniţiale ale pla­nului cincinal au fost îndeplinite cu şase luni mai devreme. Succesele acestea însă, în ultimul timp, nu sporesc pe măsura posibilităţilor exis­tente. Cauza este lipsa de grijă faţă de maşi­nile cu care se lucrează. De aceea în timpul lucrului intervin dese opriri, strangulări. Aşa este cazul la secţia lacuri — secţie de bază, —■ unde principalele maşini — reactoarele — sunt prost întreţinute, necu­răţate după terminarea lucrului. Nu este de mirare de ce în această secţie la fiecare sfîrşit de lună se dă asaltul pentru a re­cupera rămînerile în urmă. Şi la secţia de întreţinere există deficienţe similare. Cele două strunguri romîneşti sunt adesea ne­curăţate după terminarea lucrului. Tot aci domneşte o totală dezordine în ce priveşte depozitarea pieselor de schimb. Nu mai bine stau lucrurile şi în secţia de impreg­nare a hîrtiei şi pînzei în ce priveşte între­ţinerea utilajului. Este lesne de înţeles că utilajul ţinut în condiţii proaste nu poate da randamentul necesar. In această întreprindere există lipsurî serioase nu numai în ce priveşte întreţinerea utilajului aflat în exploatare, ci şi în ce priveşte utilajul nou venit şi încă nemontat. Din Uniunea Sovietică şi ţările de demo­craţie populară au sosit aci multe maşini de specialitate. In loc să fie adăpostite în locuri special amenajate, utilajul nemontat este lăsat în curtea întreprinderii, neacope­rit, supus intemperiilor. De aceea o parte din utilaj a început să ruginească. Mai mult încă, deşi aceste maşini sunt absolut necesare în procesul de producţie, fapt pentru care au şi fost aduse în întreprin­dere de multă vreme, totuşi nici pînă astăzi ele n-au fost încă montate. Pentru necesi­tăţile producţiei, întreprinderea recurge la serviciile altor fabrici. Se înţelege că su­mele plătite de întreprinderea „Electroizo­­­lantul“ pentru executarea unor operaţiuni în afară încarcă preţul de cost. O mare vină în această­­privinţă o poartă şi Direcţia Generală a industriei electroteh­nice din Ministerul Energiei Electrice şi In­dustriei Electrotehnice care n-a sprijinit pu­nerea în funcţiune a acestor maşini. Incepînd cu luna iulie întreprinderea are ca plan de producţie să fabrice un nou produs — prafuri de presare necesare in­dustriei electrotehnice. Intrucît utilajul adus din Uniunea Sovietică nu este încă mon­tat, iar procesul de fabricaţie nu a fost pus la punct cu toate că experienţele de laborator au dat rezultate, fabricarea aces­­tui produs nu a început. De existenţa acestor lipsuri, răspunzătoare se face în primul rîmd conducerea tehnico­­administrativă — director Lucian Lichten­­baum — care nu s-a preocupat în sufi­cientă măsură de felul cum este folosit şi întreţinut utilajul de către colectivul de muncă şi nu a tras la răspundere pe cei care se fac vinovaţi de proasta întreţinere a maşinilor. Deşi conducerea întreprinderii a cunoscut de multă vreme atitudinea de nepăsare faţă de utilaj, de care dă dovadă şeful secţiei lacuri, — inginer Vasile Cireaşă — ea a trecut pur şi simplu cu vederea peste lip­surile acestuia fără să-l facă răspunzător. Cît priveşte utilajul nou adus în între­prindere şi nemontat încă, lăsat afară des­coperit, sub acţiunea agenţilor atmosferici, directorul Lichtenbaum se rezumă numai la trasarea de sarcini şefilor de secţii în diferite