Steagul Roşu, octombrie 1955 (Anul 2, nr. 467-492)

1955-10-01 / nr. 467

D Glorioasa aniversare a poporului chinez e şase ani a apărut în lume o mare putere mondială. China populară e un gigant care a sfărâmat lanţurile ce l-au încătuşat în decursul veacurilor, împreună cu Uniunea Sovietică şi cu ţările de democraţie populară. R. P. Chi­neză reprezintă un bastion înaintat al o­­rînduirii noi ce s-a statornicit pe aproa­pe o treime din suprafaţa globului pă­mântesc. Astăzi, atît regiunile scăldate de uria­şii apelor Huan He şi Iantzî, leagăne ale civilizaţiei milenare din aceste locuri în­depărtate, cît şi acelea situate în apropie­rea frontierelor, marile şi anticele aşe­zări orăşeneşti precum şi satele inundate de lanurile cu orez, suferă transformări uimitoare. Cine a cunoscut China de ieri, izvor de lapte şi miere pentru imperia­lişti şi pentru agentura lor internă alcă­tuită din feudali şi capitalişti supuşi mo­nopolurilor străine, azi cu greu o mai poate recunoaşte. Poporul de 600.000.000 oameni ai Chi­nei îşi construieşte socialismul după în­văţătura marxist-leninistă şi după ex­perienţa ziditorilor socialismului din Uni­unea Sovietică. Primul plan cincinal ce se va încheia peste doi ani asigură în­deosebi dezvoltarea industriei grele. El prevede construirea a 150 de obiective industriale dintre care multe au şi fost date în funcţiune. Paralel cu acestea, se va continua lucrul la două noi combinate metalurgice gigantice în localităţile Bao­­tou şi Uhan. Nomenclatura produselor industriale fabricate în China zi de zi se îmbogăţeşte. Instrumentele pneumatice, în trecut im­portate­­ din străinătate, poartă marca uzinei din Senjan. Diferite varietăţi de o­­ţeluri speciale ies pe porţile combinatului sider­r­tic din Anşan. Nu peste mult timp, pe şoselele care străbat întinderile fără de sfîrşit ale Chinei vor circula au­tocamioanele şi automobilele uzinei ce se găseşte în construcţie la Cianciun, iar tractoarele din Taiuan vor spori de cîte­­va ori recoltele ogoarelor. In trecut, chinezii cunoşteau prea pu­ţin avuţiile solului şi îndeosebi ale sub­solului ţării lor. Ele erau indicate pe hăr­ţile serviciilor de prospecţiuni geologice ale diferitelor companii monopoliste străi­ne, nefiind date publicităţii decît în rare împrejurări.În prezent, de-a lungul şi de-a latul ţării, bogăţiile Chinei sînt cer­cetate, studiate şi trecute pe hărţi. Geo­­logii prospectori lucrează cu un elan deosebit pentru a aduce la lumină tai­nele subsolului Chinei. O preocupare de seamă a guvernului popular şi Partidului Comunist Chinei este lichidarea rămânerii în urmă a pro­ducţiei agricole faţă de dezvoltarea in­dustriei, sarcină ce poate fi îndeplinită numai pe baza cooperaţiei socialiste. Ma­sele largi ale ţărănimii au înţeles în ul­tima vreme avantajul formelor socialiste de muncă; a şaptea parte din numărul total al gospodăriilor ţărăneşti s-a inte­grat în 650.000 de cooperative agricole de producţie.