Steagul Roşu, noiembrie 1955 (Anul 2, nr. 493-518)
1955-11-01 / nr. 493
rtg. z® Campania agricolă de toamnă a stat în ultimul timp în centrul preocupărilor comitetului raional de partid Vîrtoape. Condiţiile în care s-au desfăşurat în anul acesta muncile agricole de toamnă, — îndeosebi faptul că culturile de toamnă s-au recoltat tîrziu — au cerut din partea ţărănimii noastre muncitoare eforturi serioase. Comitetul raional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular raional au luat din timp măsuri pregătitoare în vederea asigurării bunului mers al lucrărilor de toamnă, călăuzindu-se după sarcinile trasate de partid şi guvern, cît şi după hotărîrea comitetului regional de partid, privind ducerea la bun sfirşit a campaniei agricole de toamnă. încă înainte de declanşarea campaniei de toamnă în raionul Vîrtoape aparatul de partid şi de stat a fost temeinic instruit cu toate problemele ce privesc lucrările din campanie. Datorită acestui fapt s-a putut trece la desfăşurarea unei susţinute munci de îndrumare a organizaţiilor de bază săteşti şi a comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale. Comitetul raional de partid a editat săptămînal o foaie volantă şi a trasat ca sarcină organizaţiilor de partid de a afişa ziarele „Scînteia" şi ,,Steagul roşu". De asemenea, prin instructorii comitetului raional de partid, organizaţiile de bază săteşti au primit un sprijin calificat în ceea ce priveşte conducerea întrecerii socialiste şi patriotice pe comune, sate şi circumscripţii electorale, înmînîndu-se steagul celor fruntaşi în întrecerea socialistă şi patriotică. In cadrul plenarei comitetului raional de partid, care a avut loc la 16 octombrie au fost discutate sarcinile care stau în faţa activului de partid în vederea întîmpinării Congresului partidului cu noi succese în muncă. Cu acest prilej a fost temeinic analizată activitatea desfășurată pe linia campaniei agricole de toamnă, astfel că s-au putut lua o serie de măsuri politicoorganizatorice, care să ducă la terminarea în cel mai scurt timp a însămînţărilor fie toamnă şi îndeplinirea planului de colectare. In cadrul acestei plenare fiecare membru al biroului raional a primit sarcina de a răspundDin experienţa comitetului raional de partid Vîrtoape de de îndrumarea mai activă a unui grup de organizaţii de bază. Comandamentul raional, alcătuit în vederea conducerii operative şi a cunoaşterii rezultatelor campaniei de toamnă, s-a achitat în chip mulţumitor de sarcinile încredinţate desfăşurînd o activitate neobosită. El a dat dovadă de orientare şi operativitate în adoptarea diferitelor măsuri. In această perioadă, organizaţiile de bază din mai toate comunele şi-au desfăşurat activitatea pe baza unui plan de măsuri, discutat în organizaţia de bază, unde fiecare membru de partid a primit sarcini concrete de felul cum trebuie să muncească, cum să sprijine şi să antreneze deputaţii în desfăşurarea unei largi munci politice de masă în rîndul ţăranilor muncitori. Un rol deosebit de important în campania însămînţărilor l-au avut comandamentele comunale, în cadrul cărora s-a analizat în fiecare seară mersul campaniei, analize la care au participat agitatori, deputaţi, utemişti, fruntaşi ai recoltelor bogate şi delegatele de femei. Ca urmare a măsurilor luate de comitetul raional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular raional, s-a reuşit ca planul de însămînţări să fie realizat în întregime pînă în seara zilei de 31 octombrie. Trebuie spus că la obţinerea acestui rezultat au contribuit în mare măsură organizaţiile de bază şi comitetele executive ale sfaturilor populare din comunele Licuriciu, Depăraţi, Golăneşti, Rădoeşti şi Săceni, comune unde însămînţările s-au terminat încă de la data de 22 octombrie. In fruntea acţiunii duse în aceste comune pentru însămînţarea în cel mai scurt timp a suprafeţelor planificate, s-au situat membrii de partid ca Dumitru Rădiţa, Ion Mincinoiu din comuna Rădoeşti, Marin Tole din Licuriciu, Gheorghe Coman din Ciurari şi mulţi alţi. De asemenea, o activitate rodnică au avut în perioada campaniei de toamnă numeroşi preşedinţi de sfaturi populare comunale ca de pildă Ilie Mitu din comuna Licuriciu, Mihai Radu din Golăneşti, Alexandru Petrescu, din Depăraţi şi alţii care au organizat bine munca comitetelor executive şi a aparatului lor. Un exemplu viu pentru ţăranii Muncitori cu gospodării individuale din raionul nostru l-au