Steagul Roşu, noiembrie 1955 (Anul 2, nr. 493-518)
1955-11-01 / nr. 493
Să îmbunătăţim activitatea staţiunilor de maşini şi tractoare Peste tot muncite agricole de toamna sunt în toi. In unele raioane însămînţările de toamnă sunt pe terminate şi se continuă cu intensitate celelalte lucrări. In obţinerea acestor succese staţiunile de maşini şi tractoare au adus o contribuţie preţioasă executînd un volum mare de lucrări şi la un înalt nivel agrotehnic. Intre staţiunile fruntaşe în campania agricolă de toamnă se situiază S.M.T. Videle, Grădişte, Săruteşti, Andirăşeşti şi altele, care au realizat pînă la 20 octombrie peste 50 la sută din planul lor de campanie, însemnate succese au obţinut în ultima vreme şi S.M.T. Cocioc şi Toporu, care printr-o mai bună organizare a muncii au făcut progrese importante de la o decadă la alta, ajungînd printre staţiunile fruntaşe. Analizînd activitatea staţiunilor de maşini şi tractoare din regiunea noastră se constată că mai sunt încă unele staţiuni unde munca nu se desfăşoară destul de organizat şi care din această cauză nu aduc o contribuţie pe măsura posibilităţilor lor la realizarea importantelor sarcini care stau în faţa oamenilor muncii din agricultura regiunii noastre. Aşa stau lucrurile la S.M.T. Traian, Orbească, Brînceni, Ulmuleţ şi altele, unde planul de producţie n-a fost îndeplinit decît în proporţie de 20—30 la sută. Lipsa de colaborare dintre conducerea tehnică şi administrativă face ca la S.M.T. Putine cu tractoarele să aibă numeroase goluri de producţie. Astfel, un tractor I.A.R. al brigăzii a Vll-a a stat trei zile pentru că îi lipsea o conductă la pompa de injecţie şi directorul staţiunii Ion Popescu aştepta ca inginerul mecanic şef, Andrei Aurelian, să ia măsuri, iar inginerul aştepta ca directorul să intervină. In această staţiune controlul pe teren este în general superficial. Se simte lipsa unui bun gospodar, a unei conduceri energice. Aşa se face că inginerul agronom şef Mircea Emanoil în loc să-şi vadă de sarcinile lui face pe şoferul staţiunii, pierzînd zile întregi cu reparaţii şi drumuri care nu-l privesc. Dacă colectivul de conducere al staţiunii ar fi ţinut şedinţe cu regularitate şi ar fi luat la timp măsuri, asemenea deficienţe ar fi fost evitate sau înlăturate. O situaţie asemănătoare se constată şi în alte staţiuni ca Brînceni, Orbească, Titu, Frăsinet şi altele. In unele staţiuni, ca de pildă la Rîioasa, nu există o preocupare corespunzătoare pentru buna întreţinere a parcului de maşini şi tractoare. O serie de batoze şi alte maşini stau aşa cum au ieşit din exploatare, iar motoarele defecte nu sunt reparate la vreme în atelierul propriu sau nu sunt dirijate spre centrul mecanic însărcinat să execute reparaţiile mai dificile. Folosirea parcului de maşini şi tractoare pentru obţinerea unui randament maxim, pentru cîştigarea fiecărei zile bune de lucru, a fiecărui ceas, este o sarcină importantă a fiecărei conduceri de S.M.T. In vederea realizării acestei sarcini trebuie să muncească coordonat atît conducerea administrativă şi tehnică, cît şi organizatorii de partid, organizaţiile de partid şi de U.T.M. Aceasta necesită o muncă vie pe teren, un control periodic, o strînsă legătură cu brigăzile. Un rol important în realizarea în bune condiţiuni a sarcinilor ce revin brigăzilor de tractoare îl are întrecerea socialistă între brigăzi şi oameni. Organizarea la un nivel înalt a întrecerii, urmărirea şi popularizarea rezultatelor au o influenţă pozitivă, aşa cum se constată la S.M.T. Săruleşti, Andrăşeşti şi altele, unde tractoriştii citesc cu viu interes rezultatele întrecerii publicate în foile volante sau în gazetele-fulger. Agitaţia vizuală şi munca de