şedinţe fără a urmări pe teren felul în care se traduc în viaţă. De altfel rareori muncitorii îl văd pe tovarăşul director ve­nind prin secţiile întreprinderii şi atunci mai mult în treacăt, fără să stea de vorbă cu ei, cu cadrele de pe locurile de muncă pentru a vedea greutăţile lor şi a lua măsurile necesare de remediere a lipsurilor. Sezisat de muncitori despre unele deficienţe ce există în privinţa folosirii utilajului cît şi a celui care nu este montat nici pînă acum, tovarăşul director nu a luat măsurile corespunzătoare. Acest mod birocratic de a conduce treburile întreprinderii, lipsa de le­­gătură cu masele de muncitori, îşi au ră­dăcina în atitudinea de îngîmfare de care dă dovadă directorul Lichtenbaum, în sub­aprecierea forţei colectivului. La existenţa lipsurilor din această între­prindere răspunzătoare se face şi organi­zaţia de bază care n-a analizat niciodată într-o adunare de partid această stare de lucruri pentru a trage la răspundere p­a cei vinovaţi şi pentru a găsi soluţiile cele mai potrivite pentru remedierea acestor ne­ajunsuri. Organizaţia de bază nu a făcut din aceasta o problemă de educare a lucră­torilor în spiritul atitudinii socialiste faţă de muncă, al dragostei faţă de maşina la care lucrează. De multe ori biroul or­ganizaţiei de bază s-a pierdut în rapoarte şi culegeri de date de pe teren fără a lua măsuri practice, eficiente şi operative de lichidare a lipsurilor ce se manifestă în întreprindere. împotriva tuturor acestor deficienţe tre­buiesc luate de urgenţă măsuri corespun­zătoare. Este necesar în primul rînd ca utilajul să fie revizuit şi pus la punct în­­cît să funcţioneze cu întreaga sa capaci­tate. In acest scop trebuie impulsionat mai mult serviciul mecanicului şef; lipsurile ce se manifestă în acest loc de muncă să fie lichidate neîntîrziat. De asemenea trebuie instaurată o ordine exemplară în depozitarea şi manipularea pieselor de schimb şi fo­losirea lor cît mai economică. Cît priveşte utilajul nou existent în întreprindere şi încă nemontat, conducerea întreprinderii a­­jutată de Direcţia Generală a industriei e­­lectrotehnice din ministerul tutelar tre­buie să asigure măsurile cele mai potri­vite pentru a nu mai fi supus intemperiilor şi paralel cu aceasta să se treacă la n­ontarea şi punerea lui în funcţiune. In acelaşi timp conducerea trebuie să înţeleagă că tergiver­sarea instalării acestui utilaj imobilizează fonduri importante ale întreprinderii, frînează creşterea rentabilităţii sale — izvor prin­cipal pentru sporirea acumulărilor socialiste. De asemenea organizaţia de bază are da­toria ca antrenînd comitetul de întreprin­dere şi organizaţia U.T.M., să desfăşoare o temeinica muncă politică de masă în rîndurile lucrătorilor pentru imprimarea sim­ţului de răspundere în îndeplinirea sarcini­lor de plan şi dezvoltarea atitudinii plină de grijă faţă de maşini — bun al între­gului popor muncitor. Organizaţia de bază are menirea să creeze o puternică opinie muncitorească împotriva tuturor acelora care dovedesc neglijenţă faţă de maşina­lă care lucrează. Colectivul întreprinderii „Electroizoantul“,­ harnic şi priceput, a dovedit cu prisosinţă că ştie să lupte împotriva neajunsurilor şi a izbutit să obţină succese remarcabile în ce priveşte îndeplinirea planului cincinal. Nu încape îndoială că