­ Au fost întreprinse lucrări de mari proporţii pentru îmblânzirea ma­rilor fluvii, care din timpuri imemoriale, prin inundaţiile pe care le provocau, stîr­­neau groaza populaţiei. Datorită lărgirii producţiei industriale şi agricole şi creşterii puterii de cumpă­rare a populaţiei, a crescut şi volumul comerţului interior. In 1954 populaţia a cumpărat cu 200 la sută mai multe pro­duse decît în 1950. Făurirea societăţii socialiste este de neconceput fără ridica­rea permanentă a nivelului cultural al poporului. De aceea, partidul comunist şi guvernul popular acordă o mare aten­ţie dezvoltării învăţământului, ştiinţei, li­teraturii, artei şi ocrotirii sănătăţii. La sfîrşitul acestui cincinal, numărul stu­denţilor va fi de 434.000, statul popu­lar chinez puţin, astfel avea un număr mai mare de specialişti în diferite do­menii. Republica Populară Chineză niciodată n-ar fi putut obţine succese de proporţii grandioase în domeniul construcţiilor ca­pitale, al dezvoltării industriei şi agricul­turii şi al culturii noi, socialiste, dacă nu s-ar fi sprijinit pe legătura strînsă eco­nomică, tehnico-ştiinţifică şi în alte do­menii, cu Uniunea Sovietică şi cu toate ţările de democraţie populară. Revoluţia populară care a învins în China a adus schimbări esenţiale nu nu­mai în viaţa internă a ţării dar şi în po­litica externă a statului. Repu­blica Populară Chineză a încheiat cu Uniunea Sovietică un tratat de prietenie şi ajutor, reciproc şi numeroase acorduri cu caracter economic şi cultural, ceea ce îi asigură o dezvoltare rapidă spre so­cialism. Cu toată politica obstrucţionistă pro­clamată de promotorii „războiului rece“ din S.U.A. şi din alte ţări occidentale, R. P. Chineză se bucură pe arena mon­dială de un prestigiu considerabil. In pri­mul rînd realizările puterii populare chi­neze exercită o puternică influenţă asu­pra popoarelor din toate ţările coloniale şi dependente, însufleţindu-le la luptă pentru eliberarea naţională. R. P. Chine­ză a îndeplinit un rol de seamă în înce­tarea războiului din Coreea şi Indochi­na. Ţări ca India, Indonezia, Birmania, Egipt şi altele, şi-au orientat politica lor externă în ultimii ani înspre prietenia cu marele popor chinez. Trebuie arătat rolul însemnat pe care l-a îndeplinit R. P. Chineză în vederea organizării şi desfăşurării în bune condi­­ţiuni a conferinţei ţărilor asiatico-africa­­ne de la Bandung. Aci şi-au găsit o de­plină confirmare principiile coexistenţei paşnice formulate de Ciu En-lai şi Ne­hru, aci China populară s-a afirmat din nou ca o apărătoare dîrză a păcii în Asia şi în lumea întreagă. In urma victoriei revoluţiei populare din China, a fost constituită Republica Populară Chineză. Guvernul R. P. Chi­neze a fost împuternicit de popor şi exer­cită puterea pe teritoriul ţării fiind ade­văratul guvern al Chinei. Guvernul Re­publicii Populare Chineze este singurul guvern legal al Chinei care are dreptul s-o reprezinte în relaţiile internaţionale şi numai persoanele desemnate de acest guvern pot reprezenta China în organis­mele O.N.U. In consecinţă, faptul că şi în actuala sesiune a Adunării Generale a O.N.U. reprezentanţii unor ţări occiden­tale au votat orbeşte la propunerea ame­ricană împotriva admiterii Chinei în O.N.U., a dovedit încă odată cît de ira­ţionali şi absurzi sînt acei care se că­lăuzesc încă după principiile „războiului rece“. Este incontestabil că cea mai mare parte dintre hotărîrile adoptate la o serie de conferinţe internaţionale, fără partici­parea R. P. Chineze, îşi pierd mult din eficacitatea lor. Poporul român aduce o înaltă preţuire activităţii creatoare a po­porului chinez pe tărâmul construirii socialismului, spre fo­losul cauzei păcii. Intre aceste două po­poare s-au stabilit legături prieteneşti şi de colaborare economică, culturală, teh­nico-ştiinţifică, consfinţite într-o serie de acorduri. Cu prilejul marii sărbători a poporului chinez — şase ani de la procla­marea R. P. Chineze — poporul român îi urează din toată inima noi şi noi bi­ruinţe pe drumul spre socialism. 