constituit gospodărie colective şi întovărăşirile agricole care au terminat însămînţările cu mult înainte de termenul fixat. Astfel, gospodăria colectivă „Vasile Roaită“ s-a situat prima pe raion la însămînţări. La fel, întovărăşirile agricole „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din comuna Necşeşti, „1 Mai" din comuna Slobozia Trăznitu, „Vasile Roaită“ din Călineşti şi „Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Român“ din Licuriciu au fost primele care au terminat insămînţările de toamnă. Succesele obţinute de sectorul socialist din agricultură în raionul nostru, ca şi de sectorul individual se datoresc în bună măsură şi ajutorului preţios al staţiunii de maşini şi tractoare Tătărăştii de jos (director Dumitru Iancu) care a executat lucrări de bună calitate şi la timpul optim. In momentul de faţă, în întreg cuprinsul raionului Vîrtoape se continuă intens lucrările de pregătire a terenului pentru campania agricolă de primăvară, se fac pregătiri pentru iernarea vitelor şi se intensifică din zi în zi ritmul de predare a cotelor datorate de ţăranii muncitori statului, acţiune care se găseşte în centrul atenţiei comitetului raional de partid şi care este urmărită permanent în scopul îndeplinirii în întregime a planului de colectare pe anul 1955, însufleţiţi de victorile chimuie, conştienţi că mai avem şi lipsuri în activitatea noastră, noi luptăm pentru a întîmpina cu succese din ce în ce mai mari cel de al doilea Congres al partidului, eveniment de o însemnătate deosebită în viaţa comuniştilor şi a întregului nostru popor. GRIGORE OLTEANU prim secretar al comitetuilui raional de partid Vîrtoape VIAŢA DE PARTID Munca politică asigură succesul campaniei agricole de toamnă Adunarea activului de partid al comitetului raional de partid Drăgăneşti Sîmbătă 29 octombrie a. c. a avut loc adunarea activului de partid al comitetului raional de partid Drăgănești, care a dezbătut planul de măsuri al biroului comitetului raional cu privire la întîmpinarea celui de al II-lea Congres al P.M.R. precum şi referatul cu privire la îmbunătăţirea compoziţiei sociale a partidului şi primirea de noi candidaţi. Tov. Petrescu Gheorghe, prim secretar al comitetului raional de partid Drăgăneşti, a prelucrat în faţa activului sarcinile trasate de partid pentru întîmpinarea celui de al II-lea Congres dînd citire planului de măsuri. La discuţii au participat 25 tovarăşi care au făcut propuneri concrete pentru îmbunătăţirea planului de măsuri, angajîndu-se totodată să lupte pentru realizarea sarcinilor propuse. Tov. Niţulescu Alexandrina, secretara organizaţiei de bază din comuna Drăgăneşti, s-a angajat ca în cinstea celui de al II-lea Congres al partidului să mobilizeze membrii de partid la realizarea sarcinilor prevăzute în planul de măsuri. Prin munca ce o vor depune comuniştii, vor termina două săli de clasă la şcoala medie, din Drăgăneşti, vor îndeplini planul de colectări, înaintea termenului stabilit în planul de măsuri. Tov. Ciutan Ion, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al comunei Văleni, a propus să se aducă la Drăgăneşti o tipografie de mînă la care să se scoată o foaie volantă a comitetului raional de partid şi a comitetului executiv al sfatului popular raional. Deosebit de interesante au fost expunerile făcute de tovarăşii Ungureanu Marin, secretarul organizaţiei de bază din satul Ghimpeţeni, comuna Tituleşti, Fleancu Mihai, secretarul organizaţiei de bază din satul Buşca şi a tov. Enescu Gheorghe, instructor al comitetului raional de partid, care au arătat cum au muncit pentru înfăptuirea unei gospodării agricole colective şi a unei întovărăşirii în cinstea celui ce al II-lea Congres al P.M.R. Participarea largă la dezbateri, angajamentele multiple luate, dovedesc odată mai mult că oamenii muncii din raionul Drăgănești conduși de partid, vor întîmpina cel de al II-lea Congres al partidului cu noi succese în munca de transformare socialistă a agriculturii, de ridicare a bunăstării materiale şi culturale a oamenilor muncii. Activul de partid a discutat apoi referatul cu privire la munca de îmbunătăţire a compoziţiei sociale a partidului şi primirea de noi candidaţi şi membri de partid, expus de tov. Constantinescu Constantin, şeful secţiei organizaţiilor de partid a comitetului raional de partid Drăgăneşti. Referatul şi discuţiile au arătat succesele obţinute de organizaţiile de bază în munca lor de primire de