îndrumare de la om la om chiar pe locul de producţie al brigăzilor pot şi trebuie să ducă la îmbunătăţirea muncii brigăzilor, la o mai serioasă organizare a muncii, la iniţiative creatoare. Organele de partid şi de stat trebuie să sprijine cu mai multă competenţă şi perseverenţă activitatea S.M.T. la însămînţări şi alături de toamnă, acum, cînd mecanizatorii trebuie să dea un preţios ajutor oamenilor muncii de pe ogoare în terminarea cît mai grabnică a lucrărilor. Conducerile acelor staţiuni care au avut lipsuri în celelalte campanii din an, care nu şi-au realizat în bune condiţiuni sarcinile lor de producţie trebuiesc sprijinite ca în actuala campanie să lucreze mai bine, să recupereze rămînerile în urmă. Organizaţiile de bază din S.M.T. trebuiesc îndrumate şi ajutate în educarea cadrelor de tractorişti pentru buna întreţinere a parcului de maşini, pentru obţinerea unui randament ridicat, pentru folosirea din plin a timpului prielnic de lucru. Oamenii muncii de pe ogoarele regiunii aşteaptă de la staţiunile de maşini şi tractoare un sprijin mereu mai larg, mai calificat. In acest sens inginerii mecanici şi inginerii agronomi trebuie să-şi intensifice activitatea pentru ca oamenii pe care îi conduc să desfăşoare o muncă de bună calitate, pentru ca lucrările să corespundă normativelor tehnice. Comitetele raionale de partid trebuie să-şi întărească controlul lor în cadrul staţiunilor şi să antreneze într-o mai mare măsură pe mecanizatori în lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii, pentru obţinerea unor producţii mari în toate sectoarele. în In întîmpinarea zilei de 7 Noiembrie şi a Congresului partidului Cifrele de control pe anul 1956 discuţia oamenilor muncii din întreprinderi Schimb de onoare la uzinele „Tudor Vladimirescu” însufleţiţi de rezulatele obţinute pînă acum în construirea de maşini necesare agriculturii, colectivul uzinei metalurgice „Tudor Vladimirescu“ din Capitală a realizat în ziua de 29 octombrie, ziua schimbului de onoare în cinstea lui 7 Noiembrie, 4 batoze şi 8 remorci peste plan. La acest rezultat au contribuit toate secţiile uzinei. Secţia strungărie, de pildă, condusă de comunistul Traian Bodea, a depăşit norma cu 250 la sută. Printre fruntaşi se situează comunistul Dionisie Bertelan cu o depăşire de 800 la sută şi utemistul Aurel Pavel cu 845 la sută. Acum 4—5 luni, strungarul Aurel Pavel lucra sub normă. Aplicînd iniţiativa grupei sindicale nr. 19 de la uzinele „21 Decembrie“ el depăşeşte acum norma zilnică cu 120 la sută. In ziua schimbului de onoare secţia batoze, condusă de comunistul Dumitru Constantinescu, care a asigurat aprovizionarea secţiei cu materialele necesare şi a îndrumat pe ceilalţi maiştri din secţie, a obţinut o depăşire de 139 la sută. S-au evidenţiat brigada condusă de utemistul Teofil Popa cu o depăşire de 125 la sută şi cea condusă de utemistul Constantin Dănescu, organizator de grupă sindicală, cu 115 la sută. Brigada de femei de la împletiturioare, condusă de Viorica Dumitrescu, şi-a depăşit planul cu 180 la sută. Folosind experienţa înaintată Cifrele de control pe anul viitor la întreprinderea „Răscoala 1907“ prevăd o creştere a producţiei cu 60 la sută faţă de 1955, a productivităţii muncii cu 4 la sută şi o reducere a preţului de cost cu 1,2 la sută. Aceste sarcini au fost larg discutate de către colectivele de muncă ale celor patru unităţi ce aparţin de întreprindere, arătîndu-se că ele pot fi chiar depăşite. Pentru aceasta, ele au propus conducerii şi comitetului de întreprindere să le sprijine mai mult în intensificarea folosirii înnodătorului Başkirov pentru a se îmbunătăţi calitatea preparaţiei,precum şi în ce priveşte, şablonarea urzelilor