şi de data aceasta întregul colectiv în frunte cu comuniştii va lichida aceste lipsuri şi va putea dobîndi rezultate superioare în producţie, pe măsura condiţiilor tehnice deosebit de ridicate de care dispune. M. LEOVEANU ROȘU Bogată activitate internaţională Campionatul de fotbal a intrat într-o vacanţă cam lungă căci viitoarea etapă are loc abia la 16 octombrie. Această pauză este determinată de pregătirile pe care fotbaliştii fruntaşi le fac în vederea viitoare­lor întîlniri internaţionale. In programul comisiei centrale de fotbal sunt prevăzute pentru luna septembrie două jocuri importante: cu R. D. Germană şi Belgia, la Bucureşti. Cu R. D. Germană sunt de fapt trei partide căci vor lupta în acelaşi timp echipele A şi juniori la Bucu­reşti şi echipele B în R.D. Germană. Aces­tor partide trebuie să le acordăm o deose­bită atenţia Amatorii noştri de fotbal cunosc echipele de club belgiene, cum ar fi „La Gantoise‘‘. Dar analiza fotbalului belgian nu trebuie să fie făcută prin prizma cluburilor căci după cum este recunoscut de toţi specia­liştii, Belgia reprezintă o curiozitate în sen­sul că echipa naţională este o mare forţă, în vreme ce echipele de club nu pot juca un rol mare pe continent. E suficient să a­­mintim că echipa Belgiei a învins categoric echipa Germaniei occidentale, imediat după ce aceasta a cîştigat campionatul mondial. Antrenorii echipei noastre reprezentative cunosc valoarea formaţiilor pe care le vom întîlni. Astfel sînt justificate grija pe care o au pentru pregătirea cît mai bună a ju­cătorilor noştri şi măsura suspendării tem­porare a campionatului. In vedera selecţionării echipei noastre au fost chemaţi în lot numeroşi jucători. Serie, lotul echipei se bizuie pe aceeaşi formaţie care a jucat la Varşovia iar în lot vor intra şi elementele tinere care­­s-au ilustrat în ul­timul timp, ca Georgescu, Copil etc. Sîmbătă 3 şi duminică 4 septembrie va avea loc la Stalinograd meciul triunghiular de atletism dintre echipele de juniori ale R. Cehoslovace, R. P. Polone şi R.P.R. Un mare interes stârneşte întîlnirea internaţio­nală de atletism dintre echipele selecţionate de juniori ale U.R.S.S. şi R.P.R. care va avea loc în Capitală în zilele de 17 şi 18 septembrie pe stadionul Republicii. La 10 septembrie, călăreţii români vor participa la un mare concurs internaţional la Belgrad. La 25 septembrie, capitala noastră va găzdui întîlnirea internaţională de scrimă dintre echipele R.P.R. şi Austriei, iar la sfîrşitul lunii, doi dintre cei mai buni şa­hişti români vor pleca la Berlin pentru a participa la campionatul internaţional al R. D. Germane, unde vor fi prezenţi şahişti din U.R.S.S., R. Cehoslovacă, R. P. Polonă, R. P. Ungară şi alte ţări. Cel mai mare eveniment sportiv al aces­tei luni îl constituie campionatele europene de tir pentru bărbaţi, femei şi juniori. Intre 11 şi 18 septembrie, cei mai buni trăgători din 23 ţări îşi vor disputa victoria pe ele­gantul poligon de la Tunari din apropierea Capitalei. Duminică incep campionatele republicane de box ale R.P.R. Campionatele republicane de box ale se­­niorilor vor avea anul acesta o amploare care va depăşi pe cea din ediţiile anilor trecuţi. Această mare întrecere, care va fi găzduită de oraşul Bucureşti între 4 şi 18 septembrie, va da prilejul participanţilor tineri