4 PAGINI 20 BANI ANUL K­ — Nr. 467 SIMBÄTA 1 OCTOMBRIE 1955 Telegramă Tovarăşului MAO TZE-DUN preşedintele Republicii Populare Chineze Tovarăşului LIU SAO-TI preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAI premierul Consiliului de Stat şi ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze Cu prilejul celei de a 6-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, permiteţi-ne, dragi tovarăşi, să vă trans­mitem dumneavoastră şi prin dumneavoastră întregului popor chinez, cele mai călduroase felicitări şi urări din partea poporului şi guvernului român. Dorim din toată inima poporului frate chinez ca sub conducerea Partidului Co­munist Chinez să obţină noi şi măreţe suc­cese în opera de construire a socialismului, pentru înflorirea şi fericirea Republicii Populare Chineze, pentru întărirea păcii în Asia şi în lumea întreagă Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romíne GH. GHEORGHRI-DGI SIMSON BUGHICI Dr. PETRU GROZA Ministrul Afacerilor Exter­ne al Republicii Populare Romíne O gală a filmului chinez In cinstea zilei­ de 1 octombrie — aniver­sarea proclamării R. P. Chin­eze — Institu­tul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea a oferit vineri seara, în sala cinematografului Magheru, o gală a filmu­lui chinez. Au participat tovarăşii: M.. Ma­cavei, preşedinte de­­onoare al Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străi­nătatea, dr. Iosif Bogdan, vicepreşedinte al Institutului Român pentru Relaţiile Cultu­rale cu Străinătatea, G. Macovescu, director general al Cinematografiei din Ministerul Culturii, şi alţii-A fost de faţă ambasadorul R. P. Chineze la Bucureşti, Ke Bo-nian şi membri ai am­basadei R. P. Chineze, precum şi alţi mem­bri ai corpului diplomatic. A luat cuvîntul Iov. H. Marinescu, direc­torul bibliotecii Institutului Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea. A fost prezentat apoi filmul documentar tehnicolor „Glorioasa aniversare a 5 ani de la proclamarea R. P. Chineze“ şi filmul ar­tistic „Recunoaştere pe Fluviul Galben“. Fil­mele au fost călduros aplaudate de nume­roasa asistenţă. (Agerpres) Sporesc acumulările băneşti în Întreprinderile din Roşiori (De la corespondentul nostru). — Orele de muncă trec înregistrindu-se noi succese în fiecare întreprindere. Pretutin­deni munca continuă cu însufleţire de la un schimb la altul, in dorinţa tuturor de a contribui cît mai activ la înflorirea e­­conomiei noastre naţionale. . Şi în oraşul Roşiori, zi de zi, strungari, mecanici, turnători, forjări, ţesătoare, zeci şi zeci de muncitori se străduiesc să mărească producţia şi productivitatea muncii, să realizeze cit mai multe econo­mii pentru a spori acumulările bănești. La complexul C. F. R. Roşiori de Vede Buna organizare a muncii, folosirea din plin a resurselor interne, eliminarea timpi­lor morţi, folosirea metodelor avansate de lucru au făcut ca muncitorii complexului C.F.R.