Steagul Roşu, noiembrie 1955 (Anul 2, nr. 493-518)

1955-11-01 / nr. 493

rtg. z® Campania agricolă de toamnă a stat în ultimul timp în centrul preocupări­lor comitetului raional de partid Vîr­toape. Condiţiile în care s-au desfăşu­rat în anul acesta muncile agricole de toamnă, — îndeosebi faptul că cultu­rile de toamnă s-au recoltat tîrziu — au cerut din partea ţărănimii noastre muncitoare eforturi serioase. Comitetul raional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular raional au luat din timp măsuri pregătitoare în vederea asigurării bunului mers al lucrărilor de toamnă, călăuzindu-se după sarcinile trasate de partid şi guvern, cît şi după hotărîrea comitetului regional de partid, privind ducerea la bun sfirşit a campaniei agricole de toamnă. încă înainte de declanşarea campa­niei de toamnă în raionul Vîrtoape a­­paratul de partid şi de stat a fost te­meinic instruit cu toate problemele ce privesc lucrările din campanie. Dato­rită acestui fapt s-a putut trece la desfăşurarea unei susţinute munci de îndrumare a organizaţiilor de bază săteşti şi a comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale. Comitetul raional de partid a editat săptămînal o foaie volantă şi a tra­sat ca sarcină organizaţiilor de partid de a afişa ziarele „Scînteia" şi ,,Stea­gul roşu". De asemenea, prin instruc­torii comitetului raional de partid, or­ganizaţiile de bază săteşti au primit un sprijin calificat în ceea ce priveşte conducerea întrecerii socialiste şi pa­triotice pe comune, sate şi circum­scripţii electorale, înmînîndu-se steagul celor fruntaşi în întrecerea socialistă şi patriotică. In cadrul plenarei comitetului raional de partid, care a avut loc la 16 oc­tombrie au fost discutate sarcinile care stau în faţa activului de partid în vederea întîmp­inării Congresului par­tidului cu noi succese în muncă. Cu acest prilej a fost temeinic analizată activitatea desfășurată pe linia campa­niei agricole de toamnă, astfel că s-au putut lua o serie de măsuri politico­­organizatorice, care să ducă la termi­narea în cel mai scurt timp a însămîn­­ţărilor fie toamnă şi îndeplinirea pla­nului de colectare. In cadrul acestei plenare fiecare membru al biroului ra­ional a primit sarcina de a răspundDin experienţa comitetului raional de partid Vîrtoape de de îndrumarea mai activă a unui grup de organizaţii de bază. Comandamentul raional, alcătuit în vederea conducerii operative şi a cu­noaşterii rezultatelor campaniei de toamnă, s-a achitat în chip mulţumitor de sarcinile încredinţate desfăşurînd o activitate neobosită. El a dat dovadă de orientare şi operativitate în adopta­rea diferitelor măsuri. In această perioadă, organizaţiile de bază din mai toate comunele şi-au des­făşurat activitatea pe baza unui plan de măsuri, discutat în organizaţia de bază, unde fiecare membru de partid a primit sarcini concrete de felul cum trebuie să muncească, cum să sprijine şi să antreneze deputaţii în desfăşura­rea unei largi munci politice de masă în rîndul ţăranilor muncitori. Un rol deosebit de important în campania în­­sămînţărilor l-au avut comandamen­tele comunale, în cadrul cărora s-a a­­nalizat în fiecare seară mersul campa­niei, analize la care au participat agi­tatori, deputaţi, utemişti, fruntaşi ai recoltelor bogate şi delegatele de fe­mei. Ca urmare a măsurilor luate de co­mitetul raional de partid şi comitetul executiv al sfatului popular raional, s-a reuşit ca planul de însămînţări să fie realizat în întregime pînă în sea­ra zilei de 31 octombrie. Trebuie spus că la obţinerea acestui rezultat au contribuit în­ mare măsură organizaţiile de bază şi comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare din co­munele Licuriciu, Depăraţi, Golăneşti, Rădoeşti şi Săceni, comune unde în­­sămînţările s-au terminat încă de la data de 22 octombrie. In fruntea acţiunii duse în aceste comune pentru însămînţarea în cel mai scurt timp a suprafeţelor planificate, s-au situat membrii de partid ca Dumitru Rădiţa, Ion Mincinoiu din comuna Rădoeşti, Marin Tole din Licu­­riciu, Gheorghe Coman din Ciurari şi mulţi alţi. De asemenea, o activi­tate rodnică au avut în perioada cam­paniei de toamnă numeroşi preşedinţi de sfaturi populare comunale ca de pildă I­lie Mitu din comuna Licuriciu, Mihai Radu din Golăneşti, Alexandru Petrescu, din Depăraţi şi alţii care au organizat bine munca comitetelor exe­cutive şi a aparatului lor. Un exemplu viu pentru ţăranii Mun­citori cu gospodării individuale din ra­ionul nostru