Steagul Roşu, noiembrie 1955 (Anul 2, nr. 493-518)

1955-11-01 / nr. 493

Să îmbunătăţim activitatea staţiunilor de maşini şi tractoare P­este tot muncite agricole de toamna sunt în toi. In unele raioane însămîn­­ţările de toamnă sunt pe terminate şi se continuă cu intensitate cele­lalte lucrări. In obţinerea acestor succese staţiunile de maşini şi tractoare au adus o contribuţie pre­ţioasă executînd un volum mare de lucrări şi la un înalt nivel a­­grotehnic. Intre staţiunile fruntaşe în cam­pania agricolă de toamnă se si­­tuiază S.M.T. Videle, Grădişte, Să­­ruteşti, Andirăşeşti şi altele, care au realizat pînă la 20 octombrie peste 50 la sută din planul lor de campanie, însemnate succese au obţinut în ultima vreme şi S.M.T. Cocioc şi Toporu, care printr-o mai bună organizare a muncii au făcut progrese importante de la o deca­dă la alta, ajungînd printre staţiu­nile fruntaşe. Analizînd activitatea staţiunilor de maşini şi tractoare din regiunea noastră se constată că mai sunt încă unele staţiuni unde munca nu se desfăşoară destul de organizat şi care din această cauză nu aduc o contribuţie pe măsura posibilită­ţilor lor la realizarea importante­lor sarcini care stau în faţa oame­nilor muncii din agricultura regi­unii noastre. Aşa stau lucrurile la S.M.T. Traian, Orbească, Brînceni, Ulmuleţ şi altele, unde planul de producţie n-a fost îndeplinit decît în proporţie de 20—30 la sută. Lipsa de colaborare dintre con­ducerea tehnică şi administrativă face ca la S.M.T. Putine cu tractoa­rele să aibă numeroase goluri de producţie. Astfel, un tractor I.A.R. al brigăzii a Vll-a a stat trei zile pentru că îi lipsea o conductă la pompa de injecţie şi directorul sta­ţiunii Ion Popescu aştepta ca in­ginerul mecanic şef, Andrei Aure­lian, să ia măsuri, iar inginerul aştepta ca directorul să intervină. In această staţiune controlul pe te­ren este în general superficial. Se simte lipsa unui bun gospodar, a unei conduceri energice. Aşa se face că inginerul agronom şef Mir­­cea Emanoil în loc să-şi vadă de sarcinile lui face pe şoferul staţiu­nii, pierzînd zile întregi cu repara­ţii şi drumuri care nu-l privesc. Dacă colectivul de conducere al staţiunii ar fi ţinut şedinţe cu re­gularitate şi ar fi luat la timp mă­suri, asemenea deficienţe ar fi fost evitate sau înlăturate. O situaţie asemănătoare se constată şi în alte staţiuni ca Brînceni, Orbească, Titu, Frăsinet şi altele. In unele staţiuni, ca de pildă la Rîioasa, nu există o preocupare­­ corespunzătoare pentru buna între­ţinere a parcului de maşini şi trac­toare. O serie de batoze şi alte ma­şini stau aşa cum au ieşit din ex­ploatare, iar motoarele defecte nu sunt reparate la vreme în atelierul propriu sau nu sunt dirijate spre centrul mecanic însărcinat să exe­cute reparaţiile mai dificile. Folosirea parcului de maşini şi tractoare pentru obţinerea unui randament maxim, pentru cîştiga­­rea fiecărei zile bune de lucru, a fiecărui ceas, este o sarcină impor­tantă a fiecărei conduceri de S.M.T. In vederea realizării acestei sarcini trebuie să muncească coor­donat atît conducerea administrati­vă şi tehnică, cît şi organizatorii de partid, organizaţiile de partid şi de U.T.M. Aceasta necesită o mun­că vie pe teren, un control perio­dic, o strînsă legătură cu