Steagul Roşu, decembrie 1955 (Anul 2, nr. 519-546)

1955-12-01 / nr. 519

ORGANUL COMITETELOR REGIONAL­E­ ORĂŞENESC BUCUREŞTI ALE P.M.R.ŞI AL SFATURILOR POPULARE ALE REGIUNII ŞI ORAŞULUI BUCUREŞTI ANUL ÎI —Nr. 519 4 PAGINI 20 BANI | JOI 1 DECEMBRIE 1955 IN CINSTEA CONGRESULUI PAR­TID­UL­UI Am păşit în ultima lună a anului 1955. După cum se ştie, spre sfîrşitul acestei luni — la 23 decembrie — va avea loc cel de al doilea Congres al partidului — eveniment de mare însemnătate în viaţa poporului nostru. Apropierea Congresului a înaripat elanul oamenilor muncii, gră­bind ritmul de îndeplinire a ultimelor sarcini care au mai rămas din cincinal. Mărturii sunt angajamentele luate de oa­menii muncii în cadrul întrecerii socia­liste, iniţiativele lor creatoare, succesele remarcabile obţinute pînă acum. In Capitală 65 la sută din numărul în­treprinderilor socialiste şi-au realizat sarcinile planului cincinal. In trimestrul III a. c., industria din Bucureşti şi-a îndeplinit planul producţiei globale în proporţia de 110,2 la sută şi a sporit productivitatea munci cu 9,6 la sută peste indicele pla­nificat. Ca urmare a măsurilor politice şi organizatorice luate, a muncii însufleţite a colectivelor întreprinderilor din Bucureşti, acestea au dat patriei acumulări peste plan pînă la 1 octom­brie ce însumează 352.000.000 lei. Numai ceferiştii de la „Gri­­viţa Roşie" au obţinut 15.000.000 lei acumulări peste plan, iar textiliştii de la fabrica de tricotaje „Bela Brainer" au dat mai mult cu 3.813.000 lei. Unele colective de muncitori, ingineri şi tehnicieni s-au an­gajat şi în bună parte au şi realizat o serie de maşini de înaltă tehnicitate cum ar fî: combina de recoltat porumb, maşina de recoltat stuf, compresorul de 325 atmosfere, agregatul de cătire în electrolit. Comitetele raionale de partid au ajutat organizaţiile de bază să-şi îndrepte eforturile spre rezolvarea problemelor de care depinde realizarea tuturor indicilor de plan. Spre exemplu, comitetul raional de partid „Gh. Gheorghiu- Dej" a organizat un control eficace şi a ajutat organizaţiile de bază şi, prin ele, conducerile administrative, în îndeplinirea sarcinilor de plan. Ca rezultat, toate întreprinderile din acest raion şi-au realizat încă din luna trecută sarcinile planului cincinal la producţia globală. Unii activişti de partid au însă o atitudine de toleranţă faţă de lipsurile din întreprinderi, nu analizează în profunzime cauzele deficienţelor existent© în diferite sectoare de muncă sau le analizează unilateral şi la suprafaţă. De pildă, întreprin­derea „ICAR” a fost evidenţiată pentru faptul că şi-a depăşit planul pe trimestrul III cu 22,3 la sută, deşi aci nu există o co­relaţie justă între principalii indici de plan, iar preţul de cost în loc să scadă a crescut cu 6,6 la sută faţă de indicele planificat. Situaţii similare există şi la întreprinderile „Vasile Roaită”, „Nîcolae Bălcescu” şi „Flora”. La uzinele „Mao Tze-dun", din cauza reparaţiilor necores­­punzătoare făcute la unele maşini, s-au pierdut în ultimele nouă luni cîteva mii de ore, timp în care s-ar fi putut realiza can­tităţi importante de produse. Sarcinile din ce în ce mai mari care se pun în faţa organi­zaţiilor noastre de partid, acum, în pragul trecerii la cel de al doilea plan cincinal, cer imperios îmbunătăţirea muncii de par­tid pentru conducerea cît mai competentă a întreprinderilor, pătrunderea cu mai multă profunzime în problemele economice. De aceea, comitetele raionale de partid trebuie să mobilizeze organizaţiile de bază din