de a se evidenţia în compania boxe­rilor noştri fruntaşi. Competiţia, care va fi disputată de peste 150 boxeri, va impune un efort maxim, tuturor acelora care s-au înscris la campionate. Este cazul să arătăm că sistemul de disputare din acest an este altul, fapt care permite o mai bună eviden­ţiere. Pe lingă fruntaşii acestei discipline sportive (maeştrii sportului) iau parte şi boxerii clasaţi pe primele două locuri ale campionatului de calificare şi toţi boxerii de categoria I-a, care îndeplinesc condiţiile de participare. Meciurile se vor disputa prin tragere la sorţi şi vor fi eliminatorii, iar galele vor avea loc zilnic în incinta stadio­nului Republicii. In toate sălile din Capitală boxerii continuă pregătirea spre a fi în cea mai bună condiţie în zilele galelor la care vor fi programaţi. Etapa a cincea a campionatului regional de fotbal Duminică, se va disputa cea de a cincea etapă din cadrul campionatului regional de fotbal. Ca şi pînă acum lupta este foarte strânsă, atît pentru ocuparea primului loc cît şi pentru evitarea zonei de retrogradare. In această etapă se dispută o serie de par­tide foarte interesante. Fruntaşa seriei I-a, Progresul Călăraşi, se deplasează la Bucu­reşti unde întîlneşte puternica echipă Pro­gresul I.T.B. Pe terenul „Boleslaw Bierut“, putem asista la o partidă interesantă între Metalul Boleslaw Bierut, care luptă pentru ocuparea primului loc, şi Flamura Roşie A­­prozar, care se află în zona de retrograda­re. Fruntaşa seriei a 11-a, Locomotiva M.C.F., are de trecut un examen foarte greu, în me­ciul cu Flamura Roşie Abator. Terenul C.A.M. găzduieşte un­ joc echili­brat. Aici se întîlnesc două echipe care sunt ameninţate cu retrogradarea. Este vorba de Flamura Roşie Bere Griviţa şi Metalul Cle­ment Got­twald. Iată programul complet: Seria I: Metalul Boleslaw Bierut—Flamura Roşie Aprozar (teren Boleslaw Bierut, ora 11); Locomotiva Giurgiu—Metalul Olteniţa (la Giurgiu, ora 17); Flamura roşie F.R.B.—Flamura Roşie Viscofil (teren F.R ora 11); Recolta Ne­­goieşti—Progresul Răcari (la Negoeşti, ora 17); Progresul I T.B.—Progresul Călăraşi (teren I.T.B., ora 11); Recolta Lehliu—Fla­căra Bucureşti (la Lehliu, ora 17); Flamura roşie Bere Rahova—Progresul Slobozia (te­ren C.A.M., ora 11). Seria 11-a: Flamura Roşie Bere Grivniţa— Pe scurt e La 30 august, în campionatul unio­nal de fotbal s-a înregistrat o mare surpriză: echipa „Torpedo“ Moscova a reuşit să întreacă puternica formaţie „Spartak" Moscova cu scorul de 4—3 (1—1). Jocul s-a disputat pe stadionul Dinamo In fata unei numeroase asisten­te. Infringerea echipei ,,Spartak“ măreș­te șansele fruntaşei clasamentului ,,Dina­mo" Moscova care conduce cu 32 punc­te după 20 de partide. ,,Spartak“ și TDSA au cite 26 puncte din 18 jocuri. • Mărfi: In nocturnă, la Copenhaga, echipa de fotbal TDNA din Sofia a în­vins o selecționată daneză cu scorul de 6—1 (4—1). Unicul punct al echipei daneze a fost înscris dintr-o lovitură de 11 m. La meci au asistat 10.000 spec­tatori. • Atletul norvegian Audun Boysen a stabilit un nou record mondial in proba de 1.000 m, cu prilejul unui concurs desfăşurat marţi la Gotteborg. Boysen a parcurs distanţa in 2’19 00. El a fost urmat de Schmidt (Germania occidenta­lă) — 2’22”6/10 şi Gottfridsson (Sue­dia) — 2'23"7/10. Metalul Clement Gotwald (teren C.A.M., ora 9). Progresul Alexandria—Flamura Ro­şie Giurgiu (la Alexandria, ora 17); Flamu­ra roşie Abator — Locomotiva M.C.F. (te­ren C.C.S., ora 11); Flamura roşie Roşiori— Progresul Turnu Măgurele (la Roşiori, ora 17); Locomotiva Roşiori—Flamura roşie F. C. Gheorghiu-Dej (la Roşiori, ora 15); Ar­mata Bucureşti—Recolta C. M. Roşiori (te­ren C.C.A., ora 11); Dinamo Buftea—Meta­lul Electromagnetica (teren C.C.S., ora 9). In campionatul regional de juniori se dis­pută următoarele jocuri: Locomotiva Giur­giu—Metalul Olteniţa (la Giurgiu, ora 15); Recolta Negoeşti—Progresul Răcari (la Ne­goeşti, ora 15); Progresul Alexandria—Fla­mura roşie Giurgiu (la Alexandria, ora 15); Flamura roşie Roşiori­—Progresul Turnu Mă­gurele (la Roşiori, ora 13); Campionatul Capitalei de tenis Informaţii Miercuri seara a avut loc la sala Dalles primul concert al formaţiei muzicale din R.D. Germană, care ne vizitează ţara la in­vitaţia Institutului­ Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. Formaţia muzicală din ţara prietenă a e­­xecutat sub conducerea dirijorului Hans Boll, conferenţiar la Şcoala superioară de muzică din Berlin un bogat program de piese muzicale germane, dintre care unele pe teme populare. La concert au asistat reprezentanţi ai vieţii noastre artistice şi culturale, ai Insti­tutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea, ai Filarmonicii de Stat „George Enescu“ din Bucureşti, precum şi un nu­meros public. A fost de faţă W. Eggerath, ambasadorul R.D. Germane la Bucureşti, şi membri ai Ambasadei R.D. Germane. •­ Zilele acestea a plecat spre Dublin (Ir­landa) delegaţia romî­nă formată din prof. univ. Nicolae Dinulescu, prim locţiitor al ministrului Invăţămîntului, şi acad. Gh. Demetrescu, directorul Observatorului Astro­nomic din Bucureşti, pentru a lua parte la lucrările Congresului Uniunii Astronomice Internaţionale care are loc în capitala Irlandei. Delegaţii români vor face unele comuni­cări în cadrul comisiilor congresului. ★ In ziua de 30 august a. c. a avut loc în sala Palatului Cultural din Tg. Mureş tra­gerea la sorţi a obligaţiunilor C.E.C., pen­tru întreaga ţară. Cu această ocazie s-au atribuit 3.400 de cîştiguri în valoare de lei 1.691.600.­­ Cîştigul de 25.000 Iei a revenit obliga­ţiunii cu seria 20.655 şi nr. 50, iar obliga­ţiunile cu seriile şi numerele 08352/33; 08796/33; 10667/26; 12810/08 ; 17143/19 şi 21434/48 au cîştigat cîte 10.000 lei fiecare. (Agerpres) JOI 1 SEPTEMBRIE 1955 Programul I 8.00 Buletin de ştiri in limba rusă 8.05 Sumarul presei centrale 8.13 Muzică uşoară sovietică 8.45 Materiale din presă 9.15 „Poemul Carpaţilor“ de Alexandru Paş­­canu 9.45 Emisiunea „Basme pentru copii“ 10.15 Cîntă orchestra de muzică populară „Cio­­cîrlia“ 10.45 Muzică de cameră de compozitori din R.D. Germană 11.15 Muzică uşoară 11.47 Simfonia nr. 101 in Re major „Ceasor­nicul“ de Haydn 12.15 Muzică 12.55 Buletin de ştiri 13.00 Cîntece de pace şi prietenie de compo­zitori români 13.30 Pagini din operele lui Verdi 14.15 Comentariu 14.30 Cotele apelor Dunării 14.45 Cîntece colhoznice 15.00 Cîntă Anton Jobb, Nyiredy Eva şi Ale­xandru Nedelcovici 15.30 Buletin de ştiri 15.35 Ciclul „Suite de compozitori ruşi" 16.00 Muzică de estradă 16.30 Emisiunea „Prietena noastră cartea“ 17.00 Muzică populară 17.30 Radiojurnal