­Roşiori de Vede să obţină rezultate deosebit de bune. Fruntaşă este secţia „De­poul nord“, care şi-a îndeplinit planul de producţie în proporţie de 111 la sută, făcând să sporească acumulările băneşti cu 79.845 lei faţă de plan. O contribuţie de seamă la realizarea sarcinilor de producţie au adus-o mecanicii Nicolae Catrina, Radu Vasile şi fochiştii Gheorghe Constantin şi Grigore Iu­lian de pe locomotiva 324.287, care au eco­nomisit combustibil în valoare de 8.868 lei. Iar toate secţiile complexului C.F.R., între­cerea socialistă se desfăşoară cu o intensi­tate crescândă, cuprinzînd tot mai mulţi muncitori. Drept urmare la „Staţia nord“ planul de producţie a fost depăşit cu 15 la sută. De un preţios ajutor le sînt în muncă acestor vrednici muncitori metodele sovieti­ce de lucru, printre care metoda Kataev de reducere a timpului de manevrare a vagoa­nelor şi trenurilor. La „Tesatoria Teleorman" Lupta muncitorilor de la „Ţesătoria Te­leorman“ pentru a da patriei cît mai multă pînză şi de mai bună calitate, se reflectă în succesele obţinute de la o lună la alta. în luna august, ei au depăşit planul cu 3 la sută, calitatea ţesăturilor s-a îmbunătăţit cu 1,2 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 4,2 la sută. In întrecerea socialistă, fruntaşi sînt bobinatoarea Maria Ionescu, năvăditoarea Sofia Tanasoglu, ţesătoarele Eugenia Frun­­zaru, Nuţa Manea şi alţii, care obţin im­portante depăşiri de plan. Prin­ efortul în­tregului colectiv, angajamentul luat de a spori acumulările băneşti cu 160.000 lei pînă la 23 August, a fost îndeplinit­ă şi depăşit, suma realizată fiind 232.000 lei. Zi de zi, bogăţia faptelor celor ce mun­cesc aici vine să încununeze şirul nesfirşit al succeselor oamenilor muncii din patria noastră, obţinute în lupta de a da patriei cît mai multe acumulări băneşti peste plan. Sa executăm la timp şi in bune condiţiuni lucrările agricole de toamnă! 500 hectare însămînțate în rînduri încrucişate Au devenit cunoscute şi pe meleagurile mai îndepărtate suc­cesele colectivului de muncă de la G.A.S. Fundutea, hărnicia cu care execută lucrările agricole. Ingineri, tehnicieni, mecanici şi tractorişti, brigadieri şi muncitori nu slăbesc nici acum efortu­rile. Campania agricolă de toamnă trebuie pe cît cu putinţă scurtată, însămînţările trebuiesc făcute cu toată grija şi de aceste lucruri se ţine seama. Căci iată, un prim succes a şi fost obţinut. Ieri la G.A.S. Fundu­iea s-a terminat complet în­­sămînţatul secarei şi orzului de toamnă pe suprafaţa de 500 hectare planificate. Insămînţarea s-a făcut în rînduri încruci­şate. La secţia Manciu, gospodăria a folosit un cuplu format din trei semănători I.A.R. 511, tractate de un puternic Stalineţ. Ilie Gîrbov, conducătorul acestui cuplu, tractorist apreciat în gospodărie, a însămînţat zilnic cîte 50 ha., acoperind astfel în numai trei zile întreaga suprafaţă desemnată a fi însămînţată aci cu orz de toamnă. Incepînd de astăzi, cuplul de semănători va trece la însămînţatul griului, cultură căreia îi este rezervată o întinsă suprafaţă. Un clişeu ,­lin aspect din timpul însămînţării orzului la sec­ţia Manciu, cu ajutorul cuplului de trei semănători. Ilie Gîrbov este ajutat de muncitorii Tănase Mocanu, Gheorghe Mocanu şi Aristila Ursan. Foto : NICOLAE BUICA Predau sfecla de zahăr la bazele de recepţie In faţa gării Săruleşti căruţele se­­ rîn­­duie­sc una după alta, formînd un convoi care pare nesfârşit. Ţăranii muncitori culti­vatori de sfeclă de zahăr din comunele raionului Brăneşti­ şi Lehliu