după metoda Ilicev Vlasov. Schimburile de experienţă şi demonstraţiile practice să fie mai des organizate, fiindcă ele contribuie la creşterea nivelului profesional al lucrătoarelor. S-a propus de asemenea ţinerea în cursul anului viitor a unor noi cursuri de minim tehnic şi aplicarea mai mult a iniţiativei grupei a 19-a de ajutorare a celor rămaşi în urmă. In ultimele două zile din săptămina trecută, muncitorii, inginerii şi tehnicienii întreprinderii „ Electromagnetica" au analizat in cadrul consfătuirilor de producţie cifrele de control ale planului pe anul 1956. In toate sectoarele de activitate şedinţele s-au ridicat la un înalt nivel, participanţii făcind propuneri concrete care să ducă la realizarea planului. La secfia bachelită, de pildă, unde se prevede o producţie sporită cu 1,8 la sută faţă de 1955, şi o reducere a preţului de cost cu 2 la sută, muncitoarea fruntaşă Maria Petrache a spus că aceste cifre vor fi nu numai îndeplinite ci şi depăşite. Dar pentru acest lucru, trebuie înlăturate unele deficienţe ce s-au manifestat în special la rezistenţele de la matriţe care nu întotdeauna aveau temperatura necesară presării. Ea a propus ca conducerea seefiei să ia măsurile corespunzătoare pentru instalarea unui termostat cu ajutorul căruia se stabileşte temperatura presării bachelitei. In felul acesta se va obține nu numai o calitate bună, la matriţe, dar şi o producţie sporită, rebuturile fiind în întregime înlăturate. Şi la secfia contori ca de altfel în toate secfiile, cifrele de control au fost îndeaproape analizate. In numele colectivului de muncitori de aci, șeful seefiei, inginerul Constantin Iliescu s-a angajat ca în anul viitor să dea o producție sporită cu 20 la sută, față de cit este planificat. La acest succes va contribui pe lingă măsurile luate și calificarea unui număr de șapte muncitori noi veniţi în întreprindere. De asemenea, fruntaşul în producție Carol Popescu de la secfia finisaj a întreprinderii „Electromagnetica", în urma discutării cifrelor de control pe anul 1956, s-a angajat ca lunar să economisească timpul de lucru cu 150 ore, sporind în acest fel simţitor productivitatea muncii. încă de a doua zi, el a trecut la îndeplinirea angajamentului luat. In clişeu: fruntaşul în producţie Carol Popescu, în timpul lucrului. Secţiile şi-au spus cuvîntul PROLETARI DFII TOATE ŢĂRILE, MNŢI-VAI ORGANUL COMITETELOR REGIONAL $1 ORĂŞENESC BUCUREŞTI ALE P.M.R. $1 AL SFATURILOR POPULARE ALE REGIUNII $1 ORAŞULUI BUCUREŞTI ANUL II—NR. 493 I 4 PAGINI 20 BANI MARTI 1 NOIEMBRIE 1955 Prin masuri eficace Zilele trecute, la întreprinderea „Victoria socialistă“ muncitorii şi tehnicienii au discutat, odată cu Chemarea muncitorilor fruntaşi din Capitală lansată în cinstea zilei de 7 Noiembrie şi a celui de al doilea Congres al partidului, şi cifrele de control pe anul 1956. Pentru ca aceste cifre, care prevăd printre altele şi creşterea producţiei de 1,6 ori faţă de anul în curs, să poată fi îndeplinite, numeroşi muncitori şi tehnicieni au propus luarea anumitor măsuri tehnico-organizatorice. Astfel, ţesătoarea Eugenia Cluceru, vorbind despre calitatea necorespunzătoare a unor articole, a propus modificarea presatoarelor la urzitori, pentru a se obţine o densitate uniformă a urzelilor pe toată lăţimea sulului. Totodată, ea a propus să se treacă la organizarea rastelului de iţe şi sortarea lor după calitate şi dimensiune. Şi muncitorii şi tehnicienii de la atelierul de întreţinere au analizat in mod amănunţit cifrele de control pe anul viitor. Printre propunerile lor se numără şi confecţionarea unui număr de 240 şaibe din fontă pentru războaie, în locul celor de tablă, care se deformează și provoacă încurcarea