noi candidaţi de partid şi preocuparea acestora pentru educarea candidaţilor de partid în spiritul moralei comuniste, pentru verificarea lor în lupta pentru transpunerea în viaţă a sarcinilor trasate de partid şi guvern. Au fost date ca exemplu organizaţiile de bază din S.M.T. Radomireşti, G.A.S. Drăgăneşti şi G.A.C. Crîmpoaia şi altele care au obţinut succese în munca de primire de noi candidaţi de partid. A fost criticată lipsa de vigilenţă a birourilor organizaţiilor de bază din comunele Radomireşti şi Comaţii, care n-au analizat mai profund activitatea şi trecutul unor elemente carieriste şi duşmănoase care au căutat să pătrundă în partid. Referatul a criticat slaba activitate a comitetului raional U.T.M. care n-a îndrumat organizaţiile de bază U.T.M.de a se preocupa de cei mai buni utemişti muncitori din S.M.T.-uri, G.A.S.-uri sau tineri colectivişti care să fie pregătiţi pentru a fi primiţi candidaţi de partid. Biroul comitetului raional de partid s-a preocupat insuficient de primirea de candidaţi de partid din rîndul muncitorilor fapt care adus la aceea că un număr nesatisfăcător de muncitori fruntaşi au fost primiţi candidaţi. Adunarea activului de partid a adoptat un plan de măsuri pentru îmbunătăţirea compoziţiei sociale a organizaţiei de partid din raionul Drăgăneşti cît şi cu privire la munca de primire de noi candidaţi de partid. In concluzie tov. Petrescu Gheorghe, prim secretar al comitetului raional de partid Drăgăneşti, a subliniat propunerile valoroase făcute de adunare, angajîndu-se să supună aceste propuneri aprobării comitetului raional de partid. De asemenea, a fost subliniată sarcina de a se termina în cîteva zile însămînţările de toamnă care au rămas în urmă în raionul Drăgănești. S. ȘTEFAN Cooperativele de credit şi economii - un mijloc de ajutorare a ţărănimii muncitoare In scopul sporirii producţiei agricole, plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953 a prevăzut o serie de măsuri menite să creeze ţăranilor muncitori condiţii mai bune de muncă, să le crească veniturile şi totodată oamenii muncii de la oraşe sa primească mai multe mărfuri agro-alimentare. Printre aceste măsuri se numără şi înfiinţarea Băncii agricole, constituirea de cooperative de credit şi economie în mediul rural. Şi în regiunea Bucureşti au luat fiinţă asemenea bănci iar în raionul Drăgăneşti o cooperativă de acest fel. Intrucît problema cooperativelor de credit şi economie este nouă, găsim necesar să arătăm ce sînt aceste unităţi şi avantajele ţărănimii muncitoare care activează în cadrul lor. Cooperativele de credit şi economie sunt organizaţii ale ţărănimii muncitoare, întemeiate pe baza liberului consimţămînt. Ele reprezintă o formă de organizare de masă care dă posibilitate oamenilor muncii de la sate să-şi ridice necontenit nivelul de trai. Poate fi membru , potrivit statutului model ... cooperaţiei de credit şi economie — orice ţăran muncitor şi intelectual din mediul rural (agronom, învăţător), precum şi orice om al muncii care se bucură de drepturi politice şi civile, nu exploatează munca altora, a împlinit vîrsta de 18 ani şi locuieşte în raza de activitate a cooperativei. Cooperativele de credit iau fiinţă cu un număr de cel puţin 50 de membri, au personalitate juridică şi se conduc după statutul lor de organizare şi funcţionare. In statutul model sunt prevăzute principiile de bază ale cooperativei, drepturile şi îndatoririle membrilor săi, mijloacele şi operaţiunile făcute de cooperativă. Astfel, membrii Cooperativei au dreptul de a lua parte la adunările generale, de a alege şi a fi aleşi în organele de conducere şi de revizie. Ei primesc împrumuturi - CONSULTAŢIE pentru dezvoltarea economiei şi producţiei agricole şi pentru nevoile lor gospodăreşti. Dar au şi îndatorirea de a folosi împrumutul numai în scopul pentru care a fost acordat şi să-l restituie în termenul stabilit. Membrii cooperativei trebuie să depună părţile sociale subscrise la termenul fixat şi să ducă muncă de lămurire, pentru a convinge pe locuitorii din comuna respectivă să-și depună economiile spre fructificare, la cooperativă. Calitatea de membru cooperator se pierde prin retragere, schimbare de domiciliu, excludere sau deces. Mijloacele cooperativei de credit și economie se compun din taxele de înscriere, cu excepţia celor depuse în primul an de funcţionare, părţile sociale subscrise de membri, beneficii realizate din activitatea