brigăzile. Un rol important în realizarea în bune condiţiuni a sarcinilor ce revin brigăzilor de tractoare îl are întrecerea socialistă între brigăzi şi oameni. Organizarea la un nivel înalt a întrecerii, urmărirea şi popularizarea rezultatelor au o in­fluenţă pozitivă, aşa cum se con­stată la S.M.T. Săruleşti, Andră­­şeşti şi altele, unde tractoriştii ci­tesc cu viu interes rezultatele în­trecerii publicate în foile volante sau în gazetele-fulger. Agitaţia vizuală şi munca de în­drumare de la om la om chiar pe locul de producţie al brigăzilor pot şi trebuie să ducă la îmbu­nătăţirea muncii brigăzilor, la o mai serioasă organizare a muncii, la iniţiative creatoare. Organele de partid şi de stat tre­buie să sprijine cu mai multă com­petenţă şi perseverenţă activitatea S.M.T. la însămînţări şi alături de toamnă, acum, cînd mecanizatorii trebuie să dea un preţios ajutor oa­menilor muncii de pe ogoare în ter­minarea cît mai grabnică a lucră­rilor. Conducerile acelor staţiuni care au avut lipsuri în celelalte campanii din an, care nu şi-au rea­lizat în bune condiţiuni sarcinile lor de producţie trebuiesc sprijinite ca în actuala campanie să lucreze mai bine, să recupereze rămînerile în urmă. Organizaţiile de bază din S.M.T. trebuiesc îndrumate şi ajutate în educarea cadrelor de tractorişti pentru buna întreţinere a parcului de maşini, pentru obţinerea unui randament ridicat, pentru folosirea din plin a timpului prielnic de lu­cru. Oamenii muncii de pe ogoarele regiunii aşteaptă de la staţiunile de maşini şi tractoare un sprijin mereu mai larg, mai calificat. In acest sens inginerii mecanici şi in­ginerii agronomi trebuie să-şi in­tensifice activitatea pentru ca oa­menii pe care îi conduc să desfă­şoare o muncă de bună calitate, pentru ca lucrările să corespundă normativelor tehnice. Comitetele raionale de partid tre­buie să-şi întărească controlul lor în cadrul staţiunilor şi să antrene­ze într-o mai mare măsură pe me­canizatori în lupta pentru transfor­marea socialistă a agriculturii, pen­tru obţinerea unor producţii mari în toate sectoarele. în In întîmpinarea zilei de 7 Noiembrie şi a Congresului partidului Cifrele de control pe anul 1956 discuţia oamenilor muncii din întreprinderi Schimb de onoare la uzinele „Tudor Vladimirescu” însufleţiţi de rezulatele obţinute pînă acum în construirea de maşini necesare agriculturii, colectivul uzinei metalurgice „Tudor Vladimirescu“ din Capitală a realizat în ziua de 29 oc­tombrie, ziua schimbului de onoare în cinstea lui 7 Noiembrie, 4 batoze şi 8 remorci peste plan. La acest rezultat au contribuit toa­te secţiile uzinei. Secţia strungărie, de pildă, condusă de comunistul Traian Bodea, a depăşit norma cu 250 la sută. Printre fruntaşi se situează co­munistul Dionisie Bertelan cu o de­păşire de 800 la sută şi utemistul Aurel Pavel cu 845 la sută. Acum 4—5 luni, strungarul Aurel Pavel lu­cra sub normă. Aplicînd iniţiativa grupei sindicale nr. 19 de la uzinele „21 Decembrie“ el depăşeşte acum norma zilnică cu 120 la sută. In ziua schimbului de onoare secţia batoze, condusă de comunistul Du­mitru Constantinescu, care a asigu­rat aprovizionarea secţiei cu materia­lele necesare şi a îndrumat pe cei­lalţi maiştri din secţie, a obţinut o depăşire de 139 la sută. S-au evi­denţiat