firelor pe margini. SPORTIVĂ DUMINICA Printre numeroasele întreceri sportive ca fotbal, ciclism, rugbi, baschet, faza regională a spartachiadei de toamnă a satelor, desfăşurate duminică, un loc de seamă în atenţia spectatorilor bucureşteni l-au ocupat crosul de masă „Să întropipăm 7 Noiembrie“ şi campionatele republicane Individuale de gimnastică pe anul 1955. In urma unor dîrze întreceri care au durat 2 zile sub bolţile sălii Floreasca, au fost desemnaţi dintre zeci de concurenţi şi concurente, campionii republicani de gimnastică pe anul 1855. Mii de spectatori au putut admira măiestria ghmaştilor care au executat de astădată şi exerciţii care vor face parte din programul de gimnastică de la Olimpiada din Melbourne. In clişeul din stingă: Una din concurente executind cu eleganţă un frumos exerciţiu la brină. Cu tot timpul rece, duminică, pe Hipodromul Băneasa-Trap. In faţa a mii de spectatori, au luat startul peste 400 de tineri şi tinere veniţi din toate colţurile patriei noastre pentru a se intrece In finalele crosului de masă „Să Inttmpinăm 7 Noiembrie". In clişeul din dreapta: Un aspect din proba rezervată seniorilor. Emisiuni radiofonice închinate sărbătoririi maestrului Mihail Sadoveanu La 5 noiembrie se împlinesc 75 de ani de la naşterea marelui scriitor al poporului nostru Mihail Sadoveanu. Cu acest prilej, în săptămîna de la 31 octombrie la 6 noiembrie, posturile noastre de radio vor transmite o serie de emisiuni închinate sărbătoririi maestrului Mihail , Sadoveanu. Marţi la ora 17, pe programul II, criticul literar Ovid Crohmălniceanu va vorbi despre viaţa şi opera lui Mihail Sadoveanu. Miercuri la ora 18, pe programul I, va putea fi ascultată în lectură dramatizată povestirea „Judeţ al sărmanilor“ din volumul „Hanul Ancuţei“. Montajul literar „Poporul, eroul operei lui Sadoveanu“ se va transmite vineri la ora 18 pe programul I, iar sîmbătă la ora 22:30, scriitori de seamă vor vorbi despre Mihail Sadoveanu. De asemenea, duminică în pauza concertului simfonic, se va transmite pe programul II lectura ghicitoare întitulată „De pe vremea lui Ionuț Păr-Negru pînă în zilele noastre“. 0- -Un studio experimental al instructorului de teatru de amatori In curînd va lua fiinţă în Capitală un studio experimental al instructorului de teatru de amatori, iniţiat de Consiliul Central al Sindicatului muncitorilor din poligrafie, presă şi instituţii de cultură şi sprijinit de Consiliul sindical orăşenesc Bucureşti şi secţia culturală a Sfatului Popular al Capitalei. In prealabil, se va deschide un curs de pregătire pentru cei care vor activa în cadrul acestui studio. Lecţiile vor fi ţinute de maeştri ai scenei hr. 3tred actori, regizori şi scenografi. In activitatea acestui studio se înscrie ca prim obiectiv sprijinirea formaţiilor de teatru sindicale care se pregătesc să participe la cel de al patrulea concurs al echipelor de teatru şi brigăzilor artistice de agitaţie. I SPORT IN ACEST NUMĂR. I Viaţa de partid — Grigore Olteanu: Munca politică asigură succesul campaniei agricole de toamnă (pag. 2-a) I S. Ştefan: Adunarea activului de partid al comitetului raional de partid Drăgăneşti (pag. 2-a) . LUCRĂRILE CONFERINŢEI DE LA GENEVA. Cuvîntarea rostită de V. M. Molotov în şedinţa din 29 octombrie (pag. 3-a) (pag. 4-a) Cu toate forţele pentru terminarea grabnică a insăminţarilor de toamnă ! Raionul Vîrtoape a terminat însămînțările Cei ce muncesc pe ogoarele raionului Vîrtoape au înscris o frumoasă victorie în cinstea zilei de 7 Noiembrie şi a celui de al II-lea Congres al partidului. Pînă în seara zilei de 31 octombrie ei au însăminţat o suprafaţă ce întrece suprafaţa prevăzută de a se însămînţa în toamnă. Unităţile agricole