şi buletin meteorologic 17.45 Recomandări din program f­ant­ezia coregrafică „Giration" de Pierne 18.00 Muzică uşoară 18.15 Conferinţă 18.30 Muzică simfonică de Ludovic Feldman 19.00 Buletin de ştiri 19.05 Muzică din operete 19.54 Sfatul medicului 20.00 Fantezie şi fuga în sol minor de Bach 20.15 Program muzical 20.45 Jurnalul satelor 21.15 Concertul orchestrei simfonice Radio 22.15 Scriitori la microfon 22.30 Muzică uşoară 23.00 Radiojurnal 23.10—23.55 Din muzica popoarelor Programul II 14.30 Sumarul ziarului „Scînteia“ 14.40 Muzică uşoară de Harry Reininger şi Con­­stantin Bîrsan 15.00 Buletin de ştiri 15.05 Cîntă corul şi orchestra simfonică Radio 15.35 Cîntă Elisabeta Seceleanu — voce şi Mi­tică şi Jani Ciuciu — la două ţambale 16.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic 15.15 Ciclul „Lucrări concertante de compozi­­tori sovietici“ 16.47 Muzică vocală de compozitori sovietici 17.00 Cărţi şi eroi : „Ceapaev“ de Furmanov 17.30 Muzică populară din regiunea Timişoara 17.56 Recomandări din program 18.00 Program interpretat de soprana Ajax Sa­­vagian 18.19 Cîntă pianistul sovietic Tziasmann 18.40 Pagini de satiră și umor , din volumul „Pagini din trecut" de Tudor Arghezi 19.00 Muzică la cererea ascultătorilor 19.45 Noi înregistrări de cintece din R.P. Un­gară 20.00 Gazeta radio 20.45 Cintecul săptăminii : „Bade al meu" de Ion Vasilescu, versuri de Ion Serebreanu 21.00 Retransmisia emisiunii Radiodifuziunii sovietice pentru ascultătorii din R.P.R. 21.30 Muzică de dans 22.00 Radiojurnal şi buletin sportiv 22.20 Ciclul „Interpreţi celebri de operă" : Jo­seph Rogatschewsky, Salvatore Baccaloni şi Gina Cigna 22.50 Romanţe şi jocuri populare româneşti 23.10 Concert de noapte 24.00 Patru piese pentru orchestră de Bartók Bela 0.45—0.50 Buletin de ştiri TEATRE : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ da Teatrul de vară „N. Bălcescu“) : Doamna nevăzută; Teatrul de Stat de Operetă da Tea­trul de vară „I. V. Stalin“): Casa cu trei fete- Teatrul Municipal (Grădina Boema) : Cum vă place; Teatrul Tineretului: David Copperfield- Teatrul de varietăţi : Ochelarii miraculoşi CINEMATOGRAFE : Patria, Bucureşti, 23 Au­gust, Libertăţii : Tăunul; Republica, Elena Pa­vel, Nic. Bălcescu : Tinereţe zbuciumată; Ma­­gheru, I. C. Frimu : Puterea dragostei; Filimon Sîrbu: înfrăţirea intre popoare : Suflete îm­pietrite ; Maxim Gorki : Fetiţa de zăpadă şi completare Maeştrii patinajului; Timpuri Noi : Muzeul rus de Stat, Respectaţi regulile de securitate a muncii, Ştiinţa şi tehnica, desenul animat Marinică; Victoria: Inamicul public Nr. 1; Lumina, Rahova: Altura; Tineretului : Copiii partizanului; Central: Liliomfl; Gh. Doja: Orizonturi fără sfîrşit; Al. Popov : Mînăstirea din Parma; Cultural : Dracul din Dealul Mo­rii; 8 Martie : Liliomfl; Vasile Roaită : O săru­tare furată; Carpaţi : Cei 5 din str. Barska; Unirea : Aventurile D-lui Pikwick; C. David : Inamicul public Nr. 1; Al. Sabia: Liliomil; Flacăra : Capete de cîini; Arta : Puterea dra­gostei; T. Vladimirescu : Brutarul din Valer­­gue; Munca : Dubla Lotte; Mioriţa : A fost o­­dată un împărat; Moşilor : Salariul groazei; Donca Simo : Dragostea unei femei; Iile Pin­­tilie : Fanfan la Tulipe; Popular : Mandy; M. Eminescu : Fridolin; 1 Mai : Dragoste de vară; Volga : Mînăstirea din Parma; 