brigada condusă de utemistul Teofil Popa cu o depăşire de 125 la sută şi cea condusă de utemistul Con­stantin Dănescu, organizator de gru­pă sindicală, cu 115 la sută. Brigada de femei de la împletit­urioare, con­dusă de Viorica Dumitrescu, şi-a de­păşit planul cu 180 la sută. Folosind experienţa înaintată Cifrele de control pe anul viitor la întreprinderea „Răscoala 1907“ pre­văd o creştere a producţiei cu 60 la sută faţă de 1955, a productivităţii muncii cu 4 la sută şi o reducere a preţului de cost cu 1,2 la sută. Aceste sarcini au fost larg discutate de către colectivele de muncă ale celor patru unităţi ce aparţin de întreprindere, arătîndu-se că ele pot fi chiar depăşi­te. Pentru aceasta, ele au propus con­ducerii şi comitetului de întreprindere să le sprijine mai mult în intensifica­rea folosirii înnodătorului Başkirov pentru a se îmbunătăţi calitatea pre­­paraţiei,precum şi în ce priveşte, şa­­blonarea urzelilor după metoda Ilicev Vlasov. Schimburile de experienţă şi demonstraţiile practice să fie mai des organizate, fiindcă ele contribuie la creşterea nivelului profesional al lu­crătoarelor. S-a propus de asemenea ţinerea în cursul anului viitor a unor noi cursuri de minim tehnic şi aplicarea mai mult a iniţiativei grupei a 19-a de ajuto­rare a celor rămaşi în urmă. In ultimele două zile din s­ăptămina trecută, muncitorii, inginerii şi tehni­cienii întreprinderii „ Electromagne­tica" au analizat in cadrul consfătui­rilor de producţie cifrele de control ale planului pe anul 1956. In toate sectoarele de activitate şedinţele s-au ridicat la un înalt nivel, participanţii făcind propuneri concrete care să ducă la realizarea planului. La secfia ba­­chelită, de pildă, unde se prevede o producţie sporită cu 1,8 la sută faţă de 1955, şi o reducere a preţului de cost cu 2 la sută, muncitoarea frun­taşă Maria Petrache a spus că aceste cifre vor fi nu numai îndeplinite ci şi depăşite. Dar pentru acest lucru, trebuie înlăturate unele deficienţe ce s-au manifestat în special la rezisten­ţele de la matriţe care nu întotdeauna aveau temperatura necesară presării. Ea a propus ca conducerea seefiei să ia măsurile corespunzătoare pentru instalarea unui termostat cu ajutorul căruia se stabileşte temperatura pre­sării bachelitei. In felul acesta se va obține nu nu­mai o calitate bună, la matriţe, dar şi o producţie sporită, rebuturile fiind în întregime înlăturate. Şi la secfia con­­tori ca de altfel în toate secfiile, ci­frele de control au fost îndeaproape analizate. In numele colectivului de muncitori de aci, șeful seefiei, ingine­rul Constantin Iliescu s-a angajat ca în anul viitor să dea o producție spo­rită cu 20 la sută, față de cit este planificat. La acest succes va contri­bui pe lingă măsurile luate și califi­carea unui număr de șapte muncitori noi veni­ţi în întreprindere. De asemenea, fruntaşul în producție Carol Popescu de la secfia finisaj a întreprinderii „Electromagnetica", în urma discutării cifrelor de control pe anul 1956, s-a angajat ca lunar să e­­conomisească timpul de lucru cu 150 ore, sporind în acest fel simţitor pro­ductivitatea muncii. încă de a doua zi, el a trecut la îndeplinirea angaja­mentului luat. In clişeu: fruntaşul în producţie Carol Popescu, în timpul lucrului. Secţiile