l-au constituit gospodări­­e colective şi întovărăşirile agricole care au terminat însămînţările cu mult îna­inte de termenul fixat. Astfel, gospo­dăria colectivă „Vasile Roaită“ s-a situat prima pe raion l­a însămînţări. La fel, întovărăşirile agricole „Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej" din comuna Nec­­şeşti, „1 Mai" din comuna Slobozia Trăznitu, „Vasile Roaită“ din Călineşti şi „Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Român“ din Licuriciu au fost primele care au terminat insămîn­­ţările de toamnă. Succesele obţinute de sectorul socia­list din agricultură în raionul nostru, ca şi de sectorul individual se dato­­resc în bună măsură şi ajutorului pre­ţios al staţiunii de maşini şi tractoare Tătărăştii de jos (director Dumitru Iancu) care a executat lucrări de bună calitate şi la timpul optim. In momentul de faţă, în întreg cu­prinsul raionului Vîrtoape se continuă intens lucrările de pregătire a terenu­lui pentru campania agricolă de pri­măvară, se fac pregătiri pentru ierna­­rea vitelor şi se intensifică din zi în zi ritmul de predare a cotelor datorate de ţăranii muncitori statului, acţiune care se găseşte în centrul atenţiei co­mitetului raional de partid şi care este urmărită permanent în scopul îndeplini­rii în întregime a planului de colec­tare pe anul 1955, însufleţiţi de vic­­torile chim­uie, conştienţi că mai a­­vem şi lipsuri în activitatea noastră, noi luptăm pentru a întîmpina cu suc­cese din ce în ce mai mari cel de al doilea Congres al partidului, eveni­ment de o însemnătate deosebită în viaţa comuniştilor şi a întregului nos­tru popor. GRIGORE OLTEANU prim secretar al comitetuilui raional de partid Vîrtoape VIAŢA DE PARTID Munca politică asigură succesul campaniei agricole de toamnă Adunarea activului de partid al comitetului raional de partid Drăgăneşti Sîmbătă 29 octombrie a. c. a avut loc adunarea activului de partid al comitetului raional de partid Drăgă­nești, care a dezbătut planul de mă­suri al biroului comitetului raional cu privire la întîmpinarea celui de al II-lea Congres al P.M.R. precum şi referatul cu privire la îmbunătăţirea compoziţiei sociale a partidului şi pri­mirea de noi candidaţi. Tov. Petrescu Gheorghe, prim secre­tar al comitetului raional de partid Drăgăneşti, a prelucrat în faţa acti­vului sarcinile trasate de partid pen­tru întîmpinarea celui de al II-lea Congres dînd citire planului de mă­suri. La discuţii au participat 25 tova­răşi care au făcut propuneri concrete pentru îmbunătăţirea planului de mă­suri, angajîndu-se totodată să lupte pentru realizarea sarcinilor propuse. Tov. Niţulescu Alexandrina, secre­tara organizaţiei de bază din comuna Drăgăneşti, s-a angajat ca în cinstea celui de al II-lea Congres al parti­dului să mobilizeze membrii de partid la realizarea sarcinilor prevăzute în planul de măsuri. Prin munca ce o vor depune comuniştii, vor termina două săli de clasă la şcoala medie, din Drăgăneşti, vor îndeplini planul de colectări, înaintea termenului sta­bilit în planul de măsuri. Tov. Ciutan Ion, preşedintele comi­tetului executiv al sfatului popular al comunei Văleni, a propus să se aducă la Drăgăneşti o tipografie de mînă la care să se scoată o foaie vo­lantă a comitetului raional de partid şi a comitetului executiv al sfatului popular raional. Deosebit de interesante au fost ex­punerile făcute de tovarăşii Ungu­reanu Marin, secretarul organizaţiei de bază din satul Ghimpeţeni, comu­na Tituleşti, Fleancu Mihai, secreta­rul organizaţiei de bază din satul Buşca şi a tov. Enescu Gheorghe, in­structor al comitetului raional de partid, care au arătat cum au muncit pentru înfăptuirea unei gospodării a­­gricole colective şi a unei întovărăşirii în cinstea celui ce al II-lea Congres al P.M.R. Participarea largă la dezbateri, an­gajamentele multiple luate, dovedesc odată mai mult că oamenii muncii din raionul Drăgănești conduși de par­tid, vor întîmpina cel de al II-lea Congres al partidului cu noi suc­cese în munca de transformare so­cialistă a agriculturii, de ridicare a bunăstării materiale şi culturale a oamenilor muncii. Activul de partid a discutat apoi referatul cu privire la munca de îm­bunătăţire a compoziţiei sociale a partidului şi primirea de noi candi­daţi şi membri de partid, expus de tov. Constantinescu Constantin, şe­ful secţiei organizaţiilor de partid a comitetului raional de partid Dră­găneşti. Referatul şi discuţiile au arătat succesele obţinute de organizaţiile de bază în munca lor