întreprinderi la lichidarea lipsurilor existente, să ducă o luptă perseverentă pentru continua întărire a legăturii cu masele. Organizaţiile de partid au datoria să ajute conducerile administrative în elaborarea şi aplicarea operativă de măsuri tehnico-organizatorice care să asigure creşterea siste­matică a productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Pentru mobilizarea întregului colectiv în lupta pentru în­deplinirea planului, organizaţiile de partid trebuie să acorde o mare atenţie întrecerii socialiste, răspîndirii metodelor avan­sate de muncă, antrenînd în acest scop comitetele de întreprin­dere şi organizaţiile U.T.M. Oamenii muncii din întreprinderile industriale din Capitala patriei noastre, în frunte cu comuniştii, au dovedit în nenumă­rate rînduri că ştiu să lupte pentru îndeplinirea sarcinilor tra­sate de partid. Nu încape îndoială că şi de data aceasta ei se vor strădui să-şi îndeplinească cu cinste angajamentele luate, realizînd la timp ultimele sarcini care au mai rămas din planul cincinal. ŞTEFAN DEUTSCH Secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. Cu ajutorul metodelor sovietice Dacă-l vezi în altă parte decit la strungul său, undeva intr-un cerc de tovarăşi, n-ai să crezi nici un moment că-i un om care ţi-ar putea face vreo surpriză. Mic, slăbuţ, molcom la vor­bă şi grozav de calm — aşa-ţi apare strungarul Gheorghe Penea de la uzi­nele ,,Mátyás Rákosi“, la prima ve­dere. Insă Ungă maşina sa, pe care a îndrăgit-o nespus de mult în ulti­mii ani, te impresionează siguranţa cu care minuieşte piesele, repeziciu­nea cu care le măsoară cu şublerul, cu care le scoate şi le fixează în uni­versal. Sus, lingă maşină, atirnă o tablă roşie pe care stă scris angajamentul lui. — Ce zici, ai să poţi să-ţi îndepli­neşti angajamentul? — Nu că pot! II voi îndeplini si­gur.—­­ţi răspunde el tot calm. — A, de asta îi dai zor aşa?­ — Nu! Asta-i ritmul meu de muncă. Lucrez după metoda Bîkov-Bontkevici. Tăierea rapidă a metalelor, ce vrei? Da, intr-adevăr, numai aşa pot fi explicate succesele acestui vrednic strungar. Zilnic depăşeşte norma cu 200 la sută. — Felul cum e ascuţit cuţitul — să aibă unghiul negativ, că-i mai rezis­tent, — cum ştii să-i dai avansul şi să măreşti turaţia, aici stă toată dibă­cia cu tăierea rapidă a lui Bîkov — ?,a-i spunea el intr-una din zile lui îru Ion, un tinerel care învaţă din experienţa sa. Iacă şi eu, înainte de a învăţa de la Bîkov, lucram cu o turaţie de la 460—760 pe minut iar la avans aveam de abia 0,4—0,3 mm. Acum la unele piese ca axe, pinioane, lucrez cu 1.200 turaţii, la un avans de 1 mm. Şi lecţiile elevului Iul Bîkov, acolo la strungul său, şi-au găsit mulţi „şcolari“ din cei care vor să înveţe tainele meseriei de strungar- cu ochii la cuţitul strungului, cu mina pe manetă ■ M­ raionul „Gheorghiu-Dej“ toate întreprinderile socialiste şi-au îndepli­nit sarcinile planului cincinali încă din luna trecută.­­ UZINELE „Semănătoarea“ au în­deplinit luna trecută planul de produc­ţie la toate sortimentele, productivita­tea muncii a crescut cu 8 la sută, iar preţul de cost a fost redus cu 1,28 la sută faţă de plan. ■ Complexul C.F.R. „Graviţa Roşie" a îndeplinit sarcinile de producţie la toţi indicii şi a relizat economii în ultimele trei luni de cîteva milioane lei. Cu aceste economii se pot executa reparaţii generale la 19 locomotive sau reparaţii periodice la 120 vagoane că­lători. ■ STOCURILE supra-normative la „Electromagnetica“ au fost lichidate ducînd la creșterea vitezei de rotaţie a fondului de rulment. ■ PE lingă sarcinile de plan care au fost îndeplinite lună de lună, la Atelierele Centrale I.T.B- cheltuielile a­dimini­strativ-gos­podareşti s-au redus în ultimele 5 luni cu 9,05 la sută faţă de cifra planificată. ■ FOLOSIREA raţională a mate­riei prime a făcut ca muncitorii şi tehnicienii de la „Filatura Dacia“ să lucreze o zi din economiile realizate în decursul lunii trecute. H LA depoul C.F.R. Triaj, cele două brigăzi de economii de pe locomotiva nr. 3­50-345, conduse de mecanicii Ion Idriceanu şi Bad­u Cr­­stodel, au eco­nomisit în 23 de zile din această lună 31 tone combustibil convenţional. ■ TOATE întreprinderile din raio­nul „Griviţa Roşie“ aparţini,rid indus­triei grele, textile şi alimentare, au îndeplinit în luna octombrie sarcinile A a ,nian la frvf? 1,niAiîs*iî Muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari din întreprinderile industriale din Capitală! In cinstea celui de al II-lea Congres al partidului, eveniment săr­bătoresc în viaţa poporului, desfăşuraţi cît mai larg întrecerea socialistă! Folosiţi din plin capacitatea maşinilor, metodele înaintate de muncă, descoperiţi şi puneţi în valoare noi şi noi rezerve interne în vederea sporirii producţiei şi a produc­tivităţii muncii, îmbunătăţirii calităţii produselor şi reducerii preţului de cost! Luptaţi cu toate forţele pentru a da patriei cît mai multe acumulări peste plan! IN INT­IM FI­NA­REA CONGRESULUI PARTIDULUI, TOATE INTREPRIN­­DERILE DIN CAPITALĂ CU PLANUL ÎNDEPLINIT LA TOȚI INDICII . INOVA­T­O­R­II luptă pentru creşterea productivităţii muncii La cabinetul tehnic al uzinelor „Tu­dor Vladim­irescu“ soseau numeroase propuneri de inovaţii, raţionalizări şi perfecţionări tehnice. In faţa greută­ţilor, oamenii îşi frămîntau mintea, căutînd să găsească soluţii noi, care să le dea putinţa să smulgă maşinilor roade mai bogate şi să facă mai puţin costisitoare produsele fabricate. Faptele dovedeau că în uzină există muncitori pricepuţi, a căror minte a­­geră poate să dea naştere multor ini­ţiative creatoare. Succesele obţinute prin punerea în practică a propuneri­lor de inovaţii, ca şi răsplata materia­lă pe care o primeau inovatorii, i-au făcut pe muncitori să se gîndească la o muncă mai organizată, îndreptată spre promovarea noului în ateliere. Aşa s-a născut în anul trecut ideea înfiinţării unei brigăzi de inovatori. Această iniţiativă a fost repede încu­rajată de către organizaţia de bază a uzinei şi de către comitetul de între­prindere. Sarcina conducerii brigăzii de Ino­vatori i-a fost încredinţată strungaru­lui comunist Dionisie Bertelan. Şi, imediat, cei din brigadă s-au pus pe treabă. Ei au început să analizeze care sînt greutăţile mai mari pe care mun­citorii le întîmpină în procesul de pro­ducţie, frămîntîndu-se totodată să gă­sească soluţiile de îndreptare. Trebuie spus că de la început munca de creaţie în colectiv s-a dovedit rod­nică. In scurt timp, un mare număr de inovaţii au prins viaţă, constituind ajutoare de preţ pentru muncitorii a­­flaţi în luptă pentru îndeplinirea în bune condiţiuni a planului­. Strungarul Dumitru Roşu a conce­put un dispozitiv cu ajutorul căruia a realizat o perfectă fixare a unor piese necesare batozelor, ceea ce i-a permis să lucreze utilizînd viteza maximă a strungului. Tov, Dioinisie Bertelan a realizat, nu de mult, un complex de dispozitive cu care prelucrarea bolţurilor cu furcă de la batoze se poate face concomitent la un număr de 40 de piese. Această ope­raţie se făcea înainte disparat, cerînd un îndelungat timp de manoperă. Din anul 