aduc la baza de recepţie sfecla de zahăr de curînd recoltată. Fiecare are cuvinte de laudă pentru produc­ţia dobindită. Aristide Ionescu, ţăran muncitor mijlo­caş din comuna Ileana, raionul Lehliu, este primul care trage căruţa pe cîntar. Tot el a fost şi primul pe comună la recoltatul sfer­­lei de pe pogonul însăminţat în primăvară cu sfeclă de zahăr, care i-a răsplătit pe de­plin munca Cu crimele două căruţe, el a adus la bază 2000 kg. sfeclă de zahăr. In jurul lui, la descărcat, s-au strâns mulţi con­săteni. — Cit o să scoţi la pogon, Aristide? — îl întrebă vecinul său Grigore Sto­ian, care ri­dica in furcă sfecla grea ca piatra. — Păi cred că o să scot 8.000 kg. ia­r po­gon. Atras de aceste discuţii, l-am rugat pe tovarăşul Aristide Ionescu să ne spună cuim a lucrat el în acest an pogonul insămintat cu sfeclă de­ zahăr. Din cele spuse de el a reieşit că locul destinat însămînţării acestei culturi l-a ales din toamnă, aşa cum l-a sfătuit tehnicianul. A făcut pe ei arătură a­dîncă sub ca­re a băgat îngrăşăminte chi­mice primite de la fabrică şi gunoi de grajd. „Totuşi, secretul obţinerii unei producţii mari de sfeclă de zahăr ne-a spus Aris­tide Ionescu — stă în praşilele dese pe care le-am făcut culturii de sfeclă de zahăr. A­­cestea m-au ajutat să obţin o recoltă de 16.000 kg. sfeclă de zahăr la hectar“. In fiecare gară, începînd de la Brăneşti şi pînă la Bogdana, ochii călătorului întîlnesc grămezi mari cu sfeclă de zahăr şi convoaie de căruţe din care ţăranii muncitori cultiva­tori de sfeclă de zahăr descarcă in vagoane rodul muncii lor. Iată, la baza din gara Le­hliu au veniit să predea sfecla de zahăr în­tovărăşirii din comuna Nicolae Bălcescu. Toţi sînt bucuroşi. Şi recolta lor este bo­gată. De pe fiecare hectar însămînţat cu sfe­clă de zahăr ei au obţinut cite 20.000 kg. Nici o sfeclă nu este m­ai m­ică în greutate de 2 kg. Infovărăşiţii din comuna Nicolae Bălcescu vor primi, după o sumară soco­teală, pentru fiecare 10 tone predate fabri­cii, mai mult de 3000 lei şi cîte 50 kg. de zahăr. Printre ţăranii muncitori din comuna I. C. Frirmi care au descărcat în ziua de 29 sep­tembrie sfecla de zahăr la baza din gara Lehliu, a fost şi ţăranul muncitor Voicu Zamfir. El a însămînţat în primăvară, cu sfeclă de zahăr, 0,75 ha. şi acum, la recoltat a obţinut de pe această suprafaţă 16.000 kg., ceea ce revine în medie la 20.000 kg. la hectar. Ca şi el sînt zeci şi sute de harnici ţărani muncitori cultivatori de sfeclă de zahăr, care acum se achită cu cinste de o­­bligaţiile ce şi le-au asumat faţă de fabrica cu care au încheiat contracte. Ei sînt con­vinşi că recoltînd şi tramportind la bazele de recepţie sfecla de zahăr, ajută ca fa­brica de zahăr să­ primească la timp mate­ria primă pentru a fi transformată mai cu­rînd în zahărul necesar oamenilor muncii de la oraşe şi sate. ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI FORŢELOR ARMATE ALE R. P. R. Duminică 2 oc­tombrie, poporul muncitor din ţara noastră va sărbă­tori Ziua Forţelor Armate ale Repu­blicii Populare Ro­mâne. Ca şi în alţi ani, această tradi­ţională sărbătoare prilejuieşte bucurie în inimile oameni­lor muncii şi ale ostaşilor mîndrei noastre Armate Populare, pe care întreg poporul muncitor o Încon­joară cu dragoste fierbinte. In intimpinarea zilei de 2 octom­brie, ostaşii Forţe­lor Armate ale R.P.R. Îşi