de primire de noi candidaţi de partid şi preocupa­rea acestora pentru educarea candi­daţilor de partid în spiritul moralei comuniste, pentru verificarea lor în lupta pentru transpunerea în viaţă a sarcinilor trasate de partid şi gu­vern. Au fost date ca exemplu or­ganizaţiile de bază din S.M.T. Ra­­domireşti, G.A.S. Drăgăneşti şi G.A.C. Crîmpoaia şi altele care au obţinut succese în munca de primire de noi candidaţi de partid. A fost criticată lipsa de vigilenţă a birourilor organizaţiilor de bază din comunele Radomireşti şi Co­maţii, care n-au analizat mai pro­fund activitatea şi trecutul unor ele­mente carieriste şi duşmănoase care au căutat să pătrundă în partid. Referatul a criticat slaba activi­tate a comitetului raional U.T.M. care n-a îndrumat organizaţiile de bază U.T.M.­­de a se preocupa de cei mai buni utemişti muncitori din S.M.T.-uri, G.A.S.-uri sau tineri colectivişti care să fie pregătiţi pen­tru a fi primiţi candidaţi de par­tid. Biroul comitetului raional de partid s-a preocupat insuficient de primirea de candidaţi de partid din rîndul muncitorilor fapt care a­­dus la aceea că un număr nesatisfăcător de muncitori fruntaşi au fost primiţi candidaţi. Adunarea activului de partid a adoptat un plan de măsuri pentru îmbunătăţirea compoziţiei sociale a organizaţiei de partid din raionul Drăgăneşti cît şi cu privire la mun­ca de primire de noi candidaţi de partid. In concluzie tov. Petrescu Gheor­ghe, prim secretar al comitetului ra­ional de partid Drăgăneşti, a subli­niat propunerile valoroase făcute de adunare, angajîndu-se să supună aceste propuneri aprobării comitetu­lui raional de partid. De asemenea, a fost subliniată sar­cina de a se termina în cîteva zile însămînţările de toamnă care au rămas în urmă în raionul Drăgă­nești. S. ȘTEFAN Cooperativele de credit şi economii - un mijloc de ajutorare a ţărănimii muncitoare In scopul sporirii producţiei agri­cole, plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din august 1953 a prevăzut o serie de măsuri menite să creeze ţăranilor muncitori condiţii mai bu­ne de muncă, să le crească venituri­le şi totodată oamenii muncii de la oraşe sa primească mai multe măr­furi agro-alimentare. Printre aceste măsuri se numără şi înfiinţarea Băncii agricole, constituirea de coo­perative de credit şi economie în me­diul rural. Şi în regiunea Bucureşti au luat fiinţă asemenea bănci iar în raionul Drăgăneşti o cooperativă de acest fel. Intrucît problema coopera­tivelor de credit şi economie este nouă, găsim necesar să arătăm ce sînt aceste unităţi şi avantajele ţă­rănimii muncitoare care activează în cadrul lor. Cooperativele de credit şi econo­mie sunt organizaţii ale ţărănimii muncitoare, întemeiate pe baza libe­rului consimţămînt. Ele reprezintă o formă de organizare de masă care dă posibilitate oamenilor muncii de la sate să-şi ridice necontenit nivelul de trai. Poate fi membru , potrivit statutului model ... cooperaţiei de credit şi economie — orice ţăran muncitor şi intelectual din mediul rural (agronom, învăţător), precum şi orice om al muncii care se bucu­ră de drepturi politice şi civile, nu exploatează munca altora, a împlinit vîrsta de 18 ani şi locuieşte în raza de activitate a cooperativei. Coope­rativele de credit iau fiinţă cu un număr de cel puţin 50 de membri, au personalitate juridică şi se con­duc după statutul lor de organizare şi funcţionare. In statutul model sunt prevăzute principiile de bază ale cooperativei, drepturile şi îndatoririle membrilor săi, mijloacele şi operaţiunile făcute de cooperativă. Astfel, membrii Coopera­tivei au dreptul de a lua parte la­ adunările generale, de a alege şi a fi aleşi în organele de conducere şi de revizie. Ei primesc împrumuturi - CONSULTAŢIE pentru dezvoltarea economiei şi pro­ducţiei agricole şi pentru nevoile lor gospodăreşti. Dar au şi îndatorirea de a folosi împrumutul numai în scopul pentru care a fost acordat şi să-l restituie în termenul stabilit. Membrii cooperativei trebuie să de­pună părţile sociale subscrise la ter­menul fixat şi să ducă muncă de lămurire, pentru a convinge pe lo­cuitorii din comuna respectivă să-și depună economiile spre fructificare, la cooperativă. Calitatea de membru cooperator se pierde prin retragere, schimbare de domiciliu, excludere sau deces. Mijloacele cooperativei de credit și economie se compun din taxele de înscriere, cu excepţia celor depuse în primul an de funcţionare, părţile sociale subscrise de membri, benefi­cii realizate din