1954 de cînd a luat fiinţă, brigada de inovatori de la­­uzinele „Tudor Vladimirescu“ a realizat mai mult de 40 de inovaţii care, aplicate în procesul de producţie, au permis creşterea simţitoare a productivităţii". Acum, alte idei de inovaţii frămîntă mintea pricepuţilor inovatori. Şi nu va trece timp mult şi acestea vor că-i păta şi ele viaţă. Aşa înţeleg el ca alături de întreg colectivul uzinei să-şi aducă contribu­ţia cît mai activă la îndeplinirea pla­nului la toţi indicii A. DUMITRAŞCU '­ Prin noua sa inovaţie Dionisie Bertelan st runjeşte simultan 40 de piese Sa dăm avînt întrecerii pe profesii! Am să spun cîteva cuvinte despre lupta dusă de muncitorii noştri pen­tru obţinerea de produse mai multe din aceeaşi cantitate de materie primă. In colaborare cu conducerea ad­ministrativă am introdus eviden­ţa economiilor. De asemeni iniţia­tiva lui Nicolae Militaru a fost­­ex­tinsă în întreaga secţie de croit, a sectorului încălţăminte. Pentru ca această iniţiativă să fie mai bine înţeleasă de către muncitori, comi­tetul de întreprindere şi cabinetul tehnic au organizat un schimb de experienţă. Cu acest prilej fruntaşul în producţie Micheles Herman a împărtăşit celorlalţi muncitori din experienţa sa de muncă. El a spus printre altele că prin combinarea tiparelor mici cu mari precum şi prin înclinarea mesei de croit, a reuşit să sporească numărul de de­cimetri pătraţi de piele economisit. Acest lucru i-a dat posibilitatea să economisească pe luna octombrie 30-733 decimetri pătraţi piele. întrecerea pentru obţinerea ti­tlului de cel mai bun croitor a cuprins majoritatea lucrătorilor croitori din fabrica „Kirov“. Pe luna trecută întrecerea socialistă pe profesii a fost cîştigată de lucrăto­rii Gheorghe Spirea, Constantin Stănică şi Micheles Herman care flff nlanul An­nonHuntia nu 140—170 la sută şi au dat produse de calitatea întîia în proporţie de 92—97 la sută. îndeplinirea planului anual de producţie la toţi indicii este preo­cuparea principală a colectivului fabricii „Kirov". In această direcţie noi am căutat să sprijinim între­cerea socialistă. Pentru a stimula muncitorii antrenaţi în întrecere, comitetul de întreprindere se preo­cupă de popularizarea fruntaşilor, a metodelor avansate folosite de a­­ceştia. Acest lucru ne-a ajutat de a­ltfel să antrenăm pe toţi lucrătorii croitori în întrecerea pentru obţine­rea titlului de cel mai bun, fapt care ne-a dat prilejul să obţinem suc­cese însemnate în economisirea materiei prime. Pe luna octombrie, întreprinderea noastră a economisit 22.022 decimetri pătraţi piele din care s-au confecţionat, peste plan, 734 perechi feţe bocanci bărbăteşti. Realizările obţinute constituie pentru noi un imbold în lupta pen­tru îndeplinirea ultimelor sarcini de plan. In cinstea Congresului partidului colectivul fabricii noastre este ho­­tărît să prezinte un bilanţ cît mai bogat în fapte. RUSU ION preşedintele comitetului de întreprindere de la fabrica „Kt­rov“ CONTRIBUŢIA BRIGĂZII DE ECONOMII e­rau toţi patru strînşi în faţa loco­­­motivei. Din stînjeneala cu care vorbeau, se vedea că abia atunci se cunoscuseră. Cel mai în vîrstă părea să fie şi cel mai comunicativ. — Ei, acum, că pe-am cunoscut, să luăm locomotiva în primire. Cred că vom face treabă bună cu ea­.. Tuspatru începură să continuieze dis­pozitivele cu o atenție severă. — Au pu­s-o la punct strașnic cei de la atelier! — Tovarășe Kutovschi, interveni cel mai tînăr dintre ei, eu am o propu­nere. Ca să pornim de la început cu o țintă precisă, ce-a­r fi să alcătuim o brigadă,­de