socialiste s-au situat în frunte. Desfăşurînd cu elan întrecerea socialistă, gospodăria agricolă colectivă „Vasile Roaită“ şi întovărăşirile din comunele Necşeşti, Slobozia-Trăznitu, Călineşti şi Licuriciu au terminat primele însămînţările. Fruntaşe în întrecerea patriotică s-au situat comunele Depăraţi, Licuriciu, Ciolăneşti, Rădoeşti şi Săceni. O contribuţie preţioasă la dobîndirea acestei victorii au adus-o mecanizatorii de la S.M.T. Tătărăştii de Jos. Comitetul raional de partid şi sfatul popular raional au desfăşurat cu intensă muncă de îndrumare şi sprijinire activă a organizaţiilor de bază săteşti şi a sfaturilor populare comunale, dînd dovadă de capacitate organizatorică, de energie şi operativitate. Aşa a reuşit raionul Vîrtoape să termine cel dinţii pe regiune planul însăminţărilor de toamnă. In prezent, în unele comune ale raionului însămînţările continuă, ţăranii muncitori fiind dornici de a depăşi suprafaţa planificată, de a pune temelia unei bogate recolte. Fruntaşi la însămînţări Membrii gospodăriilor agricole din comunele Putineiu şi Ghizdaru, precum şi întovărăşiţii din satele Frasinu, Băneasa, Dăiţa, Dimitrie Can,temir, Gogoşari, Oinacu şi Trestenicu din raionul Giurgiu au grăbit ritmul însăminţărilor de toamnă. Datorită întrecerii socialiste desfăşurate, colectiviştii şi întovărăşiţii au terminat printre primii însămînţările prevăzute în plan. Pilda acestora a constituit un exemplu viu pentru ţăranii muncitori din comunele şi satele vecine care în seara zilei de 28 ■ octombrie terminaseră de semănat grîul și celelalte culturi prevăzute în planul însămințărilor de toamnă. Primii la însămînţări, primii la predarea cotelor Aflaţi în întrecere socialistă, membrii întovărăşirilor agricole din satele Vînătorii Mici şi Vînătorii Mari, raionul Crevedia, au reuşit să însămînţeze întreaga suprafaţă planificată pentru lucrările din toamna aceasta. Dornici de a întîmpina cel de al II-lea Congres al partidului cu noi realizări, întovărăşiţii s-au grăbit să-şi îndeplinească la timp obligaţiile faţă de stat. Folosind timpul prielnic din săptămîna trecută cultivatorii de orez din satul Buciumeni, raionul Olteniţa, şi-au mobilizat toate forţele pentru strîngerea recoltei de orez. După ce au terminat cu recoltatul acestei culturi, comitetul executiv al sfatului popular comunal a sprijinit pe cultivatori în amenajarea ariei de treier unde s-a şi Început treierişul. Primii care şi-au treerat recolta de orez, au fost ţăranii muncitori Marin Ştefan. Astfel, în ziua de 26 octombrie a.c. în fruntea unui convoi de peste 30 căruţe pavoazate ai lozinci şi drapele, comuniştii Ion M. Nae, Constantin Bunilă şi alţi ţărani Întovărăşiţi duceau cotele de porumb la baza de recepţie din apropiere, îndeplinirndu-şi astfel o îndatorire patriotică faţă de stat. Dumitru R. Dumitru, Nicolae M. Ştefan, Manea C. Aurel şi alţii care au obţinut în medie 1.700—2.000 kg. orez la hectar. Imediat după treeriş, cultivatorii de orez din Buciumeni au organizat primul convoi de care, şi au pornit spre baza de recepţie din Budeşti pentru a-şi îndeplini angajamentele contractuale. In prezent ei zoresc cu treerişul recoltei care s-a dovedit a fi mult mai bogată faţă de anul trecut. Dau zor cu treieratul orezului Cu prilejul aniversării a 37 de ani de la constituirea Comsomolului In cadrul manifestărilor prilejuite de Luna prieteniei romîno-sovietice, duminică seara a avut loc la Casa Prieteniei Romîno-Sovietice A.R.L.U.S. un simpozion organizat de Casa Prieteniei Romîno-Sovietice A.R.L.U.S. în colaborare cu Comitetul orăşenesc Bucureşti U.T.M., în cinstea celei de a 37-a aniversări de la constituirea Comsomolului. Au participat numeroşi tineri şi