cooperativei, donaţii, dotaţii şi alte mijloace care nu se restituie. Ea mai dispune şi de economiile depuse spre fructificare de membrii cooperatori și împrumuturile primite de la stat prin Banca agricola. Fondurile proprii ale cooperativei se împart în fond social și fond de rezervă. Fondul social este format din părțile sociale depuse de membrii cooperativei. Un membru al cooperativei poate să subscrie cel puţin o parte socială şi cel mult 50 părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 200 lei. Fondul de rezervă se alcătuieşte din taxele de înscriere, începînd cu al doilea an de funcţionare, o cotă alocată din beneficiul anual, dotaţii şi alte vărsăminte care nu se restituie. Acest fond este folosit în operaţiunile cooperativei, acoperă eventualele pierderi din activitatea sa şi nu poate fi sub nici o formă repartizat între membri. Din beneficiul net al cooperativei, se repartizează membrilor săi anumite sume de bani, în raport cu părţile sociale vărsate, de către adunarea generală, la propunerea consiliului de conducere. Aceasta, după ce s-a alocat din beneficiul net al cooperativei 10 la sută pentru fondul de rezervă. Cooperativele de credit şi economie efectuează următoarele operaţiuni: primesc de la membrii lor cît şi de la restul populaţiei economii spre fructificare, pentru care plătesc depunătorilor dobîndă (depunerile făcute la cooperativă pentru fructificare sunt secrete şi garantate de stat); acordă membrilor împrumuturi pentru dezvoltarea producţiei agricole şi pentru nevoi gospodăreşti; contractează împrumut la Banca agricolă şi fac şi alte operaţiuni bancare în folosul ţărănimii muncitoare, al dezvoltării agriculturii şi creşterii animalelor. Organele cooperativei de credit şi economie sunt: adunarea generală, consiliul de conducere şi comisia de revizie. Organul superior este adunarea generală, formată din toţi membrii cooperatori cu drept de vot. Ea este convocată în şedinţe ordinare odată pe an şi în şedinţe extraordinare, ori de cîte ori este nevoie. Adunarea generală aprobă statutul cooperativei, precum şi modificările acestuia, examinează şi aprobă dările de seamă anuale ale consiliului de conducere şi hotărăşte asupra descărcării de gestiune a acesteia, examinează şi aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al cooperativei, ascultă raportul comisiei de revizie şi alege membrii acestei comisii, hotărăşte în privinţa distribuirii beneficiilor, ratifică primirea de noi membri şi îşi spune cuvîntul asupra contestaţiilor introduse de cei excluşi. Totodată, alege preşedintele şi membrii consiliului de conducere sau îi revocă cînd nu-şi îndeplinesc atribuţiile. Consiliul de conducere are atribuţia de a duce la bun sfârşit hotărîrile adunării generale, execută bugetul aprobat de adunarea generală, întocmeşte dările de seamă contabile, proiectul de buget, acordă împrumuturi membrilor şi controlează folosirea lor în scopul prevăzut în obligaţiile de plată, exclude membrii cooperatori care au săvîrşit abateri grave. Comisia de revizie verifică întreaga activitate a cooperativei şi urmăreşte respectarea dispoziţiunilor legale şi a celor prevăzute în statut. Odată înfiinţată cooperativa, este necesar să se constituie un comitet de iniţiativă în comuna în care-şi are sediul. Din acest comitet, se recomandă să facă parte preşedintele statului, învăţătorul sau agronomul din comună, directorul căminului cultural, precum şi ţărani fruntaşi ai recoltelor bogate, care se bucură de încrederea populaţiei săteşti. Dacă cooperativa are raza de activitate şi în alte comune, atunci din comitetul de iniţiativă fac parte şi reprezentanţi din comunele respective. Aceştia îşi vor forma la rîndul lor sub-, comitete de iniţiativă, care vor avea aceeaşi componenţă ca şi comitetul din comuna de reşedinţă. Comitetul de iniţiativă cit şi subcomitetele sunt formate din 5—9 persoane, din care se alege un preşedinte. Acest comitet are şi sarcina de a căuta cadre care să corespundă din punct de vedere profesional. Constituirea cooperativei este adusă la cunoştinţa populaţiei săteşti în şedinţe la sfatul popular, în adunările din căminele culturale, în şedinţele comisiei de femei. Cooperativa de credit şi economie acordă membrilor săi împrumuturi pe termen scurt (pînă la 1 an) între 250—2500 lei. Acaste împrumuturi se acordă din fondurile proprii pentru următoarele scopuri : procurarea seminţelor, răsadurilor necesare culturilor