şi-au spus cuvîntul PROLETARI DFII TOATE ŢĂRILE, MN­­ŢI-VAI ORGANUL COMITETELOR REGIONAL $1 ORĂŞENESC BUCUREŞTI ALE P.M.R. $1 AL SFATURILOR POPULARE ALE REGIUNII $1 ORAŞULUI BUCUREŞTI ANUL II—NR. 493 I 4 PAGINI 20 BANI MARTI 1 NOIEMBRIE 1955 Prin masuri eficace Zilele trecute, la întreprinderea „Victoria socialistă“ muncitorii şi teh­nicienii au discutat, odată cu Chema­rea muncitorilor fruntaşi din Capitală lansată în cinstea zilei de 7 Noiem­brie şi a celui de al doilea Congres al partidului, şi cifrele de control pe anul 1956. Pentru ca aceste cifre, care prevăd printre altele şi creşterea producţiei de 1,6 ori faţă de anul în curs, să poată fi îndeplinite, numeroşi munci­tori şi tehnicieni au propus luarea a­­numitor măsuri tehnico-organizatorice. Astfel, ţesătoarea Eugenia Cluceru, vorbind despre calitatea necorespun­zătoare a unor articole, a propus mo­dificarea presatoarelor la urzitori, pen­tru a se obţine o densitate uniformă a urzelilor pe toată lăţimea sulului. Totodată, ea a propus să se treacă la organizarea rastelului de iţe şi sorta­rea lor după calitate şi dimensiune. Şi muncitorii şi tehnicienii de la atelierul de întreţinere au analizat in mod amănunţit cifrele de control pe anul viitor. Printre propunerile lor se numără şi confecţionarea unui număr de 240 şaibe din fontă pentru răz­boaie, în locul celor de tablă, care se deformează și provoacă încurcarea fi­relor pe margini. SPORTIVĂ DUMINICA Printre numeroasele întreceri sportive ca fotbal, ciclism, rugbi, baschet, faza regională a spartachiadei de toamnă a satelor, desfăşurate duminică, un loc de seamă în atenţia spectatorilor bucureşteni l-au o­­cupat crosul de masă „Să înt­ropipăm 7 Noiembrie“ şi campionatele republicane Individuale de gimnas­tică pe anul 1955. In urma unor dîrze întreceri care au durat 2 zile sub bolţile sălii Floreasca, au fost desemnaţi dintre zeci de concurenţi şi concurente, campionii republi­cani de gimnastică pe anul 1855. Mii d­e spectatori au putut admira măiestria gh­­maştilor care au execu­tat de astădată şi exerciţii care vor face parte din programul de gimnastică de la Olimpiada din Mel­bourne. In clişeul din stingă: Una din concurente execu­­tind cu eleganţă un frumos exerciţiu la brină. Cu tot timpul rece, duminică, pe Hipodromul Bă­­neasa-Trap. In faţa a mii de spectatori, au luat star­tul peste 400 de tineri şi tinere veniţi din toate col­ţurile patriei noastre pentru a se intrece In finalele crosului de masă „Să Inttmpinăm­ 7 Noiembrie". In clişeul din dreapta: Un aspect din proba rezer­vată seniorilor. Emisiuni radiofonice închinate sărbătoririi maestrului Mihail Sadoveanu La 5 noiembrie se împlinesc 75 de ani de la naşterea marelui scriitor al poporului nostru Mihail Sadoveanu. Cu acest prilej, în săptămîna de la 31 octombrie la 6 noiembrie, posturile noastre de radio vor transmite o se­rie de­ emisiuni închinate sărbătoririi maestrului Mihail , Sadoveanu. Marţi la ora 17, pe programul II, criticul literar Ovid Crohmălniceanu va vorbi despre viaţa şi opera lui Mi­hail Sadoveanu. Miercuri la ora 18, pe programul I, va putea fi ascultată în lectură dramatizată povestirea­ „Judeţ al sărmanilor“ din volumul „Hanul Ancuţei“. Montajul literar „Poporul, eroul operei lui Sadoveanu“ se va transmite vineri la ora 18 pe programul I, iar sîmbătă la ora 22:30, scriitori de sea­mă vor vorbi despre Mihail Sado­veanu. De asemenea, duminică în pauza concertului simfonic, se va transmite pe programul II lectura ghicitoare întitulată „De pe vremea lui Ionuț Păr-Negru pînă în zilele noastre“. 