activitatea coopera­­tivei, donaţii, dotaţii şi alte mijloa­ce care nu se restituie. Ea mai dis­pune şi de economiile depuse spre fructificare de membrii cooperatori și împrumuturile primite de la­ stat prin Banca agricola. Fondurile proprii ale cooperativei se împart în fond social și fond de rezervă. Fondul social este format din părțile sociale depuse de membrii cooperativei. Un membru al coope­rativei poate să subscrie cel puţin o­ parte socială şi cel mult 50 părţi sociale. Valoarea unei părţi sociale este de 200 lei. Fondul de rezervă se alcătuieşte din taxele de înscriere, începînd cu al doilea an de func­­­ţiona­re, o cotă alocată din benefi­ciul anual, dotaţii şi alte vărsăminte care nu se restituie. Acest fond este folosit în operaţiunile cooperativei, acoperă eventualele pierderi din ac­tivitatea sa şi nu poate fi sub nici o formă repartizat între membri. Din beneficiul net al cooperativei, se repartizează membrilor săi anumi­te sume de bani, în raport cu părţile sociale vărsate, de către adunarea generală, la propunerea consiliului de conducere. Aceasta, după ce s-a alo­cat din beneficiul net al cooperativei 10 la sută pentru fondul de rezervă. Cooperativele de credit şi economie efectuează următoarele operaţiuni: primesc de la membrii lor cît şi de la restul populaţiei economii spre fructificare, pentru care plătesc de­punătorilor dobîndă (depunerile fă­cute la cooperativă pentru fructifi­care sunt secrete şi garantate de stat); acordă membrilor împrumuturi pentru dezvoltarea producţiei agrico­le şi pentru nevoi gospodăreşti; con­tractează împrumut la Banca agri­colă şi fac şi alte operaţiuni ban­care în folosul ţărănimii muncitoa­re, al dezvoltării agriculturii şi creş­terii animalelor. Organele cooperativei de credit şi economie sunt: adunarea generală, consiliul de conducere şi comisia de revizie. Organul superior este aduna­rea generală, formată din toţi mem­brii cooperatori cu drept de vot. Ea este convocată în şedinţe ordinare odată pe an şi în şedinţe extraor­dinare, ori de cîte ori este nevoie. Adunarea generală aprobă statutul cooperativei, precum şi modificările acestuia, examinează şi aprobă dări­le de seamă anuale ale consiliului de conducere şi hotărăşte asupra descăr­cării de gestiune a acesteia, exa­minează şi aprobă bugetul de veni­turi şi cheltuieli al cooperativei, as­cultă raportul comisiei de revizie şi alege membrii acestei comisii, hotă­răşte în privinţa distribuirii benefi­ciilor, ratifică primirea de noi mem­bri şi îşi spune cuvîntul asupra con­testaţiilor introduse de cei excluşi. Totodată, alege preşedintele şi mem­brii consiliului de conducere sau îi revocă cînd nu-şi îndeplinesc atribu­ţiile. Consiliul de conducere are atri­buţia de a duce la bun sfârşit hotă­rîrile adunării generale, execută bu­getul aprobat de adunarea generală, întocmeşte dările de seamă contabile, proiectul de buget, acordă împrumu­turi membrilor şi controlează folo­sirea lor în scopul prevăzut în obli­gaţiile de plată, exclude membrii cooperatori care au săvîrşit abateri grave. Comisia de revizie verifică întrea­ga activitate a cooperativei şi urmă­reşte respectarea dispoziţiunilor le­gale şi a celor prevăzute în statut. Odată înfiinţată cooperativa, este necesar să se constituie un comitet de iniţiativă în comuna în care-şi­ are sediul. Din acest comitet, se recomandă să facă parte preşedin­tele statului, învăţătorul sau agrono­mul din comună, directorul căminu­lui cultural, precum şi ţărani fruntaşi ai recoltelor bogate, care se bucură de încrederea populaţiei săteşti. Dacă cooperativa are raza de activitate şi în alte comune, atunci din comitetul de iniţiativă fac parte şi reprezen­tanţi din comunele respective. Aceş­tia îşi vor forma la rîndul lor sub-, comitete de iniţiativă, care vor avea aceeaşi componenţă ca şi comitetul din comuna de reşedinţă. Comitetul de iniţiativă cit şi subcomitetele sunt formate din 5—9 persoane, din care se alege un preşedinte. Acest comitet are şi sarcina de a căuta cadre care să corespundă din punct de vedere profesional. Constituirea cooperativei este adu­să la cunoştinţa populaţiei săteşti în şedinţe la sfatul popular, în adună­rile din căminele culturale, în şedin­ţele comisiei de femei. Cooperativa de credit şi economie acordă membrilor săi împrumuturi pe termen scurt (pînă la 1 an) între 250—2500 lei. Acaste împrumuturi se acordă din fondurile proprii pentru următoarele scopuri : procurarea se­minţelor, răsadurilor necesare cultu­rilor