uteiftişti fruntaşi ,ai producţiei, elevi, studenţi. Din partea Comitetului Central al U.T.M. a luat cuvîntul Dumitru Bejan, care a făcut un scurt istoric al luptei Comsomolului pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice. Toma Marinescu, prim secretar al Comitetului raional U.T.M. Stalin, a vorbit despre munca tineretului sovietic din fabrici, uzine şi de pe ogoare, iar Paul Popescu-Neveanu prorector la Universitatea „C. I. Parhon“ din Bucureşti, a expus unele aspecte din viaţa tinerilor studenţi sovietici. A urmat un program artistic. (Agerpres) Deschiderea Săptăminii teatrului şi muzicii ruse şi sovietice Luni seara, la Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R., a avut loc deschiderea Săptăminii teatrului şi muzicii ruse şi sovietice. Cu acest prilej s-a prezentat baletul „Călăreţul de aramă“ de Reinhold Glier, lucrare distinsă cu Premiul Stalin. Baletul este inspirat din poemul cu același nume al marelui scriitor rus A. S. Pușkin. Spectacolul a fost realizat în regia lui Igor Smirnov, maestru de balet la Teatrul Mare Academic de Stat din Moscova. Decorurile sunt semnate de Silviu Bogdan, iar costumele de Ofelia Popescu Tutoveanu şi Paula Brîncoveanu. Maeştri de balet asistenţi: Oleg Danovschi, artist emerit al R.P.R., şi Béla Balogh. Conducerea muzicală a aparţinut dirijorului Robert Rosensteck. In cadrul Săptăminii teatrului şi muzicii ruse şi sovietice, Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. va mai prezenta pe lîngă baletele „Călăreţul de aramă“ şi „Fîntîna din Baccisarai“, spectacolele cu operele „Dama de pică" şi „Rusalka“. (Agerpres) „SIZOV“ — Sizov,' Sizov răsunau glasurile tinerilor de la fabrica „Armătura'', ori de cite ori se ivea printre ei și Alexandru Caragea. La început nu le da atenție sau se prefăcea că rămîne indiferent la porecla dată de tovarășii lui. I se părea că atitudinea de nepăsare la gluma lor este cea mai indicată. Adevărul era însă că îşi dădea seama că se refereau la el, dar nu ştia de ce băieţii îl strigă in acest chip. Ba mai mult. Nu vroia să recunoască că habar n-are de provenienţa acestei porecle şi de ce tocmai lui i-o atribuiseră. II sîcîia mai mult faptul că pînă şi fetele îşi luaseră obiceiul să-l strige pe numele acesta și cînd înfuriat le alunga, ele se ascundeau într-un coif și chicoteau mai departe. Ajunsese într-atîta să-l obsedeze , această poreclă îneît tresărea la orice chemare. Nepăsarea de mai înainte făcuse loc ciudei care începuse să se manifeste în diferite chipuri. Se răstea, ocăra. Și mai înainte fusese morocănos, acum însă nu mai vroia să stea cu nimeni de vorbă, nici măcar cu prietenii lui de odinioară, părindu-i-se că s-au coalizat cu toții împotriva lui. — Sizov, Sizov! Cine-o mai fi fost și ăsta ? Și de ce mi-o fi spunind mie aşa ? Cu ce-s eu mai rău ca alţii ? De muncit, muncesc? Da, îmi îndeplinesc norma? Ba o şi depăşesc. Atunci ce dracu o fi avind cu, mine? Sizov. Of, ce nume o fi şi ăsta ! Barem să aflu ce-i cu el. Trebuie să fie din vreo carte, după cum am auzit din şuşotelile mnohd. Dar cum să mă duc să întreb cine a fost ăsta? Unde mai e toată mîndria mea? N-am vrut să stau de vorbă cu aceia care spuneau că-s prea retras, că nu-s prietenos. Auzi mata, „prietenos"! Dar ce-or fi vrînd să fac ? Poate să le destăinuiesc cum îmi reușește mie la strung să realizez mai mult ca ei. Asta să aştepte. Ca mai apoi să mă întreacă vreun „elev" de-al meu ? Nu, nicicind... Intr-o zi, trecînd pe stradă— primise leafa in ajun — s-a oprit în faţa unei vitrine în care tocmai atunci se aranjau o seamă de cărţi de literatură. Şi străine şi romineşti. Un colţ întreg îl ocupau cărţile sovietice. Hotărtrea o luă pe dată. Fără a sta