economii... — Hei, tinere, aici te pripisi. Uite, eu sînt bătrîn, mi-a albit părul pe lingă zimbrii ăştia de oţel şi vreau să zic că nu te poţi juca cu ei. Lor tre­buie să le dai aitît cît cer. Să le dai grăunţe negre că altfel­.. Dacă te apuci de economii îţi fac festa, te lasă-n drum. — Dumneata ai experiență și tocmai de aceea sunt convins că, dacă ai să fii responsabilul brigăzii noastre de economii, o să reușim. Bătrlnul zîmbi, difi­d măgulit din cap, iar tînărul ghiciodu-i încîntarea, continuă cu mai mult curaj: — Vom studia toate posibilitățile, vom face un plan, un grafic de eco­nomii şi... — Uite, îl întrerupse Kutovschi, ca să nu se zică, ştiu eu, că nu sprijin iniţiativele cadrelor tinere, hai să în­cercăm. Şi bătrînul mecanic Va­leriu Ku­tovschi, împreună cu tînărul mecanic Gheorghe Adrian şi fochiştii Filoaraa Soare şi Ion Călin, au pus atunci ba­zele brigăzii de economii care avea să devină cunoscută în depoul de loco­motive „Chivu Stoica“. S-au împărţit în două schimburi. Kutovschi şi Soa­re aveau să conducă trenul într-o rută, iar în cealaltă, Adrian şi Călin- Bă­­trîrrul a arătat tuturor cum să folo­sească combustibilul cînd trenul, urcă dealul şi cum să-l folosească atunci cînd vine la vale. Puseseră la cale o adevărată strate­gie, în care foloseau toate avantajele terenului, toate calităţile locomotivei. In primele, deplasări, rezultatele au fost modeste. După două săiptămîni, brigada a totalizat economiile realiza­te: 10 tone de combustibil. Cu această cifră a început graficul lor. In lunile următoare, s-au adunat adesea, seara, la depou şi au vorbit despre felul cum decurgeau deplasările. Astfel, împărtăşindu-şi experienţa, au învăţat cu toţii cum să îngrijească mai bine locomotiva, cum s-o aprovi­zioneze mai raţionali cu combustibil. Acum priveau cu mîndrie graficul în care cifra economiilor creştea de la o lună la a­lta: 20 de tone combustibil economisit în luna a doua; 25 în luna a trei­a; 45 în luna a opta. Urma apoi o cifră constantă: 47 tone în fiecare lună. — Trebuie să depăşim şi această cifră. Acum in cinstea Congresului partidului noi trebuie să muncim cum n-am m­uinci­t ntotodiată. — Să sporim economiile. Din nou la lucru. Din nou lupta cu distanţele, din nou şi-au folosit toată inteligența, toată priceperea lor în lupta pentru economii care îi cucerise atît de mult. Cu mare bucurie au tre­cut apoi în grafic că, în luna octom­brie a acestui an,­ au economisit 54 tone de combustibil.Prin munca lor modestă, dar avan­­tată, ei aduc statului economii de zeci de mii de lei în fiecare lună. ’’AVEL DUMBRAVA Grija pentru utilaj întregul utilaj cu celor patru sectoare ale între­prinderii „Textila Grivi­­ţa" este compus din ma­şini aduse din Uniunea Sovietică. Maşinile într-o fabrică se învechesc cu timpul. La „Textila Gri­­viţa" — după cum ori­cine poate observa — ma­şinile îşi păstrează aspec­tul lucrului nou, pentru că sunt bine întreţinute. Tovarăşa A­daman­dina Ion lucrează la trei ma­şini calde compuse din câte două corpuri, şi da­torită muncii ei şi bunei întreţineri a acestor ma­şini figurează pe grafic cu o depăşire de plan — între 1 şi 23 ale lunii noiem­brie — de 15,5 la sută în medie. 