de cîmp şi legumicole, îngră­şămintelor, reparaţii curente ale in­ventarului agricol, procurarea de fura­je pentru animale, etc. Totodată co­operativa acordă împrumuturi pe ter­men lung între 1 an şi 3 ani pen­tru procurarea de animale de muncă şi reproducţie, achiziţionarea de ma­teriale de construcţie necesare re­parării clădirilor din gospodăria ta­rănească, îmbunătăţirea inventarului agricol. împrumutul pe termen lung este întotdeauna stabilit de consiliul de conducere al cooperativei şi este cuprins între 500—4000 lei. împrumuturile pe termen de un an se achită într-una sau mai multe rate lunare, fără a depăşi termenul de un an, iar cele pe termen de 3 ani se plătesc în rate eşalonate, care însă nu depăşesc între ele interva­lul de 6 luni. Pentru împrumuturile destinate nevoilor familiare, achita­rea se face în cel mult 6 luni. Oda­tă împrumutul acordat, trebuie cons­tituită şi o garanţie de către solici­tant. Pentru împrumuturile acordate aceste cooperative încasează dobînzi și plătesc dobînzi pentru depunerile date spre fructificare. Membrii consiliului de conducere, ai comisiei de revizie, controlează ca împrumuturile acordate să fie folo­site în scopul pentru care au fost date. La împrumut membrii coopera­tori semnează obligaţiuni de plată agricole. Cooperativa de credit şi economie este obligată să încheie convenţii cu unităţile respective ale Băncii agri­cole, pentru a primi credite pe termen de la 1-3 ani. Ea prezintă Băncii agricole obligaţiile de plată agricole, semnate de debitorii respectivi şi gi­rate de cooperativă, trecîndu-le în­­tr-un borderou. Pe baza acestui bor­derou de transfer al obligaţiilor de plată agricole, filiala băncii acordă cooperativei un credit în valoare egală cu obligaţiile care la verificare au îndeplinit condiţiile de creditare. Pentru creditele acordate de Banca agricolă cooperativei, termenul de restituire se stabileşte de la un an la­ trei ani de la data acordării, plătindu-se de către cooperativă o anumită dobîndă. Cooperativele de credit şi economie create în regimul nostru democrat­­popular se deosebesc fundamental­­le aşa-zisele bănci populare din trecut, care erau nişte instituţii cămătăreşti, în slujba moşierilor şi chiaburilor. Noile cooperative sunt formate din oameni ai muncii şi conduse de aceş­tia, avînd ca scop creşterea produc­ţiei agricole şi prin aceasta a bună­stării ţărănimii muncitoare. STEAGUL’ ROŞU Din activitatea obştească a femeilor Tot mai multe crescătoare de păsări în raionul Roşiori de Vede Chemarea comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Bucu­reşti adresată acum cîteva luni gos­podinelor din regiune pentru a creşte un număr cît mai mare de păsări a găsit un larg răsunet in rîndul ţă­­răncilor muncitoare din raionul Ro­şiori de Vede. In cadrul consfătuirilor ce au avut loc astă vară, gospodinele şi-au luat angajamentul ca în întreg raionul să crească aproximativ 800.000 de păsări. Datorită muncii stăruitoare dusă de comisiile şi delegatele de femei şi îndrumărilor date de tehni­cienii agricoli, gospodinele din raion cresc azi aproape 1.000.000 de păsări diferite, numeroase ţărănci munci­toare devenind fruntaşe în această ramură. Aşa se explică de ce în raionul Roşiori de Vede există acum 45 de crescătoare fruntaşe care au în gospodăria lor 100—200 de pă­sări din rasele cele mai bune. Tot mai multe crescătoare fruntaşe sunt în gospodăriile agricole colec­tive. La G.A.C. „Timpuri Noi", din co­muna Belitori, fruntaşe in creşterea păsărilor sunt Leana Dabu şi Ma­rina Cristea, care îngrijesc peste 1.200 păsări, pui şi raţe ale colecti­vei. Crescătoare fruntaşă este şi co­lectivista Radu Ghenea din comuna Dideşti, care are 160 de păsări în gospodăria ei personală, de curînd ea a valorificat prin cooperativă 20 de gîşte primind în schimb cherestea pentru repararea locuinţei. Ţăranca muncitoare Manea Floarea, din co­muna Pîrlita, a obţinut 200 de pui de la cloştile ei; ţăranca muncitoare Lazăr Gherghina din comuna Drăc­­şani are 195 pui de la 11 cloşti iar Vlaicu Petra din comuna Zîm­­breasca 180 de pui; toate sunt cres­cătoare fruntaşe şi nu precupeţesc nici un efort pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele avicole spre a obţine noi succese ce vor contribui la buna a­­provizionare a oamenilor muncii. In acelaşi timp, comisiile şi dele­gatele de femei au desfăşurat o in­tensă muncă de lămurire convingînd gospodinele să încheie contracte cu O.R.A.C.A. 1.000.000 păsări în raionul Turnu Măgurele