pe ginduri, intră în librărie. Aici, ezită o clipă cînd vinzătoarea îl întrebă ce doreşte. Cum să-i spună de Sizov ăla ? Şi atunci, alese la intimplare cîteva cărţi: Pe Donul liniştit, Crujiliha, Oţel şi zgură. Ajuns acasă începu să le răsfoiască, căutînd numele celui care-i făcea zilele amare. N-a dat de el, în schimb s-a ales cu altceva. Răsfoindu-le, citind cîte un pasaj de ici de colo, a început să-l intereseze soarta vreunui erou, atitudinea altuia, mai apoi toată acţiunea romanului şi noaptea l-a găsit cufundat in lectura cărţii „Oţet şi zgură". De aici şi pînă la gustul de citit nu mai era distanţă.. Pofta deschisă de lectura primelor romane ce le citea începuse să dea roade, şi se trezea mereu dind tricoale librăriei, tot aceleiaşi librării — unde devenise un client frecvent. I se părea că oamenii nu-l mai observă ca mai înainte, că s-au săturat să-l mai cheme cu numele de Sizov. Intr-un cuvlnt, ii uitaseră. Impresia asta n-a ţinut însă multă Vreme. Bădiţă Duminică, secretarul organizaţiei de partid, îi urmărea îndeaproape, urmărea schimbarea care se petrecea cu Sandu, după cum şi zbuciumul acestuia. Au stat de vorbă de la om la om, şi Sandu şi-a deschis — pentru prima dată după luni de zile — sufletul în faţa acestui om pe care începuse să-l preţuiască. Bădilă i-a recomandat atunci să citească „Atelierul de foc" al lui Boris Polevoi şi să se gîndească mult la învăţămintele pe care le-ar putea trage din lectura acestui roman. De-abia acum îşi dădu seama că cei care-l porecliseră cu numele de Sizov nu-i voiseră răul şi găsiseră cu cale că poate, căutind să afle de ce l-au botezat astfel, va găsi asemănarea dintre caracterul lui şi cel al eroului din cartea cu pricina. Şi poate se va schimba. — Eh, nu greşiseră băieţii! Dar cum aş putea să re- cunosc acum asta? Aş vrea să le spun cum l-am ajutat pe Paul Fieraru. Şi de unde Paul fusese codaş în muncă, cu ajutorul lui Alexandru Caragea, a ajuns printre primii. A fost Intradevăr cale lungă pînă aici. A avut de luptat, nu numai ca să-l transforme pe Fieraru, dar odată cu acesta, se transforma el însuși. Brigada lui Luzghin din „Atelierul de foc" înmănunchia cîțiva oameni hotărlți să muncească din răsputeri în meseria lor. Ei reuşiseră să-l antreneze pe Sizov, tinărul capabil însă îndărătnic, alături de ei, şi să-l transforme. Acum, reuşiseră acelaşi lucru şi cu Alexandru Caragea. Desigur că aceasta nu s-a la- timp lat de la o zi la alta. A durat mult. însă foarte rar îşi mai aminteşte cineva că veselul şi vorbăreţul Sandu era altfel înainte. LELIA FLORIAN Seară de muzică şi poezie clasică rusă şi sovietică Luni seara, în sala Teatrului Municipal, consiliul orăşenesc Bucureşti A.R.L.U.S. a organizat cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice o seară de muzică şi poezie clasică rusă şi sovietică. George Vraca, artist al poporului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat, a citit poemul „In gura mare“ de Vladimir Maiakovski. Ion Manolescu, artist al poporului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat, a citit apoi „Cîritec despre Albatros“ de Gorki, iar Costache Antoniu, artist al poporului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat, două fabule de Krilov. Din versurile marelui poet rus A. S. Pușkin, artista emerită a R.P.R. Aura Buzescu, laureată a Premiului de Stat, a citit poezia „Privighetoarea“, iar Nicolae Brancomir de la Teatrul National „I. L. Caragiale“, poezia „Satul“. In încheierea primei părţi a programului, Fory Etterle, laureat al Premiului de Stat, a citit un fragment din poemul „Vasilii Tiorkin“ de Tvardovski. A urmat un program de arii din opere şi liduri din creaţia muzicală rusă şi sovietică,