de cîmp şi legumicole, îngrăşămintelor, reparaţii curente ale inventarului agricol, procurarea de furaje pentru animale, etc. Totodată cooperativa acordă împrumuturi pe termen lung între 1 an şi 3 ani pentru procurarea de animale de muncă şi reproducţie, achiziţionarea de materiale de construcţie necesare reparării clădirilor din gospodăria tarănească, îmbunătăţirea inventarului agricol. împrumutul pe termen lung este întotdeauna stabilit de consiliul de conducere al cooperativei şi este cuprins între 500—4000 lei. împrumuturile pe termen de un an se achită într-una sau mai multe rate lunare, fără a depăşi termenul de un an, iar cele pe termen de 3 ani se plătesc în rate eşalonate, care însă nu depăşesc între ele intervalul de 6 luni. Pentru împrumuturile destinate nevoilor familiare, achitarea se face în cel mult 6 luni. Odată împrumutul acordat, trebuie constituită şi o garanţie de către solicitant. Pentru împrumuturile acordate aceste cooperative încasează dobînzi și plătesc dobînzi pentru depunerile date spre fructificare. Membrii consiliului de conducere, ai comisiei de revizie, controlează ca împrumuturile acordate să fie folosite în scopul pentru care au fost date. La împrumut membrii cooperatori semnează obligaţiuni de plată agricole. Cooperativa de credit şi economie este obligată să încheie convenţii cu unităţile respective ale Băncii agricole, pentru a primi credite pe termen de la 1-3 ani. Ea prezintă Băncii agricole obligaţiile de plată agricole, semnate de debitorii respectivi şi girate de cooperativă, trecîndu-le într-un borderou. Pe baza acestui borderou de transfer al obligaţiilor de plată agricole, filiala băncii acordă cooperativei un credit în valoare egală cu obligaţiile care la verificare au îndeplinit condiţiile de creditare. Pentru creditele acordate de Banca agricolă cooperativei, termenul de restituire se stabileşte de la un an la trei ani de la data acordării, plătindu-se de către cooperativă o anumită dobîndă. Cooperativele de credit şi economie create în regimul nostru democratpopular se deosebesc fundamentalle aşa-zisele bănci populare din trecut, care erau nişte instituţii cămătăreşti, în slujba moşierilor şi chiaburilor. Noile cooperative sunt formate din oameni ai muncii şi conduse de aceştia, avînd ca scop creşterea producţiei agricole şi prin aceasta a bunăstării ţărănimii muncitoare. STEAGUL’ ROŞU Din activitatea obştească a femeilor Tot mai multe crescătoare de păsări în raionul Roşiori de Vede Chemarea comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Bucureşti adresată acum cîteva luni gospodinelor din regiune pentru a creşte un număr cît mai mare de păsări a găsit un larg răsunet in rîndul ţărăncilor muncitoare din raionul Roşiori de Vede. In cadrul consfătuirilor ce au avut loc astă vară, gospodinele şi-au luat angajamentul ca în întreg raionul să crească aproximativ 800.000 de păsări. Datorită muncii stăruitoare dusă de comisiile şi delegatele de femei şi îndrumărilor date de tehnicienii agricoli, gospodinele din raion cresc azi aproape 1.000.000 de păsări diferite, numeroase ţărănci muncitoare devenind fruntaşe în această ramură. Aşa se explică de ce în raionul Roşiori de Vede există acum 45 de crescătoare fruntaşe care au în gospodăria lor 100—200 de păsări din rasele cele mai bune. Tot mai multe crescătoare fruntaşe sunt în gospodăriile agricole colective. La G.A.C. „Timpuri Noi", din comuna Belitori, fruntaşe in creşterea păsărilor sunt Leana Dabu şi Marina Cristea, care îngrijesc peste 1.200 păsări, pui şi raţe ale colectivei. Crescătoare fruntaşă este şi colectivista Radu Ghenea din comuna Dideşti, care are 160 de păsări în gospodăria ei personală, de curînd ea a valorificat prin cooperativă 20 de gîşte primind în schimb cherestea pentru repararea locuinţei. Ţăranca muncitoare Manea Floarea, din comuna Pîrlita, a obţinut 200 de pui de la cloştile ei; ţăranca muncitoare Lazăr Gherghina din comuna Drăcşani are 195 pui de la 11 cloşti iar Vlaicu Petra din comuna Zîmbreasca 180 de pui; toate sunt crescătoare fruntaşe şi nu precupeţesc nici un efort pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele avicole spre a obţine noi succese ce vor contribui la buna aprovizionare a oamenilor muncii. In acelaşi timp, comisiile şi delegatele de femei au desfăşurat o intensă muncă de lămurire convingînd gospodinele să încheie contracte cu O.R.A.C.A. 1.000.000 păsări în raionul Turnu