0-­ -Un studio experimental al instructorului de teatru de amatori In curînd va lua fiinţă în Capitală un studio experimental al instructoru­lui de teatru de amatori, iniţiat de Consiliul Central al Sindicatului mun­citorilor din poligrafie, presă şi insti­tuţii de cultură şi sprijinit de Consi­liul sindical orăşenesc Bucureşti şi secţia culturală a Sfatului Popular al Capitalei. In prealabil, se va deschide un curs de pregătire pentru cei care vor activa în cadrul acestui stu­dio. Lecţiile vor fi ţinute de maeştri ai scenei hr. 3tre­d actori, regizori şi scenografi. In activitatea acestui studio se în­scrie ca prim obiectiv sprijinirea for­maţiilor de teatru sindicale care se pregătesc să participe la cel de al patrulea concurs al echipelor de tea­tru şi brigăzilor artistice de agitaţie. I SPORT IN ACEST NUMĂR. I Viaţa de partid — Grigore Ol­­teanu: Munca politică asigură succesul campaniei agricole de toamnă (pag. 2-a) I S. Ştefan: Adunarea activului de partid al comitetului raional de partid Drăgăneşti (pag. 2-a) . LUCRĂRILE CONFERINŢEI DE LA GENEVA. Cuvîntarea rostită de V. M. Molotov în şe­dinţa din 29 octombrie (pag. 3-a) (pag. 4­-­a) Cu toate forţele pentru terminarea grabnică a insăminţarilor de toamnă ! Raionul Vîrtoape a terminat însămînțările Cei ce muncesc pe ogoarele raionului Vîrtoape au înscris o frumoasă victorie în cinstea zilei de 7 Noiembrie şi a celui de al II-lea Congres al partidului. Pînă în seara zilei de 31 octombrie ei au însăminţat o supra­faţă ce întrece suprafaţa prevăzută de a se însămînţa în toamnă. Unităţile agricole socialiste s-au situat în frunte. Desfăşurînd cu elan întrecerea socialistă, gospodăria agricolă colectivă „Vasile Roaită“ şi înto­vărăşirile din comunele Necşeşti, Slobozia-Trăznitu, Călineşti şi Licuriciu au terminat primele însămînţările. Fruntaşe în întrecerea patriotică s-au situat comunele Depăraţi, Licuriciu, Ciolăneşti, Rădoeşti şi Săceni. O con­­tribuţie preţioasă la dobîndirea acestei victorii au adus-o mecanizatorii de la S.M.T. Tătărăştii de Jos. Comitetul raional de partid şi sfatul popular raional au desfăşurat cu­ intensă muncă de îndrumare şi sprijinire activă a organizaţiilor de bază săteşti şi a sfaturilor populare comunale, dînd dovadă de capacitate orga­nizatorică, de energie şi operativitate. Aşa a reuşit raionul Vîrtoape să termine cel dinţii pe regiune planul însăminţărilor de toamnă.­­ In prezent, în unele comune ale raionului însămînţările continuă, ţă­ranii muncitori fiind dornici de a depăşi suprafaţa planificată, de a pune temelia unei bogate recolte. Fruntaşi la însămînţări Membrii gospodăriilor agricole din comunele Putineiu şi Ghizdaru, pre­cum şi întovărăşiţii din satele Fra­­sinu, Băneasa, Dăiţa, Dimitrie Can­,­temir, Gogoşari, Oinacu şi Treste­­nicu din raionul Giurgiu au grăbit ritmul însăminţărilor de toamnă. Da­torită întrecerii socialiste desfăşu­rate, colectiviştii şi întovărăşiţii au terminat printre primii însămînţările prevăzute