In urmă cu cîteva luni în raionul Turnu Măgurele au avut loc con­sfătuiri ale gospodinelor în cadrul cărora şi-au luat angajamentul să dezvolte cît mai mult creşterea păsă­rilor. Ca urmare a acestor consfă­tuiri şi a chemării adresate de co­mitetul executiv al sfatului popular al regiunii Bucureşti, acum în raio­nul Turnu Măgurele creşterea păsă­rilor a căpătat o mare extindere. Da­torită muncii de lămurire dusă de comisiile şi delegatele de femei şi îndrumărilor tehnicienilor în raion se cresc aproape un milion de păsări. In ultimele luni, numeroase ţărănci muncitoare au valorificat peste 14.000 de păsări prin, cooperative. Multe ţărănci muncitoare sunt astăzi crescătoare fruntaşe, constituind mîn­­dria raionului, prin priceperea şi des­toinicia ce au dovedit în aplicarea regulilor avicole. In comuna Nicolae Bălcescu, ţăranca muncitoare Aglaia Achim creşte mai mult de 200 de găini din rasa Rhode Island ; în co­muna Slobozia Mîndra, ţărăncile muncitoare Stancu Didina, Floarea Vasilica şi altele au şi ele cîte 180 de păsări din rasele cele mai bune, iar asemenea exemple sunt multe în raionul Tr. Măgurele. In sprijinul terminării construcţiilor social-culturale Comisiile şi delegatele de femei din raionul Alexandria, îşi duc cu însufleţire munca, sprijinind comite­tele executive ale sfaturilor populare, în antrenarea unui număr tot mai mare de femei la îndeplinirea unor însemnate acţiuni obşteşti. In ultimele trei luni, peste 1.200 de femei au ajutat la executarea lu­crărilor de autoimpunere din raion, efectuînd mii de ore de muncă vo­luntară. In comuna Brînceni, la construcţia căminului cultural. 350 de ţărănci muncitoare au depus în această perioadă mai mult de 3.500 de ore muncă voluntară, dînd un sprijin preţios la înălţarea acestui edificiu obştesc, ce va contribui la ridicarea nivelului cultural al ţără­nimii muncitoare din comună. Frunt­oaşe în această acţiune au fost res­ponsabila comisiei comunale de femei Ecaterina Popescu, precum şi ţărăn­­cile muncitoare Maria I. Neaga, Şte­fana M. Comănescu, Voica Rusin ş.a. La fel, în satul Mîrzeşti, din co­muna Pielea datorită muncii de lă­murire dusă de comisia de femei. 120 de ţărănci muncitoare au ajutat la construcţia unui nou local de şcoală, efectuînd aproape 800 de ore de muncă voluntară; vrednice de evi­denţiat sunt îndeosebi ţărăncile mun­citoare Ecaterina Boldei, Maria Tal­­peanu, Ioana Chiru. Aceeaşi rodnică activitate au des­făşurat comisiile de femei din co­munele : Ţigăneşti, Atîrnaţi, M­avro­­din şi Furculeşti, care au mobilizat numeroase femei la repararea şcoli­lor, la curăţirea şanţurilor şi la alte lucrări obşteşti. Acum comisiile şi delegatele de fe­mei din comunele raionului Alexan­dria se pregătesc cu însufleţire să obţină noi succese în muncă în cin­stea celui de al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român. Comisiile de femei din Giurgiu sprijină executarea lucrărilor prin autoimpunere în raionul Giurgiu peste 600 de ţărănci muncitoare , mobilizate de comisiile şi delegatele de femei — au sprijinit efectiv executarea lucră­rilor din autoimpunere, ajutîrid prin muncă voluntară la cernutul nisipu­lui, stinsul varului şi altele. In deosebi, la lucrările din auto­impunere ale căminului cultural din comuna Gostinu cît şi la terminarea localurilor de şcoli din comunele Cio­­lanu şi Malu, ajutorul ţărăncilor muncitoare a fost deosebit de activ. Cu spor au lucrat la efectuarea aces­tor lucrări, ţărăncile muncitoare Treistaru Stana şi Burcuş Floarea precum şi Nucea Marina, Stanca Ştefan Pomenea, Alexandrina Rotaru și altele care au fost în fruntea a­­cestei acțiuni. Noi magazine In ultimul timp se dă o deosebită importanţă înfiinţării de noi magazi­ne de desfacere ale comerţului social­­ist, îndeosebi in cartierele mărgina­şe ale Capitalei. In urmă cu cîteva zile, O.C.L. „Alimentara'' din raionul Lenin a dat in folosinţă In str. Piep­tănari nr. 102 un nou magazin gene­ral „Alimentara", bine aprovizionat cu produse alimentare și avind și un raion pentru desfacerea mărfurilor cu bucata (fără ca publicul să mai trea­că pe la casă). In raionul Tudor Vladimir­eseu­­ se va deschide de asemenea In curînd un nou magazin general „Alimentara", in calea Moşilor nr. 122. In afară de deschiderea de noi uni­tăţi, se iau mereu măsuri pentru îm­bunătăţirea condiţiilor de desfacere la magazinele existente. In raionul Nicolae Bălcescu , de pildă, la uni­tatea din calea Şerban Vodă nr. 1, se află amenajată o expoziţie de produse alimentare cu vinzare, pe care condu-* cerea O.C.L.