Măgurele In urmă cu cîteva luni în raionul Turnu Măgurele au avut loc consfătuiri ale gospodinelor în cadrul cărora şi-au luat angajamentul să dezvolte cît mai mult creşterea păsărilor. Ca urmare a acestor consfătuiri şi a chemării adresate de comitetul executiv al sfatului popular al regiunii Bucureşti, acum în raionul Turnu Măgurele creşterea păsărilor a căpătat o mare extindere. Datorită muncii de lămurire dusă de comisiile şi delegatele de femei şi îndrumărilor tehnicienilor în raion se cresc aproape un milion de păsări. In ultimele luni, numeroase ţărănci muncitoare au valorificat peste 14.000 de păsări prin, cooperative. Multe ţărănci muncitoare sunt astăzi crescătoare fruntaşe, constituind mîndria raionului, prin priceperea şi destoinicia ce au dovedit în aplicarea regulilor avicole. In comuna Nicolae Bălcescu, ţăranca muncitoare Aglaia Achim creşte mai mult de 200 de găini din rasa Rhode Island ; în comuna Slobozia Mîndra, ţărăncile muncitoare Stancu Didina, Floarea Vasilica şi altele au şi ele cîte 180 de păsări din rasele cele mai bune, iar asemenea exemple sunt multe în raionul Tr. Măgurele. In sprijinul terminării construcţiilor social-culturale Comisiile şi delegatele de femei din raionul Alexandria, îşi duc cu însufleţire munca, sprijinind comitetele executive ale sfaturilor populare, în antrenarea unui număr tot mai mare de femei la îndeplinirea unor însemnate acţiuni obşteşti. In ultimele trei luni, peste 1.200 de femei au ajutat la executarea lucrărilor de autoimpunere din raion, efectuînd mii de ore de muncă voluntară. In comuna Brînceni, la construcţia căminului cultural. 350 de ţărănci muncitoare au depus în această perioadă mai mult de 3.500 de ore muncă voluntară, dînd un sprijin preţios la înălţarea acestui edificiu obştesc, ce va contribui la ridicarea nivelului cultural al ţărănimii muncitoare din comună. Fruntoaşe în această acţiune au fost responsabila comisiei comunale de femei Ecaterina Popescu, precum şi ţărăncile muncitoare Maria I. Neaga, Ştefana M. Comănescu, Voica Rusin ş.a. La fel, în satul Mîrzeşti, din comuna Pielea datorită muncii de lămurire dusă de comisia de femei. 120 de ţărănci muncitoare au ajutat la construcţia unui nou local de şcoală, efectuînd aproape 800 de ore de muncă voluntară; vrednice de evidenţiat sunt îndeosebi ţărăncile muncitoare Ecaterina Boldei, Maria Talpeanu, Ioana Chiru. Aceeaşi rodnică activitate au desfăşurat comisiile de femei din comunele : Ţigăneşti, Atîrnaţi, Mavrodin şi Furculeşti, care au mobilizat numeroase femei la repararea şcolilor, la curăţirea şanţurilor şi la alte lucrări obşteşti. Acum comisiile şi delegatele de femei din comunele raionului Alexandria se pregătesc cu însufleţire să obţină noi succese în muncă în cinstea celui de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Comisiile de femei din Giurgiu sprijină executarea lucrărilor prin autoimpunere în raionul Giurgiu peste 600 de ţărănci muncitoare , mobilizate de comisiile şi delegatele de femei — au sprijinit efectiv executarea lucrărilor din autoimpunere, ajutîrid prin muncă voluntară la cernutul nisipului, stinsul varului şi altele. In deosebi, la lucrările din autoimpunere ale căminului cultural din comuna Gostinu cît şi la terminarea localurilor de şcoli din comunele Ciolanu şi Malu, ajutorul ţărăncilor muncitoare a fost deosebit de activ. Cu spor au lucrat la efectuarea acestor lucrări, ţărăncile muncitoare Treistaru Stana şi Burcuş Floarea precum şi Nucea Marina, Stanca Ştefan Pomenea, Alexandrina Rotaru și altele care au fost în fruntea acestei acțiuni. Noi magazine In ultimul timp se dă o deosebită importanţă înfiinţării de noi magazine de desfacere ale comerţului socialist, îndeosebi in cartierele mărginaşe ale Capitalei. In urmă cu cîteva zile, O.C.L. „Alimentara'' din raionul Lenin a dat in folosinţă In str. Pieptănari nr. 102 un nou magazin general „Alimentara", bine aprovizionat cu produse alimentare și avind și un raion pentru desfacerea mărfurilor cu bucata (fără ca publicul să mai treacă pe la casă). In raionul Tudor Vladimireseu se va deschide de asemenea In curînd un nou magazin general „Alimentara", in calea Moşilor nr. 122. In afară de deschiderea de noi unităţi, se iau mereu măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de desfacere la magazinele existente. In raionul Nicolae Bălcescu , de pildă, la unitatea din calea Şerban Vodă nr. 1, se află amenajată o expoziţie de produse alimentare cu vinzare, pe care condu-* cerea O.C.L.