în plan. Pilda acestora a constituit un exemplu viu pentru ţă­ranii muncitori din comunele şi sa­tele vecine care în seara zilei de 28 ■ octombrie terminaseră de semănat grîul și celelalte culturi prevăzute în planul însămințărilor de toamnă. Primii la însămînţări, primii la predarea cotelor Aflaţi în întrecere socialistă, mem­brii întovărăşirilor agricole din satele Vînătorii Mici şi Vînătorii Mari, raio­nul Crevedia, au reuşit să însămînţe­­ze întreaga suprafaţă planificată pen­tru lucrările din toamna aceasta. Dor­nici de a întîmpina cel de al II-lea Congres al partidului cu noi realizări, întovărăşiţii s-au grăbit să-şi îndepli­nească la timp obligaţiile faţă de stat. Folosind timpul prielnic din săptă­mîna trecută cultivatorii de orez din satul Buciumeni, raionul Olteniţa, şi-au mobilizat toate forţele pentru strîngerea recoltei de orez. După ce au terminat cu recoltatul acestei cul­turi, comitetul executiv al sfatului popular comunal a sprijinit pe culti­vatori în amenajarea ariei de treier unde s-a şi Început treierişul. Primii care şi-au treerat recolta de orez, au fost ţăranii muncitori Marin Ştefan. Astfel, în ziua de 26 octombrie a.c. în fruntea unui convoi de peste 30 căruţe pavoazate ai lozinci şi drapele, comuniştii Ion M. Nae, Cons­tantin Bunilă şi alţi ţărani Întovără­şiţi duceau cotele de porumb la baza de recepţie din apropiere, îndeplinirn­­du-şi astfel o îndatorire patriotică fa­ţă de stat. Dumitru R. Dumitru, Nicolae M. Şte­fan, M­anea C. Aurel şi alţii care au obţinut în medie 1.700—2.000 kg. orez la hectar. Imediat după treeriş, cul­tivatorii de orez din Buciumeni au organizat primul convoi de care, şi au pornit spre baza de recepţie din Budeşti pentru a-şi îndeplini angaja­mentele contractuale. In prezent ei zo­resc cu treerişul recoltei care s-a do­vedit a fi mult mai bogată faţă de anul trecut. Dau zor cu treieratul orezului Cu prilejul aniversării a 37 de ani de la constituirea Comsomolului In cadrul manifestărilor prilejuite de Luna prieteniei romîno-sovietice, du­minică seara a avut loc la Casa Prie­teniei Romîno-Sovietice A.R.L.U.S. un simpozion organizat de Casa Priete­niei Romîno-Sovietice A.R.L.U.S. în colaborare cu Comitetul orăşenesc Bucureşti U.T.M., în cinstea celei de a 37-a aniversări de la constituirea Comsomolului. Au­ participat numeroşi tineri şi ute­­iftişti fruntaşi ,ai producţiei, elevi, stu­denţi. Din partea Comitetului Central al U.T.M. a luat cuvîntul Dumitru Bejan, care a făcut un scurt istoric al luptei Comsomolului pentru îndeplini­rea sarcinilor trasate de Partidul Co­munist al Uniunii Sovietice. Tom­a Ma­­rinescu, prim secretar al Comitetului raional U.T.M. Stalin, a vorbit despre munca tineretului sovietic din fabrici, uzine şi de pe ogoare, iar Paul Po­­pescu-Neveanu prorector la Univer­sitatea „C. I. Parhon“ din Bucureşti, a expus unele aspecte din viaţa tine­rilor studenţi sovietici. A urmat un program artistic. (Agerpres) Deschiderea Săptăminii teatrului şi muzicii ruse şi sovietice Luni seara, la Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R., a avut loc deschide­rea Săptăminii teatrului şi muzicii ruse şi sovietice. Cu acest prilej s-a prezentat baletul „Călăreţul de ara­mă“ de Reinhold Glier, lucrare dis­tinsă cu Premiul