-ului respectiv caută să o generalizeze şi la alte unităţi. Con­ducerea aceluiaşi O.C.L. va amenaja in curind unitatea din calea Şerban Vodă nr. 69, ca magazin in care se va vinde numai cu bucata. Mai bine de 100 de unităţi din cu­prinsul oraşului vor primi în curind diferite amenajări spre o cit mai bună deservire a publicului. Se vor orga­niza încă 12 raioane de desfacere cu plata direct la vinzător (10 în secto­rul alimentar şi 2 în sectorul metalo­ chimic). Se vor mai specializa încă 3 magazine pentru confecţii. In întreg cuprinsul Capitalei se vor organiza un număr de 44 expoziţii de prezent­­are a mărfurilor. In clişeu: un aspect de la noul ma­­gazin general „Alimentara" din sin Pieptănari nr. 102. Realizări pe tarîm sanitar Pe zi ce trece creşte nivelul sanitar în raioanele săteşti ale regiunii Bucu­reşti, înfiinţîndu-se noi unităţi medi­cale, desfăşurîndu-se în acelaşi timp o largă acţiune educativ-sanitară­­în rîndul ţărănimii muncitoare. In ultimele 3 luni , prin grija sec­ţiunii sanitare a sfatului popular al regiunii Bucureşti , s-a înfiinţat un nou spital de circumscripţie bine uti­lat în comuna Ciolpani, din raionul Snagov. Spitalul are trei secţii: in­terne,­­pediatrie şi maternitate şi 30 de paturi. S-au creat două dispensare cu staţionare de pediatrie, în comu­nele Mînăstirea din raionul Olteniţa şi Caravaneţi din raionul Turnu-Mă­­gurele. Totodată, s-a amenajat şi s-a pus în funcţie laboratorul de toxi­­cologie de la sanepidul regional.­­ In sectorul ocrotirii mamei şi co­­pilului, între altele, s-au dotat bucă­tăriile de lapte cu 10.000 kgr. lapte praf şi 100 kgr acid lactic, precum şi cu medicamentele necesare. Pentru ridicarea nivelului igienico­­sanitar al ţărănimii muncitoare, în această perioadă, cadrele medicale au ţinut la căminele culturale aproape 500 de conferinţe despre măsurile de profilaxie a bolilor infecţioase, etc.; în acelaşi timp s-a repartizat şi di­fuzat raioanelor un bogat material e­­ducativ sanitar conţinînd 47.000 de afişe, 5.900 de lozinci şi 508 diapo­zitive. Concursul nostru „Pentru cea mai bună corespondenţă şi cel mai activ corespondent“ — Din scrisorile sosite la redacţie —­ Inovaţii preţioase Inovatorii de la­ fabrica de pielărie şî încălţăminte „N. Bălcescu" întim­­pină ziua de 7 Noiembrie şi cel de al II-lea Congres al P.M.R. cu realizări deosebite în muncă. Astfel, maistrul cismar Ilie Gheorghe a realizat un dispozitiv special pentru lustruitul u­­niform al încălţămintei, iar tov. Gri­­gore Ion a modificat pîrghia de sigu­ranţă la maşina de ştanţat talpă, a­­sigurînd prin aceasta o mai bună funcţionare a maşinei. Inovaţii pre­ţioase au făcut şi tovarăşii T. Geor­­gescu, C. Constantinescu şi alţii. (A. PAPADOPOL). O acţiune importantă Colectivul secţiei preţ de cost de la „ElectrocabM“ compus din tehni­cienii Marcus Iosif şi Olaru Alexan­dru urmăreşte îndeaproape aplicarea metodelor şi procedeelor noi de lucru care să ducă la reducerea preţului de cost. Astfel, în urma numeroaselor experimentări ce s-au efectuat, s-a reuşit să se modifice reţeta de im­pregnare a conductorilor pentru in­stalaţiile electrice obişnuite fixe, prin înlocuirea ozocheritei cu bitum de 110°, ceea ce a îmbunătăţit calitatea impiegării şi aduce economii anuale In valoare de peste 107.000 lei. Conti­­nuiînd seria cercetărilor, colectivul secţiei preţ de cost a mai realizat o economie la pînză în valoare de 30.400 lei. In prezent se studiază noi posibili­tăţi de raţionalizare a unor consu­muri specifice de materiale folosite la fabricarea conductorilor rezistenţi la intemperii şi a tuburilor izolante. (C. GHEORGHIU). Cadre pentru cel de al doilea cincinal Pregătirea cadrelor necesare celui de al doilea plan cincinal constituie o problemă de mare importantă pen­tru „Uzinele Chimice Române". In a­­ceastă direcţie în cursul acestui an, o serie de muncitori care nu aveau o pregătire profesională au fost cali­ficaţi pe locurile de muncă, iar alţi numeroşi muncitori şi-au ridicat cali­ficarea profesională. De curînd şcoala de calificare gra­dul I şi de minimum tehnic şi-a în­cheiat cursurile. Datorită învăţămin­telor preţioase acumulate în şcoală, tovarăşele Ioan Gheorghiţa şi Ma­tei Paulina din sectorul de încălţă­minte dau produse de calitate şi de­păşesc regulat normele cu 60 la sută. Rezultate asemănătoare înregistrează şi Cazan Tinea, Alexandru Dafina şi altele. De asemenea, o altă serie de mun­citori tineri