sporesc cu entuziasm stră­­daniile pentru o cît mai bună pregăti­re de luptă şi poli­tică. Cunoaşterea şi stăpinirea depli­nă a armelor sunt o datorie de cinste a fiecărui ostaş. De aceea, orele de pre­gătire sînt folosite din plin Armata Populară este iubită de tinerii ostaşi pentru că astăzi condiţiile în care ei îşi îndeplinesc stagiul militar sînt cu totul altele decit în vechea armată. Tinerii ostaşi, în afară de pregătirea militară, au posibilitate astăzi să-şi ridice nivelul politic şi cultural, pot să înveţe o meserie. Cluburile unităţilor militare, unde se citesc cărţi, se organizează concursuri de şah, etc., sunt dragi ostaşilor Membrii asociaţiei agricole din Putineiu şi-au ţinut cuvîntul înainte de a porni bătălia Insăminţări­lor, membrii asociaţiei agricole pentru cul­tivarea porumbului din comuna Putineiu şi-au luat un angajament: „Să obţinem în acest an peste 3.000 kg. porumb boabe la ha.“. Comuniştii Petre Piţuru, Dumitru Măciucă, Ion Taga au fost cei care prin exemplu personal au antrenat şi pe cei­lalţi membri ai asociaţiei la întreţinerea culturilor de porumb, conform regulilor agro­tehnice. Insămintat în teren îngrăşat şi prăşit de 3—4 ori, porumbul recoltat in anul acesta i-a răsplătit pe membrii asocia­ţiei din comuna Putineiu cu un spor frumos la angajamentul luat. De pe primele şase hectare recoltate ţăranii muncitori au ob­ţinut o recoltă de 3.400 kg. porumb boabe la hectar.­ Col­ectiviştii însilozează furaje In aceste zile, colectiviştii din Furcuteşti, raionul Alexandria obţin realizări tot mai frumoase în ceea ce priveşte campania agri­colă de toamnă şi pregătirea pentru iarnă. Astfel, pînă acum cîteva zile, colectiviştii din Furculeşti sprijiniţi de brigada a 7-a de tractoare de la S.M.T. Putineiu au însămîn­­ţat o suprafaţă de 20 ha. orz în rînduri în­­crucişate şi peste 35 ha. cu grîu după ace­eaşi metodă. Insămînţatul griului continuă. Paralel cu munca de recoltare a porum­bului şi a însămînţărilor de toamnă, colecti­viştii din Furculeşti au acordat o deosebită atenţie problemei însilozării porumbului fu­rajer. Astfel colectiviştii au amenajat o groapă şi au însilozat o cantitate de peste 30.000 kg. porumb furajer. Prin însilozarea a­­cestei cantităţi de porumb s-a asigurat pen­tru iarna ,aceasta o hrană consistentă ani­malelor ,gospodăriei. ÎNTÎLNIRE CU MOSCOVA ! MOSCOVA, 30 septembrie. (Prin tele­fon de la trimisul nostru special). Vă spun drept că-mi pare tare bine că printre primii moscoviţi pe care l-am cu­noscut a fost Şura. Şura este ghidul nostru, ne arată drumurile, ne vorbeşte de istoria Moscovei, ne povesteşte des­pre cele ce au făcut locuitorii acestei frumoase Capitale şi despre cele ce au de gind să facă. De fapt,­­pe Şura o cheamă Aleksandra Aleksandrovna Komarkova şi este absolventă a Institutului de limbi străine din Moscova. Noi toţi insă prefe­răm să-i spunem simplu: Şura. Joi seara, in prima zi a sosirii noastre la Moscova, Şura a fost în dilemă: — Kuda, mî idiom?... (Unde mer­gem?...) Şi Intr-adevăr, cu ce putea începe in­­tilnirea noastră cu Moscova? Şi tot Şura ne-a venit în sprijin. — Să începem de aci, de la hotel, şi apoi... Apoi vom vedea... Hotelul Naţional, în care suntem­ găz­duiţi, este o clădire veche. Datează de prin anul 1903, are insă un interior luxos, cu camere frumos mobilate, cu lampioane mari, grele şi pereţi