Stalin. Baletul este inspirat din poemul cu același nume al marelui scriitor rus A. S. Pușkin. Spectacolul a fost realizat în regia lui Igor Smirnov, maestru de balet la Teatrul Mare Academic de Stat din Moscova. Decorurile sunt semnate de Silviu Bogdan, iar costumele de Ofelia Popescu Tutoveanu şi Paula Brîncoveanu. Maeştri de balet asis­tenţi: Oleg Danovschi, artist emerit al R.P.R., şi Béla Balogh. Conducerea muzicală a aparţinut dirijorului Robert Rosensteck. In cadrul Săptăminii teatrului şi muzicii ruse şi sovietice, Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R. va mai pre­zenta pe lîngă baletele „Călăreţul de aramă“ şi „Fîntîna din Baccisarai“, spectacolele cu operele „Dama de pică" şi „Rusalka“. (Agerpres) „S­I­Z­O­V“ — Sizov,' Sizov­­ răsunau glasurile tinerilor de la fa­brica „Armătura'', ori de cite ori se ivea printre ei și Alexandru Caragea. La început nu le da atenție sau se prefăcea că rămîne indiferent la porecla dată de tovarășii lui. I se părea că atitudinea de nepăsare la gluma lor este cea mai indi­cată. Adevărul era însă că îşi dădea seama că se refe­­­reau la el, dar nu ştia de ce băieţii îl strigă in acest chip. Ba mai mult. Nu vroia să recunoască că habar n-are de provenienţa acestei porecle şi de ce tocmai lui i-o atribuiseră. II sîcîia mai mult faptul că pînă şi fe­tele îşi luaseră obiceiul să-l strige pe numele acesta și cînd înfuriat le alunga, ele se ascundeau într-un coif și chicoteau mai departe. Ajunsese într-atîta să-l obsedeze , această poreclă îneît tresărea la orice chemare. Nepăsarea de mai înainte făcuse loc ciudei care începuse să se ma­nifeste în diferite chipuri. Se răstea, ocăra. Și mai înainte fusese morocănos, acum însă nu mai vroia să stea cu nimeni de vorbă, nici măcar cu prietenii lui de odinioa­ră, părindu-i-se că s-au coalizat cu toții împotriva lui. — Sizov, Sizov! Cine-o mai fi fost și ăsta ? Și de ce mi-o fi spunind mie aşa ? Cu ce-s eu mai rău ca alţii ? De muncit, muncesc? Da, îmi îndeplinesc norma? Ba o şi depăşesc. Atunci ce dracu o fi avind cu, mine? Sizov. Of, ce nume o fi şi ăsta ! Barem să aflu ce-i cu el. Tre­­bu­ie să fie din vreo carte, după cum am auzit din şuşo­telile mnohd. Dar cum să mă duc să întreb cine a fost ăsta? Unde mai e toată mîndria mea? N-am vrut să stau de vorbă cu aceia care spuneau că-s prea retras, că nu-s prietenos. Auzi mata, „prietenos"! Dar ce-or fi vrînd să fac ? Poate să le destăinuiesc cum îmi reușește mie la strung să realizez mai mult ca ei. Asta să aştepte. Ca mai apoi să mă întreacă vreun „elev" de-al meu ? Nu, nicicind... Intr-o zi, trecînd pe stradă— primise leafa in ajun — s-a oprit în faţa unei vitrine în care tocmai atunci se a­­ranja­u o seamă de cărţi de literatură. Şi străine şi ro­­mineşti. Un colţ întreg îl ocupau cărţile sovietice. Hotă­­rtrea o luă pe dată. Fără a sta pe ginduri, intră în li­brărie. Aici, ezită o clipă cînd vinzătoarea îl întrebă ce doreşte. Cum să-i spună de Sizov ăla ? Şi atunci, alese la intimplare cîteva cărţi: P­e Donul liniştit, Cru­jiliha, Oţel şi zgură. Ajuns acasă începu să le răsfoiască, căutînd numele celui care-i făcea zilele amare. N-a dat de el, în schimb s-a ales cu altceva. Răsfoindu-le, citind cîte un pasaj de ici de colo, a început să-l intereseze soarta