2.301 metri peste plan Ţesătoarea Natalia Gheorghe, de la întreprin­derea textilă „Răscoala 1907“, unitatea A, e­sti­mată şi apreciată de tova­răşele ei de muncă. Datorită faptului că Natalia Gheorghe aplică metoda de muncă a şa­­blonizării urzelilor a lui I liceu-Vlasov, ea îşi de­păşeşte de regulă planul Acum câtăva vreme i-a fost dat să trăiască mo­mente de plăcuta emoţie. Inginera Maria Mo­­dreanu i-a spus: — Natan­al Tu ţi-ai îndeplinit încă de mult planul anual şi ai dat încă un plus 2.301 m■ de ţesături. Lucrul ăsta ne bucură pe toţi... Cînd piesele sînt greşite, montarea întîrzie Meseria noastră este de a monta motoare electrice de diferite tipuri, de a le face ultima „toaletă“ — aşa cum obişnuiesc să spună deseori montorii. Nu de acest lucru însă ne-am propus să vorbim în cele de mai jos. Noi vrem să ară­tăm că întîmpinăm multe greutăţi pentru că unele piese nu corespund documentaţiei teh­nice. După părerea noastră, serviciul de control tehnic nu este destul de exigent în verificarea dimensiunilor pieselor. Aceasta face ca să vină la montaj piese s­trunjite sau turnate necores­punzător. Aceste piese nu se pot asambla şi ne dau mult de furcă nouă, montorilor. La unii dintre controlori le lipseşte şi orientarea practică asupra anumitor situaţii cerute de producţie. La un corp de motor electric, de pildă, era ne­voie de sudarea cîtorva scoabe. Pentru a­­ceasta, după părerea controlorului Cojocaru Lucian corpul motorului trebuia trimis la secţia construcţia metalică pentru a i se face operaţiile respective, lucru ce ar fi durat 5-6 ore, deşi sudura se putea face în cîteva minute. Uneori se întîmplă să vină la montaj piese necorespunzătoare, de slabă calitate, care au fost verificate de unii controlori. La motoarele electrice de tramvai şi la alte maşini electrice, ni s-a întîmplat să rebutăm o serie de piese, cu toate că defectele respective puteau fi desco­perite de controlori, înainte de prelucrare, întărirea simţului de răspundere al fiecărui lucrător faţă de produsele ce le realizează, asigurarea condiţiilor necesare bunei desfăşu­rări a procesului de producţie, întărirea servi­ciului de control tehnic vor duce, după părerea noastră, la îmbunătăţirea permanentă a cali­tăţii motoarelor electrice, la ridicarea presti­giului mărcii uzinei noastre. GHEORGHE POPA și GHEORGHE DRAGHICI monto­ri la uzina „Clement Gottwald“ Maşinile să lucreze cu întreaga capacitate In luna octombrie, împreună cu mai multe muncitoare nu am putut să-mi realizez sarci­nile de plan ce îmi reveneau cu toate că în septembrie m-am numărat printre fruntaşele secţiei. Cauza rămînerii în urmă este că cele patru războaie la care lucrez au suferit dese opriri accidentale. Astfel, în prima decadă a lunii octombrie, am avut zilnic în medie cîte o oră oprir­ la o maşină, situaţia îm­­bunătăţindu-se prea puţin în decada a doua şi a treia. Majoritatea acestor opriri au sur­venit pentru că reparaţiile curente nu s-au executat la timp. De pildă, unul din războaiele pe care Ie deservesc a fost nevoit să stea cîteva zile din cauză că nu era bine reglat iar alte ori nu a funcţionat pentru că suveica, fiind stricată, rupea firele. Aceste re­paraţii se puteau executa în cîteva minute. Am arătat cele întîmpîate maistrului Ion Stoica, însă el nu m-a sprijinit cu­ nimic. Faptul că războaiele pe care le deservesc au suferit dese opriri, a făcut ca în luna octom­brie să nu pot realiza planul de producţie de­cit în proporţie de 94 la sută. . O situaţie aproape identică a utilajului există şi în prezent, deşi maistrul de secţie Ion Stoi­ca cunoaşte de mult acest lucru. Părerea mea e că a sosit timpul ca maistrul Ion Stoica să se intereseze de activitatea noas­tră in producţie şi să ne sprijine mai mult, pentru a putea să îndeplinim şi să dep­inim sarcinile de plan ce ne revin. SIDA BARBU , ţesătoare la fabrica de mătase , „Ilie Pintile"

Next