8 Mai : Ivan cel Groaznic; Gh. Coşbuc: Povestea micului co­coşat ; Olga Banele: Frumuseţea diavolului ; Aurel Vlaicu : Moştenire însîngerată. Pag. 3-a C. Dumitrescu a cîştigat etapa a 3-a a „Cursei Victoriei” După o zi de repaus, competiţia ciclistă „Cursa Victoriei“ a continuat miercuri cu desfăşurarea etapei a 3-a pe traseul Bucu­­reşti-Găeşti-Bucureşti (150 km.). întrecerea a fost pe multe locuri animată. Cu 40 km. înainte de sosire C. Dumitrescu (C.C.A.) a plasat un atac îndrăzneț la care n-a putut să răspundă plutonul, plecând de unul sin­gur. El a trecut primul linia de sosire cu un avans de 30 secunde asupra plutonului alcă­tuit din 60 de alergători. Timpul înregistrat de C. Dumitrescu a fost de 3b49’30” (medie orară de 39 km.). Iată clasamentul etapei: 1. C. Dumitrescu (C.C.A.) a parcurs 150 km. în 3h49’30", 2. I. Constantinescu (C.C.A.) 3h50', 3. D. Ţupa (C.C.A.), 4. A. Şelaru (Dinamo), 5. G. Dumitrescu (C.C.A.) toţi în acelaşi timp. Cu timpul înregistrat de I. Constantinescu a fost cronometrat şi un pluton alcătuit din 54 de alergători. In clasamentul general individual du­pă 3 etape conduce I. Constantinescu (C.C.A.), urmat la secunde de D. Ţupa (C.C.A.) şi Gh. Şerban (C.C.A.). Astăzi se desfăşoară etapa a 4-a Bucureşti Urziceni-Bucureşti (80 km.) contra cronome­­trului cu plecări individuale. (Agerpres)­­ Dinamo­ Bucureşti a pierdut la scor jocul de la Timişoara TIMIŞOARA 31 (Agerpres).­­ Prin tele­fon : Miercuri a avut loc la Timişoara în pre­zenţa a peste 10.000 de spectatori întîlnirea restantă din cadrul campionatului de fotbal, între echipele „Dinamo“ Bucureşti şi „Lo­comotiva“ Timişoara. Fotbaliştii timişoreni cu o linie de atac în excelentă formă au obţinut victoria cu scorul de 5-1 (2-0). Punc­tele feroviarilor au fost realizate de I. Co­vaci (3), Székely şi Dărăban. In minutul 72, Bădeanţu (Locomotiva) a ratat o lovitură de 11­­m. Pentru dinamovişti a înscris Bart­a la minutul 75 din 11 m. In clasament, echipa „Dinamo“ Bucureşti continuă să conducă cu 23 puncte din 15 meciuri, urmată de echipele „Flacăra“ Ploeşti cu 19 puncte şi „Progresul“ Bucureşti cu 18 puncte din cîte 14 întîlniri susţinute. ★ Pe stadionul Dinamo din Capitală s-a desfăşurat miercuri jocul din cadrul cat. B dintre echipele „Locomotiva“ Bucureşti­­ şi „Metalul“ Bucureşti. Victoria a revenit echi­pei „Locomotiva“ cu scorul de 7-3 (3-2). Turneul interzonal de şah de la Götteborg GÖTTEBORG 31 (Agerpres). — In run­­ds 2­9.2­2 turneului interzonal de şeh, în ci­tatea consumării timpului reglementar (5 ore), Bisguier l-a învins pe Donner, iar Pachman a cîștigat la Spasski. In partidele întrerupte, Guimard are avantaj la Stahl­berg şi Panno la Szabó. Albul stă mai bine în partidele Najdorf—U­nzicker şî Sliwa— Pilnik. Intr-o poziție complicată s-a între­­­rupt partida Petrosian—Medina. In­ cadrul campionatului Capitalei de tenis care se desfăşoară pe terenurile Cen­trului de antrenament nr. 2 vor avea loc astăzi următoarele jocuri mai importante: finala simplu bărbaţi categoria 1 (Caralulis—M. Viziru) şi finalele de simplu bărbaţi şi simplu femei categoria a II-a şi partida de dublu. Miine se vor juca in continuare meciuri de dublu la ambele categorii. Intilnirile au loc pe aceleasi terenuri, de la ora 15.30. In clişeu : Al. Viziru si T. Caralulis.

Next