tapetaţi. Sunt aci numeroşi străini: funcţionari cehi, gaze­tari londonezi, turişti polonezi, finlan­dezi... De aci, din camera mea de la etajul IV, privesc drept in piaţa Manem­aia, unde înainte se aflau manejurile farului... Am în faţă un tablou neasemuit de frumos. In piaţă este un du-te-vino. Şura îmi spune că pe aci, intr-un singur mi­nut, trec o sută de maşini. Se pare că are perfectă dreptate. De la hotel putem privi drept înaintea noastră Mausoleul Lenin-Stalin, Kremli­nul. Din sfert în sfert de oră auzim bă­tăile regulate, solemne, ale ceasului din turnul Spaski, le asemuim cu înseşi bă­tăile inimii oraşului. Călătorim prin Moscova cu autobusul instituţiei ,,­nturist“, şi Şura este pre­zentă cu lămuririle sale. Admirăm Tea­trul Mare Academic, majestuos for de cultură, lăcaş în care cei mai de vază artişti sovietici şi-au desfăşurat înalta lor măestrie. Sus, deasupra frontispiciu­­lui este o statuetă reprezentînd pe zeul Apollo cu cei patru cai. Este ca o adu­cere aminte a prinţului spectacol prezen­tat aci: „Sărbătoarea muzelor“. Şi ce drum glorios a străbătut teatrul de a­­tunci? Trecem prin strada Gorki, stradă largă de 45-50 metri, străjuită de pomi, lumi­nată feeric seara. Trecem prin alte şi alte pieţe tot atit de largi şi drepte şi ne uimim de curăţenia şi ordinea care dom­nesc pretutindeni. Privim in Piaţa So­vietelor o clădire care a fost mutată pe role din locul unde a fost construită, la o distanţă de 13 metri. Admirăm clădi­rile înalte ale Moscovei Iată una dintre ele, este un bloc dat in folosinţă chiar in acest an, şi are 22 de etaje, cuprinzind 450 de apartamente. Trecem prin strada Kaluga, stradă cu faimă. Aci se găsesc cele mai­ multe in­stitute ştiinţifice şi, in primul rind, Aca­demia de Ştiinţe. Trecem prin faţa Par­cului de cultura şi odihnă Gorki. Prin faţa stafiilor de metrou înconjurăm cu autobusul Universitatea Lomonosov. Poposim in faţa şantierului unde se înalţă un nou stadion imens şi ne o­­prim pentru o clipă pe cheiul riului Mos­cova, cu apa sa lină, sclipitoare. Pentru prima dată poposim pe acest chei şi to­tuşi recunoaştem treptele. Sunt cele pe care le-am văzut cindva în savurosul film sovietic „Prieteni credincioşi“. Poa­te vă amintiţi scena. In această primă călătorie prin oraş, am văzut oare întreaga Moscovă? Se înţelege că nu. Şi seara, am înţeles şi mai bine dilema Surei, cînd am pornit de unul singur in plimbare pe străzile Mos­covei. Aş putea spune că in fiecare oră oraşul îşi schimbă aspectul, lată-l acum la lumina serii. Facem cunoştinţă aşadar cu o obişnuită seară moscovită. La a­­ceastă oră temperatura de afară este destul de scăzută, aşa că cetăţenii au ie­şit in oraş cu haine groase. Femeile poartă raglane largi cu croială dreaptă, sobră, şi totuşi foarte distinsă. Bărbaţii sînt mai toţi în haine de culoare în­chisă. Vitrinele magazinelor de textile şi încălţăminte sînt încărcate cu produse de sezon, trainice şi frumoase. In restau­rante este lume multă. Sînt frecventate mai ales de tineret localurile cu muzică de dans. La cinematografe, la teatre, în sălile de concerte este aglomeraţie. Străzile sînt inundate de lumină. Multe din ele sint luminate cu becuri de neon. Puzderie de lumini multicolore şi dea­supra tuturora sclipesc mindre cele cinci stele rubinii ale Kremlinului... Frumoasă este seara la Moscova. A. VELUREANU

Next