-ului respectiv caută să o generalizeze şi la alte unităţi. Conducerea aceluiaşi O.C.L. va amenaja in curind unitatea din calea Şerban Vodă nr. 69, ca magazin in care se va vinde numai cu bucata. Mai bine de 100 de unităţi din cuprinsul oraşului vor primi în curind diferite amenajări spre o cit mai bună deservire a publicului. Se vor organiza încă 12 raioane de desfacere cu plata direct la vinzător (10 în sectorul alimentar şi 2 în sectorul metalo chimic). Se vor mai specializa încă 3 magazine pentru confecţii. In întreg cuprinsul Capitalei se vor organiza un număr de 44 expoziţii de prezentare a mărfurilor. In clişeu: un aspect de la noul magazin general „Alimentara" din sin Pieptănari nr. 102. Realizări pe tarîm sanitar Pe zi ce trece creşte nivelul sanitar în raioanele săteşti ale regiunii Bucureşti, înfiinţîndu-se noi unităţi medicale, desfăşurîndu-se în acelaşi timp o largă acţiune educativ-sanitarăîn rîndul ţărănimii muncitoare. In ultimele 3 luni , prin grija secţiunii sanitare a sfatului popular al regiunii Bucureşti , s-a înfiinţat un nou spital de circumscripţie bine utilat în comuna Ciolpani, din raionul Snagov. Spitalul are trei secţii: interne,pediatrie şi maternitate şi 30 de paturi. S-au creat două dispensare cu staţionare de pediatrie, în comunele Mînăstirea din raionul Olteniţa şi Caravaneţi din raionul Turnu-Măgurele. Totodată, s-a amenajat şi s-a pus în funcţie laboratorul de toxicologie de la sanepidul regional. In sectorul ocrotirii mamei şi copilului, între altele, s-au dotat bucătăriile de lapte cu 10.000 kgr. lapte praf şi 100 kgr acid lactic, precum şi cu medicamentele necesare. Pentru ridicarea nivelului igienicosanitar al ţărănimii muncitoare, în această perioadă, cadrele medicale au ţinut la căminele culturale aproape 500 de conferinţe despre măsurile de profilaxie a bolilor infecţioase, etc.; în acelaşi timp s-a repartizat şi difuzat raioanelor un bogat material educativ sanitar conţinînd 47.000 de afişe, 5.900 de lozinci şi 508 diapozitive. Concursul nostru „Pentru cea mai bună corespondenţă şi cel mai activ corespondent“ — Din scrisorile sosite la redacţie — Inovaţii preţioase Inovatorii de la fabrica de pielărie şî încălţăminte „N. Bălcescu" întimpină ziua de 7 Noiembrie şi cel de al II-lea Congres al P.M.R. cu realizări deosebite în muncă. Astfel, maistrul cismar Ilie Gheorghe a realizat un dispozitiv special pentru lustruitul uniform al încălţămintei, iar tov. Grigore Ion a modificat pîrghia de siguranţă la maşina de ştanţat talpă, asigurînd prin aceasta o mai bună funcţionare a maşinei. Inovaţii preţioase au făcut şi tovarăşii T. Georgescu, C. Constantinescu şi alţii. (A. PAPADOPOL). O acţiune importantă Colectivul secţiei preţ de cost de la „ElectrocabM“ compus din tehnicienii Marcus Iosif şi Olaru Alexandru urmăreşte îndeaproape aplicarea metodelor şi procedeelor noi de lucru care să ducă la reducerea preţului de cost. Astfel, în urma numeroaselor experimentări ce s-au efectuat, s-a reuşit să se modifice reţeta de impregnare a conductorilor pentru instalaţiile electrice obişnuite fixe, prin înlocuirea ozocheritei cu bitum de 110°, ceea ce a îmbunătăţit calitatea impiegării şi aduce economii anuale In valoare de peste 107.000 lei. Continuiînd seria cercetărilor, colectivul secţiei preţ de cost a mai realizat o economie la pînză în valoare de 30.400 lei. In prezent se studiază noi posibilităţi de raţionalizare a unor consumuri specifice de materiale folosite la fabricarea conductorilor rezistenţi la intemperii şi a tuburilor izolante. (C. GHEORGHIU). Cadre pentru cel de al doilea cincinal Pregătirea cadrelor necesare celui de al doilea plan cincinal constituie o problemă de mare importantă pentru „Uzinele Chimice Române". In această direcţie în cursul acestui an, o serie de muncitori care nu aveau o pregătire profesională au fost calificaţi pe locurile de muncă, iar alţi numeroşi muncitori şi-au ridicat calificarea profesională. De curînd şcoala de calificare gradul I şi de minimum tehnic şi-a încheiat cursurile. Datorită învăţămintelor preţioase acumulate în şcoală, tovarăşele Ioan Gheorghiţa şi Matei Paulina din sectorul de încălţăminte dau produse de calitate şi depăşesc regulat normele cu 60 la sută. Rezultate asemănătoare înregistrează şi Cazan Tinea, Alexandru Dafina şi altele. De asemenea, o altă serie de muncitori tineri