vreunui erou, atitudinea altuia, mai apoi toată acţiunea romanului şi noaptea l-a găsit cufundat in lectu­ra cărţii „Oţet şi zgură". De aici şi pînă la gustul de citit nu mai era distanţă.. Pofta deschisă de lectura pri­melor romane ce le citea începuse să dea roade, şi se trezea mereu dind tricoale librăriei, tot aceleiaşi librării — unde devenise un client frecvent. I se părea că oa­menii nu-l mai observă ca mai înainte, că s-au săturat să-l mai cheme cu numele de Sizov. Intr-un cuvlnt, ii ui­taseră. Impresia asta n-a ţinut însă multă Vreme. Bă­diţă Duminică, secretarul organizaţiei de partid, îi ur­mărea îndeaproape, urmărea schimbarea care se petre­cea cu Sandu, după cum şi zbuciumul acestuia. Au stat de vorbă de la om la om, şi Sandu şi-a deschis — pen­tru prima dată după luni de zile — sufletul în faţa acestui om pe care începuse să-l preţuiască. Bădilă i-a recomandat atunci să citească „Atelierul de foc" al lui Boris Polevoi şi să se gîndească mult la învăţămintele pe care le-ar putea trage din lectura acestui roman. De-abia acum îşi dădu seama că cei care-l porecliseră cu numele de Sizov nu-i voiseră răul şi găsiseră cu cale că poate, căutind să afle de ce l-au botezat astfel, va găsi asemă­narea dintre caracterul lui şi cel al eroului din cartea cu pricina. Şi poate se va schimba. — Eh, nu greşiseră băieţii! Dar cum aş putea să re-­ cunosc acum asta? Aş vrea să le spun cum l-am ajutat pe Paul Fieraru. Şi de unde Paul fusese codaş în muncă, cu ajutorul lui Alexandru Caragea, a ajuns printre primii. A fost Intr­­adevăr cale lungă pînă aici. A avut de luptat, nu numai ca să-l transforme pe Fieraru, dar odată cu acesta, se transforma el însuși. Brigada lui Luzghin din „Atelierul de foc" înmănunchia cîțiva oameni hotărlți să munceas­că din răsputeri în meseria lor. Ei reuşiseră să-l antre­neze pe Sizov, tinărul capabil însă îndărătnic, alături de ei, şi să-l transforme. Acum, reuşiseră acelaşi lucru şi cu Alexandru Caragea. Desigur că aceasta nu s-a la-­ timp lat de la o zi la alta. A durat mult. însă foarte rar îşi mai aminteşte cineva că veselul şi vorbăreţul Sandu era altfel înainte. LELIA FLORIAN Seară de muzică şi poezie clasică rusă şi sovietică Luni seara, în sala Teatrului Mu­nicipal, consiliul orăşenesc Bucureşti A.R.L.U.S. a organizat cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice o seară de muzică şi poezie clasică rusă şi sovietică. George Vraca, artist al poporului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat, a citit poemul „In gura mare“ de Vladimir Maiakovski. Ion Mano­­lescu, artist al poporului din R.P.R., laureat al Premiului de Stat, a citit apoi „Cîritec despre Albatros“ de Gorki, iar Costache Antoniu, artist al poporului din­ R.P.R., laureat al Pre­miului de Stat, două fabule de Krilov. Din versurile marelui poet rus A. S. Pușkin, artista emerită a R.P.R. Aura Buzescu, laureată a Premiului de Stat, a citit poezia „Privighetoa­rea“, iar Nicolae Brancomir de la Teatrul National „I. L. Caragiale“, poezia „Satul“. In încheierea primei părţi a pro­gramului, Fory Etterle, laureat al Premiului de Stat, a citit un frag­ment din poemul „Vasilii Tiorkin“ de Tvardovski. A urmat un program de arii din opere şi liduri din creaţia muzicală rusă şi sovietică,

Next