şi vîrstnici vor termina cursurile şcoalei de 6 luni la sfîrşitul acestui an. (LUPU ION). Secţia cu cele mai frumoase realizări Aproape în fiecare şedinţă de pro­ducţie de la fabrica „Viitorul“ se scoate­ în evidenţă secţia matriţem­e­­sculărie. Intr-adevăr, această secţie merită a fi evidenţiată pentru reali­zările deosebite ce le obţine. Ea exe­cută şi repară numeroase tipuri de matriţe, iar pe lîngă aceste lucrări confecţionează şi o serie de scule noi ca: ghelimbere, filiere, freze, poan­soane, scule foarte trebuincioase pro­cesului de producţie care altădată se procurau cu mare greutate de la di­ferite fabrici. Dar nu numai acestea sunt meritele. Secţia are o serie de inovatori care aduc contribuţii preţi­oase măririi productivităţii muncii şi obţinerii de economii. In rîndul a­­cestora se remarcă tovarăşii Anghel Gheorghe, Năstase Păun şi alţii. De curînd tovarăşul Anghel Gheorghe a propus unificarea mai multor matriţe într-una singură, în care să se facă operaţiunile mai multor piese. Tova­răşul Năstase Păun a prezentat şi el cabinetului tehnic o inovaţie privi­toare la executarea unei freze cu 3 lame. Prin punerea în aplicare a ce­lor două inovaţii , se fac importante economii de materiale şi se scurtează durata de execuţie a multor piese ce se confecţionează în această secţie. (PETRE NICOLAE). Acum descărcarea lăzilor se face cu macaraua Muncitorii şi tehnicienii de la „In­dustria Bumbacului B" se preocupă îndeaproape de extinderea micii me­canizări. De curînd tovarăşul Bela Zaharia, ajutat de lăcătuşul mecanic Pîrvulescu Alexandru, a conceput și realizat o macara pentru descărcarea lăzilor cu fire de bumbac. Prin noul procedeu de descărcare a lăzilor cu fire de bumbac care cîntăresc circa 120 kg., munca fizică a lucrătorilor a fost eliminată, iar descărcarea lăzi­lor se face într-un timp foarte scurt. (KOSTENZYK EUGEN). Succese obţinute de artişti amatori Echipa artistică a Depoului I.T.B. Bucureştii Noi, este formată din 75 de persoane. Componenţii ei sînt ti­neri şi vîrstnici, care pe lîngă satis­facerea în bune condiţiuni a sarcini­lor ce le au în cadrul­­ producţiei, reuşesc să desfăşoare o intensă acti­vitate cultural-artistică. In perioada de la 1 iulie a.c. şi pînă la 1 octom­brie, această echipă în afară de ma­nifestările culturale din cadrul între­prinderii, a dat 18 reprezentaţii în Capitală şi regiune. Colectivul de artişti amatori se străduieşte necontenit să-şi îmbogă­ţească repertoriul cu programe noi şi variate, care sînt mult apreciate de salariaţii întreprinderii cît şi de pu­blicul spectator din afară. (N. PETRE). Pregătiri pentru iarna Avîndu-se în vedere greutăţile în­­tîmpinate anul trecut la întreprinde­rea „Tehnica textilă“, din cauza ne­glijării unor probleme gospodăreşti, anul acesta s-au luat din timp mă­suri corespunzătoare. Renovarea de­pozitelor, înlocuirea tablei uzate de pe acoperişuri şi vopsirea acesteia, re­pararea uşilor, ferestrelor şi verifica­rea instalaţiilor, vor face să asigure condiţiuni optime de muncă pe timpul iernii. (V. ION). Gospodăria anexă asigură 90 la sută din nevoile cantinei Gospodăria anexă a întreprinderii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ se întin­de pe o suprafaţă de circa 140 ha., pe care se cultivă în special zarzavaturi şi legume. In anul acesta roadele cu­lese de aei pot satisface în proporţie de peste 90 la sută nevoile cantinei unde iau masa zilnic un număr de peste 2.000 salariaţi. Însemnatele can­tităţi de zarzavaturi şi legume reali­zate asigură aprovizionarea de iarnă a cantinei. Pînă acum au fost strînse: 15.000 kg. ceapă, 60.000 ardei gras, 2.200 kg. fasole, 50.000 kg varză, peste 100.000 kg. cartofi și altele. Gospodăria mai posedă și 350 porci pentru aprovizionarea cantinei cu car­ne și grăsime. (A. TIGREANU). * In sala de lectură a clubului „Griviţa Roşie“ Frumoasa sală de lectură a clubului salariaţilor din complexul „Griviţa ro­şie“ este zilnic frecventată de un nu­măr însemnat de muncitori, tineri şi vîrstnici, tehnicieni şi funcţionari, care în orele libere vin să citească cărţi de literatură sau de specialitate profesio­nală. Biblioteca clubului înzestrată cu mii de volume, constituie într-adevăr un izvor de lumină pentru oamenii muncii de aici. Foarte des se pot însă întîlni în sala de lectură şi membri ai familiilor sa­lariaţilor, care oricînd pot găsi o car­te bună şi folositoare la biblioteca clubului. In ultima vreme numărul ci­titorilor a crescut simţitor. (I. A­­LECU).

Next