şi vîrstnici vor termina cursurile şcoalei de 6 luni la sfîrşitul acestui an. (LUPU ION). Secţia cu cele mai frumoase realizări Aproape în fiecare şedinţă de producţie de la fabrica „Viitorul“ se scoate în evidenţă secţia matriţemesculărie. Intr-adevăr, această secţie merită a fi evidenţiată pentru realizările deosebite ce le obţine. Ea execută şi repară numeroase tipuri de matriţe, iar pe lîngă aceste lucrări confecţionează şi o serie de scule noi ca: ghelimbere, filiere, freze, poansoane, scule foarte trebuincioase procesului de producţie care altădată se procurau cu mare greutate de la diferite fabrici. Dar nu numai acestea sunt meritele. Secţia are o serie de inovatori care aduc contribuţii preţioase măririi productivităţii muncii şi obţinerii de economii. In rîndul acestora se remarcă tovarăşii Anghel Gheorghe, Năstase Păun şi alţii. De curînd tovarăşul Anghel Gheorghe a propus unificarea mai multor matriţe într-una singură, în care să se facă operaţiunile mai multor piese. Tovarăşul Năstase Păun a prezentat şi el cabinetului tehnic o inovaţie privitoare la executarea unei freze cu 3 lame. Prin punerea în aplicare a celor două inovaţii , se fac importante economii de materiale şi se scurtează durata de execuţie a multor piese ce se confecţionează în această secţie. (PETRE NICOLAE). Acum descărcarea lăzilor se face cu macaraua Muncitorii şi tehnicienii de la „Industria Bumbacului B" se preocupă îndeaproape de extinderea micii mecanizări. De curînd tovarăşul Bela Zaharia, ajutat de lăcătuşul mecanic Pîrvulescu Alexandru, a conceput și realizat o macara pentru descărcarea lăzilor cu fire de bumbac. Prin noul procedeu de descărcare a lăzilor cu fire de bumbac care cîntăresc circa 120 kg., munca fizică a lucrătorilor a fost eliminată, iar descărcarea lăzilor se face într-un timp foarte scurt. (KOSTENZYK EUGEN). Succese obţinute de artişti amatori Echipa artistică a Depoului I.T.B. Bucureştii Noi, este formată din 75 de persoane. Componenţii ei sînt tineri şi vîrstnici, care pe lîngă satisfacerea în bune condiţiuni a sarcinilor ce le au în cadrul producţiei, reuşesc să desfăşoare o intensă activitate cultural-artistică. In perioada de la 1 iulie a.c. şi pînă la 1 octombrie, această echipă în afară de manifestările culturale din cadrul întreprinderii, a dat 18 reprezentaţii în Capitală şi regiune. Colectivul de artişti amatori se străduieşte necontenit să-şi îmbogăţească repertoriul cu programe noi şi variate, care sînt mult apreciate de salariaţii întreprinderii cît şi de publicul spectator din afară. (N. PETRE). Pregătiri pentru iarna Avîndu-se în vedere greutăţile întîmpinate anul trecut la întreprinderea „Tehnica textilă“, din cauza neglijării unor probleme gospodăreşti, anul acesta s-au luat din timp măsuri corespunzătoare. Renovarea depozitelor, înlocuirea tablei uzate de pe acoperişuri şi vopsirea acesteia, repararea uşilor, ferestrelor şi verificarea instalaţiilor, vor face să asigure condiţiuni optime de muncă pe timpul iernii. (V. ION). Gospodăria anexă asigură 90 la sută din nevoile cantinei Gospodăria anexă a întreprinderii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ se întinde pe o suprafaţă de circa 140 ha., pe care se cultivă în special zarzavaturi şi legume. In anul acesta roadele culese de aei pot satisface în proporţie de peste 90 la sută nevoile cantinei unde iau masa zilnic un număr de peste 2.000 salariaţi. Însemnatele cantităţi de zarzavaturi şi legume realizate asigură aprovizionarea de iarnă a cantinei. Pînă acum au fost strînse: 15.000 kg. ceapă, 60.000 ardei gras, 2.200 kg. fasole, 50.000 kg varză, peste 100.000 kg. cartofi și altele. Gospodăria mai posedă și 350 porci pentru aprovizionarea cantinei cu carne și grăsime. (A. TIGREANU). * In sala de lectură a clubului „Griviţa Roşie“ Frumoasa sală de lectură a clubului salariaţilor din complexul „Griviţa roşie“ este zilnic frecventată de un număr însemnat de muncitori, tineri şi vîrstnici, tehnicieni şi funcţionari, care în orele libere vin să citească cărţi de literatură sau de specialitate profesională. Biblioteca clubului înzestrată cu mii de volume, constituie într-adevăr un izvor de lumină pentru oamenii muncii de aici. Foarte des se pot însă întîlni în sala de lectură şi membri ai familiilor salariaţilor, care oricînd pot găsi o carte bună şi folositoare la biblioteca clubului. In ultima vreme numărul cititorilor a crescut simţitor. (I. ALECU).